Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matasari File de Monografie
Matasari File de Monografie
MĂTĂSARI
FILE DE MONOGRAFIE
GORJ 2010
Mătăsari: file de monografie
PREFAŢĂ
7
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
9
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
Cum Omul sta sub vremi şi vremuri, în ultima perioadă n-a mai
fost director. Dar şi atunci avea un cuvânt greu de spus, rămânând Omul
de referinţă. Aşa se face că cei care-L contestau, vrând-nevrând, nu
puteau să nu-i recunoască meritele. Şi a fost din nou director, dar
adjunct.
Acest Om ponderat, calculat şi-a unit în tinereţe destinul cu distinsa
profesoară Luminiţa (Crăciunescu) Dădălău, cu care a format un cuplu
perfect. Viaţa lor de familie a fost plină de iubire şi linişte. Doamna
Luminiţa Dădălău, Om de aleasă cultură, de o bunătate deosebită, a ştiut
să asigure calea bucuriei şi a împlinirii familiale. Sprijinul a fost reciproc,
iubirea reciprocă, devotamentul asemeni. Altfel, cum ar fi putut să scrie
la sărbătorirea nunţii de argint, fermecătoarele şi zguduitoarele
afirmaţii: "Ţi-am fost altar, mi-ai fost icoană" .
Omul Ion Dădălău a promovat cauze umane înalte, a generat spirit
comunitar, a spijinit oameni aflaţi în nevoie. A fost, este şi va fi apreciat
de toţi care l-au cunoscut. Trăieşte încă prin cele două flori pe care Ie-a
sădit în grădina dragostei sale. Făclia arde încă. Copacul cu rădăcini
puternice şi durabile a înflorit, florile Lui îşi iau seva din acelaşi pământ,
dar adevărata viaţă, sensul, rămân pe veşnicie şi se perpetuează.
Aducem şi pe această cale un omagiu Marelui Om care a trebuit să
înveţe că gloria se plăteşte scump, că performanţele înseamnă sacrificii,
convinşi fiind că gestul nostru de preţuire şi spiritualizare va avea ecou
peste timp.
Omul care a dăruit atâta Lumină s-a topit arzând şi a întâlnit
hazardul...
Domnica Graure,
Profesor-pensionar
10
Mătăsari: flle de monografie
INTRODUCERE
11
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
12
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
14
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
16
Mătăsan:fîle de monografie
17
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
19
Mătăsari: file de monografie
I 19
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU MateilOACHIM
CAPITOLUL II
Relieful şi solul
I
I
De la este către vest se constată o scădere de altitudine,
urmare a unui lent şi îndelungat proces de scufundare a sinclinalului
vestic. E ceea ce se cheamă un „uluc depresionar", mergând către
depresiunea Ciuperceni din apropierea nord-vestică a Mătăsarului.
Menţionăm aici un şirag de coline (amintite) marcând hotarul de
21
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
22
Mătăsari: file de monografie
I
CAPITOLUL III
Reţeaua hidrografică
24
Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL IV
Fauna
1). Mamifere
Renunţăm la denumirile ştiinţifice latineşti, care îngreunează
lectura şi înţelegerea de ansamblu pe care o dorim pentru cititorul
mediu.
Amintim din acestea popândăul, hârciogul, şoarecii mari de
I
mirişte, şobolanii acvatici cu blana valoroasă şi alte înrudite.
Constatăm şi prezenţa (de altfel tot mai rară şi ascunsă) a unor
răpitoare de talie mică (dihorul de stepă şi cel domestic - acesta
ficându-şi „caniştea" în magazii ale gospodăriilor, unde doarme cot la
cot cu găinile, acele gospodării pe care le „ocroteşte", dând iama în
schimb la vecini) sau ruda lui, nevăstuica, cu blana încondeiată la
deal, aceştia toţi adaptându-se şi la zonele de ierburi acvatice,
25
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
2). Păsări
Aceleaşi fenomene amintite, de schimbări ale biocenozei, au
influenţat (mai puţin decât la mamifere) existenţa zburătoarelor de
tot felul care populează pădurile, în coroanele arborilor şi în
arboritele însoţitorului. Speciile căutătoare sunt reprezentate prin
privighetoarea mică (propriu-zisă), pupăza, specii de mierle, sticleţii,
scatii, sfrânciocul, bot-grosul, cristeiul. Dintre păsările insectivore
amintim ciocănitoarea (mai multe specii) ghionoaia, piţigoii verzi cu
guler alb, ciufii, joimăriţa (dispărută). în zona de sus a făgetului se
întâlneşte rar o pasăre-religvă, caprimurgul. Graurii sunt încă peste
tot şi îndeplinesc migraţii zilnice, dictate de hrană şi adăpost. Alte
specii sunt porumbeii domestici şi sălbatici, porumbelul de scorbură,
turturelele (guguştiucii). Dintre păsările cu talie mai mare, de interes
vânătoresc, întâlnim sitarul şi fazanul. Până la al doilea Război
Mondial se vedeau rar, la mari distanţe, în sudul Mătăsarilor, unele
dropii. Păsările răpitoare sunt reprezentate prin speciile de ghindari,
vânturelul-de-seară, şoimii diverşi care se hrănesc cu insecte şi
rozătoare sau şoimul rândunelelor. Ciorile, stăncuţelele, corbii sunt
prezenţi, iar ulii sunt văzuţi în lunile de iarnă făcând migraţii
circulare. Rândunelele şi vrăljiuţele cunosc un regres accentuat, ca
peste tot în ţară. Câteodată, pe omăt mare, ciocârlanii vin la margini
de sate, iar ciocârlia n-o mai ştie nimeni cum arată, a rămas doar un
cuvânt în literatură. Trăiau, mai mult în făgete, ierunca şi cocoşelul
sălbatic, sturzul, gaiţa, acvila ţipătoare şi bufniţa mare, atârnată cu
capul în jos ziua, în tufişuri dese.
