LUCIAN BLAGA r.

(1895-1961)

Volume: Poemele luminii (1919); Pasii profetului (1921); In mb.tea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpdna apelor (1933); La curtiledorului (1938); Nebiinuitele trepte (1943).

Prin autorul Poemelor luminii, poezia rornana a expresionism, 'siflctonizindu-se laga

a luat primul contacrcu.noua tendinta artisticg n l21~ ie nd descifreaza tmpreuna cu un compatriot arhitect manifesteleartei plastice expresioniste. PUS in fata hoii estetici, reactia sa spontana nu e de uluiala si neintelegere, ci de regasire organica a propriilor cliutliri artistice .

• .Aerul" expresionist prea tare pentru proaspatul urmas al lui Goga nu-I provoaca deloc complexele la care ne-am fi asteptat, cistiglndu-l definitiv penffuo experientl poetica esentiala, Dincolo de datele biografiei intelectuale, Poemele luminii contin· in" PlUce toate elementele programului expresionist: sentimentul absolutului, isteria vitalista, e'){acerbluea nietzscheeana a eului creator, retrairea autentica a fondului mitic primitiv, intieriOrizarea si spiritualizarea peisajului, tensiunea vizionara maxim! etc. Atitudinile ~i imagiriile poeziel'blagiene in totalitate sint initial expresioniste. lntelegem astazi ca expresionismul convenea temperiunentului artistic blagian, deoarece, asa cum spunea Ivan Goll, expresionismul ;;i1'eag! acele genuri artistice care se reclama de la arta pentru arta, caci el reprezinta mai putin 0 form! de arta, ~i mai mult 0 forma de experienta tr!itA. in sensul goethean, desigur ... EI poseda mai mult creier decit sentiment, eleste mlli mult extazadectt vis". In aceste afirmatii paradoxale aflam "programul expresionist": impunerea voluntara a unor idei ~i trairi abstracte ~i conturul decis al unei metode artistice. P!lrli ele poezia lui Blaga n-ar fi existat. Cititor asiduu al revistelorexpresioniste, cum s-a vazut din autobiografla poetului, Blaga are cunostinta profunda a teeretizarilor unor Alois

Riwau Wilhelm Worringer, de la care se revendica in primul rind expreslonismul german, -roate:~ile-fortA" ale cll!~n~lui expresionist apwsim~tiza.~~ct tnrarticolele ~i studiite lui

a din VOIunrete-rrOEleme estetilJ!! (19w...E8Romenul11.dgincu:.. .. ' teuiiiifVeac

(1926). Tiparele creativegoetheene: despre care vorbea Ivan Gollse, vor configura la aga in coordonate formative esentiale pentru personalitatea poetului ~Ui,loiOf41ui.lmpulsurile .moului

/ stil" (expresionismul) se afla dupa Blaga in precursori ca ~'(4inamica discur. sului), Nietzsche (dionisiacul trairii) ~i Strindberg (viziunea). Este cazul saobservam ca poetica lui Lucian Blaga se constitute pe masura ce el descifreaza.la nivel teoretic plastica expresionista, Nu numai poezia expresionista va fi urmarita indeaproape, ci ~i arta plastica; nurnai asa se

explica 0 anumita distantare a discursului sau fat! de acelaial lui Trakl sauBenn, eel putin in ceea ce priveste articularea ideilor in materia verbal A; una va fi poetica lui Blaga, care va urma destul de atent sugestiile venite din pictura, si alta la poetii de limbl1 germanauumiti. Lui Blaga li lipseste complet un anumit simt al realului, abstractivismul fiind, in primul rind, 0 caracteristica a plasticii expresioniste. Sufletul .nenamral" de~cate vorbeste Blaga reprezinta acceptia data de Wilhelm Worringer .sufletului gotic" Cu aceast!'perspectivA a unui expresionism de sorginte gotica in primele doua volume de versuri '(Poemete luminii ~i Pasii profetului), Blaga deseneaza "peisaje" in vilvl1tAi, vazute cu "oehiulinteriot": "Vile rosii / vile verzi sugruma casele-n lastari salbatici I ~i vinjo~i -asemeneaunor polipice-si / string in brate prada. / Soarele tn rasarit de slnge-si spala-n mare / Iancile, cu 'carea ocis in goana noaptea / ca pe 0 fiara, / Eu / stau pe tAnn si - sufletul rni-e dus de-acasa, / S-a pierdut pe-o cararuie-n nesfirsit ~i nu-si gaseste I drumul inapoi''. EI este.aici vangoghian, exteriorizind acea frenezie a

.. sufletalui" tipicJ expresienistilor; peisajele .. Infocate" inunda marginile reaJit4t~l metafizice, transceiind.in chenarul poemului ni~~ sp~tializliri interiorizate ale energiilor subieetiveln exces, ,,Peisajul" acesta.dictat de, .suflet" este pietat ~. paleta.incinsa de "exlaZul" expresionist; acel Schret-{striglU) este materializattn bratele de Wlip tentaQylar ale textuluir careies din rama poemului Iii se intind clitre exterior, at)1enin~nd realul eu distrugerea, Exeesul desuflet al peisajului.creeaza un vid sufletesc in subiectul liric, situatie desnil destranie in Poemele luminii, unde, de QbiQei,~ul s~,dilatA paroxistic, peste limitele cosmice imaginate ... SW1el:'U1" blagian <lin aceste poeme tinde oarre· Q,,,existeptli potentata", precum Zarathustra, supraemql lui.Nietzsche. Elanul nietzscheean al vietii -tumultoase, ce .se revarsa ca un suvoi de lumina asupra .tuturor regnurilorvisterizindu-le, va marca acest gen de lirism. Noutatea poetica impusa 4e Poemele luminii, noutate carei-a frapatpe top, cum am mat spus,derivli chiar din tnsusirea metodei expresioniste; discursel.blagian inauguratacolase va.deosebi de tot ce se pubJicase pina la acea d!i~la 11Qi. Blaga irumpe cu 0 viziune diltl'.lmica, construita atent prin impunerea unui vitalism abstract, acesta din urma fiind emanatia voluntarista a unuies dilatat in mod arbitrar ~i amplijiwt 14 .. dimensiunile cosmice. Elanul dionisiac debordant dinpoezia "Vreau sa joe" constituie polul suprem aJ expresionismului din primul volum .

. De fapt nue yorba aici.declt de 0 aparenta a euforiei ~i a mi~rii, pentru eli, in realitate, totul se aft! sub semnul dezideratului, intrueit poetul exteriorizeaza doar un imperativ retoric; acest "vreau $ijoc" nu integreaza subiectul in elementul.sau organic,care ar trebui sa fieacel curent dionisiacce.cutremura regnurile, ci-l situeaza mtr-oexperienta exterioara de limbaj ce traduce ~ figureaza la rece preeeptele expresioniste. Blaga dezvolta un "silogism" pernind de la ,jocu]" ~i "dansul" lui Nietzsche din Also spracb Zarathustra (A§a grdit-a Zarathustra),dar dezlantuirea aceasta de ek;;sltJZli nu e decit 0 formaretorica de aderenta la poetica expresionista, Aceasta "aCierentA" este deocamdata reperabiladoar CD vointa exterioara; starea frenetica ifsensibilitalii expresioniste se experimenteaza la nivelul limbajului poetic, flrA ase transforma inca 1ntr-o traire autentica, Figurarea spatiala, . pe verticala; indica un procedeu tipic pentru plastica

expresionista. . ....

