Academia de Studii Economice, Bucureti

Facultatea de Management i Administraie public

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii economice

Asis. Univ. Drd Ioana Moldovan

Mocanu Andra
Moscu Elena
Grupa 209

Seria B

Bucureti, 2009

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii

economice

Cuprins:
1.Inceputul crizei economice In America
1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA
2.Inceputul crizei economice in Europa
2.1 Fug investitorii
2.2 Refuz la schimb valutar
2.3 Romania vulnerabila
3.Efectele crizei economonice cazul Romaniei
3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti
3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut
3.3 Vnzrile de maini s-au prbuit n februarie
3.4 Inflaia a luat-o razna n februarie
3.5 Efectele crizei Multinaionalele pleac din Romnia
4.Conditiile FMI pentru un imprumut de criza
4.1 Adevaratul pericol al mprumutului uria de la FMI al
Romniei
5.Bibliografie

Capitolul 1.
Recesiune in America
Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi
Mondial * Falimentul bancii de investitii Bear Stearns, a cincea ca marime, a adancit
instabilitatea de pe piata creditelor, deficitul comercial si scaderea bursei *
Pierderile la nivel global sunt estimate la 800 de miliarde de dolari .
Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza
economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale
Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni
extrem de puternice.
Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia
americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de
investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul
comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor.
Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are
repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si
in Japonia.
"Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea
Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din
sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r.
- Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times.
1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul financiar global
si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini foarte
adanci si destul de solide, si are la baza riscuri excesive, intelegeri intre autoritatile
de politica monetara si industria financiara si absenta unui sistem de evaluare
satisfacatoare, interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic.
Piata imobiliara supraincalzita si excesele consumatorului american au inceput
sa-si arate efectele negative asupra intregii economii a SUA, materializate intr-o
criza care a imbolnavit sistemul financiar global. Banca Mondiala si alte institutii de
rating au trebuit sa-si revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea
economica globala di n2008-2009.
La baza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA, care au castigat sute de
miliarde de dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata
indoielnic. Aceste datorii au fost apoi transformate in obligatiuni si vandute
institutiilor financiare din toata lumea, care le-au revandut fondurilor de pensii si
fondurilor speculative.
Criza a debutat practic in toamna lui 2006, in SUA, odata cu executarea silita a
tot mai multor americani, care nu-si mai puteau achita ratele, iar pe parcursul
anului 2007 s-a transformat intr-o criza a creditelor la nivel mondial.
Analistii Moody's Investors Serv considera ca reducerea trasabilitatii riscului in
procesul de inovare financiara, confuzia cu privire la concepte fundamentale cum ar
fi lichiditatea, absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare si falsa precizie in
ceea ce a devenit un sistem cu o complexitate accentuata exponential, au fost
facorii esentiali.Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si ciclul de afaceri
este o problema atat pentru managerii de risc, cat si pentru agentiile de rating.
Fondul Monetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de bursele
din intrega lume, pe fondul crizei creditelor imobiliare din SUA, erau previzibile si nu
constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale

economiei mondiale. Cu toate acestea, sustine cresterea dobanzilor pentru a tine

sub control presiunile inflationiste. Bancile centrale din lumea intreaga si-au unit
fortele pentru a combate efectele crizei creditelor.

Capitolul 2. Probleme in Europa

"Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta
parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar
putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi
probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de
criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de
aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica
comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick.
Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul
extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI
urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al
Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a
spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau
masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata.
Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem
financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor
americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in
Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear
Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari,
pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar
american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia
actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de
recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei
de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase
miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns.
Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de
instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai
mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord
de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de
dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan.
2.1 Fug investitorii
Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu
aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari,
intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei
SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi
deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de
dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul
dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la
33,5 miliarde dolari in decembrie.

2.2 Refuz la schimb valutar

Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor
in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de
euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in
conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a
coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la
96,8 yeni pe unitate.