3). Reptile
Din sudul Mătăsarilor şi până spre contraforţii muntoşi, o
specie-fanion am zice (cu toate că în comuna noastră n-a prea venit),
e vipera cu corn, a cărei muşcătură, se ştie, cel mai adesea e mortală.
Diverse specii de şerpi veninoşi populează pădurile şi luncile. Şarpele
comun, neveninos, îl întâlneşti la margini de sate sau în zone acvatice.
Şopârlele populează cu specii numeroase din câmpie până la munte,
26
I
Mătăsari: file de monografie
4). Insectele
în jurul comunei Mătăsari şi în hinterland se întâlnesc specii
diverse de păianjeni, gândaci, albine şi viespii domestice sau de
păduri, de exemplu viespia de stejar, viespia prunilor, există
coleoptere mari (rădaşcă), apoi lepidoptere, fluturii în diverse specii,
în sud se întâlnesc chiar termite(!!!), reflex probabil al influenţei
submediteraneene. Scolopendrele (miriapozii) sunt răspândite mai
peste tot, din zonele de habitat uman până spre calcarele muntoase.
S-au semnalat chiar şi scorpioni, în zone montane. Un mare număr de
insecte îşi duce viaţa în fâşiile de păduri şi în pajişti.
5). Peşti
în apele Jilţului, înainte de al doilea Război Mondial şi de
.decopertare", se mai găseau specii de ape limpezi, cleanul, scobarul,
lipanul, apoi alte specii mai ieftine, bibanul, uneori plătica în coturi cu
aluviuni, zglăvoacele (pietruşelul), guvizii mici de apă dulce, precum
şi o specie de roşioară comună vestului ţării, „lugojana". Unul din
autorii Monografiei de faţă îşi aminteşte de apele limpezi şi bogate în
peşte din jurul Mătăsariului şi de verdele atât de proaspăt al ţărmilor
de şovar tânăr, unde se înmulţeau speciile de peşti descrise. Chiar şi
mrenele frumos colorate vizitau uneori apele mătăsărene.
Flora
30
Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL V
Zona Mătăsari
sunt lobodă, troscoţei şi cicori. Prin culturile de grâu mai stăruie maci de
câmp, albăstriţe, pintenii cocoşului (delphinum consolida), , turtită,
umbra iepurelui (asparagus collinus), iar printre prăsitoare lăptuca şi
planta meliferă busuiocelul alb.
Dintre puţinele ciuperci ce se mai găsesc amintim ciuperca de
bălegar, mânătarca, bureţii de mai - comestibile, iar veninoase -
ciuperca albă şi buretele de târş.
Pe duzi, ca parazit, creştea iasca (formes igniarius), care servea
în trecut la aprinsul focului cu amnarul. Cum am mai spus, plantele
spontane au devenit tot mai rare şi zilele lor sunt numărate.
Mecanizarea agriculturii, îngustarea spaţiilor necultivate şi folosirea
ierbicidelor vor încheia existenţa acestora plante, din care unele au
fost, totuşi, baza nutreţului la omul sărac (mohorul, costreiul, trifoiţa
etc.). Ele dăinuie în luncă, unde revărsarea Jilţului le favorizează
creşterea.
Ca urmare a extinderii culturilor, fauna de pe teritoriul
comunei Mătăsari e în continuă scădere, împuţinându-se atât speciile,
cât şi numărul lor. E în scădere prolificul iepure, la fel alte rozătoare
de câmp şi pădure. Lucrările mecanizate împuţinează tineretul
plăpând şi distruge cuiburile în timpul reproducerii. în schimb, au
apărut caprele sălbatice, mai rezistente şi a căror distrugere se poate
evita. Dintre dăunătoare se menţin încă vulpile. Rar, printre grămezi
de crengi din livezi, se mai întâlneşte câte o nevăstuica, iar în comună
câte un dihor. Sunt pe cale de dispariţie aricii. Prin grădini se mai
întâlnesc urme care indică prezenţa cârtiţelor, iar prin locuri solitare
şi pe sub poduri, liliecii.
Aceeaşi diminuare accentuată se întâlneşte şi la păsări.