"I Dinarnismul discursului liric este dat, in primul rind, de imperativul categoric al manifestarii eului poetic: un eu stihial,dictatbriaI,care comanda totul ~i se impune ca factor decisiv in raportul Interrelational stabilit cu cosmosul lntreg, E' yorba totusi de un eu exterior, infiripat doar ca efect al unei retorici abstracte. Acest eupolarizant pe care-I mai intilnim in poemeJe de

inceput ale luiIon Barbu, ap.artinin~ aceleiasi perioade, ordoneaza spatialitatea in spiritul unei libertati nestinjenite de rueio' stavila, absolute, Isteria tragic! desprecare vorbeste ~i Wori.inger, seexprima, la acest prim Blaga, prin dilatarea imperativa a discursului pin! la lim ita sa ultima - strigiltul ~i hohotuJ dionisiac. Dionisiacul este.aici, ca ~i la Ion Barbu, 0 baie senzoriala in care poetul. se scufunda infiorat de dorinta hyperioniana. .Jntensiflcarea fortata" a trairii tradeaza toemai incapacitatea organic! aeului ~ .a-si mai gasi natura originara, paradisiaca, ~i de.aici autoflagelarea continuA a acestuia. El .are nevoie - cum spune Worringer - de delirul simtirii pentru.a se ridica .deasupra sa tnsusi", Raportul este insa unul contrafacut, artificializat, provocat

pe ca.icerebrale $i numai asa.se explicli glacialitatea si crisparea discursului poetic.

In(iiVidualismulexacerbat, mal mult 1a nivel teoretic, se manifesta, in general, in poemele blagiene de tnceput tocmai prin marcarea ·pti1ernica. a raportului dinamic dintre -eu ~i cosmos,

folosindu-se pelarizarea aproape geometrica a celor doulientitafi aft ate in dialog,' separarea lor 1

coparticipativa: eul nu este altceva acum decit 0 voin/a abstracta. extrema. care Sf impune tOJ in 1

lata unei abstracliuni . (cosmosul), subliniindu-se de fiecaredata apasat aceasta relatie de i

cosmiclzare.-ln aceasta etapa, Blaga i~i incepe, de -obicei, poemele sao strofele astfel: "Eu nu P

strivesc corola de minuni alumii", .Eu am crescut hranit de taina lumii", .. Eu nu-mi am inima f

in cap", ,,Eil zac 1n umbra unormaci", ,,Eu stau pe tArm ~i..." etc., undepronumele pt:rsooalaHi

putut sli'~i lipseasca, rliminind subinteies. Dar asezarea lui la inceputul poezieisaustrtlfeHtre

305

chiar aceasta lrunctie de a maroa egocerttrismul absolut, caracteristie primei etape blagiene: de creatie.il.a nivelul expresiei.vnoutatea "relatiei subiectului linc expresionist cu lumea este reperabila imediat, flind data-de sllgestia miscarii 'con/in ute in joe, dans, strigiit,'chiot, belie etc. in acest sens trebuie relevat Verbul{aqiUtte'a) 'care se instaureaza definitiv ca element constructiv, eseatial, at discursutuipoetic. Inpoezill!"VreaUiSa joe"; de exemplu.vcelor Hi versuri Ie corespundnumai P'!ttfttlecifl6 forme verbflJe. Vizfwiea stdtica « discursulul 'poetic bacovian (undepredomiM substantivul} estevdecitschimbata in mod 'radical, Conceptia traditionalists despref compunerea versului este ·'~i ea dinamizata astfel it)o§ inrre' versuri foarte lungiapar ~i versuri de scurtimea uneiforme verbale ("sil joc"pBlaga renoveaza totlif 1ii conformitate cu metoda exprestonlsta Toot! poezia blagiana dinprimele doua volume ,jnstitukl o miscare a eului' catre elementar, miscare ce are drept lint! depasirea individualului. Figurarea acestui dezideratvexpresionist este realizata de ditre Blaga prin': 'vt'iualizarea' plllstica a ahstractiunilor; coerenta discursului sau poeti'Cse'>lntemeiazA, in primal-velum, pe oretot1cU absttactA ce pare sa: aib! dreptscop principal chiar impunerea dictatortalaa aeestui discurs, Poetulpleaca de la ni~ categorii conceptuale, €Arora le cauta un corespondent VerbaI>EI spune .Jubesc'', "simt", "spre soare rid", "strig'';',;vreau sAjoc", ,;intreb", "n.i:i ucid", "setos iji beau aroma",' ;;nu' rna caiesc" etc., dar aceste verbe nu indica. decit o directle exterioara a discursului poetic.faraa traduce ,;sttig!tur' autentic expresionist,

Odata eu Pasii profetulut se poate vorbi de 0 regresiune in regnuri a eului dictatorial. Be simteapasarea unei amenintari careia nuise poate opune in niciun fel; Pan seafla imers (patruns) in eosmosul originar ca 0 ipostaza aeului anonim, manifestindu-se ca un element llt~orbitor" incapabil devreo.rnediere falsificatoare, filcuta sa' indeparteze de fiinta primordiala, Impietrit Ynmaterie. jransmutat in mineral, vegetal etc., zool· aregesturi calrne, incetinite. Ca ins~i materia primara, darln aceastalentoare a mi~Atilor se-simte spaima teribila in fata unui fapt mevitabil. Zeul presimte viclenia noilor semne, ce vor.sa instaureze un nou discurs . cultural, ~i .aceasra presimtire il intristeaza de moarte, intrucit "cin~ecul" ,sAu va deveni inutilclnd tnstrainarea data de "cre~tinism" (noul sistem de semne) ce va pune stapinire chiarpe fapturile nevinovate (paianjenul), integrate initial in paradisul pagin alexistentei magice. Volumul Pasii profetului seincheie in. mod firesc cu poezia "Moar:tea lui Pan" ca un prag semantic spre .sensul pallvalent~lJ\.4ariitreceri. Limbajul "cinteeului".,prim '\fa fi definitiv abandonat ~1\,semneJe prin care se'in~ptUia r~~esta vor fi'dispersate inlu'ni.e, astfel'ca poetul va deveni un "eint~ret bolnav" in ca¥.tt;lrea ft,:agm-entelor care sa reconstitute 'discursuloriginar. Alterarea, care se instituie in spatiul' poetic . alacestui volum, 'are drept obiectiv principaf :~Iementul purtator deserts, 'deci cuvitit'ul; deaitf inainte '~oetica blagiana nu este aftcevadecit 0 violenti'inegCl{iea {Jtscufsului poetic ce' separa semnul de sens. in ultiin~ iostanta,;se poate sptme caBlaga de-retorizeaza deliberat retorica expresionista, trarisferind-oin materialul limbii romane, Desi Poemeleluminii prelauelemedtetipic expresioniste, nu reusesc sa sugereze decit aspira!iairicrllicenatA a materiel catreo intrupare cosmica absoluta;existentialul ~jI;umanulapar doar ca unmodde manifestare al stihialutuiabstract. Orasulcu toate spaimele lui expresioniste, care este.umrnotlvrecurent.la Georg 'Irakl . saw GottfriedBenn; . nu exist! deocamdata la Blaga ca .element concret al universului imaginar; el e,ca'~i satul, un concept in care locuiesc alte concepte si nu eepopulat incA de fiinte vii. bulepartarea -totala=de concret, spiritualizarea .extrema .ap~tsajului, plasticizat tn-manieravangoghiana, iaui dominantele prin care adera Blaga la expresionismies preia avinturilecideologice'Iale Cu.r-<;n!uhl~, retintndmai ales idealitatea abstracta a acestuia, iar

nu nelinistea sirevolta concretace vor da nastere.Revolutiei germane" \. _,' . ,:; I" •

