P. 1
Procesul de Extindere Al UE Si Consecintele Sale Economice

Procesul de Extindere Al UE Si Consecintele Sale Economice

|Views: 1,873|Likes:
Published by Oana Mary

More info:

Published by: Oana Mary on Nov 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2014

pdf

text

original

1 Titlu PROCESUL DE EXTINDERE

2 Autor:Mandroiu Oana Vlad Elena Catalina Oncica Adriana 3Rezumat
Interesul pentru problematica integrării României în Uniunea Europeană este unul imens în perioada actuală de evoluţie a economiei româneşti şi în contextul crizei economice mondiale. Atingerea unui nivel de dezvoltare economico-socială apropiat de media comunitară reprezintă dezideratul principal al ţării noastre. La doi ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România se află în faţa unor provocări majore în adoptarea modelului european, provocări generate atât de decalajul faţă de nivelul mediu de dezvoltare european dar şi de contextul internaţional. Starea economiei româneşti în plan regional demonstrează diferenţe semnificative în dezvoltarea economico-socială şi determină traseul pe care România trebuie să îl parcurgă pe calea integrării europene.

4 Cuvinte cheie
Impactul extinderii U.E Fondul de Coeziune TRATATUL DE LA MAASTRICHT

5 Introducere
„Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilor regionale. Rolul Fondurilor Structurale”” îşi propune să răspundă la o serie de întrebări precum: Care este specificul modelului european? Cum afectează extinderea Uniunii Europene procesul de integrare europeană? Care este măsura optimă de atingere a coeziunii economico-sociale? Cum este privită şi ce rol joacă politica regională în contextul integrării europene? Cum influenţează procesul de extindere elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor regionale? Care sunt strategiile de dezvoltare ale României, în calitate de stat membru U.E.? Cât de pregătită este ţara noastră în a absorbi deplin Fondurile Structurale şi de Coeziune? Este exerciţiul fondurilor de

in conformitate cu normele lor constitutionale.” In acest sens. apoi. 15 si 25. la 17 februarie 1986. drepturile omului. statul interesat inainteaza cererea de aderare Consiliului Uniunii Europene. Conditiile concrete legate de admitere si modificarile care urmeaza sa fie aduse Tratatelor Uniunii obiectul unui acord intre tarile Uniuni Europene si statul solicitant respectiv. . In conformitate cu deciziile adoptate in cadrul Consiliilor Europene de la Copenhaga(1993) si Madrid(1995). cand s-a convenit asupra conditiilor de eligibilitate ale statelor care puteau deveni membre ale Uniuni Europene. precum si respectarea si protectia minoritatilor (criteriul politic). Conform celor prezentate anterior. in cadrul Consiliului European de la Madrid (decembrie 1995) criteriile de aderare au fost completate. capabile sa faca fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii Europene (criteriul economic). care vizau aspecte:politice.pre-aderare util în folosirea Fondurilor Structurale şi în diminuarea inegalităţilor de dezvoltare? Care sunt lecţiile oferite la nivel comunitar şi care este modelul demn de urmat care să asigure succesul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune? 6 Expunerea Problemei Uniunea Europeana a cunoscut mai multe faze de extindere. economice si monetare(capacitatea de adoptare a acquisului comunitar). • Existenta unei economii functionale de piata. statul de drept. Procesul de integrare europeana a iesit din starea de letargie odata cu semnarea Actului Unic European. Ulterior. • Abilitatea de a-si asuma obligatiile care decurg din statutul de membru. un stat candidat. se traduce prin parcurgerea procedurilor ratificarii atat de catre statul candidat. apoi la 12.Acest document a condus la semnarea ulterioara aTratatului de la Maastricht si la pregatirea actiunilor necesare realizarii Uniunii Economice si Monetare. conformandu-se conditiilor economice si politice formulate”.. economice si capacitatea de asumare a obligatiilor care decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene. cadrul general in care se desfasoara procesul de extindere al Uniunii Europene de la Copenhaga (iunie 1993). care doreste sa devina membru al U. cat si de toate statele member ale Uniunii Europene. Setul de conditii definit cu acest prilej a fost consacrat sub numele de “criteriile de la Copenhaga”. In legatura cu conditiile necesare atingerii acestui deziderat. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • Stabilirea institutiilor care garanteaza democratia. Conditiile de baza pentru extinderea Uniunii Europene au fost stipulate in articolul 0 al Tratatului de la Maastricht care prevede: „orice stat European poate cere sa devina membru al Uniunii. ratificarii tuturor partilor contractante. inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice. daca doreau acestea. in termeni practici. ceea ce. dupa consultarea Comisiei Europene si obtinerea avizului. introducandu-se si conditia – capacitatea administrative. Decizia legislativului European se adopta in conditiile intrunirii majoritatii absolute a membrilor sai. care se pronunta in unanimitate. Consiliul European a stipulat ca:”aderarea se va produce atunci cand statul asociat va fi in masura sa indeplineasca obligatiile care decurg din calitatea de membru.E. de la 6 la 9 membrii. Acordul este supus.