Potârnichea, numeroasă pe aici în trecut, merge spre dispariţie,
întâlnim încă privighetoarea mică, cea căutătoare, în crânguri, de la
sfârşitul lui aprilie. Coţofenele şi ulii aproape au dispărut. Dintre
răsârile mici mai vedem ciocârlanul printre culturi, ciocănitori şi
: "goi prin livezi şi stoluri de vrăbii prin sate. E staţionar, pare-se,
-T.ărul turturelelor. Păsările migratoare de pe aici sunt ciocârlia,
rrepeliţa de terenuri cultivate, grangurii, graurii (în stoluri), cucii,
-fzele, porumbelul sălbatic prin livezi, barza şi rândunica în
piere de sate. Primăvara şi toamna poposesc câteva zile şi
: rii, iar în unele din arinişurile sălbatice rămase, în zonele umede
- 1 : clocesc colonii de stârci.
33
_Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL VI
36
Mătăsari: file de monografie
37
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
38
Mătăsari: file de monografie
39
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
40
Mătăsari: file de monografie
43
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
44
Mătăsari: file de monografie
45
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
46
Mătăsari: file de monografie
47
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
CAPITOLUL VII
49
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
50
Mătăsari: file de monografie
51
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
sau femei şi copii. Aceştia toţi vor lucra în condiţii de muncă pe care
azi ne e greu să le imaginăm, zi-lumină, tehnică rudimentară, condiţii
prea precare de igienă şi „protecţie a muncii". Producţia materială a
industriei manufacturiere, către a doua jumătate a secolului al XIX-
lea, aduce totuşi însemnate beneficii băneşti proprietarilor. Alături de
noi, în Muntenia propriu-zisă, se vădeşte apariţia, în prag de 1900, a
unor mici fabrici de hârtie, sticlă, lumânări, porţelan, postavuri şi
paste făinoase, chiar şi a caragiahştilor zalhanale. Dar, consecinţă, în
această epocă „eroică" de invazie a „capitalului" în judeţele noastre,
mâna de lucru sporeşte, căci sporesc toate... prin „mecanizare", în
care nu există ceea ce înţelegem azi, folosindu-se încă vechi
procedee, forţa motrice a apei sau, mai rar, eoliană (morile de vânt].
La aceste începuturi de „piaţă liberă" se întrebuinţează tot mai mult
mâna de lucru „liberă", a cărei componenţă am descris-o. Guvernările
din secolul următor şi prima jumătate a secolului al XX-lea vor asista
la o lege a protecţionismului pentru industria românească. Se
dezvoltă extraordinar exploatarea materiilor prime, căci era încă o
pădure virgină. Materiile prime se întorc aici sub formă de fabricate, ^
creând o tentă de „colonie" a României industriale.
Odată însă, cu implementarea unei reţele de căi ferate,
extragerea energiei cărbunelui va fi în primul plan, fiind „sângele"
noii industrii. întregul judeţ Gorj şi tânăra aşezare Mătăsari îşi trag
seva din noua stare de lucruri în domeniul industriei.
52
_Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL VIII
53
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
f
cuvânt slavonesc din acea vreme). în mijlocul acestei mici lumi
autarhice era „cocanul" stăpânului, sălaşul acestuia şi al vătafilor lui.
Unii boieri aveau în stăpânire 50 - 60 de sate. Nu toţi dobândeau avere
funciară prin mijloacele de mai sus. Mai către secolele XVI - XVII unii
neguţători iscusiţi dobândeau prin puterea banului proprietăţi şi moşii,
cum a fost cazul lui Mihai Viteazul la începuturi, bun întreprinzător
comercial încă de la Stambul.
Revenind la impozitele ce trebuiau a plăti strămoşii noştri
gorjeni, acestea apasă cu predilecţie întinsa pătură socială a ţăranilor.
Reproducem dintr-o lucrare a noastră următoarele zise: „Impozitele
apasă direct şi exclusiv pătura ţărănească, a iobagilor şi a celor liberi,
într-o mare varietate imaginativă: desetină, coşerit, albinărit, fumărit,
vădrărit şi... pe oaie seacă!". Orice „stearpă" trebuia să „plătească"
pentru surata ei „mânzară" (cu miel), ca şi cum trebuia padepsită pentru
că nu procreează! De această impozitare (la auzul căreia actualul
ministru de finanţe ar păli de invidie!) şi-a legat trista-caraghioasă
poreclă Alexandru al Il-lea Mircea, „Oaie-Seacă", domnul acestor
ţinuturi, la al XVI-lea văleat".
Se accentuează pe toată durata Evului Mediu un nesfârşit proces
de „rumânire", prin care se iau pământurile ţăranilor liberi, aceştia
căzând în rândul clăcaşilor. Se invocă întru acesta pretexte specioase de
drept pravolnicesc, şi ţăranii liberi şi pălmaşii fiind admonestaţi cu
formule executorii ca „mare ruşine veţi păţi!" sau „de nu veţi asculta, să
vă bată foarte rău!".
