Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biologie Celulara - Subiecte
Biologie Celulara - Subiecte
Biologie Celulara
2012
-Subiecte Rezolvate-
Autori:
Cristina Zabava
Valentina Negoita
Monica Grigore
Andreea Vulpe
Sabo Alexandru
Sultan Tiberiu
David Emanuel Anton
Trecerea de la membrana lipidica la citosol acesta din urma fiind foarte complex structurat
se face printr-o structura proteica deasemenea complexa citoscheletul atasat membranei,
format din endo proteine aranjate sub forma de ochiuri si noduri, pe care le-am amintit mai
devreme:
Glicoforina C
Anion Exchanger 3 AE1 banda 3
Spectrina
Actina
Banda 4.1
Ankirina
Raspunsul specific al celulei este determinat de natura celulei tinta dar si de natura moleculei
semnal. Multe celule au acelasi tip de receptor intracelular dar efectul difera prin faptul ca
sunt atasate la secvente ADN diferite.
11
21.Proteinele G heterotrimice.
Proteinele G sunt o familie de proteine cu rol in transmiterea semnalelor, determinand
schimbari metabolice in interiorul celulei.
Proteinele G heterotrimerice sunt alcatuite din 3 subunitati , si . Subunitatea este cea
care ii confera rolul. Sunt evidentiate mai multe tipuri de proteine G: Gs,Gi,Gq,Gt. Au
activitate GTP-azica.
Sunt proteine switch. Inactive sunt legate de GDP si devin active cand sunt legate de
GTP. Odata activata, subunitatea se detaseaza de celelalte unitati si activeaza o enzima
(mesageri secunzi) sau un canal ionic. Cateva exemple unde sunt intalnite proteinele G:
cascada adenilat ciclazei, cascada fosfolipazei C.
Inactivarea se face prin activitatea hidrolazica intrinseca a subunitatii alfa, reasociandu-se
cu subunitatile beta si gamma.
14
16
18
19
34 filamente intermediare
Sunt denumite astfel avand diametrul intre diametrele celorlalte 2 componente principale ale
citoscheletului: filamentele de actina(~7nm)si microtubuli(~25nm). Organizarea si asocierea
lor cu membrana plasmatica sugereaza ca principala lor functiune este de sustinere mecanica a
celulelor si tesuturiloe nefiind implicate in miscare
Sunt alcatuite dintr-o multitudine de proteine calsificate in 6 grupuri,bazate pe similaritati
intre secventele de aminoacizi:
Tipul I si II sunt keratine. Fiecare tip de celula epiteliala sintetizeaza un tip de keratina din
categoria I (acida) si un tip de proteina din categoria II(bazica) ambele copolimerizand
20
35 microvili,stereocili,flageli,cili
Cilii si flagelii sunt prelungiri ale membranei plasmatice constitute din microtubuli care
determina miscarea anumitor tipuri de celule eucariote.
Structura fundamentala de baza a cillor si flagelilor este axonema ,lcatuita din microtubuli
si proteinele lor asociate. Microtubulii au un aranjament caracteristic 9+2(un dubletcentral
inconjurat de 9 dublete periferice)in cadrul dubletelor periferice exista un microtubul
complet format din 13 protofilamente si un microtubul incomplet format din 10-11
protofilamente.
Microtubulii periferici sunt legati de perecea centrala prin legaturi radiare alcatuite din
nexina,aditional fiecare microtubul A mai contine atasate 2 brate de dineina a carui motor
va determina bataia cililor si flagelilor
Capatul microtubulilor este ancorat in corpusculul bazal,similar ca structura centriolului
avand triplete de microtubuli. Corpusculul are rol in formarea si cresterea microtubulului.
Miscarea rezulta din alunecarea dubletelor externe unul pe celalalt.
Cilii se gasesc in special in mucoasa uterina si epiteliul olfactiv.