2.3 Romania vulnerabila

Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele
externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind
alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al
Economist Intelligence Unit (EIU).
Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii
straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de
privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa
Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in
cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt
ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului
investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax.
Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a
atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai
multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica
atingerea pragului de 15% din PIB.
Capitolul 3. Romnia se clatin din cauza crizei financiare mondiale
3.1

Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti

Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), in anul 2008 economia
tarii noastre a inregistrat o crestere de 7,1%, cu 1,1 puncte procentuale peste
nivelul din 2007 dar sub estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) de 7,9%.
Aceasta diferenta provine in mare parte din rezultatul slab inregistrat in ultimele trei
luni ale anului trecut, cand economia a inregistrat o crestere 2,9%, fiind cel mai slab
ritm de apreciere din ultimii noua ani. Industria a fost victima principala a crizei
economice, care a inregistrat o scadere de 7,7% fata de perioada similara din 2007,
in timp ce activitatile imobiliare, financiare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi
au scazut si ele cu 1,5% fata de aceeasi perioada de referinta. In timp ce industria
a fost afectata de scaderea sau chiar anularea comenzilor pentru export sau pentru
piata locala, consumul populatiei a scazut si el datorita veniturilor in scadere.
Ratele mai mari la banci la creditele luate in valuta, tendinta de economisire si
inghetarea sau scaderea salariilor din mediul privat, daca nu chiar pierderea locului
de munca, au determinat reducerea consumului final al gospodariilor populatiei cu
4,7%, cea mai mare scadere fiind in cazul serviciilor prestate populatiei, respectiv
de 14,7%.
3.2

Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut

Simplu spus, scaderea consumului, in special la servicii, inseamna ca romanii

au trait mai prost, cu un standard de viata mai scazut, in ultimele trei luni din 2008
fata de aceeasi perioada din anul precedent. Serviciile insotesc dinamica unui
standard de viata. La categoria produse de consum este evident ca scaderile vor fi
mai mici, pentru ca sunt lucruri la care nu poti renunta, cum ar fi mancarea. E
normal ca ajustarea sa vina de pe sectorul de servicii. Adica romanii vor taia de
acolo de unde se poate. Scaderea cresterii economice este evidenta. Au scazut
vanzarile din magazine. Vor scadea serviciile turistice, se vor cumpara mai putine
masini, prin leasing, de exemplu, a declarat pentru Gandul Radu Craciun, director
de investitii Euroke Pensii. Daca pentru anul trecut Romania se poate lauda cu o
crestere economica mult peste media europeana, lucrurile stau mai prost cand vine
vorba de anul in curs.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat miercuri ca el personal se
bazeaza pe un pronostic de crestere economica de 1,5%-2% in 2009. Bugetul pe
anul in curs a fost alcatuit avand ca baza o crestere economica de 2,5%. Ministrul
Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat recent ca se asteapta ca in primele trei luni
ale acestui an cresterea economica sa fie sub 1%, in timp ce guvernatorul BNR,
Mugur Isarescu, a precizat doar, fara a da o cifra exacta, ca este de un optimism
prudent. Lovitura de gratie pe care ar putea sa o primeasca Romania anul acesta ar
fi un an agricol dezastruos, ceea ce ar putea, in anumite conditii, impinge Romania
in recesiune. In cadrul raportului anual de convergenta trimis de Guvern catre
Comisia Europeana, ministerul precizeaza ca in cazul unei scaderi si mai mari a
economiei europene si a unui an agricol prost, exista pericolul ca economia locala
sa intre in recesiune.
Isarescu: Efectele directe ale crizei financiare asupra Romaniei sint limitate
Efectele directe ale crizei financiare internationale asupra Romaniei sint limitate, iar
sistemul bancar romanesc nu este afectat de produsele toxice, a declarat
guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, la prezentarea raportului
trimestrial asupra inflatiei.
Nu avem produse toxice in sistemul bancar romanesc. Am avut timp sa
analizam bilanturile bancilor si, dupa o a treia runda de evaluare la nivelul
sistemului bancar romanesc, nu am constatat existenta activelor toxice. Acesta este
solid si nu ne va crea probleme ca in alte tari. Poate constitui chiar o ancora pentru
limitarea efectelor crizei financiare internationale, a spus Isarescu. El a aratat chiar
ca produsele bancare traditionale sint suficient de atractive din perspectiva
institutiilor de creditare. Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat ca efectele
indirecte ale crizei financiare si ale recesiunii globale se manifesta deja in Romania,
transmiterea lor avind loc prin urmatoarele canale: comercial, financiar, al
increderii, al cursului de schimb si al efectelor de avutie si bilant.
Din punct de vedere al canalului financiar, restringerea accesului la finantare
externa a provocat un impact asupra volumului creditarii, cu precadere a
componentei in valuta, si a serviciului datoriei externe private. In consecinta,
ponderea creditului acordat sectorului privat se situeaza la circa 39 la suta din PIB,
nivel plasat atit sub media Uniunii Europene, cit si sub media noilor state membre.
De asemenea, investitorii straini au o disponibilitate mai redusa de a-si asuma
riscuri in economiile emergente, ceea ce a dus la diminuarea investitiilor straine
directe si de portofoliu.
Pe canalul cursului de schimb, reducerea intrarilor de valuta a dus la presiuni