In Pasii profetului se simtedeja 0 schimbare.de ton $i de atitudine; astfel eul.stihial dispare treptat din primplanul.poernului ~i li ia locul 0 ~lJijtate anonimii - zeul Pan, Desigur, eu ace~t~ pe;rij)ect~y~ se poate interpreta chiar ~i materia primuluivolum, tot ca 0 tentativa.a anonimului ~RreS\9nist catre reintegrarea cosmica, Dar, odatacu-al doilea volum, se petrece p linistirea .rgiilor primate, impinse spre isteria "stri&a.tuJ~i': ia Poemele lumi'1ii;acum,~u maiasistamla aeel fior lmpietrit al linistii extatice, ci chiar la procesul linistirii, care se infaptuieste pe rnasura

306

ce avanseaza actul lecturii; nu rnaivedem rm\tt;ria consumindu-se in flacari vangoghiene, ci simtim 0 mocneala sub.cenusa verii, forfota subteram a unot metamorfoze ce Incep sa transforme linistea forw.e'lor arhetipale in tot a'mea probleme ~~chise catre noi intrel:$i.

Daca in Poeuwl#.Iuminii obsqvaIl} acea.pctentare a tr,airii subiective, inf~ii projetului, de~ lima ramine. aceeasi, sensul rniscarii Iirice se schimba: poetul va potenta de d!J,~~ aceasta impulsurile venite din afara catre . .sipe, dinspre natura vegetala ~i rninerala inspre un eu. ce rrunlnedisponihil,deschis, tarA impulsuri proprii, redus la tacere si nemiscara..cufundat in materia amorfa, Situarea aceasta fatA de universul exterior era anuntata inca din primul v{)IUD;l in poezii ea_,;.P~mintul" ... Stalactita", .. Liniste'Lunde eul raminea totusi la pinda, treaz ~i inccltitde in!rebari, static dar incrernenit tntr-o pozitie neflreasca, gata sa izbucneasca animat .de impulsurile sale primare. In Pasi! profetului predomina introspectarea celuilalt, a cosmosului impersonalizat, obiectivat, tara individualitate ~i tara nume. Acest eu, mult mai larg se aumeste, dupacumam mai spus, P~,«;<ar.e nu este propriu-zis un nume individualizator, Starile launtrice

sint transferate.asupra persoanei a III-a, iar lirisrnuldevine descriptiv. . ,',

Problema constituirii eului expresionist, cu exceptialucrarii lui Ion Pop, nu a fost decit in treacat abordata In cazul lui Lucian Blaga, Ar fide discutat in ce mAsur4 acest eu inseamna 0 achizitie reala peoJ;t;u expresionisti, din moment ce aspiratia poeticii lor tinde clJire supraindividual ~i impersonal. Nu se poate vorbi decit de un simulacru de interiorizare a eului; expresionismul nu recupereaza fibra cea mai profunda a acestuia, ci doar 0 ipostaza mediata, un travesti al uneientit;tli structurante ce se manifesta in contactul exterior cu un cosmos debordant, Interiorizarea spatiuluiexterior este 0 fOITjlA fortuitaa unui modus aesteticus prin care se icreeaza starea artificiala de comunicare cu.oategoriile abstracte ale universulu~. Spiritualizareaanihileaza price urma a subiectului, caresepulverizeaza intr-o serie infinita de forme spatiale ~i temporale. Eul trecejn ipostazele.elernentarului care se insufleteste.cse erotizeaza ~i capata atributul "cintwii". Metoda expresionistaa ~1i6cru-ii eului p~I!a ,~a plastica strigatului nu urmareste .declt acea dispersie a individualului in elementar. Daca Poemele luminii reprezinta chiar faza manjfestarii eului expresionist exterior, travers area unei .ipostaze .noi s-a putut con,sl4f11 in Pasii profetului, unde acest eu supradimensional va fi transferat asupra unor clemente ale peisajului, Se p~rcepe un moment de ,sta.z:a (oprire) expresionista; ai_cru-ei corespondent in plan poetic ar fi anotimpul verii. Soarele seafla la zenitul.ideii si "grilunte,le" materiel jpaca in aer contururl de imagini, fiind posibiiA i;nter~anjabmtatea formelor prin trairea ce se complace experimental.In mit precum in poemalluiMallarme .L'apres-midi d'un faun". Acest moment fie staza. identificat in toposul verii, se constituie ca unicul subject liric • .lntrucit orice urma a eului s-a topit in "dggoarea" cadrului .. Sepoate urmari 0 intreaga istorie a toposului verii, care estereceptat la nivelul organicului in Pasii profetului, devenind 0 problema de cunoastere in celelalte volume. illnt1lnim ~i intr-opoezie intitulata chiar .Vara" ("Sommer") a lui Georg Trakl. La poetyJ. austriac; anotimpulacesta este 10s11 tratat ca 0 sugestie a UI19r presimtiri funebre; pulsiunile naturii sint suspendate de. amintiri ~i de semne intime eu valoare de acuta interiorizare. Nu putem sA nuobservam ca, in general. Trakl este un poet carenu eludeaza r~~ul,. cum se inHmpla., .Tn. schimb, .Ia Lucian Blaga. Realul devine la Trakl un. punct de referiotl\,fo;.u1e ~mporw,u·ce face 'sA sporeasca tensiunea poetica; fosnetul rochiei iubitei ca ~i luminarea, ce .pilpile In camera intunecata sint. clemente chemate sa. figureze stare a. sufleteasca, traversata deanxietati profunde ale subiectului liric. .Macul rosu" ~i "greierul" slnt prezentesi in varatrakiiana, dc\r. cu ovalorizare minima in economia poemului, unde personalizarea.eului ocupa IJprCHl.pe tot cadrul, La Blaga, constatam tendinta catre 0 personalizare a peisajului metafizic, poetul roman fiind mult rnai fidel aiei poeticii expresioniste, Daca am face 0 statistica a motivelor ~ihnaginil()rtral9~ene pe care le imprumuta Lucian Blaga, ar trebui sa afirmam un lucru alarmant: nu exism.aproappnici. un motiv care sa nu fie prezent la ambii poeti, Djf~fenta. atunqi clnda.parj:l, se refera J.a modulde valorizare a acestor motive. Daca la Blaga intilnim ea ~i