Microvilii extensii permanente,digitiforme,abundente la cel epiteliale implicate in
absortie .pe suprafata apicala formeaza marginea in perie formata din ~1000 microvili ce
maresc de 10-20 ori suprafata de absortie
Contin 20-30 filamente de actina paralele legate transversal si foarte strans prin fimbrina
sau vilina. Extremitatea (+) este legata de o proteina de acoperire,iar extremitatea (-)
ancorata intr-o retea termianala formata din spectrina ce acopera un strat de filamente
intermediare. Actina e legata prin punti laterale formate din calmodulina asociata cu
miozina I.
Miscarile sunt datorate interactiunii dintre actina-miozina din reteaua terminala
Se gasesc in enterocite,nefrocite si in toate celulele cu rol in absortie.
Stereocilii sunt forme specializate de microvili din celulele auditive ale urechii interne
care detecteaza vibratiile sonore.
21
36. Microtubulii
Reprezinta a 3a componenta principala a citoscheletului fiind repreentat de formatiuni
cilindrice cu diametru de 25 nm numite microtubuli
Precum filamentele de actina sunt structuri dinamice ce se ansambleaza/dezansambleaza
continuu la nivelul celulei fiind dependenta de concentratia de Ca ++ si de a moleculelor de
AMPc din citosol
Rol in mentinerea formei celulare ,in determinismul unor miscari:locomotia celulara,transport
intra de organite, separare cromozomi in mitoza
Alcatuiti dintr-un singur tip de proteina-tubulina. Dimerii de tubulina polimerizeaza pt a
forma microtubuli,alcatuiti in general din 13 protofilamente ansamblate in jurul unui spatiu
central. Protofilamentele,la fel ca la actina,sunt structuri polare cu 2 capete distincte. Aceasta
polaritate e importanta in stabilirea sensului de-a lungul microtubulului
Atat alfa cat si beta tubulina leaga GTP care functioneaza analog ATP-ului legat de actina .
particular GTP legat de beta este hidrolizat si urmat de polimerizare
Au comportament de Treadmillling(ansamblare/dezansamblare in care moleculele de GTP
sunt pierdute de la capetele (-) si sunt inlocuite prin aditie de molecule de tubilina legate de
GTP la capatul (+)
40.Functiile ribozomului
Ribozomiii sau granulele lui Palade sunt prezenti in toate celulele ,atat la pk cat si la ek,cu
exceptia hematiilor adulte.In citoplasama ek ribozomii sun liberi ,situati in nodurile retelei
microtrabeculare din hialoplasma,fie atasati citomembranelor.
Ribozomii sunt sediul sintezei proteinelor specifice,la celulele ek ribozomii au dimensiuni mai
mari decat la pk si nu prezinta membrane la periferie.
In stare de repaus ribozomii sunt constituiti din 2 subunitati:60S respective 40S la ek si 50S
resprectiv 30S la pk.
Mai multi ribozomi insirati de-a lungul lantului de arn-m alc o unitate functional activaPOLIRIBOZOM sau ERGOZOM.
23
26
N.B.2 Lizozomii tertiari sunt lizozomi ajunsi intr-un stadiu de epuizare enzimatica,
maeterialul continut nu poate fi degradat in continuare. Se mai numesc corpi reziduali.
Actiunea lizozomilor se poate sistematiza:
(1) Autofagie digestia componentelor, poate fi de doua feluri:
i. Macro componentele ce trebuie fagocitate sunt acoperite de un strat
de REN
ii. Micro fagocitoza unei singure protien
(2) Autoliza intervine in apoptoza
(3) Heterofagie pentru materiale celulare
(4) Crinofagie digestia produsilor de secretie in celulele secretorii in vederea reglarii
calitatii si cantitatii
50.
29
51.
-
52.
-
53.
58.
59.
Ciclul secretor.
Este un proces ce implica urmatoarele etape:
a) Biosinteze moleculelor/macromoleculelor de secretie
b) Prelucrarea, maturarea, sortarea si vezicularea acestora
c) Secretia propriu-zisa (detaliata in subiectul urmator)
Primele doua etape cuprind o sinteza o subiectelor 50-56.