de depreciere a leului, iar pe ultimul canal - cel al efectelor de avutie si bilant deteriorarea activului net al populatiei si al companiilor s-a produs pe fondul
ponderii ridicate a finantarii in valuta si a deprecierii leului si a scaderii preturilor
activelor mobiliare si imobiliare.
3.3 Vnzrile de maini s-au prbuit n februarie
Conform Asociaiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), n
februarie au fost nmatriculate n Romnia doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la
sut mai puine comparativ cu aceeai lun din 2008, cnd au fost nmatriculate
21.423 de autoturisme noi
n primele dou luni ale anului, numrul de nmatriculri de maini noi n
Romnia a sczut de peste dou ori fa de perioada similar din 2008, de la 50.918
la 20.965 de automobile, iar n februarie ara noastr a avut cea mai semnificativ
scdere a vnzrilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel,
dac n 2008, ntre cele zece state care au aderat la UE dup 2004, piaa auto
romneasc se situa pe a doua poziie, dup cea polonez, evoluia din primele luni
ale anului n curs a determinat coborrea pe a treia poziie, Romnia fiind devansat
la vnzrile auto de Polonia - 30.194 de nmatriculri noi n februarie, n urcare cu
7,3 la sut, i Cehia - 9.823 de maini noi nregistrate, n scdere cu 7,7 la sut.
Conform Asociaiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), n februarie au
fost nmatriculate n Romnia doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la sut mai
puine comparativ cu aceeai lun din 2008, cnd au fost nmatriculate 21.423 de
autoturisme noi
n primele dou luni ale anului, numrul de nmatriculri de maini noi n Romnia
a sczut de peste dou ori fa de perioada similar din 2008, de la 50.918 la
20.965 de automobile, iar n februarie ara noastr a avut cea mai semnificativ
scdere a vnzrilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel,
dac n 2008, ntre cele zece state care au aderat la UE dup 2004, piaa auto
romneasc se situa pe a doua poziie, dup cea polonez, evoluia din primele luni
ale anului n curs a determinat coborrea pe a treia poziie, Romnia fiind devansat
la vnzrile auto de Polonia - 30.194 de nmatriculri noi n februarie, n urcare cu 7,3
la sut, i Cehia - 9.823 de maini noi nregistrate, n scdere cu 7,7 la sut. Aceast
tendin poate fi observat n toate rile din Uniunea European, per ansamblu
numrul de nmatriculri de maini noi nregistrnd o scdere medie de 18 la sut,
de la 1.151.702 uniti n primele dou luni din 2008 la 944.721 de automobile n
ianurie-februarie 2009. Cele mai semnificative scderi ale vnzrilor s-au nregistrat
n Islanda (- 83,6 la sut), Romnia (-66,5 la sut), Spania (- 48,8 la sut) i Ungaria
(- 46,4 la sut).
Prima de casare salveaz vnzrile
Sigurele ri din Uniune care au avut creteri ale vnzrilor auto n aceast
perioad snt Luxembrugul, unde plusul a fost de 0,3 la sut, i Germania unde s-a
nregistrat o cretere cu 21,5 la sut. Situaia din Germania se datoreaz deciziei
guvernului german de introducere a primei de casare de 2.500 euro pentru posesorii
de maini mai vechi de 9 ani, o tendin asemntoaree putnd fi observat i n
Frana, unde scderea a fost atenuat de prima de casare de 1.000 de euro pentru
posesorii de maini mai vechi de 10 ani.
Conform statisticilor ACEA, n februarie, pe pieele din Europa, au fost
nmatriculate 9.120 de noi autoturisme Dacia, n cretere cu 8,3la sut fa de

