studii iistorice
asupra romanilor
din peninsula
balcanica
PUBLICARE POSTUMA
INSOTITA DE 0 NOTA BIOGRAFICA
DE PERICLE P.APAHAGI
-------------.--
r Studii si ('cITCI:hj
Editie anastatidi,
Profile Publishing,
1'tt.~,)IIU.: 1'1;1\' !:'IIF~(.
Bucure~ti
l~~(~Y7)
CUVANT INAINTE
Tex!'ul ce IIrmcazr;,a fi tiparit estc continuarca Studiilor istorice asupm
Homli,l1ilordill PeuiJlsu]a Balca.nica, de I () It n D. Car a g i ani, fostul
profesor de limba elena. III, Universitatea din Ia.~i ~i fost membru aetiv al
i\ea,dcmici Homa,ne.
Scrierea aparutii (272 pagini) lHl-i de(~at,IIJ)fragmcnt, dintr'o marc lucmrc,
in care autoru] vorbc~tc desprc Aromfmi.
Pnrf.caftl)arnta.]a 1929, ca,()ditit~a Academiei, a, fost tiparita in Rev'ista
IJC11tr/A.
bton'e, A1'lteolog'il!
~i Filologie de sub direetiunea. lui G r. G. Toe i-
] f)S Cu.
Se ~tic CItI,fi,n3,asUizi Aromanii nu all 0 i8toric al11ammtita, a~a,e1.\,oriel'
contribut.ic csto bine vmtita. Studiilc profesorului 10 an Car a g i ani SUllt
dintre eele mai scrioa.sf', din a,cost pnnet. de vedere, Clt uncle ce ne vorbesc
dnsprc trecutul ~i vil'ata Aromii.nilor din seeolii trccuti. Sc ara.tli, cum multi
dintrc dan~ii, ell,unii care Iuptau ca ern~tiJ1ipentru il1troMrea crc~tiniitatiL
S11,U, (~,umi se zieca pI' ,ttul1ci. a Romeic1I.lu,i, erau socotili drept straini, mai
1I,lrsGreei. Pl1uaJlfIln contributie locul de origina. 11.1 na~terii croilor, llUmelc
lor cumt aro/lla,ne~ti, dovezi aduse dupa diferite marturii cont.impol'anc,
/l.lItOl'ulreu~c~te ~a sta,hilca.scli.rOJl1aJ1it/~tl'1t
lor in ll10dul eel Iluti neindoielnic.
De pild1i:
Despre Sulia# s'(~wstinut, pc Ilcdre]Jt, ca al' fi de originc albal1eziL l11sa.
loa. n Car a g i a Il i dovede~t.e ca 1I13,itoti croii renlllllitelor Stili all fost.
Aromillli. Au fost Aromani, ca unii cari ~U11tIocuitori a,i satelor a,romanc~ti
din IHlln1ii Suli (Sulr-), nume aromanesc, pentruca, aee~ti munti, priviti
dc departl'. par ascuti1i la, va.rf crt ni~t.e l>uZi!.e. Acest l1ume de 8uli nn IlC i11-
Ui.mpinrLdecal la, Aromani. A~a.avclll Sulile Suliatilor, apoi Sulile din Et.olia
de .los, Ifmgrt lllahQ-C(l.t1tna((P 0 u que \' i II c, Voyage, etc.) ~i alte .mll,
1.01,in Incalit1i,tia.rolllfLlIc~ti,cum ar Ii: S(ulla.ri11C1., Vlaho-Clisura (Chiatrii-
('u-8niii tie pc muntelc 9ubret) ~i <tltde.
Aeest Jlume de Sill!:,cum arat.a loa}) Car a g i a.JI i, cstc (iumt ilofOllltL.
ileAC~j JIIllWJ,jromanCEC,plurarul lui Su.lii din latiuul SulJula, -am.
f:\inu Jlumlli dupa numclc romii.ne~ti de localitati sc dovede~te I'omani-
t.atl'a eroilor, ei ~i dupa numelc romanc~ti pc cari l1UIe int.iUnim decat 1Huna,j
la, ArQma,11i.
3
Un nume ca Built, Barda., Bardzl/., Spatli, Dz£mii, Diu~a, Dzcgii, etc., nil
}laMe fi pm.tat rleeM de Arom~ni ~i 1111POl1,tcclesemna deciU po Arom!I.JJi,
Apoi costulllul ~i moravuriIe, oantl sunt- aromft.lle~ti, doveclesc iara~i ca.
cej carr, Ie poartiL ~i Ie pmctica sunt JIUJlJaiAromani, si Ia Buriali vcclem cum
n,I:~jjot.i.,barbati ~i f('lIIei, poarta. pl1rtul aromanesc, po~t.ul a~a zi~iJor Arornilni
1; ar~! 1'0 tJ.
DE OBSERV AT
5
STUDII ISTORICE
ASUPRA
CAPITANI SULIATI
10G. Toate numc]e, eari figureaza ]11.pag. 23-25 din aceasta scriere 2}
snnt. nUlIlc de ciipita.nisuliati. distin~i in diferite lupte atat inaintc, cat ~i in
I'()vldutiunca greacii. deja 1821. Ace]c nume, dupa cum se "ede din eitatiunile
din pan1llteza, sunt extrase din autori, cari vorhese despre ei in dcserierea
rH.7.boaie]or,la cari au ]nat parte. Cn acei capitaJli face cuno~tinta eititoru]
In rH.zboaiele Snliatilor, deRpre cari vorbim mai ineolo. Aiei fiind vorba. de
cHpitanii suliati, dam cantecclc populare facute in onoarea lor ~i in g(']Jew
a. tuturor Suliatilor. Vczi dar: Pas s 0 v, pag. 150, cant. ccn, pag. 155.
eant. CCX, pag. 156-157, cant. CCXIII; Fit 1Ir i e], vol. I, pag. 225-28;3
Seurtii. istorie desprc r1tzboaiele Snliatilol' ~i pag. 284-H03 ma.i' mnlte din-
teel' 1'.11
traducerea in frantllze~te. Despre Sulia(1:~i origina lor avem de rrnmr-
ea.t.Ilmi infolo multo ~j intl'rf'sant.e all11\1111l1tf'.
1H7. Nicu Tara 3} era fiul lui Panu .Tara, iar Panu. Tara cra armatol
la OIill1p ~i ginerele lui Panu Zidru, armatol ~i acesta in comuna Vla.l1o-
Livn.de dc pe Olim}). (' APLO''t".BOCAOCWp[,'YJC;,
in' AOoc'J. f!.LCl:v.o<:;,
pag. 180). Dupa
moarten lui Panu, Zidm ~i a nnieului san fill /t'oftt, Pam./. 'J.'ara, armatol
I) Yp:~i~i pag. 22, lIoti\ 2, ~i ];t Pill;. '10, CI)!OlllW,a II-a numele Mba.loillen la nlndul
ti, ~j pxplicarea despro accst nUlIlo data 11\{Jag. 4G ht Nr. 4.0. 1.
") J"oll!lUevilleni-I da in forma Syndeco (Sandicu?).. Vczi Voyage, edit. II, yoJ.
11, P1');.266. Porecla ::EuVTE:KVIW-n;~ i s'[~ dat pentruca a lost armatol acolo.
"i Jar mind d'abio, io~it din ~coala.se facu capitan, ii ziceau Cearuliulu (vezi ~i P a.s-
, " ". rag. fib, cant. LXXVII, verso 16).
12
T.!a, ;:i pc cari Ie a,vea dola fiul sau, spune ca fiul 8aU locuia ~i traia Ia 1869
III Atallmti, ora~ in Grecia nordica (cuvintclc lui Satas sunt: IIlXpcX: 't"ej)...
ITXVIX)'LW'rY) Tlrtxp07to,j),(:)...) Vezi inrudirca lui Nicu Tara cu Capitan Iani
lfarma,cki Ia Nr. 230.
Despro Panaiot1: Tal'opu.zos,afara de mell~iunca,despre care am vorbit
JIIai sus, 11Ugilsim nimica. scris aiurea..
NumcIelui Nicu Tara Grecii il scriu: N£xo TmiplX::;,N£xou TeapIX::;,
NLy.o't'craplX~,
(8 a t a H, Toupxoy.poc't"ou(Ll,rt)
'EAAcX:~pag. 577-579), N£xo~
T~.xpoc~(lIef>poct6o~, 'lo",op(oc 'rau ~OUA(OUXIX~ n.xpylX~,vol. I, pag. 24), ~i
N~xo-,;m~plX(XlXcrLW"'I)~, pag. 105, cant. 24, versul 9, ~i titlul Tcrt.xplX<;).
Scrirrea III gr('ce~te Now- TcrL.xp:x estc cea mai coreet1t, rcprodueand numelc
romancsc Nic-u Ceara. (A~a. il pronllnFi. ~i Neogrceii, cari au pe ce = ee,
cea = ca., In limba lor P. P.).
Fiind VOrb!L180aeest Nr. 197 de numcle Ceara, dam acidoualiste Nr.14~i
15 de numele ~i pronume1e loeuitorilor din comunele PilJili§ti ~i Blata, care
se ana in l\1aecdonia aproape de Vla.hoelisura. Ambele aceste comune sunt
locuite de H.olllani din acela§i trib ~i de /Leecadam una dupa alta listele de
IlUmele ~i prollumcle locuitorilor. Unii din familia Ceara sunt a~ezati
a.ctualmcnte ill comUl1!LPipili§t1:, unde-i gasim cu numcle de Ceara.
198. llristu Tara ora Irate eu Nieu, 'tara ~i armatolla munteIe Giumerea
de1a. Aspropotam (P ass 0 v, pa.g. 69, cAnt. LXXXIII, versul 22). Vezi
rlcapre 01 ~i Ia Niet£ Tara Ia Nr. 197, uncle se vede ca era poreelit ~i repo-
1J.1tIXA<UfL£voC;
~i simplu M1tIXA<UfLf.vo,:;.
(vezi nota 3, p. I)
CAPITAN TA~ULA
199. Capitan 2'a{:ula era din Aca.rnania (' ApIX6iXV.LVOC;, XPOVLXO: ,~.:;
'H1teLpou,vol. I, pag. 284, nota a) ~i armatol rebel,' po care, neputand Turcii
aa-l supuna, ii luara pc fiul sau ~i-l puserft sa aleaga intre supunere ~i moartea
fiului. Se duse dar sa se supuni't, dar de abia, a seapat, aruneandu-se dela 0
fereltstra. a eonacului.
In- canteeul lni Tafula (P a /)s 0 v, pag. 57-58, cu,nt. LXVII) numeIe
TOfula il gasim scris TcxaOUAiXC; (Tasu.l.as) ca diminutiv, ~i Te£crLO (= Ta~io)
simpIu; dcci trebuia sa. fie coreet seds in grece~te TiXcrLOUAOCC; ('l'lL§ulassau
Ta§it~las), eaci a~a I-an Ilronuntl!,t Romunii. Dar orieum s'ar Ii seris, numele
Ta§iu sau Tasu ~i formelc diminutive Tc§iula, sau 'l'lL§ulasunt romane~ti ~i
capitan '1'a§u.l.a.a fost Homlin.
200. Naeu Tea <t fost din trupa lui Lepenioti ~i pe urma armatol. EI, in
unire eu TurcH, asa-sina,pe fostul sau ~cf Lepenioti (vezi lit Lepenioti, lit Nr.
179). Numelc Tea este (I aWl. forma a numelni Tega, prccum ~i Teu a lui
Tegu. ~i Tegu ~i Tega sunt nume romanc~ti, (vczi explieatiunea populara
a accstui nume la pag. 90, nota 38. Parte a 1) N acu Tea a fost Roman Far~erot,
Vezi cll.ntceuldin Pas s 0 z (pag 83, cant ClI, versul12, ~i cant CIIl, versul
7). Despre varianta Nieu, l'eu vezi la Nr. 179.
Naun Tea sau 'l'eu, Tegu, era dintr'un sat numit CrU§iu sau Ilrisu de
Homani, XpuO'ou,~i de Greei. Satele eu aeest numc se zie ~iCrU§iova~i Xpu-
croo(miX.Sa nu crea.dii, cineva ca acest nUl11eeste slavonese. Noi am eulcs
numelc proprii alo locuit.arilor din sate eu accste nume ~i rezultatul a fost
ea aeele nume toate sunt vl(zhiee. Unde se vorbe~te de sate cn acest nume,
loeuitGrii sunt Tllahi sau de origina vl(tMciz.(vezi ~i la Nr. 107; ~i la pag. 203,
217, 240).
Numelc de sate: flr-'isu, HrUsu, Ori*iu:,CTU:jiu,Criqiova, Cru§iov2ta,Hr£-
sov~tasunt romane§#. Un sat eu numcle llriso'vita in Epir, care se afla aproape
de ora~ul A1nt:neiusau Meteo.vo,este asHizi grecizat, numeIe de familie insa
ale loeuitorilor sunt romane§ti. Dam aid Hsta aeelor nume, cari, eomparate
eu a.le cclor lalti Roni.§,~linegreeiz~ti, Bunt acelea§i.
15
LISTA Nr. 16
GHEORGHE TOMU
'~01. NUlllele T01ntt In aceasta forma este romanesc ~i este reprodus in
.gl'te"~tc pI'in 0wfLo~,pe cand Grecii,atilt poporul cat ~icarturarii, zic eWfLoc~;
deci Gheorghe Tomu a fost Roman. Romallii ii ziceau: Ghiorghi al 'l'ornit
s,w mai bine Ghiorgu 0wfLU-Iu (articulat), pronuntand litera incepatoare ea
() greeesc, ~i forma romaneasca 0 adoptara ~i Grecii, zicand ~i scriind:
rL{i'L)-(O~ eWfLO~(' ApIXOcx.V''t'LVOC;,
XpO'J. 't"Yjc;'Hm:(pou, vol. I, pag. 282,
110'n (y') ~i mai des: nwpyo6&fLOC; ('Apr.a"\". BIXAIXWp(TIjC;,
Kupoc <DpoouVYj,
pJ/" 1Gb ~i 157-158, unde se spune ca Iusuf Arapul il inlocui la Oarlel£.
-----
j i };rou <Myxou
') :E:TOU ([>)..6y.oc
3 :~T~'J (.LOUTI:d.pCC
TOU WAOY.G!(Ia.locul mucirlos al lui FloM).
· i 2:T7)\I T~LOUY.G!,
~..r.v !3au),ooc',")((, (vuloaga se zicIJ orice~es adallcos, ~j jprbos). '
16
provincic; pe care Po 11que v i I I e 0 nunw~te dupa Turei: Carlelie des
Valaques, vezi vol. I, pag. 124 din aceasta carte a..noastr1i..
Ghiorgu Tomt' era din Acarnania moridionaIa,unde i~i avu capitanatnJ.
Era vestit pentru vitejio ~i pentru iuteaIa de picioare, in care treeea ue nn
a1 doilea Odiseu Andrutu, faimos in aceasta. El avea in pcrmancnta 0 trupa
de 400-500 de soldati a1e~iunu1 ~i unul ~i in trupa sa avea doi viteji, cari
faecau eat toti eei 500; ace~tia erau frate1e sau ~i fra.toIe unui vestit arma-tol
1I1a,cri-Stamttli 1). Ali l)a~a, satrapuJ Epirului, anI multe 1upte eu Ghiorgv.
Tom?" vrand sa~]nimiceasca, dar nu putu. Atunei printr'un arhiercu al Artei
(ora~ In Epir), numit Igllatic, se inserca sa se impace cu el. lata cum deseric
Fa\iric1 (vol II, pag. 322) aceasta incercare: « L'archeveque avait fait avertir
Gcorgo-TboIllOSde la commission dont iI etait charge, et ne savait pas
si Ie Klophte l'eviterait ou voudrait Ie voir; mais ilne reste pas Iongtemps
dans l'incertitude. A peine fut-il enga.ge dans Ies solitudes de Macrynoros,
sous l'cseorte de quinzc ou vingt Souliotes, qu'il voit un homme de la mine
la plus fiere, et de l'air Ie plus assure, se dresser tout-a-coup devant Iui, ct
saisir la bride de son cheval, en signalant de la main aux Soliotes trois ou
quatre cehts Klephtes, postes sur uno eminence voisine, et prots a cxterminer
quinqonque osemit un geste hostile contre lui: cet. hommo etait Georgo-
Tbol1los. II fut rcspcctueux dans sa. conference avec l'Archcvcque; mais
11ulJeraison no put Ie decidor it sc mettre it la discrotion D'Ali I>. Ma.iincolo
t.ot la accca~i pa.gina. Fauricl nc spunc urmlitoarclc, pc cari lc rezumrz:
Nepntand rou~i prin Arhiereu, Ali pa.~a iata. co £licu. Ghiorgll Tomu cra
amic intim cu Oam-isC'U. 2),'tatallui Gheorghe Caraiscaehi, crou] rcvolu~iunci
grccc~t.i,care atunciera nevarstnic. Invita dar la Janina pc Oamiscu, rug1in-
du-l sa aduca. cu 1'1~i pe fiu1 sau, pe care zicea Crtdorea sa-l vada. Caraiscu IW
dusc fa.ra.nieio banuiaHL Atunci Ali pa~a., luand 'pe finl sau, ii zise: ori t~cizi
pe GMoryu, Tomu, oriiJiucid pe tiul tau,I>.Oara,iscu,ca sa scape pe fiul sau, po
care Ali pa~a n opri ell.zaIog, ii promise ~i ehemltnd 18001pe Ghiorgu Tomu, ~i
pregatindu-i 0 panda de Albanezi, n asasina prin ei. Jar mai tarziu a fost ~i
el otr1i.vit.de Ali pa~a,.