307

la Trakl sintagme poetiee preeum: "ciobanitngtOpasern soarele", .neagra desttMnare",Ungetul negro", "un Inger alb vine la-Maria s-o vada", .Jmnici pastori", "Te.-~teaptA~i' Raul si Binele", .Jinistea satelor", .duhul padurii", "stelele' ctiziltoare" .:' ;,crtleea inverzind", "c1ntecul celui plecat", "drumetia despini", .Iegendele padurii"; "sllbateca inima", "O;;iri.~mf', .somnul' (ca titlu de poezie), .noaptea" ("OieNacht"), "somn~i'moarte"'(in poetia'"TInguire"), "umbra surorii", "oclipita: albastra nu mai e' decit suflet", .Dumnezeu tainic", .racerea'crucllorv.cttpete in somn", ,;ingeri'cu aripi patatede noroi", ,,0, paradisul nestruplerdut", ,,Fiullui Pan, apare sub in~ti~area 'uiml plugar", "pAianj enii imi caum inima" .Seara,' cind umblarnpe caritri tntunecate / Ne r§Sar in flit! palidele noastre fapturi" (am folosit, editia poemelor hit Trakl, traduse 'de Petre Stoiea in' 1967 la E.P.L.V.), valorizarea lor capatl!.l<fpoetul;TOrtlan un sens transcendent.pe care poetul austriac' nu Ii-I confera sau, 'in 'orice caz, en mult mai putin, Cu 0 priza metafizica exacerbate, Blaga transfer! expresionismul in spatiul culturii' rdmane~ti folclorice. Este actul unui poetspeculativ, original prin chiar acest impact irrtre 0 metoda poeticasi un spatiu cultural arhaic. Poate ell lipsa contactuluicu realul, spiritualizarea aceasta impersonala constituie 0 forinA tipica a culturii romanesti de a se "mentlne in cadrul unor reprezentari atemporale ~i aspatiale.Miticul si rnagicul conserva specificul, darexista ~i pericolul de a-I dogmatiza ptnala autoanulare. Pornind in'itial din solul expresionist, Blaga i~i adauga aripile metafizice pe care niei un poet expresionist european nu Ie-a purtat; Inchiar exemplarsatea aceasta inalta, teoretica ~i practica, poetul roman va realiza ceea ce am putea nurniblagianizdrea expresionismulii. Ea se infaptuieste prin tndepartarea definitiva de real; poetul construieste un univers imaginar in care motivele si imaginile expresionisternai pot fi interceptateca niste magneti ascunsi lnjurul carora s-a strins 0 materie palpabila, de identirateinsa "blagiiml!."ce are functia de a lnvalui ~i a obscuriza materia initiala. Aceastapoezie nu mar are incandescenta primara, 'ci iradiaza 0 tensiune metafizica. Daca expresionistii germani vad in' criza totalW/,provocatA de razboi, un momenealapocalipsei ~i clameazacutotii un nou Dumnezeueare sl1retnceapa Geneza.Lucian Blaga transfera Intreaga experienta in' ceordonatele unei .constructii #reltlfizice. E interesant de subliniat faptul ell abia acum poezia sa se intartA de tensiunigrave, ~i scenariuldramatic are rndacili.i ·abstracte in sistemul de sernnepe care poetulsi-lconstruieste singursi care de acum incepe sl'l·t apartina numai lui. Lucian Blagaridica' < un sistem original de semne poetice ~i filozofice carenu'mai lasa niei un dubiu in legatura eu Inscrierea experientei sale in evolutia sistemului mai'amplu al poeziei rornane, considerata ca 0 langue ininlregill ei, peeind poezia blagiana edoar un element component (parole) al acesteia. Mitul poezieilui Blagaaltoieste toate imaginile identificate in repertoriul expresibnist al Iui -Trakl, deexemplu (dar nu numai al lui), lntr -0 directie personala; dacA expresionistii descopera textul realului" ~i se pierd in descifrarea resentiala tatacestuia, Blaga-transfera totul' tntr-o realitate=metofizicd purtind experienta expresionista-la ultimele ei consecinte: dramaeului smulsdin orizontul miSterului, adica din textul mitului, e rnai profunda pentru el decit dramaexiste'n\ialll:, concreta a razboiului. in alta ordine, 'blagianizarea expreslonismului maitnseamna cantonareapoezieitn formelede expresie ce interneiaza un evazionism pur. Am poetica devine lntr-adevar _. "lata dezideratul expresienist ..;... un mod fictiv de transcenderea realului. Expresionismul se transforma intr-un stil creativ universal, cum sint clasicismul sau rornantismul. Cit de -departe Me aflam de platforma avangardistainitiala se poateconstata chiar prin evclutiaexpresionismuluiblagian. Sisternul filosofic al lui Blaga poatefi considerat.' de' la un anumit nivel, 0 dezvoltare si 0 excrescenta a ideologiei expresioniste, Constiinta poetica ~i filb90fica blagiana da seas nou Iumii, existentei ~i fonnelor poetice; sistemul lui BlagA tnseamna chiar itnanifestarea expresionismuluitntr-o experienta eulturalasi artistiea onginala;· Cdil~tiinfa creatoare blagiana va construi, prin Trilogia cunoasterii si prin Trilogia culturii, tocmai acel sistern de categorii abstractecare sa. justifice 0 poeticacomplexa, pusa sub serrinul creativitiuii 'tragice; in mod exteriornu exista, asa cum am afinnat, nici 0 1egaturl!. intre filosofia ~rpoezia luiLuoian BMglt;

308

dar, 14 fel cum se intimpUt ~\I, toti marii poeti care serefera prin textullor Ia textul unei an~te filosofii, autorul- Laude; somnului se 'autorefera la propria-i filoSQtle.FiloS9fia lui Blaga este, lnainte de.too,te"p teorie acreatiei ln sensul heideggerian-In ,,~heier~" Tr,fl9gieJ~ur~(Jafteri;. Blaga-va sintetiza astfel destinul creator.pe care ~H asuma in primul rigdca~t:. ,Jntr-un sistem, in caremai e iosA posibila Q creatie, valoarea cea mai tnaltA e criMPa. Dacanu.nesaint toate indiciile, destinul nostru e lnwletit lntr-un sistem in carecreatia e permanent posibKl, ~i in care valorile spiritului au jn consecintaoirecuzabilaorientare creatoare. Dacanu ~J1ein~eala toate semnele, sistemul existentialin care ne gasim, prin restrictiilecu care ne..supune,,~iprin drumurile, pe. care ne lndreapta, ne constringe autoritar sipatem la 0 slujba demiurgica, pe cart; 0 indeplinim dupa indicatiile tnscnse in anat~jj; duhului nestru, indiferent c~ 0 stim sau nu 0

4 .,.,. ,

stim . . . ;, " ". . .

, Desi interpretarea materiel poetice din. in marea trecere si Laudasomnului va fi fiiq,rtA din perspective poetieii expresioaiste si, deci, din Interiorul.poeticii. blagiene, .ruptura ontolCl)gic.A'~ pe care se intemeiaza acestact creativ vafi astfel explicatade Blaga filosoful: "Omu]'privit structuralsi existential.se gasesse intr-o situatieqedoua ori pr.er:;w4. ELlrAie~te, pe de 0 parte, intr-o lume; concreto, pecare, cu mijloacele.stmctnral disponibile, lUto poate exprima; ~i el traieste.de altA parte, in orizontul misterului, pe care.insa nu-l poate revekl.Metafora se dep~~ C\l un moment ontologiccomplementar, pria care se tncearca corectura acestei situa-pi de.doua ori precare" tTrilogia cunoasterii, s, a.), Precaritatea existenteiumane "in orizontul rnisterului" ar puteafi deci corectata prin creativitate; irnplinirea destinului poeticva fi 0 tentativa in acest sens . Poetul.se lamenteaza de pierderea inocentei mjt,lce ce dirija.gesturile primului eu imers inconstient tn oceanul ontologie. Odata cu blagianizarea expresionismului, eul . dictatorial, frenetic, din primele volume, se potoleste, fiipd substituit treptatde un eu anonim .. Pe masur4 ce subiectul poetic ia act de rupture, petreC1!fa mire sine si fume, rllptura ce e perceputa C4lcUn eveniment apocaliptic, pe masura ce reuseste sa citeasca semnele textualizantenecruuitoare, creste anxietatea ex:i$tenfialii a eului care se rejug;azii in anonima: din aceeasi sperantli:a unei izbaviri metefizice care sa sustraga subiectuldin aventura si sa-l in.par~a. din nou.catrelinistea Fabulei. Elanurile dionisiace dispar ~i inacest moment are, loc spatializarea blagiana a poeziei; se produce 0 fixarea toposurilor cosmicizante in coordonatele uneistructuri .inconfundabile; repertoriul expresionist se autohtonizeaza, .desi . aparent pastreaza toate imaginile consecrate, Astfel spus.devine mai putin secant, remodelindu-se dupa. mecanismul traditiei.plna acolo incit a putut fi considerat de unii "tradifionalist". Blaga poetul, aflat in plina. criza.metaftzicli, descopera un spatiu matrieial, intorcindu-se spre .mral" pe cai speculative, iar. nu.·, In mod spontan. Satul lui e de sorginte expresionista, dar in culori mai tndulcite, trecute ,{ldica. prin filtrul substratului folcloric,