perioada similar din 2008, cnd au fost nmatriculate 8.423 uniti, cota de pia
pentru marca Dacia crescnd de la 0,7 la sut la 0,9 la sut. Vnzrile n cretere
pentru aceast marc au fost determinate, n special, de preferina germanilor
pentru oferta lansat de Grupul Renault n cadrul programului Rabla.
3.4 Inflaia a luat-o razna n februarie
Institutul Naional de Statistic (INS) a anunat c rata inflaiei a fost, n luna
februarie, de 0,88 la sut comparativ cu luna anterioar, n timp ce inflaia anual
(februarie 2008-februarie 2009) a urcat la 6,89 la sut
Guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, a declarat recent c snt anse mari ca inta
de inflaie fixat pentru acest an, de 3,5 la sut (plus sau minus un punct
procentual), s fie atins, ns rata inflaiei n luna februarie a fost cu ceva mai mare
dect se atepta Banca Naional a Romniei. Banca Naional a Romniei are o
proiecie de inflaie pentru 2009 la 4,5 la sut. n 2008, inta de inflaie a BNR de 3,8
la sut, plus/minus un punct procentual, a fost ratat, rata anual a inflaiei ajungnd
la 6,3 la sut.
Scumpiri aberante la medicamente
Comparativ cu ianuarie 2009, preurile mrfurilor alimentare au crescut cu 0,32 la
sut, cele ale mrfurilor nealimentare au urcat cu 1,31 la sut, n timp ce tarifele
serviciilor s-au majorat cu 1,03 procente. Fa de februarie 2008, alimentele s-au
scumpit cu 5,87 procente, tarifele serviciilor au crescut cu 9,48 la sut, iar preurile
mrfurilor nealimentare au urcat cu 6,68 la sut.
Creterea medie a preurilor pe total n ultimele 12 luni (martie 2008 - februarie
2009) fa de precedentele 12 luni (martie 2007 - februarie 2008) determinat pe
baza indicelui armonizat al preurilor de consum (IAPC) este de 7,8 la sut.
Cele mai mari scumpiri au fost nregistrate la medicamente - preuri n cretere cu
6,47 la sut, urmate de combustibili (3,29 la sut) i energie termic (2,31 la sut).
i n sectorul serviciilor au existat majorri de tarife, respectiv la servicii telefonice
(1,51 la sut), transport urban (1,69 la sut), transport aerian (1,53 la sut) i
pot i telecomunicaii (1,24 la sut).
Salarii mrunte n ianuarie
Institutului Naional de Statistic a anunat c, n inauarie, salariul mediu nominal
net a fost de 1.355 lei, n scdere fa de luna precedent cu 134 lei
Cele mai semnificative scderi ale salariului mediu net au fost de peste 25 la
sut, i au fost nregistrate n fabricarea substanelor i a produselor chimice,
fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepia activitilor de
asigurri i ale fondurilor de pensii), extracia minereurilor metalifere, transporturi
pe ap. Scderi ale salariului ntre 20 la sut i 22 la sut au avut loc n activitile
extractive, depozitare i activiti auxiliare pentru transport, industria metalurgic,
captarea, tratarea i distribuia apei. Lefurile au sczut ntre 15 la sut i 20 la sut
n extracia petrolului brut i a gazelor naturale, cercetare-dezvoltare, producia i
furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat,
fabricarea altor mijloace de transport, administraie public, fabricarea produselor
farmaceutice de baz i a preparatelor farmaceutice. Cele mai mici salarii au primit
angajaii din hoteluri i restaurante, unde, n medie, s-au ctigat, oficial, doar 757