A~;t spune Fauriel ca s'au intamplat lucrurilc; insa inforl1la~iunj}c er. i
s'au uat n'au fost exacte, ~i iata de ce:
VEIWfJI
202. Capitan VerU§i era annatol 'in insula Euboa (Negroponte). EI era
ncpot de frate a] lui erLpitan Andrutu., ~i lua 0 parte insonmata in rcvolutiunea
greaca.dela 1821. A fost Homan. Porec.]/I,Vem, Ver1~~icste 1'Ornaneasca.Vezi
~i 111.Nr. 101 ~i Nr. 206.
___w__
. 1)Nici presupunerea. cii Gheorghe Care.iscachi ar fi fost insarrJinat sa asasineze pe
ZA.HAHACHI
Nr. 204. Cap1:tanZaharachi, dupa euprillsul cantecului LXV din Pas s 0 V
pltg. 56, verso 10, era frate CllGhittac-l'u (= Jigana§ul, pentruca era negricios,
despre care vezi la Nr. 174) ~i cu un altul Ca.lemi,nepoti ai capitanBor Oondo-
I(me§ti.i ~i din aceea~i familie cu' Ian',; Hucuvala, C£onga~i Caciandoni. Zaha-
r'achi a fost ucis intr'o Inpta cu Immf Ampul, comandant al lui Ali pa~a.
Am aratat la Nr. 174 romanitatea 11IiGhittachi, care dcspre taUt, era din
fa.milia lui lani Bttcuvala, iar despre muma nepot 11Ini Mic£u Condo-Iani.
Ded ~i Zaharachi a fost Roman. In lupta eu lusuf Arapul cantecele papulare,
pc CILriIe yom eita mai la vale, ne prezinta pe Zaharachi eerttnd ajutorul
fralilor sai Ghittachi ~i Calemi, cari C11d~iei in lupta, ~i al unchiului sau Micit'
(]ondo-Iltni, care lipsea din Eparchia sa. Vezi (P ass 0 Y pag. 50-56 cant,
:X.LII LXIII LXIV ~i LXV).
Gre~e~te 'Apcx;ocx.v"L\lo~
(Xpov. T~:; 'H1tdpou, vol. I pag. 282 nota (0(.')
spnind ca Ghittachi (~i prin urmare ~i Zahamchi) a fost ruda cu Bucuvale.,tii
dfJspre'/nama,caci oi erau din familia Iui Bucuvalii despre tat a ~inepoti despre
nmma ai Iui Miciu Condo-Iani (vezi Ii' a u r i e 1 vol. I pag. 17; ,Ap~(J".
HCt.!\(Xwph''Yjc;
in ' AS. ~~lixoc;, pag. lUg). Vezi ~i la Nr. 48, Nr. 47, Nr. 162,
Hr. 219.
D ZIMA ZEHV A
205. Dzimii Zerva a fost unul din cd mai viteji capitani suliati In Iuptele
eu AU pa~a, satrapul Epirului. Fiindca in razboaiele suliaWor vom avea
pea.ziune a, vorbi pe larg despre el, ne marginim aici It spnne cIt ~i el, ca toti
slIliatii, a fost Roman. Numele Dzima numai Homanii iI poartrt (vezi despl'e
numele Dzima pag. 25la Nr. 5 pag. 43, la Nr. 5 pag, 27, nota 24; jar despre
porecla Zervct vezi la pag. 32, nota 3).
Din aceasta famBie gl1sim doi iDsenmati capitani in revolutiunea greac1i.,
po l"It§iaZerva(F i I i m 0 n vol. IV pag. 1(6) ~ipcGu~iaZerva (' Ap(XOCl.V't'LVO~
'(pov. 145 ',,~~ 'Ihdpou, vo!. I pug. 368). Numele Ou?ia 9i 'l'-n$iasunt
purtat(\ nnmai de H.omi.bJi(vezi desprr aceste Jlume pa.g. 26 A) 2; pag. 27,
D). 1) ~i aiurea.
ODISEU ANJ)HUTU-VERU~IU
206. Od1:seuAndrutu- T'eru-$iltera finl lni Capitan Andrntll Veru~il1, care
em poreelit ~i Moceanu san lYfuceana. La, Nr. 101, unde este vorba de ca-
pitan Andrutu, am dat poreclele Ve'ru~iu~i Jfucearlii san Mocean de familie,
20
locul de unde era CaIJitanAndrutu:,nnmele grecesc de Odiseu1) cum de s'a
dat unui Roml1n, \ii intr'un Cln'ant am aratat acolo romitnitatea lui An-
dnq,n. Odiseu dar, fiul Ini Andrutu, it fost ~i el Roman. Cetitorul, ca.re se
intereseaza. de romanitatea dipitaniJor \;i care vrea sa-~i faca convingerea
din probe, csto ruga,t, l11aintode 8,ceti cele ce urmeaza, Srtceteasca inca odata
cole co am spus despro romanitatea Iui Capitan Andrutu Ia Nr. 101. Odiseu,
finl Iui Andrutu, arc nn Val' primal' ClI,rese nume~te Veru#u san Veru~i;
tatal acestui Veru.~I;~iCrtpitan Andrutu erau frati; tatal lui Capitan An-
drutu se numoa Ve'rzqi, ~i toti, pc langli, porecla de VCf1l§i,aveau ~i porecla
de Macean san Mueeana, reprodusa de F i Ii m 0 n (vol. III, pag. 139, randuI
12 ~ipag. 429 la nota 139 a) prill Mou-rmx.vii<;. Din amanuntde date la Nr.lOl
nu mai incape :I1iciobldoiaJa ca Anclrui'u Veru# Muceimii a, fost Romlin. Aici
mai adauga.m urmatoarele. Odisell se subscri<t in grcee~te: Llooaeo<;'Av3-
pt-r~ou (F i 1i III 0 n, In, pag. 440). Dar pc lilnga aceasta subscriere, pc
caro 0 credem coa mai autentidi., mai [rasim ~i pe urmatoarelo in corespon-
dent-clelui, scrisc ~isubscrise dc secretarii sai, cari-l subscriau, ~i dupa aceasta
01 i~i punea sigiliuI: 'O~lJaadlC;'Av~po'),(),ouc;,'03ucrcre:oc;'Av~poiJ-rao<;,'03ucr-
cre:uc;'AVapL-rCfOU, 'O~'J(raeuc; 'Av3pt-rcroc;(G tI d a s, VIII, pag. 152, 154,
157). Romanii ~i poplJrul grecesc, nn ciil'tul'1trii, ii :dce11l1Liseu ~i Lisea. In-
tr'lI.1lraport co bce Omcr Vrioni Pa~11in timpul rcvolutiunii grece~ti, unde
oste vorba despl'e Odiseu, 11 )lUll1e~te Diseos (Auaa€()C; (F i 1i m 0 n, III,
pag. 459, ritndnl 42 111fine).
Odisen are 0 sora, care se TIUme~te 'l.'arsi!a (To:paL-rcroc, (G u d a s, VIII,
pag. 124, randul g, = pe vestita
-r~v m:p~(~YU!LOYTocpcrL-rcrocv 1'arsita).
OdisclI se insoara \;i ia de llevasa~ pe (I Romanca din comnna rornaneasca
Cillaret1;
2) de pc Piud, pe Elena Gat'eli,fiiCltuneia din celemai bogate~icele
mai putcrnice famili din Ciilare{i, ruda, ell Pavlu Lambru, £ost numismatolog
insemnat 111, At,ena ill timpnrile noastre (G u d a,s, VIII, pag. 127). In Sat a s
(Ne:Oe:A)"YjVtX~ qnAoAo"(b.,pag. 491, raudul 10-12) vedelll ca bunicul lui
Pavlt~ Lambru 11£ost un vestit argintar in comuna Ciilal'etii. D. Sat a s (in
XPUcrO:AALC;,vol. Ill, pag. 225, nota 1) ne spune ea Elena Gareli este miitU{la
Ini PavItt Larnbru despre care am yorbit mai sus. Odiseu se nascn la 1798 in
Ita.ca,!Jum am vazut 1a Nr. 101. Cl1nd tll,tal san, predat de autoritatile vene-
tielle Turcilor, fu dus II~Constalltinopol, unde muri in inchisoare, Odisen
era inca nevarstllic.Maiea sa, ramasa vaduva, locnia in Preveza, unde se
~i mariti\. de 8, doua oa,rrt, ~i Tarsi/a, clespre care am yorbit, era sora de al
doilea tata., ea.re~i el a fost Roman, ceea ce probeaza intl'e altele ~i nnmele
de 'l'ars£jaal fiicei sale, J1ume IJe caro numai la Romftncei1gasim.Citpita.n
Andr'/1.!uera uurnit ZHrbag'iu~i de Tnrci 9i de Crc~tini pentru caracterul sau
I conluore;,., Ii el pentm w.trugeroa lui Ali pa," Ii .poi impreun. 8' ras"".I.
; unul Albania ~i celalalt Grecia ~i, luptand in unire in contra Sultanului ~i
invinganc.l,unul sa de"ina regele Albaniei, iar celalalt al Greciei. Odiseu con-
sidera,aceasta ca 0 ingratitudine catre Ali pa~a, caruia ii datora multe, ~i
promitandu-~idiscretiune, se despartira amicalminte. Apoi Orner Vrioni eu
Chiose Mehmet Pa~a, in fruntea unui numar marc de o~tiri, se pornira spre
Grecia, care se ~i rasculase, iar Odiseu, dupa ee in graba vizitli. un )luma,r
I ma,rede annatoli in eparhiile lor ~iluli multi en dansnl, se porni spre intam-
pinarea Turcilor la Termopile; insa intarzie sa. ajunga ~i Omer Vrioni ell nu-
marll] invinsese pc eei eari iI a~teptau acolo punand in teapa ~i pe arma-
tolul Tanase Diaen, care, dupa 0 rezistenta eroiea, fu para,sit de reerufii sai
~ira.mas.numai cu veteranii dupa ce-i fura uci~i toti; gloantele ii sfaramara
umarul drept ~i cazu in mana inimieilor. Odiseu cu toat1i. aeestea se deeise
sa opreasea Tureilor trceerea lor inainte en toate ea aee~tia dispuneau de un
numar foar{.eman~ de o~tire. Inainte de Termopile, spre Grecia este 0 stram-
toare,]a enre era.un han ,numit hanuldelaGravia, pe unde trebuia sa treaca o~tile
turcc~ti. Odiseu propuse armatolilor cari erau eu el sa oeupc parte din ei hanul
~isa opreasea pentru clUeva zile trecerea Tureilor, iar ceila-Ifi sa se a~eze in
alte loeuri mai inaintc spre interiontl Greciei. Intreprinderea era temerara ~i
foarte pcriculoasa, ~i mul~i dintr& armatoli considerau aceasta ca 0 nebunic.
Odisl\u cu toate acestea staruia ~i ca. sa nu jigneasca. pe ninHmi Ie zise: cine
lIt'casa se inchida cu mine in han sa se prindii la hord, ~i soulandu-se iucepu
nn cliuteo de joc grecesc « K&."rwa"ro B&'),"ro"d. X(uP~OC etc. ), can tee [oartc
popular in Grecia, ~i inoepil.nd jocul, indata incep a se scula dela loeurile lor
127de voinici 1),mai toti armatoli, §i astfel ei prin~i in hora ~ijucand ina.inteaza
CIIOdiseu in frunte, care oonducea hora ~i ajung In hanul dela Gravia, care
era foarte aproape ~i se pun impreuna. Cll hangiii sa fortifice hanul ~i sa-~i
asigure hralla ~i apa pentru vreo doua zile. In cateva ore totul fu gata; Il~ilc
~ifcrestrele hanului era.u zidite ~i meterezele facute. O~tirea,lui Orner Yrioni,
faraSIt banuiasca nimica, se puse in IIlar~.
~i mai intai ell. fu intampinata de arma,tolii Pa,nurea, Diovunioti ~i
Lambru Casma, suliatul, cari cu un DUmar oarecare de o~tire mica luptara
nu ata.t.a ell.sa opreasoa. treeerea, ci ca sa se aduca intarziere ~i se impra~tiarii,.
Omer Vrioni ana dupa aceasta de inchiderea lui Odiseu in han ~i trimise 1111
dervj~ blttran ciHare pc Iln cal superb, ca sa spuna lui Odiseu sa. se retra.ga.
promita.ndu-i capitanatul general al Greciei. Odiseu, dupa ce saluta in limbl1
----
1) Cei mai insemna~i din cei 127 inehi§i eu Odiseu Andru~1lau fast: lani Gura, Pa-
pandria, Comna Troaca, Anastase Maru, Anghel Nicolau Gobghina, fra.~iiCa.po-Gheorl~hi
din Xeromer, Zafiri, ChiIlm, Butuni, Catico.lani, etc. (F i 1i m 0 n, III, pag. 200; T r i-
ell p j s, I, pag. 266); Asemenea.Tanase Caplani, SeferL Vezi ~i Ia.Nr. 267. Vezi despre
Se{eri..Is.Nr. 317, cura. 79 dela. lists. numelor din Sdracu.
29
.,
1) Gudas (VIII, pag. 134), relntiind acest fapt, face din ~Avo:yvWa'njC;K&XO:YL«~
liT! primat al Amli.~e'i (Salonci) ora~ In Pamas, ceca ce nil !late exact, cum explicam
n~ti III \'Ide ill text.
36
(!I.ri,p"ecum a fost Ana.gnosti Cliehiii.e-l'lt.Acest Anagnosti se numea Anag-
Beza1) ~iporecla turccltsca Cltehiiieluinsemna reprezentantele
lIosti Gheghi1~
Romanilordin acele iocuri. EI era ~eful triburilor romane~ti din satele Ro-
ma.nilordela. Parnas. F i I i m 0 n (Ill, pag. 362)ne spune ca, dupa lupta
delaGravia, Omer Vrioni se pomi eu o~tirea so. sa supuna satele romane~ti
(TO:BAiXX0;(WPLCX) in partello numita Gltz:lJna.,unde erau turmele ~i copiii en
femeilelor. Capitan lani Gura era ell c.iobanii romani, cn cad' respinse pc
Turei.Atunci Omer Vrioni, ca. sa dcsparta pc Romani de armatoli, Ie trimise
nn om sa Ie spuna casH.nu se amesteee ~i ei la razboiu, eaei 01n'are a face eu
et:,ei eu numai armatolii; iar frunta~ii ~aranilor Economu ~i Anagllosti Ghe-
ghiu ii ra.spullsera: nu te pune belea. pe capul nostru, cii ne consideriimtn
stat cre§t1'nesc (-ro ex0!-le:v 'Pw!-loc(i;xo, XiX!. !-l'~ !-loX.:;cpop't"6Ve:<JiXL).Filimon
dupaacest raspuns zice: Pierzand astfeJ 3peran fa de a supunc satele r01n(I.-
ne§ti ~i de a inaint.a spre Arnfisa (Sa.lomt), Omer Vrioni se llltoarse la Opunta.
(ora~ spre granita), etc. (' Am:A"ItI.crOe:I.':;
oihw.:;, ()7tw,:; 1~I7tO't"cX~1J
-roc BAiXXOX~)PLC>:
\ ", "\ , '0 ' B ' , L .1, ' \
KOCL7tpO;(Wp'1)<J'{) e:L':;':'1)'1 11.fI.cpL(j<JiXV0 !-l1:P PUWV"f)':; E7tOCVEXiX!-l't'e:Ve:L':; -rov
'01tOUV't"iX
. .). Anagnoati Gheghiu dar Eau Chehiiic-lu «(, Ke:XiXYLiX.:;), eel ell
catarii, a fost Roma/I'/.~i 01. (Vczi tle~pre Anagnosti ChehaJe-lu in G u d a s,
vol. VIII, pa.g. 134). Ca, sa terminam en Odiseu, despre care vorbim pc
lllrgaiurea, trebue si\,lUai spnnem ca 1.ntimpul revolu fiunii greee~ti nn Englez
lord,Jlurnit Trdon'i, Ilia de nevasta pe som lui, Tarsi(a.
Cei cari se intl'reEeaza de faptck milit.'1.rcale lui Odiseu AndruJu pot
ccti urmatoarde carti: XPU(1<JIXAAI.':;, vol. HI 2), pag. 225-230, 257-261,
297-302; G u d a s, voL VIII, pag. 121-162, dar lIIai cn seama Po 11-
que v i II c, lIist. de la regen.de la arece ~i in cateva loeuri din Voyage de
la Grece;IstonUe re'volu#11,nei gl'ece§tide Tricupis ~i de Filimon.