Eul individualist este inlocuit de 0 ipostaza anonima, ca 0 intermediere tntre zona concretului sia abstractului, jucind rolul unei supape de regJaj. Gigamicul. sujlet expresionist se imprii§tie acum difuz in ssfletul anonim al satului: "Sufletul satului filfiie peltnga noi, I ca un miros sfios de. iarba tAiafl, I ca 0 cadere de fum din stresini de paie, I ca un joe' de iezi pe morminte lnalte" ~ Nu tntimplitor peisajul transcendent, construit de poet, are corespondenta inmodelele spatiale oferite de folclorul etnic; at fi tnsa 0 eroare fatala orice exagerare in aceasta directie, Intrudt miza metafizica ~lagiana tnlatura o placare perfecta pe aceste realitati,

in fapt.spiritualilMea peisajului nu depaseste reperele principaleloropozilii expresioniste fixate-initial:: suflet vs spirit ~i satvs oras. Comunicarea afectiva nu mai este posjbila, in~t interventia tot mai puternica a spiritului, in raporturile ce se creeaza intre. 6J.I ~i, lume, a transform, at identitatea sUbie. etului cunoscator care nu mai se simte eOllto~.t J.n universul cosmoidalci,:ac~ el este- refuzatde acesta, Din acest lamento grav, ~in framtntarea permenenta.pcezia selncarca de tensiuninoi; retorica abstractade pillA acumeste subsJHuitA de un alt diseurs.coerent cu.traditia formelor de expresie poetic! romanesti. Verswile nu mai sint

309

simple unitAtr retorice ale unui 'metadiscurs, ci"sint' strabatute de alte energii. 'Textul poetic 'incepe sa se autofigureze treptatin toposuri de extractiebiblica. Textualizarea, proprie acestui gen de'lirisrrt,'inc'epe sa comande constituirea discursului, -ca ~i raporturile eului cu uri univers de semne de' care '!lie gaseste izolat, Din aceasta cauza apar simptome ale alienarii: galbinare, boa~)'epfu~i;jndoiaf!a ("Orice ridicare a rntinii Inu e declt 9 Indolala rnai mult").Doar moartea ca proM supremamai poate accede lntrarea in texttlTadarnic: "boteazli-mlt ell pltmint'".O alta posibilitate a comunicarii e somnul, Pentru prima data 'in 'Lauda somnuiui poetul introduceideea de biografie 'mltolo'gicii a eului, acel ..eu" care in \tolumeleanterioare' era ;preUnt prin elementele sale de cunoastere, nra sa fie ~i definif poetic, Aid el devine "iapttKa", care incetrcli sA-$i sondeze propriileorigini, Coordonatele aeestei biografiisint .noaptea fiintei", "iVirea:liJ lumina", .zodia" (sau .steaua", adica destinul individual). Noutatea absoluta a temei se releva tdf'priri raportarea la romantici, care aveau invedere geneza cosmicii ~i stingerea universala: la peetul" Blagarnitul nasterii individuale este ridicat la rangul unui eveniment de, proportii cosmicerca ~i acela al intrarii'tn nefiinta..tn "Ninticul", in "Mare Ie" (vezi si poeziile "Scrisoare" dih.fn marea trecere ~i"Di[fadinc" -'. La cumj:Jiina apelor). Coordonatele vitale ale eului devin, lapoetul' expresionist, ate universale; aflarea temeliilor propriei fiitqetoincide'cu cunoasterea ;;ttdnelor" ItimiLPenftu poetul expresionist, eul este una din monadele lumii, "unul dintre nenumArati;1e centre ale 'acesteia, Sub semnul eului sint sondate rnisterele lui a fi'ih plan universal. 0 diferent! estetica fundamentala se releva infte "Scrisoarea I" eminesciana, unde preocnpareaeste aceea de a distinge ce a fast ("Pu prapastie? genune?"), ce este t .. avernclipa, avern raza"Hi ce vafi ("etema pace") inplan cosmic ...:. ~i sondarea acelorasi momente ale lui a fi transpesetn planul individual ("ie~irea inlumina", .somnul" ~i .Jntrarea-in rnarele Tot"), ambele planuri trimitlnd fot la problematfcaheideggeriana a inirarii ~i iesirii din Logos, pentru ambii poeti, Ar fi necesara 0 cercetare maiaprofundata 11" lui Blaga prin confruntarea cu orrteldgialui Heidegger, '

Pentru'primele volume, T. Vianu a observat una din WsAturile fundamemalealepoeticii blagiene: ;,pOezia lui'T,.;] se dezvolta mai multi';' duraui'dect: in spatiu. Aglomerarea detaliilor ei Insuma un efeet de intensitate, farlt sa descrie ~i ofigura spatia/if' (s.n.). lfttr-adevltr, cum 0 dovede$oo ~i poezia"Gorunu:l",actul poetic blagian irlsemhaconstituire treptata, prin sugestii infinitezimal-gradate, a unei idei sau a unui shnf!lmint. In Lauda somnului apare 0 altlllatum a artei poetului, si anurne viziunea spatia/a; situarea premeditata 'in afara duratei. Poetul devine, cu 'adevltrat, un peisagist expresionist, ce se constata ~i din titlurile poeziilor, majoritatea exprimintl'teme ce ar sta foarte bine in repertoriul plasticii expresioniste: .Pasarea sflnta" (tema sculpturala declarata-in dedicatia poeziei),,,O~ vechi", .Asflntit", ,;Cap aplecat" (detaliu plastic expresionist), .Perspectiva", .Peisaj trecut", "in munti' etc. Este acum foarte limpede de ceun poet ca Ion Barbu, care prefera desenul geometric ~i~,figura" Spatiala,s-8ostenit sascrie elogios'{si to'tu~i cu serioase rezerve!) abia despre alpattulea velum de versuri at lui Lucian Blagarceeacetl satisfacea pe poetul matematicianera "geometria tnalta $i sflnta" pe care i se parea ca Blaga 0 tntrezareste.mumai in acest vol urn, . ca "directie poetica' ,tara inslt s-o ~i atin~. Interventia lui Ion Barbu; de-o'tnalta tinUtlt, ea de obicei, supune totusi poezia blagiaftlt unui pat procustian -al intelegerii specificului acesteia, 'Fundamental deosebit de Ion Barbu (vom vedea pe scurt cum anume), Blaga se apropie aici .. doar ca metoda, de directiauneipoeziisplitiale ~i statice. .Peisajele" sale stat, cum s-a mai spus, "transcendente";pure viziuni ale imaginarului ~i visului, intelese la modul expreslonist, Poezia "in munti", de exernplu, transcrie u:U asernenea peisaj, incare'elementele individualizatoare siI'lthzuntete$i·miezuhmplil. Semantica poetiCa' a muntelui era 1fi'alte poezii ,,inaltul",urie~enia si forta naturii.vpuritatea eietica, Aki el simbollzeaza altceva, si anume uri spafiu al-mtsterului. Intrarea in munte este sin00imlt cu desprimerea de -lumea cOiJcret~~i patrunderea tntr-o ,zonlt "rilitologiCl1"cu alii fauna l:$i vegetarie dectteea obisnuita, Faptul ca se atribuie muntelui, aici, sensul de poarui' catrelfiisier

