COLEGIUL NAŢIONAL „GHEORGHE ŢIŢEICA”

DROBETA-TURNU SEVERIN
MEHEDINŢI

PROPUNĂTOR:
Profesor Florina Ianculescu
 Concluzii desprinse în urma derulării procesului de consultanţă

Colegiul Naţional “Gheorghe Ţiţeica” are acreditate două niveluri de învăţământ, şi anume, gimnazial
şi liceal ciclul inferior şi ciclul superior, cu următoarele specializări: filologie, filologie-bilingv engleză,
ştiinţe sociale, matematică-informatică, matematică-informatică bilingv engleză, ştiinţele naturii.
Frecventează cursurile un număr de 1197 elevi, înscrişi la începutul anului şcolar 2009-2010, din care
271 elevi în învăţământ gimnazial, 452 elevi în ciclul inferior al liceului şi 474 elevi în ciclul superior al
liceului.
Rezultatele şcolare ale elevilor din anul şcolar 2008-2009 au fost bune şi foarte bune, astfel la Testele
Naţionale promovabilitatea a fost de 100% (ponderea notelor peste 9,50 fiind de 52%), la Bacalaureat
promovabilitatea a fost tot de 100%, cinci dintre elevii liceului absovind cu media 10.
Totodată, elevii au obţinut rezultate deosebite şi la olimpiadele şcolare, la fazele judeţene au fost
recompensaţi cu 41 – premii I, 39 – premii II, 48 – premii III, 143 – menţiuni, iar la fazele naţionale s-au
obţinut 5 menţiuni speciale şi 5 menţiuni MECI.
În cadrul colegiului îşi desfăşoară activitatea un număr de 60 cadre didactice, din care 54 sunt cadre
didactice titulare şi 6 cadre didactice suplinitoare. Pregătire ştiinţifică şi metodică a cadrelor didactice este
dfoarte bună, fapt atestat şi de gradele didactice ale acestora: 1 persoană cu doctorat în matematică, 32
persoane cu grad didactic I, 11 persoane cu grad didactic II, 12 persoane cu grad didactic definitiv, 4
debutanti.
Personalul auxiliar si nedidacticeste alcătuit din: 1 laborant, 1 bibliotecar, 1 pedagog, 2 secretari, 2
contabili, 1 administrator, 5 ingrijitori curatenie, 2 muncitori, 2 paznici.
Dotarea didactico-materială a unităţii şcolare permite desfăşurarea în bune condiţii a procesului
instructiv-educativ, dar este necesară o îmbunătăţire treptată a acesteia.
Programul de cursuri se desfăşoară într-un singur schimb, dimineaţa motiv pentru care se lucrează şi în
clase amenajate în clădirea Internatului.
Activitatea elevilor şi profesorilor se desfăşoară în: 41 săli de clasa, 7 laboratoare, 1 bibliotecă, 1 sală
de sport, 1 cabinetul fonic, 1 CDI.