Odată cu secolul fanariot, al XVIII-lea, apar însă noi relaţii de
muncă, datorită unei cerinţe mai mari de produse agricole, principala
avuţie a acestor locuri. Pe lângă piaţa internă de consum se arată acum
şi piaţa externă, din ce în ce mai pregnant. Câţiva domnitori minunaţi
încercau să aducă, atât cât sprijinul retrograd al vremii şi împotrivirea
boierească le permite, nişte legiuiri mai ocrotitoare pentru agricultori şi
crescători de vite. Pătrund, evidente în toată această Ţară Românească,
relaţiile de economie a pieţii de tip capitalist. Rezultatul e o şi mai mare
apăsătoare împilare a păturii nevoiaşe în relaţiile de muncă. Impozitele
se întind ca o metastază fără de ţărmuri, cu toată strădania
Mavrocordaţilor în a modera dăjdiile şi a impune măsuri fiscale
împotriva „mâncaturilor" făcute de slujbaşii ce încasau dările. Au
56
Mătăsari: file de monografie
m
Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL IX
62
Mătăsari: file de monografie
f 63
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
I
parastasele se fac la jumătate de an, la un an şl în fiecare an de la
moarte. Mormintelor li se acordă multă atenţie, se face curăţenie, se
tămâiază, se plantează flori. E un obicei străvechi, care în ziua de azi e
adesea neglijat.
55
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
anii adolescenţei: Cum îţi sărezi, aşa mănânci; Cum îţi aşterni, aşa
dormi; Ce semeni, aia culegi; Ca să te-ncălzeşti, mai întâi trebuie să te
afumi; Iarna te-ntreabă ce ai făcut vara; Ce poţi face azi, nu lăsa
pe mâine; Strânge bani albi pentru zile negre; Cine-şi face, lui îşi face;
Cine seamănă vânt, culege furtună; Unde nu-i cap, vai de picioare;
Mielul blând suge la două oi, cel sperios la niciuna; Vorba lungă,
sărăcia omului; Graba strică treaba; Lăcomia strică omenia; Nu te
amesteca în tărâţe, că te mănâncă porcii; Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi
fierbe oala; Nu da pasărea din mână pe cea de pe gard; Aşchia nu sare
departe de butuc; Ulciorul nu merge de multe ori la fântână; De unde
nu-i foc nu iese fum; Ziua bună de dimineaţă se cunoaşte; Cine cere
nu piere, dar nici nume bun n-are; Ce-i în mână nu-i minciună; Nu tot
ce zboară se mănâncă; Obraznicul mănâncă praznicul; Spune-mi cu
cine te-nsoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti; Fiecare îşi trage focul pe oala
lui; Tot ţiganul îşi laudă ciocanul; Sătulul nu crede flămândului.
LEXICAL LOCAL
..A"
Ac = ac de cusut
A adăpa = a da apă animalelor
Afundătură = afianzime, adâncime
Aluat = dospeală, plămădeală, cocă
Amorţeală = toropeală, înţepenire
Apucătură = deprindere, nărav, fire, comportament
Asfinţit = apus de soare
Arătanie = apariţie, arătare, pocitanie
Arătos = frumos
Astupuş = dop
A asuda = a transpira, a aburii
A aţâţa = a aprinde, a învrăjbi
Avere = avut, bogăţie, pământ
Azvârlitură = aruncătură
66
Mătăsari: file de monografie
B"
„C"
67
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
,.D"
F"
„G"
Haida! = haide!
Hărăni = hrăni (pentru animale)
Hodoroage = lucruri vechi, stricate
Holba (a se) = a se uita cu uimire
Holdă = lan, semănătură de cereale
Holtei = burlac
Huli (a) = defăima, a lua în deşert, a blasfemia
I"
î"
69
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
r
I"
,,M"
70
Mătăsari: file de monografie
„N"
O"
Olan = ţiglă
Obrinteală = umflătură ( a unei răni etc.)
Ocară = insultă, umilire, mustrare grea
Ocol = ogradă pentru vite, circumscripţie administrativă,
silvică
Odor = mireasmă
Ogar = câine de vânătoare
Odraslă = descendent, urmaş, copil
Ogaş = făgaş
Ogoi (a) = a (se) linişti
Oleacă = puţin, un pic
Omeni (a) = a primi, a fi ospitalier faţă de cineva
Orbete = milog, cerşetor
Ostăneală = osteneală
Oţărî (a se) = a se supăra, a se înfuria
P"
71
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
R"
»
S"
72
Mătăsari: file de monografie
Tn
IŢIM
"\
Ţipirig = pipirig, plantă acvatică
Ţăcăneală = ţicneală
Ţâfnă = nervozitate, aroganţă, semeţie
Ţâţă = „ţâţa" ulciorului de băut apă
Ţâţână = balama
Ţoală = haină uzată, velinţă, pătură
Ţoi = pahar tradiţional, cu gâtul lung, pentru rachiu
73
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei IOACHm_
U"
V"
iiZ"
74
_Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL X
76
Mătăsari: file de monografie
77
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
78
_Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL XI
80
Mătăsari: file de monografie
81
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
84
_Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL XII
86
• Mătăsari: file de monografie
87
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
CAPITOLUL XIII
România prosperă
89
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
90
_Mătăsari: file de monografie
91
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
93
Ion DADALAU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
94
_Mătăsari: file de monografie
95
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
96
Mătăsari: file de monografie
97
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
98
_Mătăsari: file de monografie
100
. Mătăsari: file de monografie
101
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
103
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
105
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
106
Mătăsari: file de monografie
107
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
108
Mătăsari: flIe de monografie
109
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
111
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
112
_Mătăsari: file de monografie
114
Mătăsari: file de monografie
116
â Mătăsari: file de monografie
117
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
Constantin D. Tănăsoiu
învăţătorul C-tin Tănăsoiu a fost o faclă pentru noi toţi cei care,
de la 1935 încolo am fost învăţăceii lui la şcoala din Mătăsari, unde
venise în acei ani. Ni l-am amintit toată viaţa, ni l-am amintit mereu.
