Sunteți pe pagina 1din 7

Studenta: Sav Anca Monica

An 1, ZI
EFECTELE RELATIILOR TOPOLOGICE SI ALE VARSTEI ASUPRA TIMPULUI DE
LATENTA IN RECUNOASTEREA IMAGINILOR MENTALE
1. Scopul cercetrii
Descriei ce anume i propune studiul experimental propus.
Descriei pe scurt situaia/situaiile de cercetare, adic cadrul i condiiile specifice n care se
vor comporta subiecii.
Justificai importana cercetrii, prezentnd ce informaii (cunotine) noi se vor obine, i
valoarea lor teoretic sau practic.
Cercetarea pe care o propun este un experiment de recunoastere a configuratiilor, care
porneste de la rezultatele obtinute in 1977 de Santa, in studiul pe care l-a intreprins legat de
timpul de reactie la diferite reprezentari ale aceleiasi configuratii.
Prin studiul meu imi propun sa observ care este efectul varstei asupra timpului de reactie
in recunoasterea a doua tipuri de imagini mentale diferite. Subiectii vor fi impartiti pe doua
categorii de varsta: adulti tineri si varstnici. Ambele grupuri vor fi expuse la sarcini de
recunoastere a unor coduri imagistice si coduri lingvistice, pentru a urmari daca timpul lor de
reactie variaza in functie de varsta participantului si respectiv, daca variaza odata cu schimbarea
tipulului de stimul. Atat tinerii, cat si varstnicii vor fi expusi la stimuli care contin imagini si
stimuli care contin cuvinte, timp de 500 ms, urmat de un exercitiu de recunoastere a imaginii
corecte. Sarcina va consta in a reactualiza informatia corect, intr-un cadru de timp cat mai scurt.
Experimentul are rolul de a furniza informatii despre metoda cea mai eficienta de
encodare si reactualizare a informatiei, tinand cont si de categoria de varsta. Rezultatele ar putea
fi folosite in special in domeniul marketing-ului, pentru a adapta mesajele comerciale in privinta
configuratiei (imagine sau cuvinte) la asteptarile publicului tinta.

2. Ipoteza cercetrii
Prezentai o explicaie general (teorie) cu privire la comportamentele care vor aprea n
situaia/situaiile de cercetare.

Formulai ipoteza cercetrii, adic predicia (expectana) cu privire la rezultatele investigaiei,


n termeni de comportament msurat. Prezentai raionamentul n baza cruia ai formulat
predicia, plecnd de la explicaia general (teoria) n baza creia vei deduce comportamentul
expectat.
Avand in vedere ca functiile cognitive ale adultilor tineri sunt la nivelul lor maxim de
dezvoltare in aceasta etapa a vietii, ma astept ca rezultatele sa reflecte performante superioare in
cazul grupului de participanti selectat. In cazul persoanelor in varsta, literatura de specialitate
raporteaza nu numai performante cognitive calitativ mai scazute, dar si timpi de reactie mai
crescuti la sarcini cognitive. Ambele grupuri vor trebui sa isi testeze functiile cognitive precum:
perceptia, atentia si memoria. In literatura de specialitate se mentioneaza faptul ca in momentul
perceptiei unui stimul vizual, care are o anumita dispunere spatiala, se creeaza o imagine mintala
analog, care reproduce aceleasi relatii topologice ca si in imaginea originala. Bineinteles, acesta
este un rezultat ideal, cercetarea insa urmareste sa descopere efectele reale din populatie. A fost
dovedit ca timpul de raspuns necesar acestei sarcini este mai bun in cazul stimulilor cu cod
imagistic, decat in cazul celor lingvistici, care nu reproduc elementele din imagine, decat verbal.
Ipoteza cercetarii de fata este aceea ca factorul varsta influenteaza timpul de reactie
necesar in recunoasterea corecta a stimulului intr-un cadru experimental si ca modalitatea de
prezentare a stimulului este de asemenea o variabila care influenteaza performanta in sarcina a
diferitelor grupe de varsta.
3. Variabilele studiate
Prezentai fiecare variabil cuprins n cercetare (variabila independent i variabila
dependent), preciznd definiia conceptual, operaional i scala de msurare concret folosit
pentru a msura fiecare variabil.

