P. 1
Teorii Ale Dezvoltarii Umane

Teorii Ale Dezvoltarii Umane

|Views: 599|Likes:
Published by anamariairimescu

More info:

Published by: anamariairimescu on Dec 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2013

pdf

text

original

TEORII ALE DEZVOLTARII UMANE Stadialitatea - exista o mai mare concordanta intre autori in acceptarea continutului psihic al fiecarui

stadiu al dezvoltarii (dimensiunea descriptiva a cunoasterii) decat in precizarea cauzelor si mecanismelor care sustin acest continut (dimensiunea explicativa a cunoasterii); - prezenta stadialitatii atat in abordarea genetica (longitudinala) a vietii psihice deci la nivelul procesualitatii psihice (cognitive, afective, moral-sociale, actionale etc) – stadii genetice, cat si in perspectivele transversale interesate de unitatea diverselor aspecte ale vietii psihice intr-o etapa anume – stadii de varsta; - decalajul existent intre cele doua planuri, atat timp cat un stadiu de varsta poate cuprinde aspecte ce tin de doua stadii genetice diferite ale aceleiasi procesualitati psihice. Ca urmare, stadiul de varsta nu este identic si nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; - decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice datorat ritmurilor diferite de dezvoltare; - dificultatea de a se opera cu stadialitatea genetica pe parcursul intregii vieti, fapt care nu apare in cadrul stadialitatii de varsta (stadialitate psihodinamica); - ordinea stadiilor psihogenetice si psihodinamice este considerata aceeasi, diferite fiind insa reperele cronologice, forma, intensitatea si durata lor STADII ALE DEZVOLTARII COGNITIVE (J. Piaget) J. Piaget a expus stadiile dezvoltării cognitive astfel: Stadiul senzio-motor (0-2 ani) corespunde dezvoltarii si coordonarii capacitatilor senzoriale si motorii ale copilului. Principalul “instrument” psihic al adaptarii la realitate este schema senzoriomotorie, in timp ce principala “achizitie” este permanenta obiectului. Perioada preoperatorie (2-7/8 ani) se centreaza in jurul functiei semiotice (sau simbolice) care constituie o premisa obligatorie – prin functionarea ei psihologica: interiorizarea actiunii, in “mentalizarea” acesteia, fiind etapa in care copilul este prizonierul propriului sau punct de vedere (egocentrism) – sa gandeasca ceea ce vede. Incepand din stadiul urmator se produce inversarea, semn al aparitiei structurilor logice: sa vada ceea ce gandeste. Stadiul operatiilor concrete (7/8-11/12 ani) Mobilitatea crescuta a structurilor mintale permite copilului luarea in considerare a diversitatii punctelor de vedere. Faptul se datoreaza cristalizarii operatiilor mintale, care au la baza achizitia reversibilitatii. Copilul poate de acum concepe ca fiecarei actiuni ii corespunde o actiune inversa care permite revenirea la starea anterioara. Stadiul operational-formal (11/12 – 15/16 ani sau niciodata) Se naste posibilitatea operatiilor cu operatii. Aceste achizitii permit castigarea dimensiunii ipotetico-deductive a gandirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului intre planurile gnoseologice. Daca pana acum drumul cunoasterii ducea de la real la posibil, acum posibilul devine categoria supraordonata. STADII ALE DEZVOLTARII MORALE (L. Kohlberg) L Kohlberg prezinta sase stadii ale genezei rationamentului moral: I.Nivelul premoral sau preconventional (4-10 ani) – standardele de judecata sunt etichetele culturale ale anturajului, iar faptele sunt judecate dupa consecintele lor; Sadiul 1 – al moralitatii ascultarii, in care pedeapsa si recompensa sunt criterii foarte puternice; 1