De mentionat este faptul ca de multe ori in cazul produsilor de secretie maturarea
implica hidroliza unor pro- sau pre-pro-componente. Exemplu : insulina
Adesea continutul veziculelor de secretie sufera un proces de condensare
Directionarea veziculelor/vacuolelor spre membrana se face prin folosirea proteinelor
(SNARE)
Pentru domnul Leabu ar mai fi de precizat faptul ca termenul de ciclu secretor nu este cel
optim de folosit aici, ci ca, mai corect ar fi termenul de cale secretorie, deoarece termenul de
ciclu implica reciclari ale unor componente, fenomen despre care nu avem dovezi suficiente
pentru a-l sustine.
Exocitoza: definiie, tipuri de exocitoz .
Exocitoza reprezinta procesul de eliminare a unor produsi de secretie in spatiul extracelular
prin intermediul fuzionarii veziculelor ce contin materialul de interes cu membrana celulara.
Se cunosc doua astfel de cai:
a) Calea de secretie constitutiva
a. Opereaza in toate tipurile de celule
b. Are loc concomitent cu traficul noilor suprafete de membrana necesare pt a
inlocui componente nefunctionale sau pt a satisface nevoile de crestere. Acest
lucru necesita si dezvoltarea matricei extracelulare, fapt pt care se secreta si
componente ale acesteia
b) Calea de secretie semnalizata
a. Este,de regula, specifica celulelor specializate in secretie.
b. Produsii de secretie sunt stocati in vezicule aflate langa membrana celulara, ce
asteapta a fi exocitate dupa primirea unui semnal.
c. De multe ori acest semnal este reprezentat de cresterea concentratiei citosolice
de Ca, ca urmare a legarii unui mesager primar la un recepor specific din
membrana celulei respective.
60.
33
34
Nucleul mai este denumit i carion i este formaiunea cea mai reprezentativa a celulei. Este un
organit celular cu multiple funcii difereniat in procesul evoluiei i n continu perfecionare i
organizare.
Nucleul este componentul subcelular preznt doar in celulele ek si numai in interfaza-perioada
dintre doua diviziuni succesive.
Nucleul este sediu:
-adn-ului, puratatorul inf genetice,adica inf pe baza careia se sintetizeaza proteinele
-autoreplicarii adn-ului
-transcriptiei maesajului genetic,adica a sintezei ARN-m;
-centrul de control si comanda a celulei ek;
La MO
-nucleul este studiat folosind coloranti bazici cea mai folosita coloratie fiind hemalauneozina=>violet
-nucleul este BAZOFIL
Component cere pot aparea legate de nucleus au pe langa acesta:
-membrana nuclear(care de cele mai multe ori nu se observa)
-la periferie e delim de invelis nuclear
-cromatina-bazofila -granule
-filamente
-blocuri
-in nuclei inchisi la culoare se pot observa nucleoli->care exista in totii nuclei
-cariolimfa-lichidul nuclear format in mare parte din protein
Nucleii eucromatici au aspect veziculos,prezinta granulatii finesi in general au aspect
granular sau fibrilar.
Nucleii tahicromatici sunt intens bazofili.
Eucromatina contine adeneul care poate fi pus in evident prin urmatoarele metode:
-reactia Fulgen:AND-rosu violet
-reactia Bracket:-verde-metil-pironina=> AND-verde
ARN-rosu
La ME remarcam remarcam:
-nucleoplasma-care cuprinde matricea nucleara
-heterocromatina electronodensa si eucromatina electronoclara
-nucleolii
-membrana nuclear cu cisternele nucleare care apare intrerupta din loc in loc de complexele
por
La microscopul cu fluorescenta: DAPI-4,6-diamino-2-phenylindol-AND-ul capata
fluorescent-nucleul devenind albastru
35
71.Porul nuclear, transport (generalitati)-am tartat acest subiect mai sus la 3.(in
continuare voi scrie din curs)
39
76.Eucromatina
41
43
Dupa cum reiese din imagine, in viata oricarei celule exista o ciclicitate care poate fi
subdivizata functional in mai multe faze, doua principale:
1. Stadiul M este stadiul esential in ciclul celular, M vine de la mitoza care
presupune clivarea definitiva a unei celule in doua celule identice.