Variabilele independente ale acestei propuneri de cercetare sunt urmatoarele:

Reprezentarea relatiei topologice: imagistic si lingvistic


Varsta

Definitia variabilelor
VARIABILE INDEPENDENTE
1.Relatie topologica imagistica/lingvistica (conceptul apartine imaginilor mentale) o
reprezentare cognitiva a dispunerii unor obiecte din punct de vedere spatial, in absenta actiunii
directe a stimulilor vizuali asupra organelor de simt specifice.
Operationalizare: cod imagistic si cod lingvistic
Scala de masurare: nominala
2. Categoria de varsta:

adulti tineri, cu varste cuprinse intre 18 si 25 ani


varstnici - peste 65 ani

Scala de masurare: nominala

VARIABILA DEPENDENTA
Variabila dependenta este recunoasterea imaginilor mentale numirea corecta a configuratiei
unei reprezentari cognitive, adica concordanta dintre imaginea mentala a subiectului si stimulul
vizual prezentat.
Operationalizare: timp de reactie la stimul
Scala de masurare: numerica

4. Metoda de selecie a participanilor (subiecilor)


Descriei metoda pentru a alege participanii (subiecii) investigai n cercetare. Specificai
populaia la care urmeaz a fi generalizate concluziile cercetrii i modul n care eantionul va
permite acest lucru.
Pentru a obtine esantioane echivalente, vom selecta un numar egal de participanti pentru ambele
categorii de varsta si ii vom aloca in mod aleator in diferite conditii experimentale. Participantii
studiului trebuie sa fe indivizi sanatosi psihic si fizic, fara deficite perceptive sau senzoriale de
orice fel. Cele doua grupuri vor fi formate din loturi de cate 20 de subiecti, care vor fi rasplatiti
pentru participare printr-o recompensa financiara egala.
Populatia statistica la care se vor generaliza rezultatele sunt adulti tineri cu varste cuprinse intre
18 - 25 ani si persoane cu varsta peste 65 ani, fara deficite cognitive la momentul desfasurarii
experimentului.
5. Instrumente
- Descriei n detaliu instrumentul/metoda de msurare utilizat() cu scopul de a nregistra
comportamentul participanilor. Descrierea trebuie s fie doar una structural natura
instrumentului, cte ntrebri, ce fel de ntrebri, etc).
Experimentul se va desfasura sub forma de program informatic, in care fiecare participant
este expus la aceeasi sarcina experimentala. Sarcina experimentala va consta in vizualizarea a 10
seturi consecutive de cate trei forme geometrice (triunghi, patrat si cerc)/set, iar in a doua parte a
probei, participantilor li se vor prezenta alte 10 seturi de cate trei cuvinte care desemneaza
formele geometrice prezentate anterior. Un set, fie ca este imagine, fie ca sunt cuvinte vor avea
cate cinci variante de raspuns. Unele raspunsuri vor contine elementele din imaginea prezentata,
altele vor avea si elemente care nu s-au regasit in stimulul prezentat. Participantul va trebui sa
aleaga acea varianta care se potriveste cu stimulul vazut.
Instrumentul este simplu de utilizat; pe ecran vor aparea instructiunile la fiecare etapa din
experiment, iar rezultatele - timpii de reactie vor fi inregistrati automat de catre calculator si
raportati automat ca fisier excel dupa terminarea probelor.

6. Procedura
- Descriei n detaliu procedura de lucru pornind de la elemente organizatorice macroscopice
(faze, etape ale cercetrii, de ex. preselecia, habituare, intervenie, etc) la elemente de detaliu al
interveniei/controlului manifestat.
In prima etapa a cercetarii, se va posta un anunt de recrutare in scopul participarii la
experiment, in mai multe locatii, tinand cont in primul rand de grupurile de varsta pe care le
vizeaza cercetarea. O astfel de locatie ar fi holul Facultatii de Psihologie din Cluj-Napoca, grupul
de facebook al anilor 1; 2; 3 nivel licenta si 1; 2 nivel masterat. Este prevazut si un anunt in
ziarul local, cu apartitie zilnica, timp de 2 luni, pentru ca ziarul este o sursa de informatie folosita
si de persoanele in etate.
Odata formate cele doua grupuri experimentale de cate 20 subiecti fiecare, participantii
vor fi invitati pentru a efectua proba in grupuri de cate 10 persoane/proba pentru a asigura buna
desfasurare a experimentului. Toti participantii vor fi instruiti de catre conducatorul
experimentului la fel, cu privire la sarcina pe care o vor efectua. Ei vor primi informatii precum:
durata, procedura, confidentialitate a rezultatelor si li se va raspunde intrebarilor legate de
experiment. Inainte de a incepe proba propriu-zisa, participantii vor fi supusi unei probe de
habituare, care va consta in itemi identici cu cei experimentali. Rezultatele acestora nu vor fi
inregistrate, ele servesc doar scopul de a-l familiariza pe participant cu sarcina si de a verifica
daca exista diferente in baza de cunostinte a participantilor, cu privire la conceptele implicate in
rezolvarea sarcinilor experimentale.
Interventia va fi programata pentru fiecare esantion in aproximativ acelasi moment al
zilei, pentru a evita efectele oboselii, care pot afecta performantele sarcinilor cognitive. De
asemenea, expunerea grupurilor la cele doua tipuri de probe, cu cod dual: imagistic si lingvistic
se va face in ordine aleatorie, astfel incat unii participanti sa inceapa cu proba imagistica si sa
continue cu cea lingvistica, iar ceilalti participanti sa inceapa cu proba lingvistica si apoi sa
continue cu cea imagistica. Aceasta este o masura de control utila in evitarea efectele de ordine
(order effects). De asemenea, intre doua probe se va lasa o pauza de 10 minute, in care
participantii pot sa se odihneasca si sa se deconecteze de la prima sarcina. Abia dupa pauza va