310

se confirma §i prin l~cAA'a altor poezii,de pilda ""Muntelc;: vrajir (La cumpana apelor), unde ideea apare mai elar: .Jntru in munte, 0 poarta de piatrii! incet. s-a-nchis, Gind, vis §i puste m,t salta. I Ce vinetelacurilCe vremelnaltal ! Din ferig! vulpea deaur mlla,trA,". ~i in poezia eminesciana gasim motivul intrarii, .printr-o nebanuita ;,poarta.", di~Ft in inima magica a muntelui, care ascunde ,Ut spatele ei revelatii neasteptate. PoetuI Blaga nerevela viziunea somnului ~i visului de factum. expresionist-folclorica, de basm straniu, pe care aut de just Barbu o deosebeacu grijii de visul suprarealist.

Poeziile din Lauda somnului sintin mod firesc niste nocturne: motivul miezului noptii, alit de raspindit in lirica romantica, areaici alte semnit,i~pi. Pentru un poet al trecerii, cum este Blaga, ii al. poemului ce se construia altadata "in dun;rt.i", din cuvinte respinse tocmai pentru labilitatea sensurilor lor, ,.miezul" nocturn n" poate avea alta semnificatie decit incercarea magica din basmede a surprinde acea clipa desomn amuntilor ce.se bat vesnic in capet.e sau a fiarelor adormite in crucea amiezii in palatul de sticla, 0 stazl completa a miscariiJnsetat de misterele refuzate ale l\Ullll, poetul arvreasa le surprindlin noaptea lor cea ~pro(\mdii, in somn, 1n "grew fiintei", Lumea muntoasa ~i paduratica VaztItai astfel pare un spatiu al .stsnelor de piatra" din basme: ,,miezul noptii gaseste ! fapturi adonnite-n picioare". Eul poeticnu mai apare aici - nu ne asteptam sa fie el acela care va scapa de vraja ca. Fat-Prumos aeeastalume ciudata .... i~ ii diferenta fundamentala falii de basm, Lumea muntelui nocturn, cu .. Upturi adormite-n picioare", ne trimite din nou si.la ideea cii aicifliptura trece direct in somn, in .. greul fiintei" care incepe ~ semnifice autentic doar atunci ctnd n.u mai participa .• la "trecere". Gesturile fapturilor sint stranii ~i eu atit mai semnific.o.nte;"dultul muschiului" se desprinde ~ pluteste prin yagi1uni; .fluturi cit buhele" iii cauta propria cenusa in focuri, ciobanul iogropl mieii ucisi "de puterile codrului" "linga blestemulcucutelor" (in treacat fie spus, la 0 lectura atenta, "peisajul" e mult mai straniu decit pare la prima v,edere: brazi Iinp cucute! Miei -p~ - ingropati linga "blestemul eucutelor",ce rit neconform cu.traditial), fetele sttnelor (fetele nu stall niciodat.4l!i sijnil) t~i .freaca de luna umerii goi stlrnind opulbere hun,inoasii, "cai galbeni" (inmuiati. desigur, in cromatica visului expresionist) .. aduna.sarea vietij din ierburi" etc. Umbra ~J somnulla Blaga (spre .. deosebire de Barbu) sintvalorizate pozitiv ca adincire a semnificiirii, oprire voita a trecerii, in care flpturiIe aflate lntr-un echilibru magic sui-generis ~i total Iipsite.de co~tiin1A.~i de afect se maresc, ocupa spaliul,n populeaza pioiila.refuz prin crestere (pe C8# Barbuo refuza ea peo infatuare asemnificanta a eamii: .,Caci somn e. cameal se dezumfla I iar vint ~i umbra iar 0 umfijf' - Riga Crypto # laponaEnigel. La, Blaga toemai cresterea fapturii in somn, (d~bord~a propriilor.dimite biologiceiaflutun cit buhele", fecioare gigantice, lunetice ciuperei care-l potopesc pe un Dumnezeu ce "se face mai.mic" la rMkina lor, ~t;balaur". fi,int4 intr\,lCtp.ipind vitalitatea monstruoasa etc.) este viizutA ca pozitiva, Dar. totul poate, ti citit ca o ill"~~ a sensurilor maisusamintitei .balade" barbiene; 1a Barbu 0 astfel defaupa,a;r. intruchipa ,iblestemul" lipsei de sens, care este blamat in finalulpoeziei (vezi:".,.J;.purW., Balaurul.I. sii toarne-n lume aurul ( sa-l toace, golla. 4rum sa ias1\,1 !CuiriI(Js~/arila mireasa, / sa-i tie. de iqlparateasii"). Aurul. semnifica in versurile barbiene demai sus lUonedii·ftrii v~oare, infialie a sensului, pus in apturi inferioare; Ia Blaga, dimpotriva, fecioarele gigantice fare sttrnesc pulberea lunara participa la 0 "aventura suprafireasca" prin neagra lor magie, Visul "lung ~i greu", blamat de Barbu, e valorificat pozitiv de Blaga ( .. lnsingeleoilor e vis lung # greu"); la Barbu citim in ;oCintec de rusine": "at vis lung Ii greu te furl I [ ... J numai gftul. cit o. ~rii !uri~ ci1pcauni ! unatunsa, care suna/ catre stei cind 1ic~A I ell tulumbele, 1a luna". Insistemul barbian, "gunl capcauna" insea.mnlJimbaj asemnificant, blestemat, iar ,~a .tunsA" e sinonim cu ,,rostire de joasa intelegere"; Blagascoate "aur" autenticv.acolo.ande -Barbu e ingrozit de Iq:lsa de sens:doua poetici situate exact la poluri opuse, eel putin in.ceeaice priveste nu semantica, ci axiologia visului lung # greu... Ca sa fie ~i mai clara. aceasta fundamental! diferenlA '(doar prin ea putem accede la 0 lectura adecvata a poezie! 'somnului),sii revenim la

311

finalul poeziei In mtii11i", unde ;,un blUaur cu ochii tnto~i catre steauapolard' (repet aici al orientarii juste in cuhoa~tere,dar~i al 'Notdtilui, cai'~ la Barhuinsemna gol de cUn~tere, concavitate spirituala) viseaza jJapte aJbastru" furar 'ain sfini, Iar'gestul acestei fapturi blestemate este inflti~'ptometeic tlapte albastrUnefiiid alteeva decito nretaf6r!a rrraximei hraniri spirituale!); de fapt, avem de-a fa&t eu b mitizare poeticA 1f idtm blagiene de"c~tete luciferica". E aeea cunoastere dbSettra ~~u;"confuzii"; in~inS! aid cu "greu} fiintei" $i eu magi a ei, in absents instrumentelor clasice si fora jertfa. EsehleJe ee trebuiesC' cunoseute sint puteri,adicll energii vitale;aeeastafiioo achizitia e:icpfesidnist! a ~terii blagiene, $1 nu cea intelectuatA,tfuy:;Acare 8iir&ir tinje$te ("O,'sef&t,' irrtelectr) .. La Blaglhitrele ditrtirese'm!resc in jurul 1liptUrii adat! cu J61tmuiaceSfela' ~i cu cre#r!i-ea sorreriei codrultH; la8arbiJ aceste aureole de sens se mittesc doar"la ·sbiirele~tntef~", care: face l'JIOSibilii reflectarea (,;U soare roata se mareste ILa ufubrnnumarc!ln1eft' ~"). "Somnuf' ~i -somnia stint pehtru aceasta etapa, ta 'Blaga, 0 terapeuticifirripotriva problematizArii existentei, dar ~i e cale de 'comunicare ell fondu} obseur al fiintei, ohtodrditate de a'tnb'eprinde 0 JectUrn revel~are a texnrlui care nu se las! citit, ci ddM'problerttati'2!at. Sub semnul Sbmnutui;'ca ~i la Erninescu.Jumeaseumple de

pulsiuni mai profunde. .