Nivelul autonomiei morale sau al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale (dupa 13 ani. Primele etape au loc in perioada 0-5 ani. Legile nu sunt intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale. muscatul. Dupa Nicky Hayes si Sue Orrell (1993). aducand in fapt posibilitatile nenumarate care stau inchise intr-o fiinta. Copilul respecta norma din dorinta de a fi recunoscut ca un baiat sau o fata buna. demnitate. Cercetarile elaborate de Freud au influentat puternic lumea stiintifica fiind continuate si dupa moartea acestuia. Conformarea la norma este sursa de beneficii. deci trebuie realizata pentru ca. prin semnificatiile personale acordate conceptelor de justitie. mai importante pentru dezvoltarea copilului relatiile sociale pe care acesta le dezvolta cu cei din jurul sau. anal. in anumite privinte. "Nu vom sublinia niciodata indeajuns faptul ca etapele cele mai timpurii sunt si cele mai fragile si importante.înghititul. la tinerete sau niciodata). Stadiul 6 – al moralitatii principiilor individuale de conduita. Studiile lui Kholberg si Elfenbein. Stadiul 4 – al moralitatii legii si ordinii. insa. de a ne implica armonios in hermeneutica umana. Nivelul moralitatii conventionale (10-13 ani) este nivelul conformarii la normele exterioare si al jucarii rolului de copil asa cum este acesta cerut de universul familiei si de alte grupuri de apartenenta. Se manifesta un efort de definire a valorilor morale in termeni proprii. El a ajuns la concluzia ca exista 5 stadii psihosexuale in dezvoltarea personalitatii: stadiul oral. daca vor ajuta la elucidarea dilemelor morale ale acestora. cu distantare fata de stereotipurile existente. Freud a atras atentia asupra importantei covarsitoare pe care o au primii ani de viata asupra dezvoltarii personalitatii viitorului adult. tot ceea ce tine de miscarile zonei bucale (suptul. poate fi si placuta in consecintele sale. accentuand in special rolul sexualitatii. si-au modificat opiniile. vizand utilitatea lor generala. ca educatori. prin impartasirea acelorasi drepturi si datorii. nu numai dupa consecinte. Acceptarea normelor morale apare ca forma de identificare cu grupul de referinta. in general. a normelor si legilor incepe sa apara ca necesitate ce reglementeaza conduita tuturor. au aratat ca multi copii de 10 ani se afla inca la primul nivel de dezvoltare morala si ca foarte multi adulti nu ating niciodata nivelurile finale. falic. ca fiecare etapa este o sansa atat pentru copil sa-si dezvolte abilitatile si structurile personalitatii. Incepe sa se prefigureze judecata faptelor dupa intentia lor. STADIUL ORAL: 0 .Sadiul 2 – al moralitatii hedonismului instrumental naiv. de exemplu. perioada de latenta si stadiul genital. de aceea parintii si educatorii vor avea un rol hotarator in dezoltarea morala a copiilor. Desi multi psihologi accepta in principiu abordarea sa. reciprocitate. III. influenteaza profund evolutia morala in ontogeneza. Se cristalizeaza propriul sistem de valori morale. 2 . ca forta interioara a dezvoltarii. 1975. Dezvoltarea gandirii si a cognitiei." STADII ALE DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE (S. Stadiul 5 – al moralitatii contractuale si al acceptarii democratice a legii. mestecatul). multi autori contesta ideea ca dezvoltarea emotionala este dependenta de rezolvarea conflictelor intre impulsurile biologice si exigentele societatii. cat si pentru noi. Respectarea autoritatii. Freud) S. De asemenea. considerand. II. fiind recompensata. egalitate. de aici rezultand si importanta deosebita pe care Freud o acorda primilor 5 ani in dezvoltare.18 luni Zona erogena caracteristica: gura Activitati generatoare de satisfactie (placere): alaptatul (hranirea). Stadiul 3 – al moralitatii bunelor relatii.

La baieti criza poarta numele de Complexul lui Oedip (denumit dupa personajul omonim din mitologia greaca. La fete. Freud nu a identificat manifestari specific feminine ca remanenta a acestui stadiu si a avut incertitudini înca de la initierea teoriei. unde si cum trebuie sa faca acest lucru pentru a corespunde normelor sociale. dezorganizati si nu apreciaza just valoarea personala si a celor din jur. Pot fi. retinuti. Evenimentul cheie al acestei etape este.5 ani Zona erogena caracteristica: genitala Activitati generatoare de satisfactie (placere): masturbarea si comportamentele "afectuoase" fata de propriul organ genital. mestecatul frecvent/constant al creioanelor. sarcasmul. vor duce la o fixare în acest stadiu). Daca se fac presiuni excesive si se pedepseste copilul în timpul "antrenamentului". neefectuarea controlului sfincterian. Interactiunea cu mediul: acesta este probabil cel mai dificil stadiu al dezvoltarii psihosexuale. exersarea defecatiei. denumirea utilizata este Complexul Electra. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: fumatul. Indivizii fixati în acest stadiu vor fi obsedati de ordine si curatenie.Interactiunea cu mediul: pentru sugar. pastrând în mod permanent un sentiment de invidie si inferioritate. intuieste puterea ce o are asupra parintilor prin intermediul acestui act. narcisism. ce si-i ucis tatal si s-a casatorit cu propria mama. meticulosi. odata. sunt de cele mai multe ori cuprinsi de "anxietatea castrarii". astfel încât cere gratificari imediate (o hranire neadecvata/insuficienta. Ca o compensare a acestei pierderi. acesta va dezvolta anxietate fata de controlul defecatiei si va considera o sursa de placere retinerea acesteia. Complexul Electra implica "invidia fata de penis". sânul mamei nu reprezinta doar o sursa de hrana ci si una de afectiune (iubire). Interactiunea cu mediul: Evenimentul major al acestui stadiu consta în antrenamentul. Oricum. ca si una excesiva. Astfel. miscari ale zonei abdominale/anale (externe si interne. STADIUL FALIC: 4. atractia fata de parintele de sex opus si teama. pixurilor etc. copilul învata când. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: Daca parintii nu reusesc sa impuna regulile cerute de aceasta activitate fundamentala copilul va obtine placere din dezinhibarea. STADIUL ANAL:18 luni . trecând spre un nou stadiu de dezvoltare. de asemenea. rigizi. foarte atenti. Pentru fete. Depasirea sau incastrarea în aceasta etapa determina dezvoltarea normala sau aberanta a psihosexualitatii individului adult. teama de castrare. La aceasta vârsta copilul observa placerea si disconfortul asociate cu evenimentul analizat ca si posibilitatea de a produce sau inhiba actiunea. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: Pentru barbati: sentimente de vinovatie si anxietate fata de sex. Pentru femei: se presupune ca femeile nu depasesc niciodata în mod complet acest stadiu. defecatia si retinerea acesteia). gumei. alimentare în exces. în plina manifestare a acestui complex. putând da curs sau nu dorintelor parintilor tocmai prin retinerea sau declansarea defecatiei. Baietii. tensiunea în relatiile cu cel de acelasi sex. Daca un copil este capabil de a rezolva cu succes acest conflict va sti sa îsi controleze invidia si ostilitatea identificându-se cu parintele de acelasi sex (ca model comportamental). conformisti si manifestând o agresivitate pasiva. manifestând intoleranta fata de cei care nu sunt ca ei din acest punct de vedere. 3 . Indivizii fixati în acest stadiu sunt neglijenti. conform lui Freud. fetele doresc a avea un copil cu tatal lor. fiind o consecinta a credintei ca. nestiind adevarata identitate a acestora). De asemenea.3 ani Zona erogena caracteristica: zona anala Activitati generatoare de satisfactie (placere): actiuni. dezordonati. ce vine din frica de a nu fi pedepsiti de catre tata pentru atractia ce o resimt pentru mama. Personalitatea copilului este condusa de catre Sine. fetitele aveau si ele un penis dar acesta a fost înlaturat. alcoolismul.