Din aeeste cltrt-i ~i din altele, pc care Ie eitam aiurea, sunt extrase infor-
matiunile despre vicata lui Odiseu, pc care Ie-am expns aiei.
Odiscu,de~iimprejurarile familici sale Jlll-i permisera. a invata lTIult1i
carte, inbea cu toate aces tea mult invafatura, ~i pe adevaratii inva.tati, urfind
pe pedaJl~i, pe cari ii numea XiXAiX!J.iXp&~e.:;, adiea. cari poarta ciilimiiri in
brau. So interesa. de istorie ~i arheologie ~i apa.rfi.nd Acropolea Atenei ~i
Atena, aduna t.oate statuele vechi ~i Ie ascunse in loc sigur, ca sa nu se sfa-
rame ~isa se distruga. in timpul lupt.ei. Apoi fonda multe ~coale~i-i placea
a fi in corespondentii. eu oamenii inva.tati, pc cari mult ii iubea ~i-i stima.
In timpul revolu~iuJlei grece~ti scrise 0 scrisoare la Paris invatatului Oorais,
invitfi.ndn-Isa vie in Grecia, ca prin luminile sale sa contribuiasca ~i el. Co-
rais intr'un raspuns ee-i facu,prin c.are soscuzacanu poatesa mearga.din
1) Anagnosti Gheghiu ~i Econolllu diu kxt Itvp,all ~i <lll ~i Itstiizi porcele de fllmilii
BC1.:l.Vczi la NI. 288 la eiIrele 4 ~i 30.
I) Un ex!'clent. articol al d-Iui Satns.
37
Iji~lIi!tbatra,netelor sale, termina scrisoarea prin urmatoarele cuvinte: «la-
I~r£'lni,deintr-istareudard ochii rnei cd tofi {£ii {}reeiei nu searndni'ilui Odiseut.
Scriind unui prcot invatat JlUmit N. Vamva, care In timpul revolutiunei
se afh1 in iJlfmlele iOJ1innr,Odiseu ii zicea intr'un limbagiu ell totul popular
gl'ecese: T( kTPU7t(ocre:<;, ope x<xA6Y'YJpe:, <x,hou crT~ <l>P<XYXLrl,X<Xl ~.€
e:U;(<XL<;Y.~L xOtTcfp~L<; '&e:Ae:L<;va [3o'YJe~cr-n:; TIjv ~UcrTUXLcrIJlV7jV 7tOCTp£8CY.' cr.xy
, T~V &Y<X7t<x<;,EAOt l~w vel r~7J<; TO:<; 7tAYjYtX:; Ttj:; XOtl veX TIjv [3o'YJe~crn<; mxpoc-
O"T:::x6(l.EVOc;
XTA.adiea « Co stai ascuns in vizuine, mai dilugare, acolo in
lara fmntuzeasca, ~i Cll l'l1gaeiuni ~i eu blesteme vrei sa ajuti nenorocita
patrie; dadi. () iube~ti, vino aici sa-i vezi rii.nile ~i sa 0 ajuti, stand lung1i.ea »,
etc. (8 It t 11,s, In Xpucr<XAAL<;, vol. III, pag. 300-302).
Poetul Ale:J;andru$ut'n, il1tr'o poemrt epica, in care vru sa etcmizeze nu-
IIWie~i fapte1c eroilor din revolntil1nE'agreaca, lua ca ('rou a1lJoemci sale pc
O(hseuAncln/(u, singura figura din revolutit1)leagreacii.,care are multe ase-
ma,nari cu Achile al lni Omer, atil.t in ceca ee pl'ive~te vitejia eat ~i In inci-
dt'ntele cari adusera desbinarca intre marele Agamemnon, pastorul de po-
lHHH'("~i intI'\' MhHr ('('1i\ltl' la, ph\ior. Poem!\ 1.'*' intitnlati\: 'H To\)pxo-
(l.oczo<;. EIJ\cI.<;,= Grec-ia, luptatoare ou Turcii.
(Vezi ~i la Nr. 230 multo lueruri relative In Odiseu Andrutu, prceum ~i
la, Nr. 246). La Nr. 101, pag. 182, se spune ca Andrutu, taUi,lluiOdiseu, al'
ri fost din satul Libanati din Loerida. Noi am aratat aeolo ca lIUeste exact.
Un alt sat L1'bana!i,sat tot romancsc, se afla ~i la Pind. Despre formele in
oJi (OCTOt~<;
in greee~tc) ale multor sate romane~ti vorbim la sufixele patroni-
1n'ioemacedo-romanl). (Vezi~i In Nr. 272).
BACOLATII
207. Andrei Iscu Bacola. Acest capitan figureaza in eartile greec~ti sub
numelc de Andrei Iscn (' Av~pe/X<;"Ivxo<; sau "Icrxou), ~i daca noi i-am
1tdaos poreela de Bacola esto eu' P 0 u que v i II 0 ne spune (in Regen.,
vol. IV, pag. 65) ea el era frate ell armatolul Gag!t Bacola. Andrei Iscu se
isealea In greee~tc 'Av8pe:/Xc;K<xpOttcrxou
1), iar fratele sau se iseaIea rwyoc;
MItCY.)~6)\<xc;,
prtstrand porecla de familie Bacola, pe eand Andrei adopta
porecIa sa personala de K<xp<xtcrxou,lueru ee se vede ~i 130a1ti armatoli. AsHel
('apitan Dimu Bangu, fiul arm3otolului lani Bangu, se isea.lea, nu ell porecla
(I<' fa.milip a taUHlli 118,U, P.1 P.11 a. j\a 1\rl)'\I1'1e, ~are I:ra ()~li1)., dpej 1''\t.I~ p.llno'\f:ut
. ell nunwlc lJiul'U (jehu (vezi la Nr. 2U4). And're-i Bacola, fru.tele lui Uoy'u,
- ppntl'u Yitejiile sail', caei a fost armatol ~i el e<~~i fratele sau, era poreclit
de Turci Andre£ Deliu, iar de Roma.ni,Andrei Iscu, eare in gurapoporului
I~sfe egal ell Deliu. Fiilldea Homfinii ii, porecl€au Isou mai mult decat Ba-
--~-~-_.
') Ve1.i FiliJlIOI1, IV, pag. 491.
38
cola, 'I'urcii iI poreclira ~i Cara.1scu= mareleviteaz = Deliul Delii10r = vi-
i tea,zulvitejilor (Vezi despre por('cla lsen 1) ~i Dres multe ~i interesante am a-
nunte la Nr. 182). Pouqulivi1le, care, cum am vazut mai sus, ne da pc Andrei
lseu sau Cara1:seuca Irate ClI GOgt6 Bo.eola,vorbind despre un armatol Iani
hell, .(J e a n II y se 0 s, vczi Regener., \'01. I, pag. 78 In nota 3), care trai
eu mult Imiillte de rcyolutiullca gre~J,Cli"In timpul lui Lambru Caeioni ~i
Blakava, spune in 1I01;aa caacest Iani lseu a fost fiullui Iscu Valtinos (!lela
provincia Va1t.udin Acamania) 1110rtla Duni/1£(DOIlUlita)~i ca fiul san Cam
fn nnmit capita,n de Ali pa.~a Ia. 1817 (,JeI1nHyscos,fils de Hyscos Valtinos,
mort it Dounitzas. Son fils:Cara a ete nOlllme cltpitaille par Ali paclla en 1817).
Dill acestea, ar rezulta cu. Cam (Iscu) de mai sus, fiul lui Jean Hyscos, nu
cste altnl decat Andrei Camiseu, despre care P 0 u que v i II e ne-a spus
1[1,pag. 55 din llegene1'.,vol. IV, {laa, fost frate cu OoguBacola.Atunci Andrei
Iscu ar fi Andrei a lui 1ani Isell, adiei\ 1an'i ar fi tatiillui Andrei ~i prin
urmare porecla de IsC1/,a, lui Andrei ar fi, llU 0 porecli\, a sa personaHi, ci
a tat/Hui sau, ~i ca, numai adaosul poreelei de Cara la Iseu, porecla tatrtlui
SltH,este a S3,proprie. Andrei Iscu sau Cara1:se1l, era din familie armatolica
de Romani Ffi:l'~ero(.i, eei mai viteji din toMe triburile rOlUii,ne~tidin Peninsula
Balcanica, ~i se poatc ca ~i vitejii sa.i pa,rinti sau strabuni sa fi ca,pMat po-
recla de Iscu" care aTe sens de vitcaz Ia. Romani.
Toate acestel1, relative la inrudirea, lui -Andrei Iscu sau Caraiscu cu
GognBacola, rezulta, din mrtrturia eo gasim ill Pouqueville. Informatiuni
iusa direete dela Far*erof.iidin Acarnam;(.(,no spun ca Andrei Caraiscu nu era
ftate eu Gogu Bacola, ci ca era Fdr§crot S!!,U. A pOGtVL"t'oOAGtX.O<;,
cum zic Grecii,
~i ea, membri din a.ceasta familio exist.a, ~i astazi acol0 (vezi cifra 38 dcla
Nr. 288). Andrei 11iCUsau Cara;isc1l,era nepotul lui Caciandoni, despre care
am VltZut la Nr. 1()2 ca a fost Roma.n (vezi in Po u que viII e, Regener.,
vo!. IV, pag. 1.532); vezi despre romitnitatea lui (Caeia'iuloni~i C£onga.,ne-
potul SItU,]a Nr. 156-161 ~i Nr; 219) ,Ap~fJ'!'.BOCAGtWpkrj<; (in' A6. ~L&XO<;,
pag. 179) nespune clt armatolia lui 1([n£al Stat'i, g'increle lui lani Bueuvala,
uu putura sa 0 mentina coboritori.i lui ~i 0 lua armatolul (Andrei) 1seu, nul:.
lui lani a,l Stati, al carui J1Ume:1lgasirn in cantecele populare grece~ti:
o rL&WrjC;
'!'ou 2:'!'ocO:ij,'!'OU 2:'!'Gt6<i, sau simpln rdwYJ<; 2:"oc6oc<;,
"(Gt(lOpOC;
'!'ou
J\thouxo1)oiXAGt,adielt gl>nerele lui Bucuv3.1a, carcera pc atunci un mare
titln, caci armatolul 1ani Bucuvalii, prin vitejiile sale, ajunsese un fel de sa-
trap independent de Turci in ]i:tolia ~i Arcanania. $i lani al Stati dar, re-
l1\1mit armatol ~i ()orsar in contra Tureilor, ~i el 3. fost Roman, precum am
vrl,zut ~i ht Nr. 72. .
1) Porcelli, belt poat,e avea ~i alta' deriva~ie pc liingii eon. popliln.rii, dcspre carc am
vorhit la Nr. 182.
") Vezi ~i III,pag. 231)-40 a accnt.ei ciir~i It noastrc.
39
o aJta marturie despre romanitatea lui Andrei Iscu sau Camiscu (~ste~i
accast<t. In cartea: 'lwcfvvou II. 'Pcfj'Y.ou,0 ~'t'plX'njy61;'Pcfyxoc;,£v'AO~vIXL;,
1891, pa.g. 28, citim ca Andrei lscu era Val' primal' cu lanachi Strat. Cine
est.cacest lanaclti Strat ~i din cc familie era? EI era Crate cu 80tiri Stral
(vezi Ia Nr. 278 bis); despre lanachi Strat avem marturie scrisa en. era din
familia istoriea a Buie§tilor, despre care s'au dat in aeeasta. carte destule
probe ea sunt Vlahi (vezi LlL~i'JO'Lc; O'u(.LocfV't'wv
TIjc;'EA).. (j)UA1jc;
07tO e. K.
KO/,OXO't'pwv'I),'A01jV1)O'LV,
1846, pag. 212, unde Colocotroni spune ea lanachi
8tmt era vaml lui TeodorGriva, care era din familia Buie.Jtilor). Strate§tii
('ran llIai multi frati, anume l(machi, Sotiri, Gheorghe ~i Nicolai Strat ~i ell
toli fluie§tii san Grive§t'ii au jucat un ro} insemnat in revolutiunca greaca.
Ei crau de nea,m Fdr§cro[i.
Annatolul dar Andrei lscu sau Caraiscu, de neam Fd1'§erotdin Acarnania,
jlCpot al Romanului Caciandoni, val' primal' eu Strate§tii din familia isto-
rica a Vlahil01'Buie~ti sau Grive§ti, a fost Roman.
Arnmtolul ~i marelc capitan ~i crou in revolutiunea greaca Gheorghe
('arais/;achi a fost fiuIIui Andrei Caraiscu, dupa. cum avem sa vedem Ia Nr.
")H3.Prin urmare ~i Gg. Caraiscachi a fost Roman.
Andrei Caraiscu locuia sau era din comuna romaneasca DomniJa deIIL
lIluntii Agrafa, aproape de ora~ul Carpeni§iu (' ApOCOIXV'rwoC;, Xpovoyp. TIj~
'H mdpou, vol. I, pag. 303, nota 1). Numele Domnit.a este dat aiei in gre-
':c~tc in forma LlOtmvL"~oc dupa un cantec eitat de ' AplXoocV'tw61;; Pas s 0 v,
pal~. 14, clint. XIII, versul 17 ~i 21 scrie ~oU(LV~'t'O'IX, adiea Dumn'ita, insa
eu aeeentul pe antepenultima, poate din cauza metrului din c1i.ntec.Cu mu-
tarea aceelltului 1110 antepenultima numele Domnit.a sau Dumnita se am,
~j ~OU(J.7tVL't'O'1X
1) (= Dubnita) ~i LloowrO'IX ~i Llouv~O''t'oc
(F a u ri el, yoL II,
{Jag. 4, versul 8. Ca Dornnita se ana langa Carpeni§iu vezi in POl! q U0-
viII e, Voyage, vol. IV, edit. II, pag. 24 nota 1). Comuna Domni~a se ana
in provincia C~l'peni~iu, in plasa numita BAOCXOXWPLIX( = sate romane~ti) ~i
ne este datr~ de Ponqueville in forma Doumnitza §i Domnitza (P 0 u q u e-
ill (', Voyage, edit. II, vol.IV, pag. 21, nota 2 in al15-lea rand, ~i pag.
..
24, nota 2.) Comuna da.l'de unde era sa.u locuia.Andrei Caraiscu este ~i
I't~romaneascd.
Andrei Iscu sau Caraiscu era, dupa. F i 1i m 0 n (III. pag. 330), un pu-
innie capitan al Acarnaniei ~i prin vechimea. posesiunei acestui capWinat
. ret/itar in familie, ~i prin mijloa.cele bii,ne~ti de cari dispunea. El pana ]a
.;evolutiunea greaca l§i mcntinu capitanatul cu sabia ~i nu se supuse Jli-
lt1'mui.lntr'un etl.ntec popular (F au r i e I, vol. II, pag. 4, vel's. 8) 11vedem
nJlmmna Cll alfi armatoli, daud ajutor Iui Ali pa~ ca a.liati in di.zboiul ce
I'll eu lbraim pa~a din Bemt. lar in revolutiunea greaca Andrei ISi-'UBa-
GOGU BACOLA
iJ' Avela este numele vechiu al Avaelet, cum j se zice astli.zi; Avdeiti ~i A.~la (P. P.).
44
:,ISTA. Nr. 20.
NUIUClc'~ipronumelc locuitorilor din Avela" la Pind
1. Tegu Dima AiilllU. 33. Eelmeza 4(), 1, 42, 1. 71. Caciamac 38, II.
2. Familia Armenu. 34. Belu 42, 1. 72. Caciamaca..
2 bis. Familia Arboritu. 34. bis. Ilu Beri-I'a ca. 73. Caciandoni (Bilmeza).
3. Arvaniti, -. Iani 41, II 35. Eeta 3n, II. 74. I. 'f. Caciandoni.
'1. Bllbiehi 40, 1. 36. Eetula 39, 1. 75. 'f1)1iTu~iu Caci1mdoni.
4 his. Baeatar. 37. blli Joga BOza. 76. Caciavachi 41. 1.
4 ter. Bacula. ~i Bacola. 38. Bozu 40, I, 41, II. 77. Caciavani 40, II.
5. Baghi6fi 41, II. 39. Eidivanu 40, I. 78. Mitru I. Caciona.
6. Bagiea. 38, II, 39, I, 40. Rita 41, 1. 79. D. Caeiona.
40, II, 41, I 1). 41. Bircn. 80. Mitri Caciani.
7. Biaua 41, J1. 42. Bit6na. (b.), 38, J. 81. Caeiu-Iani 40, II.
8. Baltn 41, II. 43. Diti-Menu. 82. Caciu-peri 38, I.
n. Gg. Balato 2). 44. Boci. 83. Bu~iu Calciu.