OdaM 'instituit ca modalizare spatiala, blagianismul devine un stil care se poate recunoaste il~or fie prin frecventa unor motive recurente (cum ar fi "somitlil", .meartea", "singele" etc.), fie printr-o anurnita situate (expresionista) a subiectului poetic f.:\t! eu obiectul poeziei. Am constatat pina acurn frecventa anor motive ascensionale in primelevolume, ca sA observant apoi o ~tfCQ a retragerii in In marea trecere ~i iii Lauda j somnului,' in 'coiespondtmt§ cu acestea, eliIpaetic se dilate pIn! la propottiilecosmosului tn prlmaipostaza sau tinde spre dispersia in anonimat in a doua jn ceea ce priveste spatializarea poemului, se vede rnutatia de la explozie, caresterge orice marc! specifica, la impldiia ee contureaza un cadru ' al etnicului posibil. In functie de aceasta se mai poate 'vorbi de uneu exterior, inglebat 'in ritmul cosrnologic, pentru prima faza,' ~i de inte+iorizareadarll' de tensiunea c!tutltilor; in a doua faza a '(ineii. Daca, in ceea ce priveste mcidalita~adiscursulbi; aceasta se poate reduce la structura strigatului in primele douavolume.dn urmatoarele-ar fivorba de 0 s#uctura ttracerii. In atreia etapa a discursului-blagian apare structura . spunerii. Etapa a treiaIneepe, dtipA parerea noastra, prin volumtil La cumpana apeldr~iinglobeaza." ~i vclumele Lacurtile dorului, Nebanuitele trepte ~i postumele, in aceasta ultima' e'Volutie, po~t;ia blat#anli· iese,in STIT$ii; la sttpriifata discursului, nemaiavtnd nevoie sA fie tradusa; ea se scutura ~i'de inovatiile' fermale, recuperind din nou ritm, rima ~i alte elementeprozodlce traditionale, ba chiar abuiln"d'tle' acestea prin recurgerea la modele folclorice, Ternele poeziei se autohtonizeazA'in mod programatic, poetul propunlndca titluri, toposuri traditionalists ca: .Haiducul", "Tara"; ,;Colindii", "Sat natal", . ,;tn preajma strAm~Uor", "CiOcirlia"; .Dumbrava Rosie" etc. Eul nu maieste nici stihial.-nici anonini si problematizant, ci aproape unul domesticee se intoarce carre lfucuriile intime si patriethale ale vietii, ExistA' 0 tendint!'.;~d:itii~eintegmre in spatiul; cotidian prin explorarea familiarului; anxiozitatea' i~i'alien!1re8:"date de' frisonul metM'i.'zicau disparutdefinitiv sau aproapedefinitiv, "Ruptul"i'ontologlcA"";a fost "recusutll". Expresionismul teoretic ~i practic incepe sa fie abolit

treptat prin procederiifncetinirii.'·· , ; ",.

intoarcerea ;,fiuluiriitAcitor" are "loe moo ales 'prin recunoasterea umanului nesofisticat de retorica abstracto in formete si semnele preexistente ale universului familial. Erosul irumpe iutr-o "varll de noiembrie'tnestavilita de nici ofrinll metafizica.: Clasieizarea btagianismului nu trebuie tnteleasa decit ca o potolire a combustiei' expresioniste prin pactareavizibilprogramarica si, de aceea, aproape didactiea, cu sistemul liriciitraditionale.Asa se ~i explica faptul ca aceasta etapa nu reprezinta decit 0 reu~iti partiala a poetului; este amendabila tendinta spre erotizarea f811ntl ~i ancorarea in formele folclorizante. Blaga este acum aproape un poet horatian facind din gesturile cotidiene un adevarat otium poetic. .• .Folclorizindu-se", hlagianismul poetic se muzicalizeaza acut.

312

Nu intim~t pentru pQCtul expre$ioni,t arta.este subswnatl eintlrii. adif:.a ~ii.\,Din punotuJde· ved~aI esteticii'cxpresioiliste; muzica este singura dillne artetiJ). c:lre fonrl~NIe~i~ contima; iar .cOD$inutul so justificl lonna) prin sio.e tnsU$i, adicA este .. topiUJ):.fQrma'?~· * .opera se arati 8. fi exact ceea. ce ~8te, si nu altceva (nu apeleazA J.e. alegor)i S&Q.Ja .a1te p--oce4ee de simbolizare, au urmareste $I exprime ,altceva dectt pe ;Wte:ca pr~ntA .a .UD\Ii conliIwt). (Muzicalitatea expr.esionistl se deose~ astfel fundameetal-de sensul irnpetativulW,&imtx>list: .. De la.musique avant route chose!")Contimltul cpereiexpresionisteurmareste.sa lnU1Sgr.eseze orice pre«upAri. de formA .~i sA se aJ:ate nu(L lata IAmuririle lui Paul Hatsani: i .. in cfldJ:u.l expresionisnurlui, transformareaformei ,In 40nWM favorizeazl 0 neobi~uitl condensaee, Q~r" de actA expresionistA cste aUt de. concen~ J tacit. aparent, formeinu-l limine nieitimp, nici spatiu { ... J Opera de. artl este in primul, rind existent! - ~i abia i,n al doilea rind, efect, expresionismul une~ in .sine aceste dout clemente aleartei.jn opera expresionista-existema ,i efectul devin. una; . in feM acesta ritmul transgreseatl. sp(e interiorul operei". Desi se subliniaa unitatea dintre continut ~ forma., accentul specific al.expresionlsmului.este pus pe coo.tiMut..iar forma. dacl exista, eatejorma a cr'llffinl(tulfli ~i nu. forma tm si1le' •. Arta-cinIm'e intrun~e perfect aceste exigente, Poezia-ctntec ("Unde un cintec este •.. ") nucere interpretare, ci participate: ou provoaca transmutarea propriei existente iu;M(:u1tAtor, care la rindu-i <levine forma artistica.vie: .Un templu, un menhir sau crin devine". Templu, allin, menhir stnr in primul rind prezente, consistenle'$i numai in al doilea nod ,Jnco.r:porari" formale ale. unor idei (\loIum. ·ucenshme. puritate)..,Se dedueede.aici ca educatia estetica instaurata de.expresionism nu estec ~U<;lll~;a formelor, ·¢i una a' spiritului, in sens lq; edueatie aIumii io~rioace de emolii,' ~en.te.

atitudini. . .' . . . . .. '! . '. :.!