S-a născut într-un sat al judeţului, sat al cărui nume nu-1 ştim. A fost
mai apoi absolvent din Târgu-Jiu, în 1928-1929. între anii 1929-1933
a fost învăţător la şcoala din Cojmăneşti, comuna Slivileşti. în 1934 a
venit în Mătăsari, la şcoala primară. Aceasta funcţiona într-o încăpere
din localul primăriei vechi, în dreptul drumului care ducea spre
Arşiţa, în stânga monumentului eroilor şi a drumului care ducea spre
Bohorel, Negomiri şi Timişeni. Şcoala a fost demolată odată cu
primăria şi mutată în locul fostului cămin cultural, iar după aceea în
localul nou al şcolii cu etaj, situată în centrul comunei, în faţa căreia a
fost mutat şi monumentul eroilor din primul Război Mondial. Acesta
a fost demontat de comunişti, pentru că avea în vârful său vulturul cu
crucea în cioc.
învăţătorul C. Tănăsoiu a fost numit şi director al şcolii
gimnaziale după reforma din 1948, predând aici ca profesor de limba
română. E considerat de toate generaţiile care au absolvit gimnaziul
din Mătăsari drept părintele spiritual al lor. Absolvenţii şcolii
mătăsărene îi sunt recunoscători pentru ţinuta lui profesională şi
morală făţă de toţi. Acest vrednic şi minunat om şi părinte spiritual a
avut însă o viaţă foarte zbuciumată. I-a murit de tânără prima soţie, el
rămânând cu doi copii, un băiat, Stelu, şi o fetiţă, Lucica. Singur fiind,
a crescut aceşti copii, care şi ei vor avea un sfârşit tragic. Lucica a
murit în floarea vârstei, abia ce terminase Şcoala Normală la Deva. A
murit în braţele Măriei Racoceanu, care venise în vizită la familia
Tănăsoiu. Băiatul a murit când era student la A.S., în Bucureşti. Se
dusese în Ardeal, la un coleg, în vacanţa de Crăciun. A fost adus cu
trenul la gara Ploştina şi apoi la Mătăsari. La înmormântarea celor doi
copii a fost un pelerinaj greu de descris. Şi după aceste lovituri
învăţătorul Tănăsoiu a rămas pentru toţi mătăsărenii simbol al
dăruirii şi al sincerităţii, bunătăţii şi bonomiei. S-a recăsătorit şi a mai
avut o fată, în prezent asistentă sanitară. Acestea am vrut a le spune
despre cel ce ne-a fost în anii noştri tineri călăuzitor şi îndrumător.
118
Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL XXI
119
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
120
Mătăsari: file de monografie
121
Ion DADALAU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
122
Mătăsari: file de monografie
1955 [îşi aminteşte Dl. Dumitru Copaci) apele de care vorbim dădeau
să iasă din matcă. Factorul poştal Udrescu Gheorghe din Croici a fost
luat de ape, la trecerea prin vad cu şareta, dimpreună cu toată
corespondenţa şi banii, la punctul numit podul Broşteni. Omul a
scăpat cu viaţă, agăţându-se de un plop ce plutea, luat de ape. Dar
calul, imobilizat în ham, şi şareta au dispărut sub valuri. Factorul
Udrescu Gheorghe a fost obligat să plătească gestiunea şi pagubele,
însă în vara aceluiaşi an, scăzând apele, un cetăţean din Samarineşti,
fiind la pescuit, a agăţat cu undiţa geanta pierdută sub apă. Aceasta
fiind bine închisă, banii au rămas intacţi şi au fost aduşi de acel om la
casa lui Udrescu. Acesta a fost ajutat de Dl. Dumitru Copaci să usuce
banii umeziţi [tatăl dânsului era tot factor poştal. Copaci Gheorghe).