putea grupul sa isi reia cea de-a doua proba. Astfel, nu riscam sa ducem mai departe intestarea
celei de-a doua conditii, efectele primeia (carryover effect).
7. Metode de analiz statistic folosite
- Precizai indicatorii statistici calculai (medie, median, ranguri, frecvene, abatere standard)
pentru a analiza rezultatele. Dac este cazul, precizai ce analize statistice infereniale urmeaz a
fi folosite (de exemplu test t, F, etc).
Experimentul are un design bifactorial, avand in vedere faptul ca exista 2 variabile independente,
a cate doua conditii fiecare si o variabila dependenta. Drept urmare se va calcula efectul de
interactiune dintre variabile, care va ajuta la confirmarea/infirmarea ipotezei cercetarii.
Primul pas este sa calculam cate o medie pentru cele doua categorii de varsta, urmarind aici
efectul principal al varstei. Mai apoi se calculeaza cate o medie pentru fiecare dintre cele doua
conditii ale variabilei independente Relatie topologica imagistica/lingvistica. Pentru a
determina daca exista un efect de interactiune intre cele doua variabile independente se vor
ilustra grafic rezultatele obtinute. Pe baza graficului vom putea determina daca exista un efect de
interactiune, si anume in cazul in care cele doua variabile se intersecteaza. Avand in vedere ca
determinarea efectului de interactiune nu se poate determina doar grafic, rezultatele vor fi intarite
de un calcul care verifica daca efectul nu este cumva unul intamplator. In acest scop se foloseste
testul F pentru fiecare efect de interactiune.
Daca rezultatele obtinute pe efectele celor doua variabile independente (F var.1 si Fvar.2) sunt egale
atunci efectul lor va fi aditiv si vom putea concluziona in felul urmator: nu exista diferente intre
performantele la codarea imagistica si lingvistica in functie de varsta participantilor.
Insa, daca rezultatele care se obtin in urma calculelor efectelor dintre cele doua variabile
independente arata ca ele nu sunt egale, concluzia cercetarii va fi ca intr-adevar exista un efect de
interactiune intre ele. In cazul efectului de interactiune, va fi necesar sa se determine sursa
variantei. Aceasta poate fi pe de o parte atribuita conditiilor variabilei independente, dar si
erorii/varianta neexplicata. Gradele de libertate utilizate in acest caz sunt d.f. = 18.

8. Rezultate ateptate i interpretarea rezultatelor


Descriei rezultatele ateptate (de exemplu medii, coeficieni de corelaie, teste infereniale).
Precizai interpretarea (explicaia) oferit pentru rezultatele ateptate. Prezentai limitele
cercetrii (erori n colectarea i msurarea datelor, selecia participanilor care au influenat
rezultatele). Formulai o interpretare alternativ (o explicaie a rezultatelor diferit de cea a
ipotezei) n baza limitelor cercetrii.
Preconizez ca rezultatele obtinute, in conditiile unui p < 0.005 vor reflecta valori T.R. (timp de
reactie) mai mici ale mediei grupului experimental compus din adulti tineri, fata de mediile
obtinute de grupul varstnicilor. In lumina rezultatelor literaturii de specialitate, cred ca media
T.R. a codului imagistici va fi semnificativ mai mica decat media pentru codul lingvistic.
In alta ordine de idei, pentru a putea generaliza rezultatele pe care le obtinem vom derula un
demers inferential. Cu acest scop se va folosi testul Z si vom formula urmatoarele ipoteze
statistice:
H0 : 0 = 1

Ne asteptam sa nu existe diferente intre rezultatele pe care le obtin grupurile

adulti tineri si varstnici, in timpul de reactie inregistrat la cele doua probe: imagistic si lingvistic.
Rezultatele cercetarii sunt datorate intamplarii.
H1 : 0 1

Ne asteptam sa existe diferente intre cele doua grupuri. Rezultatele cercetarii se

datoreaza unui efect care exista la nivel de variabile independente.


Preconizez ca rezultatele experimentului ne vor permite sa respingem ipoteza nula.
Posibile limitari ale studiului pot fi legate de caracteristicile individuale ale participantilor, care
se vor reflecta in performantele lor individuale.
Este posibil ca rezultatele cercetarii sa nu se datoreze vreunui efect al varstei participantilor si
performantelor cognitive asociate asa cum am estimat in ipoteza formulata la inceput, ci mai
degraba unor factori legati de atitudine fata de sarcina sau motivatie, care explica varianta intergrup.