lei.
Campioni la salarii
Totui, n unele domenii, s-au nregistrat creteri ale salariilor, determinate de
acordarea de prime anuale (inclusiv a celui de-al 13-lea salariu) n activitile de
nvmnt (4,7 la sut) i sntate i asisten social (2,1 la sut), plata n funcie
de contracte ori de realizri n activitile de asigurri, reasigurri i ale fondurilor de
pensii (4,6 la sut), respectiv transporturi aeriene (1,3 la sut). ns, per ansamblu,
n ianuarie 2009, nivelul salariului net a fost mai sczut dect n decembrie 2008,
cnd s-au acordat prime ocazionale (pentru srbtorile de iarn, prime de vacan
sau al 13-lea salariu) ori s-au realizat producii mai mari. Cel mai bine a fost
remunerat personalul angrenat n activitile de transporturi aeriene, domeniu n
care s-au nregistrat cele mai mari salarii nete, media cifrndu-se la 3.272 lei.
3.5 Efectele crizei Multinaionalele pleac din Romnia
Colgate Palmolive este ultimul nume pe lista multinaionalelor care au anunat
relocarea activitii din Romnia n state vecine, n cutarea unor costuri de
producie mai sczute. Un alt nume vehiculat a fost Coca-Cola Iai, dar oficialii
companiei se jur c sunt doar zvonuri i c n-a fost luat nici o decizie nc.
Dac la nceputul anului romnii asistau la relocarea produciei Nokia din Germania
n Cluj i la protestele nemilor disponibilizai, a venit rndul rii noastre s fie
prsit de cteva multinaionale. Dup Kraft Romnia, care va nchide fabrica de
ciocolat din Braov urmnd s-i mute producia n fabricile din statele vecine,
Colgate Palmolive a anunat c i transfer activitatea din Romnia n Polonia.
Zvonuri umbl i n legtur cu nchiderea fabricii Coca-Cola din Iai, dar
reprezentanii companiei americane susin c n-a fost luat nici o decizie.
Brokerii: Nu imprumutul de la FMI, ci factorii externi influenteaza Bursa
Bursa a inregistrat ieri o crestere semnificativa, indeosebi pe societatile de
investitii financiare, grupate in indicele BET-FI, care a consemnat un avans de 6,6%.
Principalul indice al pietei, BET, a urcat cu 1,8%, pana la pragul de 2.000 de puncte.
Brokerii sunt de parere ca un viitor acord cu Fondul Monetar International se va
resimti in piata, printr-un aport de incredere a investitorilor in piata de capital din
Romania, insa nu cred ca va genera o crestere semnificativa. Principalii factori de
crestere raman evolutiile externe si managementul companiilor listate.
"Nu poti pune cresterea de azi (ieri n.r.) pe seama anuntului unui imprumut de la
FMI. O astfel de intelegere aduce reguli stricte la nivel
macroeconomic care nu mai permit derapaje bugetare,
prin caracterele sale restrictive. Imprumutul genereaza
lichiditati pentru stat si aduce clasa politica in sfera
responsabilitatii. Toate acestea aduc o usoara incredere
printre investitori, pentru ca tot nu se cunoaste
dimensiunea exacta a crizei in Romania. Factorul de
crestere ramane evolutia pietelor externe, iar o
stabilizare a lor va genera intr-un timp relativ scurt si o
stabilizare a pietei locale si este posibil sa asistam la o
revenire mai rapida a pietei locale decat a celor
externe", a declarat Rares Nilas, directorul executiv al
BT Securities.