Drumurile care străbăteau dealul Samarineştilor erau aşa de
impracticabile pe ploaie încât se puneau patru boi la căruţa cu colete
poştale ca să ajungă la Slivileşti şi mai departe, spre Drăgoteşti şi
Mătăsari. La conducerea Oficiului Slivileşti, între anii 1955-1971, era
diriginte Popescu Constantin zis Ticu, de fel din Mătăsari, care s-a
pensionat în '71, în locul lui venind Copaci Dumitru, care fusese la
Oficiul poştal Motru. înainte de 1955 a fost diriginte la Slivileşti Ion
Bălu, având ca factor local pe Cioabă Nicolae din Slivileşti. Dirigintele
Bălu [originar din Ilovăţ - Mehedinţi) a preluat după 1955 oficiul
Broşteni, de unde a ieşit la pensie [înaintea lui fusese diriginte
Popescu Ion zis Bulgăraş, din Slivileşti, având ca factor poştal pe
Mâţaru Constantin). După 1968, urmare a organizării teritoriale din
raioane în judeţe, localitatea Mătăsari a fost desprinsă de la oficiul
Slivileşti şi arondată la oficiul Roşia-Jiu. în această perioadă
trimiterile poştale erau ridicate de la acest oficiu şi transportate cu
cal şi şaretă de către factorii poştali Băleanu Vasile şi Pamfiloiu
Vasile. Apoi, la nivelul judeţului Gorj s-a înfiinţat Oficiul Poştal
Tranzit Târgu-Jiu cu sediul lângă staţia C.F.R. Târgu-Jiu. Acest oficiu
poştal primea trimiterile poştale de la vagonul poştal C.F.R. venit din
ţară pentru judeţ. Tot în acea perioadă s-au pus bazele transportului
mecanizat în cadrul poştei, astfel că la oficiul Târgu-Jiu s-a format şi
un parc auto, pentru trimiterile poştale de la acest oficiu de tranzit la
toate oficiile poştale şi agenţiile poştale care se înfiinţaseră. Astfel, în
comuna Mătăsari a fost înfiinţată Agenţia Poştală Mătăsari,
aparţinând de Oficiul Târgu-Jiu, cu poştă mecanizată, iar această
Agenţie îşi avea sediul în casa lui Vreja Petre din Mătăsari, acesta
123
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
124
4
Mătăsari: file de monografie
125
Ion DADALAU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
126
_Mătăsari: file de monografie
avut loc în 1974, de către pictorul Vaier Băleanu, preot paroh fiind
acum C-tin Purdescu, sfinţindu-se de către I.P.S. Teoctist, mitropolit al
Olteniei. Au slujit aici preoţi ca N. Popescu, Trotea, Gh. Drăgotoiu şi C-
tin Purdescu. Acum se învredniceşte a fi preot paroh părintele Vasile
Purdescu. Consilierii parohiaU ai acestei biserici au fost Ion Gorun,
epitrop, Vasile Bivolaru, cantor. Ion D. Drăgotoiu şi preotul Nicolae
Trotea. în jurul bisericii e cimitirul, lângă drumul spre Motru. în timp
au fost încercări de strămutare a bisericii şi cimitirului, dar, prin
străduinţa plină de râvnă a preotului C-tin Purdescu, a fost rămas
totul ca din veac. în anul 2000 biserica a fost acoperită cu tablă şi
renovată în exterior.
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi Măţâna, din satul Brădet, are 150
de familii. Au slujit aici preotul Hîrceanu, diaconul Matei Bălescu,
preoţii Vladau şi V. Nicolaescu, C. Vlad şi ieromonahul Mihail
Purdescu, apoi preotul Bârzăianu şi misionarul ortodox rus
Rozaliefka. Paroh a venit până în 2000 preotul C. Purdescu. în jurul
bisericii, ca şi în alte locuri, e cimitirul. în 1965 a fost refăcută
clopotniţa şi biserica a fost acoperită cu tablă. Prăznuirea ei se face la
Sf. Dumitru, cu nedeie. în 1966 au avut loc alte lucrări de renovare,
redeschiderea făcându-se în octombrie 1966, fiind delegat al I.P.S.
Mitropolit Firmilian preotul doctor N. Nicolaescu şi Diacon I.
Bălteanu, preot paroh C. Purdescu, cantori V. Bivolaru, Ion D. Copiluşi
şi I.N. Tămârşi, epitrop şi V.G. Bălan, Gh. Bălescu.
129
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
131
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
132
_Mătăsari: file de monografie
CAPITOLUL al XXIIMea
133
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
134
Mătăsari: flIe de monografie
CAPITOLUL al XXIV-Iea
Nivelul de trai
135
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
136
_Mătăsari: flIe de monografie
CAPITOLUL XXV
I
se refacă şi solurile să redevină productive din punct de vedere
agricol şi nu numai.
138
I _Mătăsari: flIe de monografie
CAPITOLUL XXVI
Administraţia
CAPITOLUL XXVIII
încheiere
drum, acea „via" romană, ştergând Pinoasa de azi (cu castrul ei),
privind în dreapta lui Mătăsarii (care atunci poate n-aveau nume sau
nu i-1 ştim noi) şi năzuind spre nord - nord-vest la nu prea
îndepăratata Sarmisegetusa Regia. Generaţii de moşi-strămoşi le-au
prefaţat pe ale noastre de azi. Au fost contemporane cu „băile" de aur,
aşa cum noi suntem contemporani cu lignitul. Avem vocaţia de
mineri, aşa cum au avut-o legionarii Romei, care au săpat în
contraforţii Apusenilor galerii, lăsând deoparte sabia scurtă romană
şi apucând târnăcopul. Rasă de ţărani din Lăţium, care s-au contopit
cu ţăranii din Gorj. Şi istoria ne-a dat brânci la toţi înainte. Când Ţara
s-a bucurat, s-a bucurat şi Gorjul, când Ţara a plâns, am plâns şi noi,
mătăsăreni, gorjeni şi vecini de peste Amaradia şi Motru. Epoci de
impas ne-au stăpânit satele; astăzi vedem una din acestea şi furtunile
ei ne vom strădui să le conjurăm, să ne ducem la un liman corăbioara.