10. Tanasi Balato. 45. Nicu Boci. 84. Cale~ea 39, II.
11. Baldullla 40, I. 46. Mi~iu Bj}tli. 85. Ca.ciard6-lu
12. Baldumi. 47. Mi~iu Eoti. 86. Callva (b.), 38. 11.
13. Ggachi Bn~ea Baht- 48. Botu 40, I. 87. CiahJra 6).
Dinta. 49. Brahu 39, II, 42, n. 88. Calpachi 40, II.
14. Iani Iotu Balu-Dima. 50. Ziea Bmhu. 89. Caltoni 38, II.
15. Bu~in Balu. Dim~.. 51. Bre~iu 38, I. 90. Camari 38, n.
16. Pljca Balu-Dillla. 52. Br6jdi. 91. Canabea.
17. Not[~Balu-Dima 41, I. 53. Bnta 4L n. 92. Canal'.
18. Mbalomimn 40, I. 54. Bueuvalit 40, I. 93. 'fana.si Cane.
18 bis. Bar1Leu40, l. 55. Gg. Tegu Sueuv/da. 94. C~pii 38, 11.
19. Barca 38, I, 40, II. 66. Il)tu Tegu BucuvMii.. 96, Capii.40, II.
20. Barrlii. (b.) 38, 1. 57. I'~eo.Dimu Bucuvala. 96. Capari 38, II.
21. Barda 38, 11. 68. L bciu Buda 8). 97. D. Gg. CarabCri.
22. Rarda Ulea a8, II. 69. Bura 42, 11. 98. Gg. Caraberi.
60. Buru 39, 1, II. 99. Cara-l\1ieiu
23. Barde~iu 39, I, '10, I.
61. Nota Bu~iu. 100. Cara-Iani
24. 1. Tegu Barde~iu, 40, I.
25. Barusi. 62. Bu~iu (b.) mul~i38, 1. 101. Cara-Nieu \ 38, II
26. I. A. Batona. 63. Bu~illienga.41, II. 102. Cara-Stamu
26. bis. Dzima, Bazdii. 64. BllzbilChi 42, I. 103. Cara-I. Iotu
27. Bnzuchi 38, T. 65. 'foli Bur.bilchi. 104. Cara-I. Dada,mij
28. Mitru Bebi. 66. Bmbuea.' '. 105. Cam-Costa. 40, I.
29. Bechia 38, I. 67. m,eii.naru. 106. Cara-Dimll 40, 11.
30. Bechlri 3D, II. 68. Caeat6si 39, II. 107. Gg. Camlseu.
31. Bechlri 40, I, 42, I I. 69. I. N. Cacill,flia.ni. 108. Mitri Caralscll.
32. BNa. 70. Ciieellla 38, 1. 109. Cal'a-Sterghiu 39, [l.
') Acoastii.familie 3.1'0de ramuri f!\rniliile AriIdu, Caireti, Hagi-Nota dela. Calivelc
lui Hardii.-Alexido aproape de ora~ul Veria. din Macedonia, Lenga, Gurgeli ~i Ghiuiui.
') Din familia 'fambOzi, Iuda. eu familia. $ugiuchi.
0) A fost tatiil Pal'intelui Al'chima.ndritAverehie, fost director al ~eoaleiMaeedo-
romane III, Sf. ApostoJi din Bucure~ti pe 13. 1866.
') Insemneazii.prost.
I) Din fa.mili:\ Calpachi.
45
110. Garalltim (b.) 38, II. 147. Giumani 40, II. 182. Cutroci 38, 1.
111. Carcabel. 148. Ciiunari 39, It" 183. Toli Gg. Cutroci ').
11~~. Carcabe~i. 149. ()iumetii.38, II. 184. CutriIlii.42, II.
lIB. Careiilpi 39, I. 150. D. I. Ciupa. 185. Cujioni e).
114. CarciiIpa. 151. Giuturi 42, I. 186. Daca.').
115. Gg. 'l'egu Gareya. 152. Ciuvilli 39, II. 187. Dadami 38, I, II.
116. N. Gare~a. 153. Gg. Chiane. 187. Dadami 41, I.
ll'i. N. Cartali. 154. Givica ~). 188. Dadami 42, 1.
U8. CRti 42, I ~i II. 155. Cooiu (b.) '38,' I. 189. N. !}iIIIi~iu Da.dami.
UH. Catichi 41, II. 156. Coliu h.), 38, II. 190. N. N41ii. DBJa.
~20. Giitimbi140, II. 157. Coltida. 40, I, 41, 1. 191. Damali 41, II.
121. Cc\tihi 39, II. 158. 'fanasi Coni. 192. Damai}ioti 39,. I.
122. Mitri Cay6hi. 159. C6scari 38, 1. 193. Dami 38, II.
125, Cavitchi 40, I. 160. Bu~iu Dimu C6scari. 194. Dami 41, II.
124. Ceaicu 41, I. 161. Cova 38, II. 195. Danaca 41, II.
125. C<!alera40, II. 162. CricuniI). 196. Mitri N. Darla-Iani.
12f:i.Ceapar 40, I. 162. Cuchlni. 197. Bu~iu DascaPO).
J27. Ceapar 39, I. 163. Cucotu :.39, I. 197 bis. Dara 68, Nr.86.
128. Ciaparar 42, I. 164. Cucurinii.38, II. 198. Da~iu 3!), I.
129. Guarccani 39, I I. 165. Cucuycli 39, I, 41, II. 198. Dauti 39, I.
130. C'~ni. ] 66. 'Rudu Cucuyeli. 199. Dclfini 39, I.
)31. Bu~iu Pi~iu Chiraya. 167. Bu~iu III. Cucuvlya.. 200. Deli 39, I, 41, I.
\3'2. Chircu (b.) 38, II. 168. Culeta. 201. Derpani 41, I.
. t33. Chiriti (h.) 38, II. 169. Culu (Stupi) 40, I. 202. DiamanJi 39, I.
13+. Hagi-Chiriyi 39, II. 170. Culu!}iu(b.), 38, II. 203. Didu (b.), 39, r.
i35. Ciamlta. 171. Cundu (Sterghiu) 42, 204. Dima 41, I.
136. Dimu Ciavela 1). II. 205. Diml\Chi (b.) 39, 1.
1.37.Ciaveloniu 42, I. 172. CureubCl38, II, 41. II. 206. Dimu (b). 38, II.
138. Giomi. 173. CurcubeJi 3~, I. 207. Dimu (multi) 39, r,
139. Gg. Cionga. 174..Toli Mitri Curti 40, II.
HO. Cionu 40, l. 175. Cu~cu 38, II. 208. Dimu 41, 11, 42, I, II.
141. Circeli 38, I I. 176. 1. Mi~iu Cu~cu.. 209. Dimuli tb.) 3U, I.
J42. Ciubani 39, 1. 177. Cu~iu 39, I. 210. Dina 41, I, 42, II.
ut!. Ciucaiti 2). 178. Cu~iuri I). 211. Diunisi 39, I L
tH. Giuciu. 179. aara-Cuta. 212. Docu 39, I, 41, I, II.
1,15.CiuciuUca 38, II. 180. Cutova 38, II. 213. Bu~iu Doeu.
J.lG. Ciulca 8). 181. Tulia Cutra. 214. Ta~iu Ducu.
-----
') Sa ana in comuna Blata. din Macedonia..'
') nunic~1l lui Hagi-Paje, astii.zi familia Exa.rhu.
-
'J Din aceastii. familie a. fost unu Ciulea pela. 1887 Directorul gimnaziului greccsc
dill Bitolia in Macedonia..
0) Hamura din familia. Hagi-Mi~ioti.
5) Fra.te eu Gimii. 'rrapoci.
") Dill falnilia Ga~iavela.
') Din familia. Vru,i.
") Din familia Bardii.-Alexi.
OJDin familia. Manafi.
10) Din aceastii familie au fost capitanii Teodor Vi IaniIla Ziacii din Ti~fR,sa.tUnga.
~Y91a.(vezi la Nr. 264 Ia. pag. 148).
46
216. Gg. DI}sa. 254. Ghi6ti (b.) 39, II. 294. Hroni 39, .1, 40. II.
216. DOY8. 255. Ghi6ti 42, 1. 296. Hroni (b.) 39, II.
217.Drugilti 41, 1. 256. Ghlotu 3£1,L 29B. Iaciu 42, I.
218.Ianuli Drllguti. 267. Ghitii.ra. 297. lana 39, II.
219.Niell Dubru§i. 258. Ghizari 39, II. 298. Jani~i 40, II.
220.BU~itlToli Duea. 269. Ghizari 40, 1. 299. JanOta 41, I. 42, II.
1222.
221.Duli (b.) 3!3, 1. 260. Dirna (b.) mul~i39, J2) 300. lanotu 39, I.
Epll 41, If. 261. Dimurtu 38, I 3). 301. 111.1
H) tiIla 40, I.
223. M!tri Ermn. 262. Girnurtu. 302. ZianiIla Cutu-Martu.
224. Exarell 39, II. 263. Gimerea. 303. lapraehi 41. I.
225. Fagl1 38, 1. 264. N. Giuvara'). 304. Jatru 39, II.
226. Gg. Fardela. 265. Gota I. GilIV/Hii. 305. lboaje (nume de loea-
227. Iani Fenga. .266. Onein 41, J. litate).
228.Bu§iuFlehL . 267. Gogu 39, 1. 306. N. lea.
229. Fi§tii.38, I, 41, II. 2G8. G6rciali 38, I, 39, I. 307. Ilia 40, I, II.
230. N. Gu§iu Fi§ta. 269. Familia G,)~chiani. 308. Ilu (b.) Beri-Paea.
231. Floru. 270. Familil\ G63chin. 309. 'roli §i I. Ilu 5).
232. Filii" 42, I L 271. Ghita san Oatil,39, I I. 310. .Toga(b.) mul~i 40, J,
233. Gu§il1Gimi Filiia.. 272. Gotl~ 42, I. II.
234. Filsi 40, 1. 273. Alexi Goteima. .Bll. Iota--n, i, vezi Ghiota.
235. Gable~a 39, I, 40, 1. 274. Goti. 312. Itu Cutroei.
236. Gablet.a 41, 1. 276. Ghcea (h."t 39, II. 313. Itu.
237. Gaehi (b.), BU,II. 2'7fi. Gilcea '10, 1J. 314. Gg. Itu.
238. Cola Gad6li. 277. Gillen. 316. N. §i Mitri Itn.
239. Pisu Gallea. 278. GuU~u41. 1. 316. Laea38, II, 42. 1.
240. D. 1. GaUeR. 279. Gilma. 317. Lenga.
241. Togu Gg. Galiea. 280. Ghnari 3U, II. 318. Zisi Lenti.
242. GambCta 39, II. 281. Gurgcli. 319. Gg..Lia.na.
243. Papa-Damu Gambeta. 282. GuvWi 41. I. 320. Lieu (Gg.) 42, II.
244. Garnhl~a 3\), II. 283. Haiqllti 3£1,II. 321. Lihnari 39, I.
245. Tanasi Gana. 284. '['oli Ga.sldi H1Llchi. 322. Limazi.
24\3. Gana§i. 285. H;j,H~eiu40, I. 323. Limoni.
247. Ga§iavc.a '12, I. 286. 1. fIfll1Lcin40, I. 323 bis. Iani Li6e1L.
248. Gg. Togu Ga§iavidi. 287. H'1lili 41, L 324. Lipendu 0).
249. Gg. Ghimi§i. 288. Ha.mZl1. 325. Gg. N. Lita.
260. Goagea 40. I, 42, I. 289. Hitmzn 3[1, II. 326. Gg. Litra.
251. Franga (f.) 11,1Giil.ha. 290. Hiisapu .10, II. 327. Lupa 41, I.
252. Ghi6ta (b. mul~i) 39, 291. H;1.rtl1 40, ] 1. 328. Macia.cit42, I.
Ill). 292. Himona, a9, I L 329. Caeia (f.) Ma,eri-Puliu')
263. Ghi6tu (b.) 39, II. 293. Hot6s 99, II. 330. I. D. Mahera.
1) Se au de ea. rLW't'Cf.,-.bWTCoU,
rLWTI/, §i Ghiota, Ghiotu, Ghioti, iar aiurea ~i Giota,
Giot;u, Gioti ~i Ziota, Ziotu, Zioti §i Zota, Zutu, Zoti.
') So aude ell, DZI:mii.§i Gima. .
OJSe Rude CII.JJzimilrtu ~i Gimiutll, ~i de llnii so plOJJUnta CILmumiJI~ul
() Adiea eu laeiu Buda.
5) Din familia. lui Bebi Fiehi. TI)li Ila eu nevasta Iui Barda-Alexi erau frati.
0) Este Arboritu san Arborlti.
') Buniea Iui Cacioni; ia.r Macri.Puliu er,L Bunieul Iui ~ota. §i din familia Baraeu.
Cacia.era fiiea. lui Ms.cri-Puliu.
47
1
c!;Jj. \Ialina 41, II.
332. {ani lInUlRIi.
374. Mu~iu 38, I, 41, I. 417. Pet'" (II.) '!t, II. I
376. Mu§iu (b.) 40, II. 418. (Pe~li) Poti 41, II.
3.'33. Mamuchia 41, J. 376. lIiustaca., 38, I, 39, I. 419. I'iitha 38, I, 39, If.
334. 1\1ima 42. I. 377. (~I1\!a.)Milti 42, I. 420. Piil.hii.40, 1.
335. Mana 38. II. 378. Muz9.ca.(b.) 41, I. 421. Piciaca 41, II.
336. Manitchia 40, II. 379. Tasi Na6i 5). 422. Plha. 39, I.
337. ManMi 42, I. 380. Natra 41, I. 423. Gg. Pispii.
338. Manltfi 39, I, 40, I. 381. Nauni 41, I. 424. Pi~ta.1i 40, 11.
;;39. Mana. -e (1).) 41, I. 382. NaniL 425. Simu Pi~tola.r.
iBO. (Gucen.) Mane 40, II. 383. I. Nenu. 426. Plahuri 41, [I.
841. Manea 39, I, 40, I. 384. Nep6tu 41, II. 427. Gg. Plahuri.
~W<!.lHanola. 385. Niciu 39, I. 428. Pliacica. 41, II.
H43. Marticii ,10. II. 386. Niciu (b.) 41. I. 429. Plina. 41, 11.
34+. lvlartu 39, I, 41, I. 387. Nicu 38, I, 39, I. 430. D. Porde~i.
345. Cu~u-Mal'tu 40, l. 388. Nieu 39, II, 39, II. 431. Postolica. 39, 1.
'346. Martu (b.) mlll~i 40, II. 389. Nicu (b.) mul~i 41, I. 432. D. Tegu Prefendza..
347. Marlldi 40, II. 390. Nota.39, 1,41, 1,42, I. 433. Vangheli Prefondza.
't4R Mlistureca 40, I I. 391. Nota. (b.) 41, I. 434. PuIiu (b.) 41, II.
,34:1. Musturillia 40, II. 392. G. Sima Nota. 435. Pupa (f.) h.
c;50. Toli Mastureca. 393. Gillla. Nota.. 436. PUpil 38, I.
'ji)1. Gg. Masturulia 1). 394. NuJa (b.) 41, 1. 437. Gg. Marcu Hi.llna.
'\52. Gg. I. Masturilliii. 395. Pacii. 41, II. 438. Ramalldani ,W, II.
pt;3. illt~nlU 41, I. 396. Paeea 41, II. 439. (PII.c5.)Ramanditni, 41,
'54. (f'ara-)Miciu, 38, II. 397. Iota Pacl. II.
. 'fie). Bebi Miga I). 398. Paciailra. 440. Tcgu D. Ramll.
';156, Miga 40, I I. 399. Paeiurea 38, I, 39, I. 441. T. Rizaca.
~57. Rapa-Mihu 40, I. 400. Paciurea 39, II. ' 442. Rizachi 41, I.
358. Ianuli Mihu 3). 401. Paisi 40, II. 443. Rizu 41, I.
%9. Mi~l)ti 40, IT. 402. Gg. Palio. 444. Rizu (b.), 41, II.
'\130. lIH~ill 39, I. 403. D.'N. PampOli. 446. Ro§iu (b.) 41, II.
'HH. Mi§iu (b.) m'il~i 40, II. 404. Panaioti 39, II. 446. Gg. N. Rudn.
'hi2. ?Ii~ii11ea (b.) 40, II. 406. Panderma 40, I, II. 447. RUlldos 41, II.
31)3. 1IIitri (b.) mul~i 40, II. 406. Zaharachi PandilJ.i. 448. Ritsi 40, II.
3'\4. Puliu Mocia '). 407. T. Hr. Pa.ndilli. 449. Ruza (b.) 41, 11.
3Gb. lIiociu 41, II. 408. Iotu Panditll. 460. ~afariea 41, I.
,;6G, Mr!ciiIlea 38, I I. 409. Pauu 42, I. 451. i)agilna. ,n. 11.
367. MMfa (nume de muute) 410. Papleca 42, l. 452. Mitri SamalL
3QS. Mucima. 40, II. 411. Pa~ali 40, II. 453. ~amalldani 39, I.