În urma procesului de consultanţă derulat cu membrii CEAC din colegiu s-a desprins ca şi problemă
ce afectează calitatea educaţiei din această instituţie de învăţămant: lipsa unor standarde curriculare de
performanţă elaborate la nivel de şcoală (vezi anexa ).
Discuţiile purtate cu membrii CEAC au relevat că în cadrul unor comisii metodice se doreşte
minimalizarea acestei probleme, a cărei rezolvare ar fi utilă atât furnizorilor, cât şi beneficiarilor educaţiei
din colegiu. Deşi cadrele didactice ale comisiilor metodice din aria curriculară matematică şi ştiinţe doresc
elaborarea la nivel de unitate de învăţământ şi de disciplină de studiu a unor standarde curriculare de
performanţă, totuşi sunt sceptice că problema menţionată va fi rezolvată.
În ceea ce priveşte responsabilitatea faţă de situaţia existentă, nici un cadru didactic nu se simte
răspunzător, având în vedere ca nici la nivel naţional nu există standarde de evaluare pentru nivelul
liceal. La nivelul grupurilor de interese preocupate de rezolvarea problemei identificate se consideră că
existenţa acesteia a fost evidentă atunci când notele/mediile obţinute de elevi au devenit criteriu de
apreciere a activităţii gradului didactic în cadrul a diverse fişe de evaluare (internă, pentru obţinerea
gradaţiei de merit, a salariului de merit etc.) şi au fost luate în calcul la admiterea într-o nouă treaptă de
învăţământ.
Cadrele didactice intervievate consideră că sunt preocupate de această problemă, lipsa unor
standarde curriculare de performanţă elaborate la nivel de şcoală, doar cadrele didactice interesate de
ridicarea calităţii demersului didactic întreprins la nivel de şcoală, restul profesorilor percep problema ca
fiind aparentă.
 Membrii CEAC consideră că problema poate fi rezolvată la nivelul fiecărei comisii metodice prin
elaborarea unor standarde de evaluare interne şi aplicarea unor evaluari iniţiale, de progres şi sumative
unitare la fiecare disciplină de studiu. Se propune pentru rezolvarea problemei parcurgerea următoarelor
etape: elaborarea la nivelul catedrelor a standardelor de perofrmanţă, elaborarea unor baterii de teste
iniţiale, de progres şi sumative la nivelul catedrei, aplicarea corectă a testelor la clasă, evaluarea obiectivă,
interpretarea rezultatelor obţinute, analiza comparativă a rezultatelor. Apreciază totodată, că există cadre
didactice care tratează cu subiectivism evaluarea elevilor, care manifestă o atitudine negativă faţă de ideea
unei evaluări unitare şi ar putea opune rezistenţă faţă de iniţiativele de rezolvare a problemei
identificate.
Pe de altă parte, se desprinde ideea că beneficiarii procesului de evaluare ar putea câştiga de pe urma
derulării unui proces unitar de evaluare, pe baza unor standarde curriculare interne, prin cunoaşterea
progresului şcolar realizat şi a poziţiei ocupate în ierarhia disciplinei la nivel de şcooală. De asemenea, ar
avea de câştigat prin rezolvarea problemei şi profesorii care doresc să desfăşoare un proces instructiv
educativ de calitate.
Cadrele didactice interesate în rezolvarea problemei apreciază că aceasta, deşi se manifestă permanent
şi este foarte urgentă, este menţinută şi intreţinută de postura cadrului didactic de manager a propriei
activităţi. Totodată, se constată că mulţi profesori nu iau nicio măsură atunci când problema se manifestă;
între diversele părţi afectate de problemă existând un echilibru fragil caracterizat de lipsă de comunicare,
pentru a evita apariţia conflictelor.
Discuţiile purtate cu cadrele didactice interesate de rezolvarea problemei şi cu membrii CEAC au
relevat faptul că prin voinţa comună a corpului profesoral şi dorinţa de a creşte calitatea procesului
instructiv-educativ, problema lipsei unor standarde curriculare de performanţă elaborate la nivel de
şcoală ar putea fi rezolvată.
Cadrele didactice interesate de rezolvarea problemei, reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor, precum şi
membrii CEAC sunt dispuşi să se implice activ în rezolvarea problemei, lipsa unor standarde
curriculare de performanţă elaborate la nivel de şcoală.

Menţionez ca persoanele intervievate au considerat inoportune şi nerelevante o parte din întrebările

construite pentru procesul de consultanţă, de ex: intrebările care doreau menţionarea unor persoane (2, 3,
5, 7, 11, 14, 20, 22, 26).