dezvolta relatii de prietenie cu indivizi de acelasi sex. problemele legate de atractia fata de sexul opus (lipsa atractiei sau anxietatea) pot fi o cauza a unui conflict nerezolvat în stadiul falic (Complexul Oedip sau Electra). De exemplu. pâna la începutul pubertatii. pe langa stadiile studiate de Freud exista si stadii psihosociale de solutia: formare a Eului. Este stadiul în care acesta învata noi comportamente. eficienta vs inferioritate Identitate vs confuzie Factorii sociali determinanti Mama sau substitutul matern Parintii Mediul familial Scoala si grupul de joaca Modelele si covarstnicii Prietenii. profesia Pensionarea. îsi calibreaza abilitatile sociale în afara mediului familial. vinovatie Sarguinta. când tinerii devin capabili de reproducere si astfel se retrezeste instinctul sexual. devotiunea Intelepciunea 4 Copilaria mijlocie (3-6 ani) Copilaria mare (6-12 ani) Adolescenta (12-18/20 ani) Tanarul adult (20-30/35 Intimitate vs izolare ani) Adultul (35-50/60 ani) Realizare vs rutina creatoare Batranetea (60 ani…) Integritate vs disperare . problema vine din unul dintre stadiile anterioare. El considera ca. Interactiunea cu mediul: caracteristicile principale vizeaza reînnoirea interesului fata de sex si dorinta sexuala precum si încercarile neîntrerupte de a întretine relatii (ca termen generic) cu alte persoane. daca persoanele întâmpina dificultati în acest stadiu (si cele mai multe întâmpina). elaborand o teorie bazata pe opt conflicte psihosociale. care necesita o rezolvare in etape de-a lungul intregii vieti a individului: E Erikson propune urmatoarea schema a stadialitatii: Stadiul Infantil (0-1 ani) Copilarie mica (1-3 ani) Principala achizitie (variantele extreme) Incredere vs neincredere Autonomie vs dependenta Initiativa vs retragere. se implica în activitati sportive etc..LATENTA : de la 5 ani pâna la pubertate Zona erogena caracteristica: nici una Interactiunea cu mediul: perioada în care impulsurile sexuale pierd primatul lasând copilul a îsi focalize energia spre alte aspecte ale vietii. Zona erogena caracteristica: genitala Activitati generatoare de satisfactie (placere): masturbarea si relatiile heterosexuale. asimileaza cultura. apusul vietii Corolarul axiologic Speranta Vointa Finalitatea in actiuni (teleonomia) Competenta Unitatea Mutualitatea afectiva Responsabilitatea. Latenta sexual specifica acestei perioade dureaza de la 5 la 6 ani. Erikson) Unul dintre cei mai renumiti "neofreudieni" este Erik Erikson. Dupa Freud. relatia de cuplu Familia. îsi formeaza sistemul de credinte si valori. STADII ALE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE (E. STADIUL GENITAL: începând de la pubertate.. Simptomatologia fixarii în acest stadiu: stadiul nu cauzeaza nici un tip de fixare.

Cosmovici. E. Plon.Bibliografie 1.): „Psihologie scolara”. Bucuresti: Editura Trei. A. 1995 2. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica. (coord. Verza. 2002 5 . 1999 3 Roudinesco. Ursula. Elisabeth.: „Dictionar de psihanaliza”. Schiopu. Iasi: Polirom. M.: „Psihologia varstelor”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->