:HJ!:I.Paje MilCan. 412. Patauliu. 454. Samara 41, I.
no. Toli l\IiJ.can. 413. Pavlina 40, II. 455. Sandiehi 38, 1.
'\71. lIIillu (b.) 41, 1. 414. Perdichi 41, II. 456. Sandu 41, I, 42, II.
;372. Mnrati 39, T, 40, II. 416. (Caeiu)-Peri 38, I. 457. ~a§a (muti) 42, J.
,;'i3. Murati 41, I. 416. Pe~n (PHi) 41, II. 458. Saulo 39, [I, 40, I.
') La. pag. 39, I, este scris Doli-Sgdru. Aceastii. poreda fiind greu descifra.bilii in
1i8tr~,am corui informa~iuni, care au dat caz 18.explicarile dela pag. 11-12, 30 Nr. 1, 62
la Nr. 92. Informatiun.ile de-.a-dreptul din'. familie. mi-au dat porecla. in forH'Ia
Deli-ScuTa, ~8.re cate alta dec4t Sgirti.
49
19. Coata Hasba.naH. 69. Toli Chiri~i. 119. N. ~ TII~iu Dadami.
20. Gu~ea Bazdii. 70. Zisi Ciacu. 120. Toli Dadami.
21. Gu~iu Bazdanela.. 71. Bu~iu Cearceani. 121. Bu~iu Dala-Mitra.
22. Bn~jn Boca. 72. Gu~ill Cearceani. 122. A. ~i 1. Dalecu,
23. Cu~iu Bebi. 73. Gg. Ointiri. 123. Jotu Da~iitli.
24. Nu~iu Bela. 74. Nicola Ciea. 124. Chi~u Dauti.
25. Gg. Bena. 75. N. ~i Gimi Cicrigl. 125. Dimitri Dauti.
26. Gu~iu Bidivitn. 76. la.ni Cioci. 126. Bu~iu Demu.
27. Gg. ~i Nu~iu Bidivan; 77. I. ~i Martu Cionga. 127. Mltrtu Cara-Dimu.
28. Gu~ea Bitdrnu. 78. Gg. Giri. 128. Mnrtll Dulica..
29. Iani Bula. 79. N. ~i Zisi Ciubitchi. 129. Nicola Durditma.
30. A. I. ~i Gu~iu Bujina. 80. Gu~iu Ciurlicu. 130. D. ~i Bu~iu Fa.ca.
31. Pi\.VliBujini. 81. Pa.pa...lani Ciumeti. 131. Gg. Fieata.
32. Mih. 13ulu~i. 82. Gg. Ciumeti. 132. I. ~i Alexi Floru.
33. lani Bumba. 83. Gu~ill Ciumeti. 133. N. ~i C. Cara-Foli.
34. Gu~in Bura. 84. D. Ciitpi. 134. Tegu Franga.
35. N. Bu~iulimga. 86. T. ~i Gu~ill 'fivichi. 135. N. ~j Tu~iu Pendi.
36. Toli BII~illlengii. 86. GlLi~iCoca. Fimdit.
37. Costa Caciu. 87. Nicola. Cocali. 136. Dimu GabiJt.a.
38. Hrishl Caciu. 88. N. ~i 'ru§in Coia. 137. D.~i M. Galait.u.
39. D. Calciu. 89. Picu Coia. 138. Gg. Gala.ni.
40. Gg. Calpac.lli. 90. Adam Colita. 139. I. ~i Gu~iu Galka.
41. lani Caltoni. 91. Bu~iu Coliu. 140. Iaui GamziJli.
42. Tegu Caltani. 92. A. Papa. Costa, . 141. Nicola Gani~u.
43. Costa Camina. 93. Bu~i\l Pa.pa-Coata. 142. Tu~iu Ga~nachi.
44. Miha Camina. 94. Ghiti Papa-Costa.. 143.' St.,rghiu Gargitni.
46. D. CanNi. 95. Gu~iu Papa.-Costa. 14-1.Costa Ghlcali.
46. I. ~i Dina Capara.. 96. Nicol;t Coza. . 145. Dimitri Ghiuleca.
47. N. Capitan. 97. Gg. Coza: 1.46. 1. ~i lotu Ghizlui.
48. G. Capraru. 98. 'l'u~ea Cava. 147. 'rimin Ghizari.
49. D. Cara-Dimu. 99. lani Cuc.iOfti. 148. Timu Gimaracu.
50. D. Hagi-Cara-Iani. 100. Gg. CnciuUilli. 149. lani Gimitrtu.
61. Hristu Cara-Ia.ni. 101. Hagi Cucu-'l'egu. 150. lani Giumurtu.
02. Tegu~iu Cara-Iani. 102. Iani Hagi-Cucu-Tegu. 151. V. ~i Godi Gogll.
63. Tanasi Cara-Na~iu. 103. Nicola CllcuUciu. 152. M.i~eaGoglI.
54. Tina Cam-Nica. 104. D. Cnloca. 153. Gu~iu Gongu.
55. Bu~iu Cara-Nica. 106. Bu~iu Culio. 1M. N. §i 'J'u~iu Gongu.
66. Alexi Cara-Nica. 106. Cara bni-Culi o. 165. U. §i l'avli Gota.
67. Gima Cara-Stergbiu. 107. Duli Cupaciaru. 156. Costa Grcca.
58. G. ~i 'ru~iu Oaraveli. 108. Gg. Cupaciaru. 167. F. ~i C. Gudra.
59. Dimitri Caravidii. 109. Gula Cllpac.iaru. 168. Tegu Guguliana.
60. I. D. ~i Ghiti Oati. 110. Na~j1't1iCupaciaru. 169. G. ~i Gillla Gulia.
151.Tcgu Oatirinu. 111. Dimitri Cu~i. 160. Alexi ~i G. Guwan3.
H2. Gg. Cheptenaru. 112. Gg. Cu~u-lani. 161. lutu Guteana.
63. Gu~iu Chica. 113. Gu~ju Cu~u-Ia.ni. 162, V115iliPa.pabag1.
64. Nicola OMea. 114. Veru Cutu-Iani. 163. Gg. Hangiara.
65. Iota Ohiclu-lani. 115. Tana~i Cu~u-Inni. 164. N. Dascal Ha~i6ti.
66. Gg. Chirani. 116. Andoni Cu~u-Mi1la.li. 166. Adam Ha~iura.
67. D. Chjra~lI. 117. GG. ~iNu~iu Cuturlcu, 166.' Gg. Ha~iura.
68. N. Chiriti. 118. Gg. ~i Nicu Da,da.mi. -167. Toli Hinlldu.
50
168. lani Hristachi. 218. St~rghiu Nacu. 268, Nicu Sdraliu.
16Q. N. ~i 'I'1I~iu la.c6chi. 219. Ghiti ~i Tu~iu Nabni. 269. N. §i Picu Simu.
170. Gg. Janca. 220. G. ~i Nu~iu Nicill. 270. Gg. ~iogiu.
171. Gima limcR. 221. Costa Ni6pa. 271. Nicola Slsa.
172. 'reodor Janca. 222. Nicola Ni6pa. 272. 'I'u~in Spiru.
173. D. Ia.ncu. 223. Hagi-Nota. 273. Gg. Cara-St,amu.
174. Uziln lani. 224. Joga Ha.gi-Nota. 274. Gg. Stamitli.
170. GlI~iu lanilli. 226. lorghi Paciilra. 276.' Nicola Sterghiilli.
176. Nann lotn. 226. lani PRlara. 276. Gg. Sugaru.
177. Gg. 08rl\-lscl1. 227. lani Palin. 277. lani ~i1Ia.
178. Tanasi Jabo. 228. lani PaJicaria. 278. J. ~i Piti SuldAtIl.
179. D. ~i NII~ill Jabilli. 229. Milm Palic,aria. 279. N. §i Toli Suldlltll.
180: I. Jabu-lnni. 230. 'ru~ill Paspa. 280. Hagi-Sultll.
181. Gg. Jaca. 231. Adam Pn~vati. 282. Iani ~lItll.
182. V. Hagi-Jogn. 232. lani Pa~vati. 281. A. ~i Custilli 'rar.hi.
183. .ToglI .rllguliitna. 233. Gg. Pcrdichi. 283. Alexi 1'ilhn.
184. Dimitri Lamll. 234. N. ~i T. Peti-l\1eza. 284. Nicola Tahn.
186. GIlIi Latinll. 230. I. ~i G. Peaticu. 286. Gg. ~iAntoni Ta.mbitri.
186. ~dam Lenu. 236. Gg. Pitu. 286. lorgilla Tanasi.
lS'l. Gimu Linpi. 237. Gu~iu Pititlia. 287. Nicola 'fa,nn§iocfl.
188. Na~ill Liapll. 238. lancill Pitillia. 288. Tegu Tasi.
189. Nicola Lilliia. 239. {ani Plastiri. 289. lani Ta§l1li.
190. C. ~i 11. 1.11£:8. 240. Bechi Prapii. 290. Dimit,ri Tegn
191. Ghit,i ~i Gu~ea LII£:a. 241. Nu~ill Prapit. 291. Adam 'l'imiu.
1!12. Coli ~i Gherasi Lura. 242. Colin Prapii.. 292. Gu~iu Hagi-Tirlingn.
193. Iancill Lllca. N3. Litu Pra-pit. 293. Gn§iu T6na..
IB4. Il1olllt!i1,lIea. 244. Picu Prapii. 294. Gu~ea Mitri Tonn.
195. Ni(~t)la. 1.111'11. 245. Toli PritpiL 295. Alcxi ~i N. Tosca..
1!!6. D. Mahin'a. 246. 'I'u~iu Prapa. 296. Andon ~i Gg. Tose...
IB7. 'I'u~iu Mal~~£:Il. 247 Toli Psofu.chi. 297. Toli Tosen.
I!l8. IIrista Manacilli. 248. Gg. Puliu.ea. 298. Tu~iu Trapiwi.
\!IH. Ta.lli Manr.ca. 249. D. Da.scal Pnliu. 299. Gu§in Tuli.
200. Gg. Margllrlt.i. 260. NulicR PUpil~iu. 300. GII§ea Turna..
201. !ani MarIti. 261. Tegu Rp,va, 301. Tu§ill Tu§iachi.
202, N. Masilri. 252. Nu§ill Riza. 302. Toli Guduviw.
203, Iani 1rIatu. 263. 1. §i Mitri Rusi. 303. Gg. Varsami.
204. D. M11zdrachi. 254. Nicola Ru.~i. 304. D. ~i P. Va.sili.
206.. I. ~i TII~iu Mazdrachi. 266. Tu§iU;Ruv~ti. 305. 'I'u~iu Vasili.
206. Toli MigdaIu. 266. Zisi Ruveti. 306. D. Yiitamac[l.
207. Gg. Mi~eaculi. 267. Sterghiu S~chelari. 307. Costa Vavum.
208. Dimitri Mitr~ngn. 268. Dimitri ~eafarlca. 308. A. ~i Gg. Verno
209. Nica Mitritla. 269. Tu~iu Sagri. 309. Gu~iu ~i lotl1 Veru.
210. Gimll Mitrula. 260. D. §i G. Sama.ra.. 310. Nicola. Veru.
211. Gima Moci. 261. Nicola Sambnr. 311. Gimu Vichi.
212. Nicola Motu. 262. lorghi ~ap~ali. 312. lani Yolcu.
213. Cala. Murgiu. 268. Dimitri $arciiciD.nu. 313. lani Vru~ea.
214. Gg. Murnu. 264. lani Scaliu.ri. H14. Antoni Zagnri.
216. Sterghill Must,aca. 266. Gg. Scanava. 315. Gu§iu ZagarL
216. Gg. ,Muzi. 266. Hristu ~codreAnll. 316. Tu~iu Z~ari.
217. Gu~ill Muzi. 267. Dimitri Sdraliu, 317. L §i G. Zamnni.
51
~\18.Nicola Zamani. 321. Tu~iu Zaro-Iani. 324. Ianacbi ~i N. Zisi.
3"19.Gu~ea Zii.rcadii.. 322. Gu~iu Za.rosi.
320. Mitri Zarculi. 325. Gimn ~i N. Zuchi.
323. Iani Zefiri. 326. Dimitri ZusulAcu.
Comuna Cerne§i AW trei mahalale, numite: Pade (= camp), Bele,. ~i $es sau la
plural, $eli, articulat $e~il..
53
LIS'l'A Nr. 24.
BAHABULEA
BA.JrmCIlI
r()l1l[tnc~ti; clar:, crlpita,n Binn a f()st Roman (vrzi pag. 99, nota. 28).
BnASC.~
21H. 1alii: Bruscaa. fost capitan HI~Hbolacului, plasa din provincia Ciirpe-
?n:~nhti(T r i cup i s, 1, pa.g. 309; If j I i III 0 n, III, }lag. 346). EI lua parte
IJlSrmnata ~iIJJrcvolutiunea. greaca deja 1821 ~ise distins!' In mai multI' luptr;
1I('1tvancitunuri, cl niou din trunehiuri de par (T l' i cup i s, 1, pag. ~nO).
PIasa $ubo]ac estc locuita de Romani (P 0 u que v ill e, Voyage,ed.
n, vol. IV, pag. 21-"-24; anumI' pa,g. 23, un de poate vedca cincva numelc
rO[JIaJle~tiale satelor). .Iar porecla lui Ia.ni Brasca ne este datil. de '1'r i e li-
pis: M7tpa(JxC(<;de Ii'i I i m 0 n, care elenizeaza H1l1neler()ma,lle~ti: Dpaa-
xc<<;,iltr de 1. e. KOAOY.OTpWV1j<; ("EyypC(~!X xC(r. emO"mA:Xr.m:pr. '6js 'E),A.
E:IT!Xvc(O'Taae:w<;,
}Jag. 280. rLaw1j<; I1pooxC(c;, TPLXOU7t'f)<;
ne-a dat cea lIlui
apro}Jiata forma, a poreclci; ca.ci ca,pitanul in chsetiune era poreclit Brasca,
Ill! Rroasca,dupa cum ar putca credecincvadin forma.n poO'x.cr.<;,
dar ori
Brased ori BroaBea, avem aface Cll un Roman. Este adevarat ea Greeii seriu
:E<iWIJ<; in 100 de Soare, M7tpo<:rx!Xc;
b1 Ioc de Broasca etc. ~i IUitudu-se cineva
de ccle serise ~i de formele aualoage ar putea sa, sustina ea M7tpaaKO:~1
n poO'x(X<;,reproduce pe Broa8ca (vczi ~i la pag. 30, P. 2).
Broasc(1la Macedorornfmi insernllNtZa broascii testoas(1, iar broasca la ei
se zice broatec, iar un brosco1:Umare se zice Bata, care serve~te ~i ca porecla
.Ia eei en gum mare (In AO:fL7tp(I)"1):;, vol. II, pag. 75 gasim pe un Stergh1:u
Rata din oomuM Siiraen dcla Pind; iar in vol. I, pag. 5;~ gasim numele lwei
ci~mele B1'asca M7tp(O'xlX). 1\1ulte ci~mcle la, Macedoromani sunt nurnite
Brliscii, poate dela baril, blira~ca, bUrilsca, brasca, (vezi ht pag. 66) ~i numelc
Brdscil sc aude des ~i ca porccm. Aeeastrt porecHl se ana, ~i la, Romfmii din
1:;t.l'ia (vezi: D'ie Romanen, de Bid I' r man n, pag. 136, lIota 1).
Ci§1nea'llala :Macedoromani se zice §opot ~i mica ci~rnea,$opo0l. Loeul
limed ~i rnocirlos dcla ci~me]c se ziee 1n1lcelt'll,~i cine se fe~tele~te ori se uda
ori se IIInplc de apa sau de glodul dela ei~mele se ziee ea: se tace 1nucMle.
; Provincia Zagori din Epir cuprinde 46 sate, cele mai multe grecizate astrtzi '
s/w pI'. call'. de a se gl'cciza.. TontI' aerste sate acu1l1 0 BlIta de ani vorbean ,
58 J
romanr~tc~iIn cele, pc cale de n se grcciza, ba.tranii inca vorbesc rOlllane~tr.
F'iinrIcii,cei greciza,ti din Za.gori JlUvor sa crcada cil.slint de origina, vhd1ic.ii.
cd cr. serie aeestc rii.Juluri a cules numcle ~i pronll111elotu turor fami!iilor din
ecle 46 de sate ~i numcle de familic toate Sll)1tvlahicc. I\i,ti inc% 111a.C('(I,KtiJ,
en-rh' eititorul va citi 1J,cclenumB proprii ~i, comparill1d\l-](~cu c(>leale eelo/'-
Jl1JtiHomfmincgreeiZitti,va vedea ca toti Z11.gorc1J,uii sunt Vlahi. In a.cea.s/5.