Principalele piete europene au inregistrat cresteri semnificative, cel mai mare avans
fiind consemnat de indicele paneuropean Euro Stoxx 50, care a urcat cu 3,5%.
Indicele german DAX a urcat cu 3,2%, in vreme ce indicele francez CAC 40 si cel
britanic FTSE 100 au consemant avansuri medii de 2,5%.
Pe piata locala, SIF-urile au marcat cele mai mari cresteri din piata, cel mai
mare avans la categoria societatilor financiare fiind inregistrat de titlurile SIF
Muntenia (SIF4), care au urcat cu aproape 9%, la 0,505 lei/actiune. In top au urmat
cresterile SIF Oltenia (SIF5), cu 8%, SIF Moldova (SIF 2), cu 6% si SIF Banat-Crisana
(SIF1), cu 5%. Titlurile SIF Transilvania (SIF3) au marcat cea mai redusa crestere din
sedinta de ieri, de 4%, pana la pretul de 0,23 lei/actiune.
In sectorul energetic, titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au inregistrat cel mai
mare avans, de 5,2%, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au consemnat o apreciere
de 1,7%. Societatile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au inregistrat
evolutii pozitive, urcand la preturile de 8,6 lei/actiune si respectiv 106,1 lei/actiune.
Evolutiile pe plus ale companiilor energetice au urcat indicele de profil BET-NG
cu 2%, peste nivelul de 316 puncte. Si Octavian Molnar, directorul executiv al firmei
aradene de brokeraj IFB Finwest, este de parere ca un eventual acrod pentru un
imprumut reprezinta un factor pozitiv pentru piata locala de capital, insa modul in
care conducerea companiilor va gestiona perioada imediat urmatoare reprezinta
factorul principal de evolutie a pretului.
"Un imprumut cu FMI va atrage atentia investitorilor straini in principal in piata
locala de capital, iar acest lucru reprezinta un plus pentru aceasta. Cu toate acestea
nu ma astept la o crestere semnificativa a pietei. In ultimele sedinte am avut parte
de o stabilizare a pietei. Cei care intra acum in piata urmaresc strategii de buy and
hold, pentru ca preturile la care s-a ajuns sunt prea mici ca sa mai vinzi", a declarat
Molnar.
O treime dintre romni simte efectele crizei
Realizat n perioada 28 ianuarie - 10 februarie pe un eantion de 812
persoane adulte din Bucureti i 853 de persoane din orae cu mai mult de 100.000
de locuitori, studiul a artat c cei mai afectai de criz sunt romnii din provincie.
Astfel, locuitorii din Brila, Craiova, Constana, Ploieti, Galai, Iai, Cluj-Napoca,
Oradea, Timioara i Braov susin n proporie de 35,3% c sunt afectai de criza
financiar, spre deosebire de bucureteni (27%). Dintre provinciali, cei mai afectai
se consider brilenii.
57% dintre repondeni nu se tem pentru slujbele lor. Pesimiti n acest sens sunt
ploietenii - 64,1% se tem pentru sigurana la locul de munc.
Nici bucuretenii nu sunt mai optimiti
41,4% dintre repondenii din Capital se tem c i-ar putea pierde serviciul.
Potrivit dailybusiness, 8 din 10 bucureteni estimeaz c vor avea venituri mai
mici, pe fondul crizei financiare. Astfel, mai mult de o treime (34,8%) apreciaz c
veniturile le vor fi afectate "in mare masura" din aceasta cauza, 27% estimeaza ca
veniturile li se vor restrange "ntr-o oarecare msur", iar 24,6% anticipeaz ca
impactul asupra veniturilor va fi mic.
Doar 12,6% dintre bucuretenii participani la scondaj cred c veniturile nu le vor fi
afectate deloc.
Capitolul 4. Conditiile FMI pentru un imprumut de criza

Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (pentru care oficialii

romani au inceput deja discutii la Washington cu reprezentantii Fondului) ar aduce,
potrivit analistilor, multiple avantaje Romaniei leul ar putea sa se aprecieze,
ratingurile de tara s-ar putea imbunatati, investitorii si-ar recapata increderea in
economia locala si, de asemenea, Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. Singurele
temeri ale acestora se refera insa la costul imprumutului, respectiv la conditiile
stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica
bugetara si fiscala. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est
Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus ,tari afectate sever de criza financiara.
Totodata, FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei, fost
stat sovietic, grav lovit de criza economica si financiara internationala, potrivit AFP.
Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani, precizeaza sursa citata. In
ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord,
acestea sunt, potrivit reprezentantilor Fondului, mult mai permisive in conditiile
actuale de criza. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la
prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est, principalele masuri impuse
de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor si temperarea
inflatiei.
Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si
BERD. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb.
Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru
stabilizarea cursului valutar, sustin oficialii.
Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI, UE, Banca
Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in
Romania, sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a
deficitului bugetar, cat si depasirea problemei deficitului de cont curent.
"Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea
un an dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist,
am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele
crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a
spus
ieri
Franks
la
incheierea
vizitei
FMI.
4.1 Adevaratul pericol al mprumutului uria de la FMI al Romniei
Amintirile recente ale Romniei legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel
ca si relatia cu acesta, din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe
reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici. De altfel, la scurta vreme dupa
aderarea la UE, autoritatile romne au fost att de doritoare sa puna capat ultimului
acord cu FMI, inct s -au apucat sa declare cu mndrie ca tara nu mai are nevoie de
acesta, dat fiind ca indeplinirea criteriilor de aderare la UE au facut superfluu rolul
FMI, o afirmatie putin cam pripita , asa cum s-a dovedit de curnd, comenteaza
publicatia europeana online Business New Europe.
FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de
pna la 20 de miliarde de euro, cel mai mare acordat vreodata tarii, Romnia
neputndu-si permite sa refuze oferta. Romnia , la fel ca si alte tari nou aderate la
UE, aflate acum in cautare de ajutor financiar, nu poate fi invinovatita pentru criza
financiara globala, fiind doar una din victimele acesteia. Romnia si fratii ei sunt tari
in care bancile si companiile internationale, mai ales din Europa occidentala, au
investit zeci de miliarde de euro, fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca
aceste economii se prabusesc sub suflul crizei.

Nu in ultimul rnd insa, aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european,
platit de contribuabilii europeni, asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca
si mai mari dect cele experimentate pna acum la nivel mondial.
Atunci cnd Romnia a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie,
pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale, Comisia Europeana a spus ca
nu are bani suficienti pentru ajutor, afirma recent presedintele Traian Basescu.
Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un
imprumut gigant , la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii).Motivele
acestui imprumut , planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de
FMI, sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine
moneda nationala, in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la
revigorarea creditelor si investitiilor , conform afirmatiilor premierului Emil Boc.
Romnia este indrituita sa extraga portii din acest imprumut pe o baza
trimestriala, pe o perioada de doi ani, cu o perioada de pauza la rambursare de doi
ani, urmata de o rambursare a dobnzilor si mai trziu a sumei imprumutate, pe o
perioada de alti cinci pna la sase ani. Desigur, autoritatile romne spera intr-un
miracol economic global, ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei
20 de miliarde de euro. Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste dect ar fi putut
prognoza cineva acum un an, asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa
iasa din criza inainte de sfrsitul lui 2010, socoteste presedintele Basescu.
Pe scurt, fondul prognozeaza pentru Romnia o contractie a economiei cu 34% anul acesta, dupa noua ani consecutivi de expansiune economica, in timp ce
deficitul bugetar va depasi 4% din PIB, peste criteriile de convergenta stabilite la
Maastricht pentru tarile membre ale UE. Adevarata problema nu este in mod
necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca romnii vor duce povara rambursarii
imprumutului in urmatorii ani, problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea
destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii, pentru a face acest
imprumut eficient.
Cel mai rau lucru care se poate intmpla este ca Romnia sa incaseze
imprumutul fara sa implementeze politicile att de necesare, presupuse a ajuta tara
sa evite dezastrul financiar, facndu-i apoi pe cetatenii romni sa ramburseze
imprumutul prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei
Europene, a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intmple
si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. De ce ar crede cineva ca
autoritatile romne sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a
imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a
deficitului bugetar, daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele
anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene.
Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca
banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank, ultimele doua
banci ramase in proprietatea statului, in scopul de a revigora creditele. Dovezile din
ultimele doua decenii indica faptul ca, dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor
in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului, acele banci se
transforma mai devreme sau mai trziu in pusculite personale mai degraba dect in
instrumente corespunzatoare, destinate intr adevar consolidarii economiei.
Indiferent de ct de buna treaba va face Banca Nationala a Romniei, in
fruntea careia se afla Mugur Isarescu, pentru a proteja leul de oscilatii abrupte ,
eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului.
Romnia are acum un guvern de compromis, alcatuit dintr-o alianta laxa a celor