Am avut mereu aici oameni care au ştiut să-şi ia pe umeri povara
ceasului istoric. Neamuri moşnene, ca ai lui Căruntu, primari
neobosiţi şi statornici, ca Constantin Purcel, Dobriţoii şi alţii, ne-au
fost chezăşie şi am crezut în ei. Generaţii tinere au preluat ştafeta
socială, administrativă, gospodărească, precum echipa de azi pe care
o vom vedea la lucru, „lampa tradut", continuitatea istorică. Oare,
sprijinindu-ne pe toate acestea, n-avem dreptul să nădăjduim într-un
viitor mai apropiat şi mai bun? Nu suntem azi mai în măsură să ni-1
modelăm? Cu ale noastre mâini şi cu aportul unor tehnici adecvate?
Credem că da, suntem siguri că da.
Nu trebuie totuşi să uităm ce ne-au adus (şi ce nu ne-au adus)
ultimele decenii ale scursului secol al XX-lea. Pentru că n-a fost totul
„uns", n-a fost totul „ţais". începând de la mijlocul deceniului VII,
relieful satului mătăsărean s-a modificat prin dispariţia unor păduri
şi dealuri. Aceasta a adus schimbări în stratul freatic de apă, în
curenţii de aer, o atmosferă saturată de praf apasă terenurile unde se
roteau benzile transportoare. Au suferit nemijlocit oameni, păsări,
animale. încă e prematur, credem, să tragem linie, să zicem „debit" şi
„credit", va să mai treacă un deceniu - două. însă ştim ce avem de
făcut acum. E necesar a se crea un program la nivel de guvern pentru
combaterea factorilor poluanţi, astfel încât, la nivelul
întreprinderilor, aceste probleme să constituie prioritate şi nu lăsate
pe un plan secundar, dintr-o eternă lipsă de fonduri.
142
Jtătăsari: file de monografie
143
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
144
Mătăsari: file de monografie
Concluzii şi perspective
Realizarea principalelor obiective privind infrastructura
socială a localităţii va duce la stabilizarea forţei de muncă din
localitatea Mătăsari şi satele ei, la crearea unei populaţii omogene,
care se va integra astfel în viaţa economico-socială a zonei. Realizarea
unor condiţii materiale inerente unui trai civilizat, apă curentă.
145
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
147
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
Destin
149
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
Documente de moşneni
(Brădet - Mehedinţi)
151
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
1.
152
Mătăsari: file de monografie
153
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
2.
Eu Duca vânzător
Eu Lupu vânzător
Eu Neaga şi Anghelina vânzătoare
Eu Dragată ot Pinoasa
154
_Mătăsari: file de monografie
3.
5.
155
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
6.
1763 Februarie 2. - Zepisul prin care Ion fiul lui Barbu Lăudat
Turturea vinde lui Ion Bălan 67 stânjeni de moşie în Brădet precum şi
partea lui din moşia Pinoses.
Adecă eu Ion sin Barbul Lăudat Turturea dat-am zapisul meu la
mâna lui Ion Bălan, precum să se ştie că i-am vândut partea mea de
moşie din Brădet stânjeni 67, adică şaizeci şi şapte, însă stânjeni câte
bani 20, adică două zeci, însă i-am mai vândut şi partea din Pinoasa
câtă mi se va alege despre verii mei Turturel, drept nouă sloţi, să aibă
(a] o stăpâni în rupt ca bună pace despre toţi verii mei fiindcă i-am şi
întrebat fiind şi alţi semeni buni mărturii care mai jos se vor iscăli. Şi eu
pentru credinţă am iscălit puind se degetul în loc de pecete va să se
crează.
Eu Ion Barbul Lăudat am dat acest zapis şi vânzători.
L(ea]t 1763 Februarie 2
Eu Gheorghe Turturea otPincasa Martor
Eu Nica Turturea ot tem martor
Eu Stoian Timişanu, martor
Eu Ştefan Bălan, martor
Eu Nicolae Turturea, martor
Eu Gavrel Buda, martor
Şi am scris eu Stanil Boabescu ot Mătăsari cu zisa mai sus
numitului şi sunt şi martor.
156
Mătăsari: flIe de monografie
7.
8.
157
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
9.
158
Mătăsari: file de monografie
10.
159
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
11.
160
Iscăliţi doi boieri hotărnici: Sandu biv vel polcovnic şi Sandu Căpitanu.
12.
13.
163
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
14.
Această carte s-au găsit la Ioana Văduva soţia lui loniţă Bălan,
feciorul lui Costandin, Ştefan Bălan, la leat 1845 ghenarie 17 şi s-au
scos în copie din cuvânt în cuvânt.
- 15.
164
Mătăsari: file de monografie
165
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
16.
17.
1806 noiembrie 9 - Actul prin care Pârvul, fiul lui Vintilă Bălan,
dăruieşte nepotului său, diaconului Ion, un loc de vie în dealul Bătrân
ca să-1 pomenească.
18.
1806 noiembrie 9 - Zapisul lui Pârvu, fiul lui Vintilă Bălan, prin
care vinde nepotului său, diaconul Ion, fiul lui Dragomir Bălan, partea
lui din Dealul Mic.
166
_Mătăsari: file de monografie
19.