(L It mbrid c.
provincieexista un sM, scmigrccizat,care se nllme~te$opote~
. n, }lag. 82); () pozitiune de Iunga $opotel, unde estc () cj~mea, se 111111109to
M1lciale l\'lou't'crL&Acw;
(L u'm b rid c, n, pag. 105). Am fa,cut 1tccasti!,di-
grcsillnc pentruca previtd ca, dupit publicarca. dlr1;.iinOB,stre,arc sa se ivea.scii,
vreunZa.gorcansa C011tcstezerOllla,nitateanumclui IJrd.scif, spuna,nd cii. 1;1,
Grech:san Elinii din Zagori, deseendcn tii lui Temistoelc ~i Pericle, se afla.
acest mlmc ~i ca ~i dipitanul l11.niBrusca poarta, porecla clineasca. Grecii
81mEJinii din Zagori sunt Elini de contraba.ndii,.
JII conJllJ1a Avela, <tela Pind cxista 0 ci~mea, J1l1l11itaBrascii.
Ia.ni Brii,scii,dar,di1iplasa $ubolac ~i armatol al $ubolac~tlu£,(I,fost Ronuln.
POll q n e v i II c (Voyo.{Je,vol. IV, edit. II, pag. 24), vazand ea, pllts(I,
.s'llbolaccstc locuiUi. nnl1la.i de Romani ~i llecunoscalld sensn! cuva,nt.lI/ui
$ubolac, seric Sou- Fala.chos. Macedoroma,nii au urmatoarcle formo pentru
cuvantuJ ~obolan, cu cari Intcleg ~i diferitclc spccii de ca,rtit,e: :j'Ubulan,,~It-
l bu,ran, ~wnuron£u, 1n1t.~unoniu, mu.'}urica, ?nu.~unidi, 1/I.u~q~miti(,intcl~g 1/1.1£-
!; ~u,noi1tl,sau mica ridicii.turlt de pamant ce fac c6rtif.cle. Multe locuri, ullde
sc vad desc mu~unoaic, poarta Humele Mu.~unite, la lJbt.'}un*. Pa.tria ea,pi-
i tl1,nuluiTanase Diacu. (vezi Nr. 227) din cauza aecasta se nU111ca,
lII7,(,~unita.
I CAPITANI FAR~EHOTI
!
CAFRITA
214. Costa COo/rita,
nu era armatoJ eu capitanat, ci un simplu haidur,
dupa, cupriJlsul cantecului sau din Pas s 0 v (pag. 74--75, cant. XC, uncII'
vedem ca Iua prizonieri ni~te Roma,ni, <lela cari cerea bani spre a-I Iihera
~idin care ca.llzaarmat.oliiCarpcni~uJ\li,fratii Ghl:1da.,qi,in \mire eu \In 'furl'
:Muhunia.raga,il Ilcisera). Acea,sta. s'a intltmplat Intre anii 1800-1810. Un
cio!m!l, tot din :Lceast1\.familie, numit Nicola Ca/rita, om clIJ"a.gios,cxecutii
lIla,jmulte rnisiuni pcriculoase, in timpul revolutiunei grcce~ti, sub connl.l1da,
Jui Od£.seu Andmt1'('(If i I i 111
0 n, III, pag. B67; IV, pag. 121 ~i 122), Costa
Cajr£[a era Far~erot. din provincia Ca,rpeni~ultli,7i cste cunoscut de Ro-
mani slib l1umele Costa Cavricilu, adeca micul rae, pentrudi. er(l, foartf!,
scurt de talie. Ca haiduc facu multe rele ciobanilol' dela munti ~i H1satriste
IIl11inl.iripe unde trecu, maicu seama la Pind. El avea de amic 111Pind pc
un.Homan, capitan, numit Ta,na.sc Th)Va,ca,!'£'nf' ('sIc da.t(~I,doua perSOIl,DC'
59
in Pas S 0 v (pag. 70, cant,. XCI, vCl'surile 12-14; aici numele lui Tanase
go-va, racandll-se 'POOO7tOUAOc;S s'a tra.nsformat ~i in 'POY07tOUAOc;,
adicao
it t1'ccutln y, din cauza IIrmatorlilui 7t; Rogopulos a fost Homan: Mav epxo/L'
d7tO 1"~V I\1-t)ALd:XL' cX7t()'t'd: BAOCZOX(~pw. -- M1jv e:!~€:; 1"av
TOV .
poooeocv&CT1J »). Vezi la Nr. 249.
.
POy67tOUAO xoct
CARA-IANACHI
CAHAISCACHI
') « De multi so zieo (adauga autorul II£~I~tXL6o<;,in aeeastii. nota) ca Capitan Cara.iscu
dela Valtll se inamora. de ciUugari~ii.~i naseu I"! CaraiscacM. din cauza aceasta 0 a,para,
de orice pedeapsa din afara. _,
6]
,,; Plerct'Jnr llii Ali }Ja~a; viv(tcitatca llii naturam ~i ura. in contra TurcillJ!'
il arttJlcara 111multc uCRonlini; maniindu-sc Pa.~a de aeeasta ill eontrn lui
.;II cOJldalllna.prJltru un an in Inchisoarca dela Tepclrni 1), de unde Ol~mi&~
r:achi, dezertand lloaptea.,se duse la Agrafa ~ise uni cu CacieUldoni
de acolo,
\'pstit ~efde brigCLllZi~iinilllie al Pa~ei; dupa einci ani, fiind viu prim CCLc1a)l-
doni, prill trihlare ~i din cCtlizaboa-leisale ~i fiind dus impreunlt Cllfmtele sall
Gheorghe la Print ~i luand amandoi 0 moarte foarte eruda prill sfrtrfttllan'<L
:;;oldurilor, Caraiscaehi ramase ell Lepenioti, al treilea frate allui Caeiandoni,
}i!'care, neput.'1.ndPa~a sa-l doboarc prin anne, i~nUIlli capitan peste Agrafa;
dCLrduprt un an il ucise ~i pe el prin panda, pe care i-o promise ~i 0 executa
fidelnl sau slujitor Nieu Teu Agrafiotul, din satul Hrisu »,
(Il\lurind toti trei fra.tii (Caciandoni), ramasera ca ~efi ai camarazilor lor,
1',lI'lerau tot.i patm sute, GheorgheCionga,GheorgheCamiscachi,VasilePantjal
~i loan Fmnghista, cari, eoneentrandu-se, tineau Agrafa cu armele, etc"
,j"..».
Cele ce spuHe Perevos in textt~l ~i in nota citata mai sus nu lI1ai sunt llici
.11
'au fost un mister. In adevar armatolul Andrei Cllraiscu Bacola, fratclc
!"i Gogu Bacola, se inamora de Calugarita ~i avu un fiu nUlI1it Gheorghe,
'an' JIlai tiirziu lua porecla de Caraiscu., poreela tatalui sa.u. Cele ce n'a ~tillt
j'pwvos sa ne mai spuna ~i pc cari noi Ie-am aflat dela batrani, rude de ale
illi Cionga, nepot.ul lui Caciandoni, sunt urmatoarcle: Andrei Garaiscu,
UtUi.Illlicului Gheorghe Gara'isca.chi,era ruda cu Caciandoni, anUllle era
nepotul lui Caciandoni 2); fiindu-j uar ru~ine a-I tinea eu cl, il dadu fami!id
~'adandoni, care il puse sa pa.seaoile impreuna cu alti bae~i dill aeeasU\,fa- ~
1) Cci cari compullcau ,juriul erau urmatori, dupa. T r i cup i s (vol. JIll. pag. 382):
Generali: Ghiliarchi:
Noti Bo~ari. G. Liacata.
M. Sturnari. A. Caraiani.
G. Cionga S. Ca~aros.
A. Scal~lt.
A. Vlahopol. Capitatli :
D. Macri. C. Vla.hopol.
G. Ghiuta~iu. G. Sultani.
Despre romallitatea. lor vezi la Nlllllerele respective. Pe G. Ghiuta~iu Tricllpis ni-I
di!,in forma Ghiol.da.~i(r~OAO~~); de ce noi I-am scris G1Iiuta§iuvezi la Nr. 234. Vezi
~i la Nr. 180 pe ea.pitanii Romani cari apii.rara. Misolonghiul ~i carl fii.cuta. {ail1loasa ie~ire
-let" Mi801onght.
64
o probA ea Gheorghe Caraisca.ehi, linl Ciilugliri{ei,era fiu natural al lui Andrei
Iscu, poreelit ~i Cara{scu, ~i de a.ceea purta ~i 01 poreela tatalui sau, adica
Cara£scu ~i Oaraischachi.
lnainte de a fi reprimit de guvcru ill serviciu, Gheorghe Caraiscachi,
intr'o petitiunc eatrc Mavroeordat, scria i.ntrc aItde ~i urmatoarele: Nu 9tiu
daca din UllIlteICraceli m'am imbolni'h'it iara~i sau din a.t.clteaaforisenii co
mi-ati facut; ~i to rog sa ma icrtc stapanirca ~i toti crc~tillii ~i"srLmi se trimita
~i0 binecuvanlrtrede erlaredin partea a1'chiereului (1' r i Clip is, III, pag. 125).
De atunci Caraisenchi a mers mereu progresiLnd prin victoriile sale ~i 111
fine, ciind Mchmet Rc~if;pa~;a, zis ~i Chiutahi pa~a, eel mai marc ~i eel mai
'capabil general al 'l'urciIor, ameninta intr'un mod ingrijitor stingerea revolu-
tiunei, toti capitani i revolutiunei ~i Henatul ~i guvomul ~i-aruneara privirilc
asupra lui Caraisehachi, ca singurul om care putea sa scape Greeia ~i sa lupte
CLIun inamic a~a de redu tabil; ~i deei ii dli.dura, comanda gencrala asupra
tutllror o~t.irilor de pc uscat ~i asupra, tut.uror d1.pitanilor. Nt! numai ere~tinii,
dar ~i'1'lIreii recllno~teau eapacita.tel1 militara a llli Caraiscachi ~i ziceau:
« Un Rc§it au Turcii, un Caraiscadti G-re:;t1:nii ; doi uria~i l?qJtii,,o
nurnai Dum-
nezeu §tie care pe ca,,.eva f,nvingeI).
Aceasta era. la, 1827. Caraiscachi, pH cand era in lupUt. eu Re~it-pa~a, in
campiilc de H1.nga,AteDa, intr'lUU.I,din zite sc duse sa faca 0 vizitil, unui a,miral
fra.nccz,care se afla in corabia sa st1Ltioni1ta.in portul drla Pireu. Intampla.rca
aduse ca in acea zi se dllSerrLsa faea vizita amiralului ~i Ol1ler pa~a ~i Hc~it.
pa~a, ell tlLri lllpta, Cara.isC<1.chi.
« Amiralul, ziec T r i cup i s (VI, }Jag. 67),
dupa co primi pc Caraiscaehi, il condllse inaintea Pa~ilor, eari ~edcau pc eo-
vClta corabiei. Se lIimi ~i Caraiscachi, aflandu-sc pc Jlca~teptate inaintca,
Pa~il()r,se uil1lira ~i Pa~ii, afliindu-se pe llea~t{'ptate inaintea lui CaraiSC11Chi.
Camiseachi ii ~aluta dupa obiceiul Lurcesc ~i ~CZII;iar aceia il salutara ell ill-
ga.mfarc, plecand simplu capetele lor fa,r{Lsa seseonlc. Conversatia se facti in
Iimb11a.lbanezi"LChiutahi mustrii, intr'u.1J mod uland pc CaraiBcachi ca infidel
catre Poarta ~i-i zis'Jca dad\' se supunca era sa-i dca eel mai stralueit eapi-
ta.na.t. « Cand iti eerui capitan at, ii raspunsc Caraiscaehi, nu fui ascultat:
de atunci ma deeisei l1a-1ca~tig prin sabia mea ~i dacrt va vrea. Dumnezcu,
il voiu ca~tig1L ~>. Ch1:utachisurise ~i t.acn.Pa~iipleca.radin corabie cei dilltai:
ramase im~rtun Alhanez, care in numeIe lui Chint.achi rcpeta crttre Caraiscachi
in particnlar, ca unul care-i era ('.UJloscut,cde co Chintahi ii zisrse pc fata,
dar ~iaecsta auzi cell' co ~i stapanul sail ,>.
Ca,1:a.1:sCftcln:, tinfLlld muIt timp ill loe pe Chiutahi :MelulletRe~it pa~a
inaintea Ateuei ~i ciJ.~tigand nmlte lupte in contra. lui, de~i cu forte $i CII
mijloa.eeincomparabil de mici, cacle in fine intl"o lupta, eu el, strapuns de un
glonte, pe eand comaJlda calare o~tirea sa..Cilt tinu lnpta, nu spuse nimanui
de rana..sa; intorcandu-se insa la lagarul sau ~isimtind eaeste mortalranit.
ruga pc oamenii sai sa-l dea jo~ de pe cal, pentruea nu ma.iavea putere, ~i
65
;1,dOl/itzi in zori de zi lI1uri, Jasanuun goJ imens in ,trluatn sa. l\loa,rtca ~a 1
H' intalll}JJatoemai Ja 23 Aprilie 1827, zi de sf. Gheorghe, patronuJ nUllIeluif
<:au,ur:bot~:? ':oata ~frccia II planse ~u ~lare durere. .' _
(01 pul sau Iu IlIgrop,tt eu mare pompa ~I cu multI."regrcte UIlJ1sula 8(tla-
i
'/11'tla.,ilustra aWLdata prin victoriile navaJe aJe Jui 'l'emistocle,iar acuma pcntru
/'If!l'lJIantul lui Caraiscachi. ~i AcropoJea Atenei avu doua morminte a doi
il!l:itri cfipita.ni l'omani ca,ri 0 aparara: aee~tia sunt capitan Ja.n'i Gum si
(;~l;"f'nAndrut'u, amilndoi ingropa~i Ja.nga vestitul Partcnon, tnmpluI zeit~i
1l i,Acl~'AfJ~v'l),templu, pe care mult timp iI apara.ra de distrugerea Turcilor.
lJespl'c GheorgheCaraiscachivorbim pe larg aiurea, eaci mcritii sa vor.
IWil.sciicincva pc larg dcspre un astfel de erou, mai cu se,tma Roma.nii, din
"I dimr neam a fost ~i el.
Per e v 0 s (' A1tOfLv.1tOAC:fLLXO:, vol. II, pag. 68-69), trecand in revistrt
P" to~i croii revolutiunei grece~ti, zice ca cei mai mari dintl'e toti au fost
OlI!IJ/'(JheCaraiscachi ~i Gheorghe Olinwiotul, care muri croic in Romania.
[';L ~d al o~tirilor Jui Jpsilante. Amandorura Ie da a,ceea~i capacitate ~i
[\"',la9i cura.giu militar ~i zice ca, dacii.Caraiscachi se distinsl' mai mult, cauza
a Yostca dispunea de mai mari puteri ~i de multi subt-colllandanti viteji \,i
",pcrimentat,j, pe cand Gheorghe Olimpiotul in Romania n'avu nici una nici
a.lla... l{ecunoscand amandorura egal eroism, zice ca lui Gheorghe OlilU-
piotul i se datoresc mai multe Ia-udepentru virtutile sale; I(pentl'1lcrt, zice,
"Jara c11era intrepid in lupte, era foarte eredincios patriei, 0111prudent, ouest,
cOJlstant ~i sineer eatre amici )}.
Amiindoi ace?ti eroi ai Greciei moderne purtau sange romancsc in vineIc
lor Caraiscachi,;),)}1 vazut. ca a fost Roman; GheorgheOlimpiotl~la fost din
:;;;.tnlr,)malleSe Vlaholivaclede pc Olimp, aviind taU\.numit Nicolac din fa'niJi,t
-,'pfhtiJor armatoli Lazc~tii, nascuti ~i crescuti in Vlaholevltde, ~i mmua. nu-
mira Niculeta (G u d a s, V, pag. 399). LfUlga Vlaholivade se arIa ~i un alt
HlIt.;romfmesc numit Feariea, zis de Greci in traducere cI>'t'EpL.Gudas, V,
pag .tOOzice ca eronat spune F i I i In 0 n in vol. I, pag. 93 cil. Gheorghe
(I\'rnpiotul se nilSCUill <I>'t'EpL, caci insu~i fiul lui Gheorghe Olimpiotul ii
f,j'11;~()(Ja tata.l sall era din VJaholivadc, nu din cI>'t'EpL.Cil ~i cI>'t'epLcate
sat /'omanesc avem l1I[trturie, tiparita in ~YjfL-fJ't'pLOC;
cI>LAL1t1tLOYjC;
(re:W'YpOC<pLXQV
~-I)~'PO'JfLO')VLOCC;VOI.I, pltftca II-a, pag. 31, randuJ 20). Gheorghe Olim-
pi"tul cste cunOBcut in Homania in timpul Eteriei greee~ti sub numele
l'Ioita.n Gheorgachi sau Iordachi.
Yitejiilr. lui Caraiscachi sunt eantate in unnatoarele cantecc populare:
I'" s S0 \', !Jag. 196, cant. CCLXV; pag. 197, cant. CCLXVI; pag. 1!J7--198,
(,'.~;,nt.
CCLXVII; pag. 193, cant. CCLIX, verso 9.
1). Era de 52 de ani cand Inun, cii.ci sa nascuse. la 1775 (Xpijo''to" B\)!;tiv'ttO~.
par:. 256).
66
Car:tiscachi, caJld in u1timii ,mi ai revolutiuJll1i grec()~ti era gcncra!isill1
:LslIpmtutUl'OI'o~tirilor de pe useat, avea un corp al sau de e!ita compus do
1200de 80Ida(.1comaJldati de urmlLtorii (J,rmatolide subt dansul:
IIriRtodul Hagi-Petru; Gheorghe Vaia; rani Ruchi; Caracosta. Valtino8;
Vrru; Spiru l\Iiliu (vezi Xp1)crTO£; Bu~tf'mo~, pag. 279). .
G n d a s (VIII, pa.g. 306) no spunE' ea GheorgheCaraiscachi i~i dadu
Hufletnlin bratele iubiWor sai generali (de ma.i sus) ~i in spl'cial ill bratele
lui II agi-Petm. Despre romanitatea ~i a ciipitanilor de mai sus a. se vede; Ill.
JlUmen'lc rCHpectivc.
Caraiscaehi, ell. ~i toti 1Haccdoromanii, era foa.rte glumet .(nEppOtLBo~,
,A1tolL" 7tOAEIJ.LXOC,
vol. II, pag. 31; G u d a s, VIII, pag. 324). Asemenea.
ci\pita,njj Panu.rea, D£ovum~oti~i mai Cll seama Teodor Cowcotroni, ne sunt
dati ca.oameni foal'te de spirit ~i foa.rto glumcti, insit n 'avea llici 0 instruc-
(iune (Xp'i)O'TOC; BU~&.\lTLO£;, pag. 151, 258). Cu toate acestca avea 0 clocventa
natnraHt foartc rari1.~i prezenta. de ~pil'it pretutindeni ~i totdeauna, ~i Xp1ja-
TO~Bu~&.v'['lo~, (pag. 259-260) spune ca, dacu. ar fi avut ~i instructiune, era
sa ajunga unul din barbatii glorio~i IJ,iepoeei sale, pentru ca avea calitatile
naturale a!e militari\or mari ~i glorio~i, apoi ea el ~i l\Iarcu Botari, prin
llIoart.ea.lor, 8'all imortalizat In nou.a gen,era!iunea Grecilor.
Multi seriitori greei ~i straini au spus ca frLra.de Colocot'/'01ll: nn 8e lihel'a
Grceia; H'a zi:-;asemcnea ca~ifara de OdiseuAndrutu ~ifara de Marcu Botu,ri
nici prin vis JIll le-a.r fi trecut Grceilor ea. ar fi putut vreodata sa devie liberi;
i oarocc era sa rie, d;tca n'al' fi fost ~iun Caraiscachi? MaeedoromaniiciaI'en
Idl'eptcuva.nt.so f1Urseca ei C1'ce(m~ regat~dGreciei JlUJlHnw,iprin Colocotroni,
Odiseu Andrutu, :Marcu Botari ~i Caraiseachi, ei ~i prin toti capitanii revolu-
(iunei gl'ece~ti ~i o~tirile lor de e!ita, (k'tri toate orau compuse de soldatii lor
vrterani ~i de alti Romani munteni. Cct:itorul pana acuma n'a dat peste UII
clLpitangrec ori de alt :ncam, ei numai peste capitani romani, ~i-I asiguram
elL~i in paginile cari urmeaza nu va, du, de cM numai peste H.omani, eari ~i
in:tintc de rr.volutinne;L greaca au 11lptat cu TlIreii peJltru independenta
lor ~i in revolutiunca greaca uniti cu totU se hotarlra sa faca. un regat ere-
~tincsc, In care credeau ca fiecare are sa-~i menti.na c[tpiUl.natul parin tesc
oripc eel ce singur i~i iI croise. Ideea de regat Elinesc esclusi'l1nici nu Ie trecu
.
prin mintc capita-nilor roma.ni; multi din ei nici nUlIlele de EA)..oc~ sau Elada
Jill ~tiau co imclIlneaza, caei pc atunci Peloponezul se numea Morea (Mu-
Tertt,iJ,in dialec.tnl MacedoromiJ.n) ~i Grecia continentala se numea Rumelia.
Crtpitanii romfmi, ca.ri Irl eea mai mare Ilarte crau dill provinciile din afara
rlinGrecia pe ca.re 0 libcrara, atu.nci sc de:ltcptara, eand vazura ell.eei liberati
faceanaCllmadistinct-iuncintre ataoh!om:~i eterohtoni,adica intre cei nil.-
scn~iin Grecialiberata ~icei nascut.iin ceiLneliberata ~icei naseuti in partile
ramase ndiberate cratl excll1~idin randul cetatenilor libed ~i n 'aveau niciun
((I'ept. ~i 8'11intamplat 'un Incru ne mai pomcnit. Cell.lIlai mare parte din
67
___n h..__ .- ..--.-
'1,(;"]11,
care i~j varsura siingele pcntru liberarea Greciei n 'avcau drepturi IIi!
(Trcciv, ~i afara de eapitanii, cari ramasera in vicata, toti eeilalti fura siliti.~
"a se lutuard't iara.~i eu pcrieolul vietii In patriile lor ramase subt Turei, iar }
c[tpitanii, ne mai putal1d sa se il1toarca la dtpitanatclo 101',ramasera in Grecia
IlIlIrind dr foamp cri mai multi. J), Sat a s (in XPOOiXAAtc;, vol. III, pag. 225- i
226) ClIdrept euvilnt acuza diferitcle guverno ale Greciei «(eari In IDesa ~
dca ,mllatoJiIorInptatori dUe 0 bucatlt de pamant, pe care oi eu sabia lor .~
o ca?tigara ~i ell aUita sft,nge 0 adltpara, a~ezi\lldu-i in eparhiile lor pentI'll '
culti\'area posesillnilor lor ~i pentru conservare<tinflucntei lor armatolicC',,
pe care () ~L\'urltInainte ~i dupa 1821, crezura din nonorociro terminata inde-
l'cJldenta greceasdi,~i invitar[t IJeluptlttori sa dopul1aferul ~i sa se COJlcen-
,
treze la Atena, unde mrcjiIc eivilizatiunii intinse cu abilitate ii faeur[t trantori
~i \'anatori de slujbe. Jar cand in fino diIlastia havarcza, recuJloscand marea
g'rc~eal[t,lucepu sa viseze MMea Idee, eei mai multi din armatolii dela 1821
JIlllrispra, fii.rl~patriC' ~i Hir[t eamiJI, pe rogojiua, IJlestemalld de multo ori
I'('awl, in care au suferit atatea pentru liberarea untli furniear, care din zi
In zi, degencrand ~i deVeJliJldftizie, so scoboara in mormant, deoarece scuti-
IIII'ntlll grecesc in Grecia dispiiru; iar rama~itele eari au mai triW, diu eauza
[lingei lor absenti dela capitanatele lor, au fost uitati, ~i canmrazii lor de alta
dat.aJill nw.i reeuno~tC1tUsubt costulI1ul frantuzese po capitanii, in numelc
carom jurau pela 1821 ~ila un semn nollor se aruncau in flacarile ra,zboiului..
Aceasta a fost soarta armatolilor dupa terminaroa revolutiuuei grece~ti
~i dupa liboraroa Grcciei. Ei luptara, pentru a face in loc de mai mulle ciipi-
i(fnate ~tnul singur,dar nu grecesc,ci cre~tinesc. Caud Dimitrie Ipsilante, ~erul
gnvemului rovolutionar, spuse armatolului roman Odiseu Alldrutu «eand
sp nt consolida natia, aIU SIt te fac general I), acesta ii raspuJlse: I( Caud noi
('apitanii VOIIIfaco imparatia ere§tineasca('t'o 'P<I>(LOt('Cxo) eu am sa te fae ad-
Jllta,ntul lIJeu». Ei dar i~i v[trsara sangele pentru un capitanat crc~tincsc,
III care fiecare nationalitate sa-~i aiba drepturile de rasa, libortatc in instruc-
tiunc ~iin cultul religios. Ce s'a intamplat jnsa? Iutaiu in istoriile revolutiuJlei
g'reee~ti Hiei nu so pomenc~te de Romani, ca ~i cand n'n,r cxista pc fata pa-
1IIi1.1ltnlui,iar desprc ea.pitani so vorbe~te astfel el1 este greu, daeil un illlpo-
:'ibil, de it strabate cineva in nationalitatea lor romfma, ~i am vazut h~ pag.
H ~i 10 eata osteneall1 i~i dii D. S 11t a s ca sa demonstrezc ca. Tcsalia fll
Illllnita Me;YcXA'1J BAOtX(cXdin cauza ca fu locuita de Albanezi ! ! I 9i peJltru ce
<'el~a.sta?Ca ~[tva'da Jlegre~it lumea ('a in sitngele grecese modern eurge sangele
I'roilor Illi Orner. AI doilea., l"l>gatulere~tinesc ('t'o 'P<I>(LOtLr:XO)
fu botezat CII
Humcle'EA).~C;~i Grecii, din 'PW(LcX~OL ~i'PW(L1jotee se Jlumeau inainte de rc"o-
lutiullC, £Ie ollata se transformara in "EAiI"l}ve;c;, pentru ea. au dovedit lumci
prin vitejiile Romanilor annatoli, ca in adevar sunt demni coboritori ai cdor
dela Termopile, Maraton ~i Platee otc. ~iprin urlllare ca trebuia sii-~ischimbe
7i JllImeIe; ~i 11\1J1IITIIaiatMa, dar so pusera sa IndenlJlc ~i c.hial' sa siloasdi.
68
~ipe Romltni ~i Albanezi sa se ziea ~i ei "E""1jVEC;,
~i ered ea-~i fae 0 mare po-
manitell ei, introducandu-i in sltnlll familiei elem;ce~i adopta.JHlu-i~i pc ei
ca sa, tread], de "EA);1jVEC; cei recenti, pe ei, eari prin bravura lor din timpul
revolutiunei grece~ti uimira lumea. Ce sa faci insa. poporului roman ~i alba-
nez ell.nu vor sa ereada. cele scrise in cartile grece~ti despre minunile rceente
grece?tipc useat ~ipc marc, ~inu VOl'sa fie "EAA1jVEC;, ~ioi, ci unul vrea sa fie
~isa se zica Roman, iar eelalalt sa se zica Schipetar. Dovad1idespre accasta
este ea. ~j Romilnii ~j Albanczii lupta. astazi eu cine? en aeeea pe cari i-au
libCl"at,Homanii pc useat ~i Albanezii pe ma,rc, eft.Srtintroduc~. limbile lor
nn.tionalc in ~eoale~i in biseriei, ca sa se enltive ~iei ca ~i Grecii in elementnl
, lor. Jnsa cei din Grecia ~i clcrul greeese din Tureilt Ie fac tot felul de piediei
!it I'('alizarea accstei legitime aspiratiuni nationalc, ~i vor en orice pret sa,-i
raellsa. dispara de pe fata pltmantului ca,natiuni aparte, a.~aCrta'a intamplat
ell ei el'NI,en ziee zieatoarea: «pc cinc lJU-lla~isli,moara"nn to laartsa trll-
ie~ti)1.Sunt multe de zis despre acca.sta, dar nu cste locul aei.
CARA-TA~HU
CIONGA
') Uncle din accst.e flnme au 0 aIM originii, dcsjlrc carr \'orbim aim'oa.
71
1
"
de ceilalti Homani, pc cari ii numesc = CiObani
~i BAOCX07tOt{J.EVEC;;
Romani.' iata ce scri,:-: «Din Caraguni putini a.u luat p~rtc la. lupta greceasca ...
e
1\0. [.LEVCuVO"K1)VtT(')V.O"UVE{J.EptO"1)
>. 0
{J.e:
-
~\ "''' \ '1:" . \
1){J.WV<1XEOOV~II\OC:;'rocc;;7tpOC<,EtC;;KOCt TOC
1t(Y.f)~{J.OCTOC
, \ -,,. T '" \ r . 'r
"L"OU7tOAE11.0U, 7tpOOEV£yX.OUO'OC elc;; 't'oc m:8£oc "L"'ijc;; {J.clX'1)e; LKOCVOV
' ,
apt 0 {.LOV yevvoc£
wv {J.ocX'YJ"L"WV,
E<; WV 7tOI\I\Ot, 0 OC;;0 O"oYYOCC;;Y.'t'A. KOCTeAmov
"L"O: C.V6{J.OCTci"L"WV KOCL de; 't'"~v (J.v'hl.L'fjv "L"WV emye:yvo{J.&Vw'I. . .). Din CII-
IJlinsul a,cestei carti a noastre se demonstrcaz1i. ca Vlahii incepura,
condusera ~i sfar~ira revolutiunea zis!i.greceasca. dela 1821 ~i tot ce se distinse
in aceasta revolutiune au fost capitanii Vlahi Cll palica.rii lor tot Vlahi. Deci
JIll,IJItclegem fraza Grecullli de mai sus, cand zice: rasa VlahopimeniJor ill1-
p[l,rta~i cu rlOi(GrecH) aproape toate faptele ~i suferintele razboiului, oferind
pc ei1mpurilede lupta un num,ltrdestul de mare de V'iteziluptt'i.tori...». Aiei
mai observa,m ca autoruI se in~eam, cilnd crede ca. din Arvanitovlahi putini
Iuara parte in luptele peJ1tru independrnta gree.easca, se in~eau\' asemenea
in ceca ce prive~terasa, din care faGeaparte Cionga, dici ~i el era ' Apoocvt-
"L"60),00;I.oe;
sau din Homaniizi~iFar~eroti. In ceca ce prive~teporecla de Kocpoc-
yxoUVt~e:e;, KocpocyxoUvt8Ee;, rKOCpOCKouvt8ec;;
aa,u rxocpocyxoUVOt, pe care Grecii
o dml Arvanitovlahilor ~i despre ('.are ei cred ca insemneaza: purtatori de
blll,ninegre (cara turcesc = negru; gunt'i.romft,nesc= blana.) 0bservam ca
ArvanitovIahH nu poarta blan.i, nid negre, llid albe, ci t.ot costumullor este
alb ~i prill urmare Gariiguni nu insellllleaza.: purtatori de blam: negre, oi cu-
vantuI are cu totul aWl. origin a, la care nu s'a gandit nimenea palla aeuma,
~i dcapre care aiurea vorbim pc Iarg unde aratam origina Romanilor din
Peninsula BaIcanica ~i in special a Arvlmitovlahilor (vezi provizoriu despre
Arv<Ulitovlahi cele scrise III.Nr. 288 ~i mai cu seama. la Nr. 295).
Am vazut mai sus ell.Gheorgachi Cionga a. fost nepotul vestitului armatol
Cac-iandoni,despre care am vorbit Ii, pag. 209-217. Fiind aci vorba de rom&-
nitatca lui Cionga ~i prin urmare ~i a unchiului srm Caciandoni, gasim ell
cale a eita ~i 0 aWl,marturie despre aceasta, marturia engIezuIui calMor U r-
q u b.art. In cartea acestui englez, tradusa. in limba germana. subt titlul:
Der Geist desOrients, yon D. U I'll u h a I't, aus dem Englischen iibersetzt
vo.i]'F. G e 0 I' g B u c k, Stuttgart und Tubingen, 1839, in 2 volume, in
.partea 1, pp. 84---86, citim urmatoarele, pe care Ie dam in traducerea
romi1neasca, despre Cionga, Caciandoni ~i desprc "JoTlalli:
«(IANI HACO-IANI
«VUUTRlE BUTU
«Accst pastor roman, c.are in timpld din urma. lomti la Vilia de la, Der-
vonohoria, servi militarc§tc sub T. Colo(:otroni in timpul navalirei lui Dra.-
mali, avand vreo cinsisprezece osta~i. Ciiti dintr'in~ii aduceau oilc lor aproapc
do lupUi.~i 111,
ascdiu serveau ~i ei ca ~j Peloponezienii.
i<MACRI-IANI
. '.) A~a numes.c Grecii .pe. to{;i locuitorii Gredei continentale din .aJara 'din :Pelopqnez.
') In~elege revolut.iunea delll 1821.
75
1
bmpul
tu~iuneinl1valirei lui Dral1lali,
~i pe 1iillga toti contribuira
aceasta oferira militare~te
~i oile lor pentru la IIlPtele
nutrimentul revo. "f.
soldatilor,
[I.I,mcn. ~i ceila,lti Peloponezieni.
«PANAWTI BRUZU
«Acest. vestit capitan ~i de toti cunoscut ora. originar dintr'ull sa,t llumit.
301Caldiiramlui, care se ana. intre Cap§ea ~i osto 0 sucursala (&.7t6a7tcw!.loc)
a comunei Aluni§team: (' AAWVta't'ocwoc.;;),
care lua numele lui Bruzu" de se zicca,
de atuJlci Ciilivelelui Bruzu. In timpu1 revolutiunci cati dobani locuia.uin
acest. mic sa.t.aveau de ~ef pc acost capita.n, care s'a aratat dispus cu toa/;e
rudclc ~ale, frati, baietii lui, gineri, Jlcpoti ~inepoteii lui 1a.numar vreo opt-
. spreze oameni, sa 1upt.ecu mare ze1pentru patrie, dela. inceput.uI revolutiunei
panaIII,sfar~itul oi, cand pc III,difcritelo lupte co s'a.u facut luptftndu-se eu
gloric, a.u cazut aproape toti, afara de ~eful acestei familii Panaioti Bruzu.