Pilonii UE. de avantajele colaborarii cu economia germana. a fost un proces lung si dificil.E. • 7 Concepte si terminologii Uniunea Europeană: clarificări conceptuale şi terminologice.Aceasta deoarece extinderea a necesitat crearea si adoptarea unor politici si programe complexe.C. principiul subsidiarităţii. s-au accentuat conflictele in cadrul organizatiei. anii ’70 au reprezentat o perioada de stagnare pentru Comunitate.. datorita problemelor legate de Politica Agricola Comuna (P. suspendare. In aceasta perioada. deoarece Regatul Unit nu prezenta o structura economica si politica compatibila cu cea a C.E.E.Adaptarea structurilor administrative si judiciare. retragere. care sa raspunda noilor necesitati ale integrarii. Franta.E. si cu problemele bugetare. celelalte economii membre C.E. noua C. au obtinut rezultate macroeconomice deosebite. Cea mai mare crestere economica a inregistrat-o Germania Occidentala. suspendare. la randul lor. s-a mai stabilit ca indeplinirea de catre statele candidate a criteriilor politice este considerata completa in momentul in care acestea au realizat stabilitatea institutiilor statului de drept care garanteaza democratia. 8 Lucrari similare pe acelasi proiect PRIMA ETAPA A EXTINDERII Cele 6 state fondatoare ale C. In anul 1973. Extinderea C. pe baza metodologiei elaborate in cadrul Agendei 2000. Apartenenţa la Uniunea Europeană: aderare.E. natura juridică. Progresele inregistrate de tarile candidate pe linia indeplinirii criteriilor de la Copenhaga sunt evaluate anual de Comisia Europeana.C. retragere.sa fie transpusa in legislatia nationala si sa fie implementata corespunzator(criteriul capacitatii administrative). excludere. Pe de alta parte. respectarea drepturilor omului si minoritatilor.E. Aceste conflicte s-au amplificat in legatura cu P.E. considerat un miracol economic in cadrul procesului de reconstructie economica postbelica.Mai mult chiar. Concepte: Uniunea Europeană. Aderarea Regatului Unit la C.E. .aderare. Italia si Regatul Unit). beneficiind. astfel incat legislatia U. in anii ’60.) si de deciziile care trebuiau adoptate la nivel supranational.E. din 1973 nu a fost urmata de un progress rapid in implementarea programelor de integrare europeana. referitor la state membre .A. cuprindea cele mai mari 4 economii vest-europene (Germania. Germania a devenit principala putere industriala din Europa.E. excludere.E.A. obiective. Tot la Summit-ul de la Copenhaga.E.

ca baza pentru extinderea competentelor Uniunii Europene in domeniul politicilor sociale.Un nou suflu a fost resimtit odata cu cea de-a doua extindere a C.. Problemele care au aparut imediat au fost cele legate de nivelul de dezvoltare a noilor membri.In aceste domenii orice cooperare sau coordonare trebuia realizata la nivel interguvernamental. aceste evenimente au acutizat problema necesitatii cresterii gradului de integrare la nivelul C. una referitoare la Uniunea Economica si Monetara. cel mai puternic sustinator al Tratatului de la Maastricht. care a vizat Grecia(1981). El a fost urmat de un vot pozitiv. Aceasta noua extindere a condus la crearea unei piete potentiale de 320 milioane consumatori.In cazul Portugaliei. s-a soldat cu un vot negativ.E. conform Consitutiei.E. . C. problemele candidatilor se refereau la parcurgerea unor perioade de timp mai mari pentru realizarea tranzitiei in zonele mai sensibile si a unor masuri clare de asistare a dezvoltarii structurale in regiunile dezavantajate. s-a orientat spre crearea unei uniuni vamale. in anii ’80.. 1992.Dar mare problema a aparut in Germania unde.E.Noua extindere nu s-a facut fara dificultati.E. Danemarca a votat tratatul cu o mica majoritate.In plus fusesera realizate planuri detaliate pentru crearea Uniunii Monetare si crescuse rolul Comunitatii in rezolvarea problemelor sociale.E.E. dar nu a reusit sa obtina progrese importante in domeniul crearii Pietei Comune.. acestea acopereau. tratat si cunoscut sub denumirea de Tratatul Uniunii Europene. Aceste Conferinte au pus bazele negocierilor aferente semnarii Tratatului de la Maastricht. de fapt.In conformitate cu textul acestui Tratat..Spre exemplu.In acest sens au fost programate doua Conferinte Interguvernamentale.Aceste probleme au accelerat adoptarea Actului Unic European si au declansat procedurile de creare a Pietei Unice Europene. s-a evidentiat lipsa consensului in legatura cu federalizarea C. TRATATUL DE LA MAASTRICHT La inceputul anilor ’90.Cu toate aceste Regatul Unit a obtinut derogarea de a amana implementarea politicilor aferente capitalului social.E. In domeniile referitoare la politica externa. sa fie statul care sa artifice ultimul acest tratat.E. in Franta. In timpul negocierilor semnate de acest Tratat.Se realizeaza progresul si in domeniul cooperarii in politicile vizand securitatea si relatiile externe. Referendumul de ratificare desfasurat in Danemarca.Ironia a facut ca Germania.E. care erau separate de institutiile existente deja in cadrul Comunitatii.Tot in anii ’70. care era inferior mediei C. Lucrurile au inceput sa se modifice radical. cealalta la Uniunea Politica. Tratatul a creat noi structuri. justitie si afacerile interne. reprezinta “o noua etapa in procesul de creare a unei uniuni cat mai stranse intre popoarele Europei”. Comunitatea inregistrase progrese considerabile in asigurarea stabilitatii Sistemului Monetar European. Reunificarea Germaniei si colapsul comunismului au condus la instaurarea unei noi ordini economice si politice in Europa. intreaga tara. cu toate ca nu fusesera desfiintate un numar suficient de mare de bariere vamale. instituirea U. Spania si Portugalia(1986). In anul 1993. de mediu si regionale. Tratatul de la Maastricht continea si un capitol social. guvernul nu avea dreptul de a transfera suveranitatea unor structuri institutionale straine.E.E.

E. principalele contribuabile nete de la bugetul comunitar. spre centru si estul Europei a condus la sporirea ingrijorarii statelor bogate membre ale U.E. U. Pentru aceasta. Extinderea U. in timp ce Spania. din anul 1995 a evidentiat deficientele structurilor institutionale ale Comunitatii. In anul 1993. In plus. tarile asociate trebuiau sa indeplineasca trei criterii fundamentale: • Democratia. economiile europene au suferit o lunga si grea recesiune. Extinderea U. inclusiv U.E. Comunitatea a reusit sa creeze Spatiul Economic European (S. in cadrul Consiliului European de la Copenhaga. au inceput inca din anul 1993 cand.G..E.F.E.D. Aceste demersuri s-au datorat conditiilor economice pe care Europa continentala le traversa. Finlanda si Suedia au devenit membri cu drepturi depline ai Comunitatii.E. s-a extins .E. In plus. la 25 de membri creeaza dificultati imense structurilor institutionale existente la nivelul aceste organizatii. • O economie de piata functionala. A TREIA EXTINDERE La mijlocul anilor ’90. Pregatirile pentru noua extindere a U. si-au exprimat retinerea fata de costurile aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune.000 voturi contra. s-a decis sa se dea un raspuns favorabil tarilor asociate din centru si estul Europei in legatura cu o viitoare aderare a lor.E. Aceste probleme au determinat imense transferuri bugetare dinspre vest spre est. A PATRA EXINDERE A U...In anul 1995. Finlanda. deoarece acestea din urma s-au vazut nevoite sa transfere mari sume de bani spre noile state membre mai sarace. Norvegia si Suedia.Acesta era format din cele 12 state membre si din majoritatea statelor E. Economia germana s-a confruntat cu serioase probleme in procesul de integrare a Germaniei de Est.E.E. • Capacitatea de a indeplini acquis-ul comunitar. U. atat Regatul Unit cat si Italia au cochetat cu mecanismul ratelor de schimb.E. au acceptat conditiile de aderare la comunitate: Austria.T.. respingand parteneriatul cu o diferenta de 38. Austria. dificultatii realizarii unor structuri institutionale eficiente si dorintei multor tari din Centru si Estul Europei de a deveni membre cu drepturi depline ale U. extinderea U.). Germania si Regatul Unit.Inca de la inceputul anului 1993. s-a concentrat pe examinarea rolului si propunerilor Comunitatii.M. de la 6 la 15 membrii. extinderea la 25 de membri va creea probleme in legatura cu respectarea acordurilor financiare legate de agricultura si de dezvoltarea regionala a U. In martie 1994.Acest proces a fost dublat de efectele reunificarii Germaniei si de necesitatea de a se diminua deficitele bugetare in scopul implementarii Uniunii Monetare Europene. Irlanda si Portugalia au procedat la substantiale devalorizari ale monedelor lor.E.Cu toate acestea. era cea mai dezvoltata economie din lagarul comunist. in conditiile in care fosta R..A. drepturile oamenilor si justitia.E. . La mijlocul si la sfarsitul anilor ’90. in timp ce Norvegia nu a mai dorit acest lucru.

pe parcursul anilor ’90 protagonista unor transformari semnificative. Prin urmare. dinamica şi diversitatea sunt atribute esenţiale ale procesului de integrare europeană iar experienţele statelor membre de-a lungul acestui proces de adaptare la valorile europene constituie un bun exemplu şi pentru România. complexitatea.Analiza dinamicii acestui process pana in present este un exercitiu pe cat de provocator pe atat de util. Această analiză este însoţită de identificarea unor soluţii de absorbţie a sprijinului comunitar. 10 Analogia Rezultatelor Elaborarea unei politici adecvate in ceea ce priveste extinderea a reprezentat o provocare majora pentru decidentii comunitari. inclusiv si evolutiv”. cu 6 state:Cehia.In plus perspective unei largiri la o asemenea scara fara precedent a pus in discutie intreaga configuratie a demersului integrationist European atat in ceea ce priveste structura institutionala. Bulgaria si Malta. Trebuie remarcat faptul ca aceasta noua extindere a fost abordata unitar.Polonia.Practic. care urma sa se desfasoare etapizat. Negocierile pentru noua extindere au inceput in anul 1997.extreme de complexa. 9 Rezolvarea Problemei Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilor regionale. cu exceptia Bulgariei. multe decizii privitoare la statele candidate din cel mai recent val de extindere au fost controversate. aflate într-o permanentă transformare şi interacţiune reciprocă.in timp ce problema Turciei ramane.in continuare . Cu toate acestea. Letonia. a fost creat Programul TAIEX. reflectat îndeosebi prin Fondurile Structurale şi de Coeziune. lărgire şi extindere”. Romania si Bulgaria vor adera in anul 2007 . pe baza unui cadru conceptual metodologic conturat în prima parte a lucrării. Integrarea economică în Uniunea Europeană este un proces dinamic ce se desfăşoară în dimensiuni distincte. fiind definita de Consiliul European de la Luxemburg(decembrie 1997) ca “un proces global.cat si celelalte politici comunitare.Estonia.a fost ea insasi . o analiză echilibrată asupra strategiei şi politicii regionale din România în contextul integrării europene.Ungaria.La aceste negocieri s-au alaturat. Lituania.creativitate si actiune strategica. In octombrie 2002. definite în literatura de specialitate de Pelkmans (2006): „adâncire. Romaniei si Turciei. Comisia a recomandat Consiliului European aderarea statelor candidate in mai 2004.”in functie de ritmul propriu al fiecarui candidat in parte si de gradul sau de pregatire”.Pentru a sprijini procesul de adaptare a legislatiei din tarile candidate la legislatia europeana.Inexistenta unei politici anterioare in acest domeniu (combinata cu caracterul netu diferit al extinderii catre est fata de extinderile anterioare ) a necesitat un inalt grad de ivocare . in anul 2000:Romania. Slovacia.Slovenia si Cipru.Uniunea Europeana . Rolul fondurilor structurale oferă.extinderea depinde de trei factori:  Pregatirea interna a statelor candidate  Pregatirea interna U.E  Negocierile de aderare propriu-zise 11 Concluzii .

dar şi irosirea eforturilor şi investiţiilor din trecut. “Ceilalţi europeni” ar rămâne vecinii UE. imigraţia ilegală şi terorismul.O întârziere a extinderii sau abandonarea acesteia. mai puţin dispuşi să participe la rezolvarea problemelor care depăşesc frontierele naţionale din Europa sau la împărţirea responsabilităţii de a modela rolul Europei în lume.Uniunea Europeana. ca rezultat al neratificării de către statele membre UE. ♦ În absenţa extinderii. cât şi ţările candidate ar avea de suportat costurile: ♦ Nerealizarea extinderii pieţei unice. ♦ Deziluzionarea ţărilor candidate ar alimenta euroscepticismul din UE şi din alte regiuni. ♦ Pentru ţările candidate. precum şi de cei excluşi. ar lipsi UE de câştiguri economice. Trecut si prezent. unde pacea şi stabilitatea sunt încă fragile. 2006. atât Uniunea Europeană. Radu Roxana. Într-o asemenea situaţie. Craiova. 2006 . costurile nerealizării extinderii – atât pe plan politic.Banca Europeana de Investitii. ar constitui un eşec politic major pentru Europa. Targoviste. cât şi pe plan economic – ar fi ridicate şi ar fi suportate de actualii membri. 14 Bibliografie Avram Cezar. nişte vecini supăraţi şi plini de resentimente. Aceasta ar presupune nu numai pierderea beneficiilor în viitor. având drept rezultat o creştere mai mică în ţările candidate. 13 Multumiri Dorim sa multumim in mod direct BIBILIOTECII JUDETENE DIN ORASUL BRAILA si BIBLIOTECII din cadrul Universitatii Danubius din Galati. Florea Paul Tiberiu . ar descuraja investiţiile străine şi ar reduce creşterea economică. ♦ O astfel de situaţie ar putea fi o sursă de instabilitate politică. cu posibile repercusiuni pentru UE. Blidaru Gheorghe. Promotorul dezvoltarii Uniunii Europene. Editura Bibliotheca. Gaicu Laura . Editura Universitaria. Ea ar duce la o escaladare a riscurilor în regiunea Balcanilor. UE ar fi mai puţin capabilă să combată criminalitatea organizată. 12 Ce e de facut in continuare Astfel. acest lucru ar diminua stimulentele pentru realizarea reformei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->