doua cele mai mari partide ale tarii, care pna de curnd se urau in public unul pe
altul. Este vorba pe de-o parte de democrat-liberalii care il sprijina pe Basescu si
social-democratii care il critica. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine
politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile
guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente, inainte de
alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfrsitul anului, comenteaza sursa
citata.
Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense att pentru cei
care care acorda imprumutul, ct si pentru cei care il primesc. UE si FMI trebuie sa
se arate mai hotarte ca oricnd in a obliga autoritatile romne sa respecte regulile
acordului, in caz contrar riscnd sa vada Romnia transformndu-se intr-o gaura
neagra financiara. n joc se afla mai mult dect esecul in a mentine standardele de
viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. Esecul punerii in
aplicare a unui program economic sanatos, asociat cu un pachet de imprumut pe
doi ani, ar putea cufunda Romnia in recesiune economica, somaj in masa si inflatie
in crestere. Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu, iar aceasta
va rasturna planurile Romniei de a adopta euro, punnd sub semnul intrebarii chiar
si calitatea sa de membru al UE.
Romnia trebuie sa arate mai mult ca oricnd destula vointa de a folosi fondurile UE
pe care nu a reusit pna acum sa le absoarba.
Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din att de
necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face
acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea
dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, atunci cnd alimentele de baza si
benzina erau rationalizate iar romnii inghetau in apartamente. Acest lucru s-a
intmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea
imprumuturilor straine, pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente ,
palate si alte proiecte ample, care au produs profituri mici comparativ cu costurile
dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au
intmplat acum aproape o generatie in urma, insa amintirile sunt inca vii in mintea
multor romni, care au iesit in strada pentru a rasturna regimul.
La 20 de ani de la caderea comunismului, romnul mediu, care a inlaturat
comunismul in speranta unei vieti mai bune, ar putea sa se simta tradat si ar putea
sa se intrebe ce este in realitate cu aceasta economie de piata libera, cu greu
putndu-i-se reprosa acest lucru.
MICRI PE PIAA SALARIILOR
Pe baza informaiilor culese din companii, consultanii n resurse umane anticipeaz
domeniile care vor fi afectate de criza economic, att sub aspectul diminurii
activitii, ct i al nivelurilor salariilor. La fel de convini sunt ns i c vor exista
sectoare n care angajatorii vor avea nevoie de for de munc i unde vor fi nevoii
s creasc salariile.
Domenii n care scad salariile
Industria auto, componente auto, vnzri auto
Industria productoare de piese i subansamble industriale
Imobiliar
Construcii, industria materialelor de construcii
Bancar i servicii financiare
Industrii preponderent exportatoare
Consultan

 Vnzrile, n general
Producia de bunuri de larg consum
Funciile suport din companii: juridic, resurse umane, relaii cu clienii,
administraie, comunicare corporatist
Domenii n care cresc salariile
Servicii medicale
Agricultura vnzri i logistic
Mediu
Biotehnologie
Inginerie
Energie
Infrastructur
Tehnologia informaiei i comunicrii
Servicii de cercetare i dezvoltare
Servicii din categoria outsourcing
Concluziile celor zece grupuri de lucru tematice, impreuna cu cele mai
importante solutii anticriza venite din partea oamenilor de afaceri, indiferent de
domeniul de activitate, au fost reunite intr-un document sintetic si puse pe masa
Executivului. Proiectul Guvernul Privat trece astfel in a doua faza, in care isi propune
sa asigure o platforma permanenta de comunicare si transfer de know-how intre
liderii din business si Guvern. Niciodata nu a fost mai evident decat in aceasta
perioada de criza financiara ca autoritatile au nevoie de expertiza din mediul privat
si ca businessurile depind, mai mult decat oricand, de deciziile inspirate ale
guvernantilor.
5. Bibliografie :
http://www.standard.ro
ziarul financiar
ziarul economic
ziarul cotidianul
ziarul capital
www.mediafax.ro
www.corporatenews.ro
www.reportervirtual.ro
economie.hotnews.ro
www.smartfinancial.ro
www.wall-street.ro
www.bitpress.ro
www.revista22.ro
bataiosu.wordpress.com
http://www.ziua.net
http://www.standard.ro/guvernul_privat_planul_de_afaceri_al_romaniei_pentru_depa
sirea_crizei