20.
1811 februarie 10 - Zapisul lui Ghe. Bălan, fiul lui Ştefan Bălan,
prin care dăruieşte nepoţilor lui, popa Ion şi Gavrilă partea lui de
moşie, vie, prunii, pivniţa etc., ca să-1 cunânde.
21.
22.
23.
24.
167
Ion DADALAU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
25.
26.
27.
28.
168
Jtătăsari: file de monografie
29.
30.
31.
32.
1819 noiembrie 4 - Zapisul prin care popa Ion , fiul popii Radu
din Mătăsari, vinde împreună cu fraţii lui Vasile şi Dinu, la 17 stânjeni
de moşie din Brădet lui Ion Bălan.
33.
34.
169
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
35.
36.
37.
38.
39.
40.
170
Mătăsari: file de monografie
41.
42.
43.
44.
45.
171
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
46.
47.
48.
49.
50.
1847 martie 3 - înscris de învoială între Ion, fiul lui popa Ion
Clenciu din Bănăviţa şi Lepădat Clenciu din Tehomiri, pentru venitul
moşii şi prunilor din Brădet.
172
_Mătăsari: file de monografie
51.
52.
53.
54.
55.
173
_Mătăsari: file de monografie
CUPRINS
PREFAŢA 7
INTRODUCERE 11
CAPITOLUL I
Aşezare geografică 15
CAPITOLUL II
Relieful şi solul 20
CAPITOLUL III
Reţeaua hidrografică 23
CAPITOLUL IV
Fauna 25
Flora 27
CAPITOLUL V
Consideraţii suplimentare de floră şi faună
Zona Mătăsari 31
CAPITOLUL VI
Agricultura de la începuturi până la 1900 35
Agricultura la vremea feudalismului 41
Agricultura la primele începuturi ale economiei capitaliste 42
Agricultura către anul 1900 45
CAPITOLUL VII
Meşteşugurile şi industria până la 1900 48
CAPITOLUL VIII
Populaţia şi evoluţia proprietăţii până la epoca 1900 53
CAPITOLUL IX
Tradiţie şi obiceiuri în zona comunei Mătăsari
(Consideraţii etnografice, de N. Racoceanu) 61
Alte momente sărbătoreşti 64
LEXICAL LOCAL 66
CAPITOLUL X
Organizarea administrativă şi teritorială
a acestor locuri până la 1990 75
175
Ion DĂDĂLĂU Nicolae RACOCEANU Matei lOACHIM
CAPITOLUL XI
Transporturile, comerţul, comunicaţiile 79
CAPITOLUL XII
Cultura, viaţa spirituală, învăţământul 85
CAPITOLUL XIII
România prosperă 88
Agricultura şl clasa ţărănească 92
Cântecul de lebădă al proprietăţii moşneneşti şi latifundizarea
capitalistă 99
Proprietari de pământ până între anii 1900 - 1945, în satele
mătăsărene 102
Panorama teritorială a satelor mătăsărene la această
epocă, 1900 - 1945. Unele precizări istorico - administrative 104
Viaţa spirituală a acestor locuri 107
Ansamblul cultural-artistic din comuna Mătăsari 108
Activităţi meşteşugăreşti şi industriale. Şcoli în zona Mătăsari, în
perioada 1900 - 1945 110
Ţăranii şi instituţiile lor (Eseu de N. Racoceanu) 113
Şcolile din Mătăsari 115
Şcoala din Runcurel 116
Şcoala din Brădet, cu clasele I-VIII 116
Şcoala Generală din Brădeţel 117
Cadrele didactice care funcţionează la Şcoala Generală
Nr.2 Mătăsari, în anul şcolar 2001-2002 117
Constantin D. Tănăsoiu 118
CAPITOLUL XXI
Viaţa social-economică şi politică a ţinuturilor gorjene în general şi a
satelor mătăsărene, la ieşirea din război şi în anii ce au urmat 119
Poşta din comuna Mătăsari 122
Date personale ale Dirigintelui Copaci Dumitru,
de la Oficiul Poştal Mătăsari 127
Viaţa spirituală, cultura şi învăţământul 128
Sinodicul bisericii Sf. loan Botezătorul, din satul Runcurel 128
Biserica parohială Sf. loan Botezătorul din satul Brădeţ 129
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Mătăsari 130
Biserica Sf. Vasile cel Mare din Brădeţel 130
Preotul loan I. Lupulescu 131
Preotul paroh Grivei A. Ion 132
Preotul paroh Popescu Vasile 132
CAPITOLUL alXXIII-lea
Comerţul - Aprovizionare şi deservire 133
176
Mătăsari: flIe de monografie
CAPITOLUL al XXIV-lea
Nivelul de trai 135
CAPITOLUL XXV
Activităţi industriale în perioada dintre 1945 şi prezent 137
CAPITOLUL XXVI
Administraţia 139
CAPITOLUL XXVIII
încheiere 141
Contribuţia locuitorilor de pe
Valea lilţului la cucerirea Independenţei României 146
Destin , 148
Unele date despre monument 149
Tema pentru profesori, elevi şi poliţişti 150
Documente de moşneni
(Brădet - Mehedinţi) 151
177
Nota: