Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Camil Petrescu 1894-1957,

scriitor interbelic

OPERA
1918 piesa de teatru “Jocul ielelor”, “Danton”;
1922 piesa de teatru “Suflete tari”;
1930 romanul “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi”;
1933 romanul ”Patul lui Procust”;
• nuvele “Turnul de fildes”; poezii “Versuri.Ideea.Ciclul mortii”; eseuri “Teze si
antiteze”;
• masivul roman social închinat lui Balcescu “Un om între oameni” ramane
neterminat;

TEMA
• crearea unui erou intelectual analitic si introspectiv, inspirat din mediul citadin;
• drama intelectualului superior in fata a doua experiente existentiale; dragostea si
razboiul;

REZUMAT
Ştefan Gheorghidiu se căsătoreste cu Ela din dragoste, o dragoste care aducea în
viaţa lui de student sărac unica bogăţie spirituală pe care o năzuia. Dar o moştenire
neaşteptată, lăsată lui de Tache Gheorghidiu, unchiul său foarte bogat, îi transformă viaţa.
Atrasă în lumea marii burghezii, Ela se adaptează la morala acesteia. Noua sa condiţie
socială o conduce la mondenitate şi cochetărie erotică. Dragostea pentru soţul ei cade în
conformism conjugal, folosit cu iscusinţă ca să se apere. În psihologia lui Ştefan
Gheorghidiu explodează gelozia; sentimentul devine exclusiv dominant şi-l torturează.
Înapoiat acasă după zilele de spital, în care şi-a vindecat rana dobândită în război,
Şt. Gheorghidiu este cuprins de o linişte caracteristică. Un bilet anonim îi dezvăluie că
sotia îl înşeală “cu un individ Grigoriade, care e la cenzură, vezi bine”. Când aceasta vine
acasă, îi arată scrisoarea “zâmbind”. La protestele şi explicaţiile ei cu “platitudini
încălecate”, îi spune cu acelaşi zâmbet binevoitor :”- Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu
dacă ne-am despărţi?”.

PERSONAJE
Stefan Ghiorghidiu
• personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii
limita;
• personaj lucid,insetat de certitudini si adevar, desi prima experinta de cunoastere,
iubirea, e traita sub semnul incertitudinii, fiind un zbucium permanent in cautarea
adevarului;
 • psiholog al dragostei, astfel ca el cunoaste ocolurile cele mai tainice de la
divinizare pane la ura si dezinteres; vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate,dar
hiper- sensibil si orgolios isi amplifica drama;
• fire pasională, reflexivă, conştient de chinul său lăuntric, Ştefan Gheorghidiu
adună, progresiv, semne ale neliniştii şi îndoielilor sale interioare şi se disecă cu
minuţiozitate;
• se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor
pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini;
• intelectual lucid posesor al unui confort moral facut petru timp de pace;
• un ironist de o superioara sobritate, un portretist extraordinar, dar mai cu seama
martor de fiecare clipa al actiunilor din jurul lui si rasfrangerilor lor in propria lui
constiinta;
• revolta lui izvoraste din setea de cunoastere si din credita canu exista salvare fara
curajul adevarului;
• nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il
ameninta sa-l dezumanizeze,se inalta deasupra societatii –dominata de interese materiale-
traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite, sa indure un razboi
tragic si absurd;
Ela
• figura pala din care nu retinem decat portretul fizic, ochii mari albastrii, parul
blond si corpul suplu ,e sedusa de un tot atat de vag licentiat in drept si dansator modern

APARTENENTA la GEN si SPECIE

• gen: pic;
• roman confesiv structurat in doua parti (corespunzatoare celor doua jumatati ale
titlului),care urmaresc cele doua experiente ale eroului: iubirea si razboiul;
• monolog liric în care eroul se destăinuie, se analizează cu luciditate,
zbuciumându-se între certitudine şi incertitudine în planul erotic şi în viaţa ameninţată de
moarte;

MESAJUL OPEREI
• o imagine demitizată a războiului, nimic eroic, nimic înălţător; războiul e tragic şi
absurd, descris într-o viziune realistă, în numele autenticităţii şi al adevărului;

ARTA NARATIVA si STILUL

• eroul trăieşte două realităţi: realitatea timpului cronologic (frontul) şi realitatea
timpului psihologic (trăirile interioare trecute şi reverberate);
• scriitorul observă pătrunzător şi adună cu precizie ştiinţifică, analizează reacţii,
frământări, îndoieli, întrebări ce alcătuiesc drumul sinuos al iubirii în planul conştiinţei;
• originalitatea romanului constă în fineţea şi subtilitatea analitică de factură
subiectivă, realizată prin memoria involuntară şi durata subiectivă; scriitorul filtrează
totul prin conştiinţa sa unică şi ordonatoare; scris la persoane întâi, autorul este personaj
şi narator;
 • autenticitatea scrierii este asigurată prin exactitatea şi minuţia notării, utilizarea
fragmentelor din presă, discursuri oficiale, extrase din jurnalul de campanie al
scriitorului-naratorului prezentate în subsolul cărţii;
• claritatea şi sobrietatea stilului, fraza scurtă şi nervoasă susţin stilul analitic,
intelectual al scriitorului;

CITATE
“…Camil Petrescu e un misogin si un inadaptat erotic, transriind in pagini pline
de verva sarcasmul sau de invins sentimental…. Valoarea reala a romanului e de a fi o
proza superioara. Un om cu suflet clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent si
neprihanit totoadata, plin de subtilitate, de patrundere psihologica, dar si naiv, cu inocente
de poet…”
George Calinescu

PARERI PERSONALE
Prima parte a romanului este caractezizata de misoginismul scriitorului care totusi
reuseste sa-mi atraga atentia prin stilul original de descriere a mentalitatii unui intelectual
framantat de idei existentiale.
Partea secundara e caracterizata de prezentarea razboiului si inutilitatea acestuia
in viata oamenilor. Aceasta parte m-a impresionat prin ridiculizarea eroicului.