Prof. Florina Ianculescu

Colegiul Naţional „Gheorghe Ţiţeica”
Drobeta-Turnu Severin
Mehedinţi

CHESTIONAR
 de identificare a problemelor/nevoilor şi a posibilelor soluţii ce vor fi adoptate în vederea
îmbunătăţirii calităţii procesului instructiv-educativ din şcoală

1. Care este problema/nevoia care afectează calitatea educaţiei din şcoala dvs?
R: inexistenţa unor standarde curriculare de performanţă la nivelul claselor de liceu.
2. Ce grupuri de interese/persoane din şcoală doresc rezolvarea/minimalizarea problemei?
R: membrii unor catedre
3. Ce grupuri de interese/persoane din şcoală sunt îngrijorate de această problemă?
R: cei menţionaţi la pct. 2.
4. Pentru cine ar fi utilă rezolvarea/minimalizarea problemei?
R: furnizorii şi beneficiarii educaţiei.
5. Cine este sceptic în privinţa rezolvării/minimalizării problemei?
R: cei care doresc rezolvarea ei.
6. Cine se simte răspunzător/ în legătură directă cu situaţia existentă?
R: nimeni.
7. Cine va fi surprins dacă problema s-ar rezolva?
R: grupul persoanelor sceptice.
8. Cine ar observa primul că s-a rezolvat problema? Dar ultimul?
R: în primul rând beneficiarii, în al ultimul rând cei indiferenţi.
9. Cum poate fi explicată apariţia problemei?
R: lipsa standardelorcurriculare de performanţă.
10. Când a devenit evidentă existenţa problemei?
R: la evaluarea cadrului didactic pe baza notelor obţinute de elevi (internă).
11. Cine judecă situaţia la fel cu dvs.? Cine o judecă altfel?
R: profesorii ce desfăşoară lecţii de calitate.
12. Celorlalţi problema li se pare reală sau aparentă?
R: aparentă.
13. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru rezolvarea/minimalizarea problemei?
R: elaborarea unor standarde de evaluare, aplicarea unor evaluări sumative unitare la fiecare
disciplină de studiu.
14. Cine din şcoală ar putea rezolva/minimaliza problema? Dar acutiza?
R: rezolvare - toţi membrii catedrelor.
15. Cine ar fi avantajat de rezolvarea/minimalizarea problemei? Dar dezavantajat?
R: avantajat – profesorii preocupaţi de calitatea lecţiilor, beneficiarii, imaginea şcolii
16. Când a apărut problema?
R: la elaborarea programelor şcoalre pentru liceu.
17. Care era situaţia înainte de apariţia ei?
R: evaluare mai omogenă.
18. Când se manifestă problema? Când nu se manifestă?
R: se manifestă permanent şi este susţinută de ideea de „independenţă” a cadrului didactic.
19. Cât de urgentă este rezolvarea ei?
R: foarte urgentă.
20. Ce fac colegii când se manifestă problema?
R: nu o bagă în seamă.
21. Ce făceau ei înainte de apariţia problemei?
R: munceau mai mult.
22. Cine are cea mai mare încredere că problema va fi rezolvată? Cum se explică această încredere?
R: ce-i ce îşi doresc rezolvarea.
23. Există posibilitatea de rezolvarea a ei sau numai dorinţa?
R: există posibilitate de rezolvare.
24. De ce ar fi nevoie pentru rezolvarea problemei?
R: voinţa comună a corpului profesoral, dorinţa de a creşte calitatea procesului instructiv-
educativ.
25. Care ar etapele rezolvării ei?
R: elaborarea standardelor, elaborarea testelor, aplicarea corectă a testelor la clasă, evaluarea
obiectivă, analiza comparativă a rezultatelor la nivelul catedrei.
26. Care sunt relaţiile dintre părţile/grupurile afectate de problemă?
R: calm relativ, lipsă de comunicare pentru a evita conflictele.
27. Cum vor evolua aceste relaţii pe măsura rezolvării/minimalizării problemei?
R: unele relaţii se vor încorda, deteriora.
28. Care ar fi rolul dvs. în rezolvarea problemei?
R: implicare activă.