Mitoza in sine este un procedeu complex subimpartit in mai multe faze. Cu toate
acestea, durata mitozei este de doar 1 ora.
De aici rezulta ca, celalalte faze ale ciclului celular sunt premergatoare, preparatoare
ale diviziunii si dureaza mult mai mult.
2. Interfaza este faza a ciclului celular ce are loc intre doua mitoze. O celula
vizualizata la microscop in timp interfazei, pare doar sa creasca. Defapt, in acest timp
au loc procese ordonate, complexe, premergatoare mitozei ce pregatesc celula,
procesul central fiind replicarea ADN-ului nuclear(dublarea doua copii identice).
Deasemenea exist puncte de control checkpointuri - in interfaza, prin care celula
pote fi controlata.
Stadiile interfazei prezinta un stadiu central, intre doua stadii de latenta.
(1) Stadiul S (Synthesis) este faza propriu-zisa in care se replica ADN-ul, strajuita de
doua faze de latenta
(2) Stadiile G (Gap) au loc inainte si dupa stadiul S si sunt faze de siguranta in care
celula creste daca stadiile nu ar exista, celula nu ar avea timp sa creasca in masa:
G1 este faza de la sfarsitul unei mitoze pana la inceputul replicarii ADN,
este faza in care celula creste in dimensiune (sinteza de proteine) iar la
momentul potrivit va trece in faza S.
[N.B. - Diferentele intre diferite celule ce prolifereaza cu diferite viteze au
loc in acest stadiu]
G2 este faza dintre replicarea ADN-ului (stadiul S) si mitoza (stadiul M)
44
Pentru a determina in ce stadiu se afla celula, este necesara tratarea cu timidina marcata
aceasta este folosita intens de celulele ce se afla in stadiul S. Chiar daca stadiile unei culuturi
nu sunt sincron ~30% se vor afla in stadiul S.
In interfaza, inafara de replicarea ADN-ului si sinteza de proteine, au loc si alte evenimente
spre exemplu, centrozomul trebuie sa dubleze si el si sa formeaze fusul de diviziune.
Deasemenea, in stadiul S are loc o productie accelerata de proteine histonice dar si de
proteinenzime ce produc ADN-ul.
Controlul ciclulului celular.
Desi inainte se credea ca mecanismele celulare se
autoregleaza sub forma unei cascade respectiv
sub forma unui domino fiecare pas implinit
declansandu-l pe urmatorul, conceptia actuala
prevede un mecanism central de control ce poate
modula activitatea celulelor dupa nevoie.
Mecanismul de control se bazeaza pe procese
biochimie, el insusi fiind constituit de un complex
proteic cu interactiune complexa, la care se
adauga si diferiti senzori prin care se trasnmit
semnalele la nivel central, prin care se poate
modula activitatea celulelor.
Semnalele ce se transmit pot fi de tipul brake
ce pot incetini activtiatea intr-una din stadiile
ciclului la momente precise - checkpointuri:
(1) In faza G1 inaintea intrarii in S
(2) In faza G2 inainte intrarii in M
Din punct de vedere biochimic, activitatea se
regleaza prin protein-kinaze.
Exista astfel:
(1) Cyclin ciclina moduleaza activitatea (2), sufera procese de activare inactivare in
cursul ciculului celular
(2) Cyclin dependent protein kinase - CDK fosforileaza anumite proteine subordonate
la resturile de serina si treonina, activandu-le. Este la randul ei activata de (1).
Exista 2 tipuri de CDK, unul pentru cele doua checkpointuri.
(3) M-phase promoting factor MPF - este complexul format de ciclina si CDK-ul fazei
G2 si induce o actiune fosforilanta explozica cu feedback pozitiv ce declanseaza
trecerea de la o faza la alta, eliberarea ciclinei din complex oprind brusc activitatea.
47
49
50