.' in acest moment, se poate Sp.tAe cil poma lui Blaga .~.~ blagianismlJlrca ua curent, J)QEtic ~i eulmral ce i-a urmat, constituie unul din rareie evenimente importante alepoeziei fQJ:Uine.

La 0 analiz,J sumara a evolutiel ,furrndor.poetice rom~ti .medeme .se poHlepi_sta, usor eforturile deloc neglijabile ale citoIWa personlliititi creatoare (mi;lefet la Blaga, Arghezi; Barbu, Bacovia) de a dinamita sistemul cedurilor. posteminesciene; deciZute in retorica locall; si.a-l relansa.catre impactul cu poezia eurepeana.aveacului. Des))Je semnele: ,",dare ale liricii ·actual.e am tnai "orbit in '"Ex8lllenultraditiei ~i generatiile poetice". {PQezie #' generape, ,Q(iitw'a Emioescu. 1975. p, 236-255)"Ceea ce se observa cu diticultatear fitecmai ctmpul.de tensiuni polarizante ee a prezidat la codificarea acestor foFltltUe. poetice. E~perienla p~jlare s-au . Qazat asemenea tentative innoitoare a fost, in general. aceea avangardistii.

Problema constituirii de sine statatoare a eului poetic, ea si aceea a suprimarii si anihilarii aeestuia, devine esentiala pentru lirismul romanesc.modern care faCj}~fortut~W\,se sincronizeze eu formele poetiee ce se manifestau simultan in eontextul european, dind nastere, in cadrul generatiilor succesive de poeti, la tot atitea al'llllliQnisme·cite nesincroaizari, Daca Lucian Blaga va recurge Ia 0 retorica abstracto pentru impunerea ~i apoi manifestarea planar! a eului expresionist, celalalt mare poet al momentului, Ion,Barbu,va inchide ciclul.,-&cind sa dispara orlce urma a subiectului lirie, instituind astfel definitiv procesul textuaiizorii .poetice. Dar aeeasta reprezinta implinirea celuilalt mare: ;de:t.Ukraf. .oe vamarca momentul maxim de manifestare a poeziei noastre moderne.

In putine euvinte, se poate spune ca, in punetul de .pnrnire, poezialui Lucian .Blaga nu mai pacta la nici un nivel (semantic, fonnaletc.) eu ceea ce se- lntelegea pitHl atunei prin traditionalism. Impunerea acesteia ca 0 unda de prospetime ~j de vitalitate, ~ d~ venea cu 0 retorica abstracta, greu de decodat pentru lectorul ,Deavizat,. 'demonstread·.cit de obosite erau formele de expresie traditionale. Daca acest gen. dt»litism va .accepsa sa fie continuat (~i e sigur eli da), nu se putea face acest lucru decit pornindu-se de.le.punctu]. maxim.pe care it atinsese Blaga. Nu este greu de eonstatat ca, dacA facem a~~tie.,de epigonii ~~ti, adevaratii eontinuatori ai . experientei expresioniste sint aceia:Aa~ se . tnscriu -: in ultima generatie,

813

postblagienii -sau neoexpresionistii cum ,au fOSI numip. Oacll primul Btaga enunta un expresionism aparent decorMiv, in primul rind de extractie teoretica, poetii cuprin~i sub aceasta eticheta extind metoda expresionista, integrind-o intr-o vitiu~existentiala directa. Exista, cum am mai at"trmat, reprez~ti' autentici ai acestei tendi'llte (Ion Alexandru, Ion' Gheorghe. George Alboiu, Gheorghe' Pitut) cafe au preluat, fiecare cu-mijloacele ce.i-au stat lamdemma, .Jectia" pnmului Blaga, tncerctnd' 8-0 continue. Dar Dl$sint unii poeti (foarte multi lnultima vreme) catV ~au!fnleles struetura abstract! .a poeritii blagiene {e drept ca nici nu preaa fost explicata chiar pe irttelesul lor), asimilindu-l pe poet inlaturll sa cea mai' putin lmportanta, aceea a coord€Mafei cvasifolelorizante, transfonnindblagitlnismul in tot- atite8eVlJzionisme de continut sau de fot1l1!, Ace~ dHeta'niisM, in afara normelor poeticeaproliferat in tnodnefast:'Viziunett exprtsf'onistllcodijicatii, dupa 'Cum am vazut, intr-unsistem de semne de neconfundat, a JO$t transfarmata' mrr:.o metofiziealaxa necbntroJatil; in eare ineap tot felulde eresurineguroase, "$Or de ~MfeClionat, in'tfo.utl'Hmbaj redundant,' atlat tn afara oricarei delimitari estetice., Cind aceastlUhoda n-a mai fest atit"de-en'vogue, s- .. selectat un alt aspect, aceladerivtnd din etAic ~i s-alconfiittdat specificul, caretrebuie sa rlminA in oriee produs artistie.o manifestare-intrinseca esteticuluieeu esteticul lnsusi; numai astfel se poate explica afluxul torential de .noime", ,,~oiImine"'~j' .Jmnurl", Evazionlsmul total al acestor productil divulga formele' artificialeprin

~ care poezia poatefi'deturnata dela funotia ei, " ,J., .i>

IntrebareafinalAlegitimll,.dincolo de oriceretorica, dupaacesnexcursexpresiomst, ar.fi in ce mA'SlIritpoezia lui Blaga mai po ate suscita interesulla lectura din partea cititerului foaJte:tini111 Nu cUflW\\ formula abstraetaa acestei poezii poate plreaartificiala. pentru promotiile ultime ce , se lasa pradii realului? Chiar daca se constat! 0 pasagera deplasare a accentului axiologic spre I alte fortnulepoetiee.raeeasta'nu inseanma.:ceva negativ, intrucit'blagianismul a impulsionatdeja

in mod esentlal .neosxpreslonismul contemperan, 'revigorlnd, cu rezaltate notabile, producpa edldOOratti ce se ft~a la comanda 1n perioadaproleteulnilui Iiterar: E drept Cli, pedeo parte, el a;·thdreptat discursul pceticspre metafizic&-intr~un moment dnd,in alte parti, poeziase orientea1A cAfre reouperarea realului,: Dar un 'poet ca Blagartaipoate.fi oricind descoperitre silfi¢ient sl :variem)'~sterrtulde Ieetura, Astfel, recent, ooiierititi .rematisti" n' descopem in !JOStirme ape· uti mare' poet erotic,' ins:! mitul modem at poeziei blagiene serestituietreptat pe hlAsum ce~KiselaiveaUirilatele poet ex" 'an.' . d (le.la etica expresienista, Blagaconstnlie~w cea-mai-profun; !!?sofie-'aC1'edfiei lton de~eeaa lui Hel

" EU'II11 strivesc (orola demlnunl a lumll

, Eunu striveseeorola de minuni a lunm";" "'~i'nu:ucld ',;'0"

,:.;: , cy/fi1intea tainele, ce Ie-ntflnesc '. ,';, ,"

.in caleamea I: .

itn'tlori;in ocbi,pe buze-ori mormsne, Lumina altora

, 's ,sugrumi vrajanepatrunsuluiascuns. "

tn adincimi deintuneric, 1<. ..

dar eu, ",' 'J~,'

eo cu lumina mea sporesc a himii taini' - ",

'~i-ntocmai cum cu razele eialbe.Iuna. nu mlcsoreazal.ci tremurntoare'-

h ,:;':;: mlte~te~i rriattme taina Mptii.'" .,

I: asa tmboglllcsc:$i eu inttlnecatazare '

;.

~, .....

314