« Sa.crifir,iile ~i serviciile acestoi familii n'a,u C01nlJara,{ie
cu nicio aW;'
/am.ilie din Pel01JOnez.Daca insa cineva va vroi sa compue saerificiile ~i 80r-
viciile a,cestei familii eu acele ale familiei 1\Iavromihalilor,Ie gase~te 11/.a,:
mari ~i mai 1/I.ulte,exceptandu-se numai descendenta ~i cunoscutul titlu
tureesr, de Ba*boglu, care insemneaza pe acela, care are putere administra,-
tiva. ~i din cau?..aaceasta :Mavromihalo~tii, dupa. nume, ajunsera. vestiti, lucrn
tan. lotunci avea marc insemnatate. Dar in ceca co prive~to sacrificiuI. po
(',arc esto dato rfiecare sa-l ofere pentru libertatoa patriei sale, Bruzu estc
dcmJl ue oriel' lauda, pentruca oferi mai multo vietime decat oricare aU pr-
loponezi(/'/1,far1l,sa pa.gubeasca casieria natioJlala nici eu 0 Hi.sca,ie.l\Iai ell
sea,l1Iapontru pu~inc1cfemei, care au rama.sdin accst Jlea.l11, guvernul Greeiei
n'a lu,a,tnicio grijii. Nllmai chivernitul ue vc~niea. pomonirc (inteIege a,ici pl\
Gapo-d'/stria) dadea a,cestui batran, pc eand traia, 0 midi. pensiune, oa.r
dupa. ce muri batrii..nul ~i fu ucis ~i Ca,po-d'/stria" fellleile ra.masera, a~a. lara
sa-~i(tduca aminte de ele nirnenea. Faptele aeestea so atesteaza ~i de eel('
doult cparhii din Caritena ~i din Tripolita,.)}
<1>(u't'~xoc;
a mai publicat ~i 0 alta. carte: Mem.orii despre revolutitmea,
greaca: · A 7tO!.lvYjfJ.0ve:u!Loc't'oc7te:pl TIj.;; .
EAAYjvu6j.;; £7tO'.voccr't'~cre:w.;; imo <I>WT~XOU,
7tP(~'t'ou imoca7t!.O''t'ou(= intaiul aghiotant) TOU 0e:08wpou KOAOXO't'pwvou,
·AO~vYjaL, 1858. Aiurea yom face 0 dare de seama desprc cuprinsul acostei
carti, extragand numele luptatorilor romani, ceea ee vom face eu cart.ra.
sa eitaUi.~\.ieimai sus cn oeaziunCiolui Iota BruZ1L.Notam aeuma. aici ea crl
nmi wstit. stcgar ItI Ini Teodor Colocotroni, Nicola Cara-Hal,:u, desprr. care
<1>(<)'t'&.xo,;;
SpU11C In pag. 182 din Memoriilc sale ea: «niciodatii inamicii tlU-l:
viiznri'i spetele >} era. Roman dela Pind, anume din comuna l"Omaneasea.Baeasa.
Ve7.i11llll1clc ~i proJlumelelocuitorilor din Barasa 111. Lista Nr. 44 dela Nr.
278 nl Annatolilor.
E. 1\1.Co u Sill e r y, in cartea sa: Voyagedans La. Macedoine, Paris.
18.31, in 2 vol., vorbind despre Romanii din Macedonia 9i din Pelopol1CZ,
unde est.evorba ~i de aeeia, despre care vorbe~te9i <I>WT~Y.O';;, iata ce zice la
pag. 17-18 din vol. I:
77
.,
') Despre romanitatea Iamiliei SchellderlJei vorbim IIHti incolo pe larg. Vezi deo-
camdata nota dela pag. 19.
;") Vezi nota 3 dela Nr. 216 §i 295.
oJ Po u que v i I ! c (Voyage, vol. V, edit. I, pag. 419) spune ca Ali pa~a pune pc
(;',.mga ca ~ef al blmdelor din Macedonia, c8.ri eran sa impiedice o~tiJ'ile ilUparate~ti,
03a.rii ceru inainte sa-i des. zii.loage ~i Oionga nu VIU ~ ell regret iI trimise. (Cauza a
fnat o.'j..i 1.1cisedoi ,In chi ; vezi 1110Nr. 162).
80
eu a]ti multi armatoli, dand ajutor llii Ali-pa~a in contra lui Ibra.im pa~a
din Berat din Albania. Intr'un nIt can tee (P ass 0 v, }Jag.183, cant. CCXLVIII
vedem pc Cionga in lupta. eu armatolul Teodor Buia Griva in timpul ehiar
31 revolutiunei grcee~ti, dar mai ta.rziu se impacara (T. Co I 0 cot I' 0 n i.
L\L~Y'I)O'L~
O'u!1.6iXvTUJV
T'ijc;'EAA. -PUA'ijc;,
pag. 241). Vezi ~i Ia Nr. 160.
Dcspre poreela Cionga. vezi la. pag. 32, nota 3. AceastrL poreda fie a.udl'
~i Cionta~ ~ionta, Ciontu, ~iontu, Ciondu" Ciondu, ~ionda, 9iondu, ~i CiUJJtu,
Ciundu, ~iundu, $unda, ~i nu-i totdeauna eu sensul de Ciung, oi de multe ori
BateUll patronimie al numelor Cion, Cioana (= privighietoare), Ciun (= len111
lung, ~i ciolan) in formclc Cionea, Cionta, Cioncu, Ciontu, Cionga, Cionda,
Ciunea, Ciunta, Ciunga, Ciunda, etc. Aiurea vorbim pc larg, la p<ttroni-
micele maeedoromane. Vezi un important artieol desprc cuvintcle ciol1ga,
ciung, bot, ~i altc deasemenea in: Zeitscritt li;'r rom. Philologie, 189].
XV Band, 1, 2 Heft, pag. 101-105. Vezi dcspre Cion, Cioniu In pag. 45
la eifra 31.
(Vczi desprc inrndirile 11liCionga ~i Caeiandoni eu familiile Iscu, Lala-
Ditnu, I. Slata la. pag. 160 Nr. 45, pag. 173 Nr. 72, pag. 240 ~i 250; iar dcspre
OaCiOl1do1l1:ea. era din Xeromero al Ar.o<'tmaniei vezi la pag. 204. Vezi despre
I
lamilia, 1sc1/.cil. cste Iflr§crotca.5cala Nr. 288 In dfra 38).
IANI COSTA
220. I ant: Costa, era armatol]a muntii Giu,merca 1) dcla Aspropotam din
Tesalia ~i original' din satul romanesc God~te (P ere v 0 s, . A1t0fL"" 1tOAEfLLY.OC,
vol. II, pag. 87). Din citatiunca de mai sus se vede ca lua parte insemnatii,
in revolutiunea greaea. D. Lam b rid (' (vol. II, pag. 72) ne spune c11Go-
di§tca este cuprinsa in plasa Malac(J,$i,unde am vazut ca. locuesc Roma,nii
zi~i Malaca-~i~i MalacG.9'* (vczi la pag. 5 jos). Po u q 11e v i II e (Voyage,
r vol. II, edit. II, pag. 359) dandu-ne eadastrul Ano- Vlahie1:(Valahiei supcrioarc
din Tesalia) sau al Calltonului :M:alaca~i,dupa. ce, dela pa.g. 324-:358 DC-It
vorbit despre Dolopia sau Ano- Vlohia. din Tesalia, ~i la ]Jag. 858 JOB)lp-a
SpUR despre poplllatia.romana din aceasta provincic, ziee: « Si les maim des
da.mos v3olaques, gerc6es par les engclurcs (XtfLE't'AOtL),
ot leurs formes 3othle-
tiques, n'en font pas dE's houris de serai!, leursinstitntions en ont toujonrs
la.it des ehretiennes piruses et des femmes recommandablcs pa.r In. puret.c
de lems moeurs. Ainsi 130population indl1strieusc de eettc con tree cst mH'
des plus £nteressantes;l observer, et. comme la plup30rt de ses hameaux pen-
iciIetableau)), ~iaci
vent acquerir une grande importanCl\,nous en donnerons
ne da. intre satelc romanc~ti de pe munte ~i Godi§teo,.Tot Po u que v ill f,
care nume~te tinutul AnoVlahia ~i eu nnmcle vcchill de Dolopia, vorbindu-JJe.
2m. Antoni Cund1qiu, zis ~i CundU§opulos, era varul Ini Tanase Diaeu,
1
, din :Mu~uIli1ade pc Parnas, ~i armatol in provincia Talanti, adicli. vechea
Locrida (F i 1i 1110 n, vol. III, pag. 85; T I' i cup i s, vol. I, pag. 204). Cand
inecpu rcvolutiullea greaca era drja blitr&n, dar Iua parte insemnata in en
~i fu rlinit (F i I i m ()n, III, 370; T r i cup i s, II, pag. 75).,
Numnle CundU§iu cste romanesc (vezi Ill.pag. 43, A, continnare deia pag.
42=I)..9i inrudirea lui Cundtt§iu,cu Tanase Diacu, caruia ii era Val'~icare vom
vedea, cii.a fost R{))nan, ne probeaza. c,! armatoIuI Cund'11-$iu a fost de asp-
mema Roman. Vrzi despre Tanase Diamt la, pag. 135 ~i III. Nr. 227.
LIACU CUTOV A
Epirul este locuit de lIn popor exclusivamente tJlahic,din care 0 parte s'a grecizat" iur
majoritatca vorbe~te r()nlline~te*). DaaA ar fi ~tiut Rceasta.D. Lambride, care se crode
Elin ~i.crede cii cu publicarea bro~urilor d-sale aduce sen'iciu elenismului, n'ar fi tipiirit
nido linie macar, Koi vom lua mai incolo ~i din car~ile d-sale ~i din altele, toate numele
tie sat:e, mun~i, raUl'i, etc. din Epir ~i vom dovedi ell.sunt romllne,ei,. mai mult indi: vom
da list-elede numele ~ipronumele loeuitorilor mai din toate satele din Epir ~ise va vedea
cil acele nume, de familie mai eu seamA"sunt tJlahice,a.~aei~in Epir astazi nu existii.
Grecic.i0 parte numai din VlaM, eari eu ~coalele~ibisericile grece~ti eu timpul piir:i.sira
limha rom ani\., iar restul vorbind ~i astiizi romiine~te. Vezi la pag. 262 cum amicill meu
D, Lumbride se ineearci~prin car~ile ee publica sa arate Romlinilor cil mni to~i Romiinii
Sl1lltnpronpe f}Tccizal': ~i sii.-~iia nadejdea,. De aceea am SPUBmai sus eil vom avea oare-
cari discu~iuni eu d-sa, dar mai incolo, ei~eiaici In armatoli suntern oeupll~i eu lucruri
scrionse pentru noi Ron~anii.
1) Cit.e~tlJ:L'iacu, cu l' muiat, cn in cllvalltlll muZ'iare (= muiere), mol'." (= moiu
dc. P. P.
*) Vezi bro~ura: Refutation d'une brochure greeqlle par un Valaque Epirote (ex-
tr:\it tlu Cour'rier d'Orient). 1879. Vezi ~i In. pag. 68-69 din acenstil carte a noastrA.
I 83
...
1 )
..:Porecla Cutova ne este data in limba greaca. ill formelc Cutavas ~i CutuvAs .
Inr' numeJe Liacu este uneori dirninutiv lui Lia (= Ilie, Ilia), alte ori pres- .
curtat din Caliacu. Pc lilnga aces tea se ~tie din Fa. u r i e I (vol. II, pag. :
3J 4) ca IAacu Cutova era din tribul romancsc 11.1 Far~lerotilor, fiu de pastor" /
(11etait ThessaJicn, ct eomme Katzantonis, fils d'un pfitre). Prin fiu de pastor '
nil trebuf1 sa intelegem U1lcioban simplu salariat, c.i Ull om !Jogat in turme,
e~1.re11\1Ie pa~tea eJ, ci avea ciobani salariati, precum era ~i Caciandoni.
$i din nume dar, ~i d n porecJit, ~i din profcsiune, Liacu Cttlova a fost Ro-
mftn. (Vczi despre numelc Cutova In. pag. 65, Nl'. 1(0).
Liacu Cutova Hisa doi fii, pc cari li gasim eu nurnele Mitru ~i N. Liacopol.
1<:1Iuara parte insclllJlata III revolutiunea greae-It ~i faeura vitejii rnulte ~i
~(' d!st.illscra, ara,t,and astfcl ca crau'demni fii ai arrnatolului LiaCtt Cutova,
care, dupa dtlltecul popularl), la somatiunca ce i :3etacn de. Turci de a se
~mpullesan a se inchina Pa~ci ~i Vizirului,raspnnse: Puna cand Liacu este
viu, nu se inchiru(,la Pa§a,. Pa~a are LiaCtt sabia sa, ~i Vizi,' p~ca sa I>:
«(IT pocrxuvO(, A LrXXO, TOV it'O(crii, r:pooxovO( 't'ov ~£~oP'1) I).
LIACHINA CUTOVA
IANI CUTULIDA
224. lani Cutttlida a fost Itrmatol III. mun~ii Giumerca din provincia
Aspropotamdin 'resalia ~i era din satul romanesc Gadi.,tede pc acei munti.
Po u que v ill e (Regener., vol. IV, pag. 54), vorbind despre Iani Cutulida,
zice: (ICoutelidas, comandant des Dolopes de Godistas, village du mont
Polyanos)). Dolopii sunt Ana- VlahiJii, sau Romanii din Valahia superioara
din 'resalia (vczi Itmanuntc despre Oadzfle, dcspre Gad~teni ~i despre caracterul
lor razboinic In.Nr. 220, la armatolul la'nz;Costa,care era din Godi~te).
Porecla Cululida, sub care este cunoseut de Romani armatolul in che-
stiunc, ne este data sub urmatoarele forme de difcritii scriitori, cari-l mcn-
mcntioneazii:
Cautelidas (P 0 u que v i II e, Regb~~r., IV, pag. 54). Ko.~t.~o~~ ~i Kov-
T£).£a<xC;
~i KOTO),,£aXt;,(F i I i m 0 n, III, pag. 349; vol. IV, pag. 149, 166,
293). KOUT£)"L3oct; (G II d a s, VIII, pa,g. 62), Kou't'oc),,£a'tjt;,Kou't'£t..£aOCt;
(' Apo:-
60'.V't'LVOt;,
xpOV. T'ijt; , H rtdpou, vol. 1, pag. 285, 248), KOTU).(a<xt;(LOU"t'O'Ot;,
Toupxo(J.ttl.Ot; 'EAA.:Xt;,pag. 219).
85
Ujn toate fonnele de mai sus aeeea care se apropie mai mult de forma
romaneasca Cutulida oste KO-rUA(ao:.~, daeaam admite ca ~ou-raoc; a Vl'ut
s5,~'eproduca pe romanescul u prin v grecesc~Cutulida cste Hicut precum
UJ'[!\NtZit:Din Cola, nume exelusiv romanese, Romanii formeaza t.liminu-
tivlIl C'ntul1'u~i C'JA,tUri,schimbant.l~ipe 0 neaccentuat in u,. deia Cutul'iprin
t!'l'minatia (81)c;,r.~o:.c;,
care insem~lCaza liul ill grece~te ~i care corespundc
ell esc romanesc. s'a facut Cutul'ida. Armatolul Culul£da, nascut ill Godi~tc,
~nt I'Omftnosc, a fost Romc'in,~i torminatia grccoasciinl/-i poato transforma
sitngele ~i sa-l faciL grcc, precum nici 'J'apopulos, l'arop~tl(}s, Pifjcopulos,
Cundu~opnlos, Bucuropulos etc., )lU-~i pot schimba firea ~i sa se transformo
ea, prin lIlil1unein Greci prin adoptarea unei terminatii grece~ti la numele
leI', fie acoasta facuta de ei, fie de fanaticii lor profesori (vezi ~i Ia Nr. 186).
Homanit,Ltea lui lani C.utnlida se explica ~i prin cele zise 1:1Nr. 220 despl'e
arnULtolul lani Costa, care poate sa fie ehiar acela~i eu lani Cut'uUda sau
(l,cetttafiullui, caei munele Cola romanese il fac Costa,dascli,]jiin ~coala. Deci
I,wi Costa a fost Iani Cota ~i Cutulida era [iullui.
F i 1i m 0 n (vol. Ill, pag. 349) ne dlt. ~i pe Dim1'(r£Cutul1'da ca lupti\.tor
conw.ndant in revolutiunea greaelt..
COSTA-DESPOTI
225; Costa Despoti. Numele Iui Costa Despot'i il gasim intr'o lista de cei
1!l<1,iimemnati armat.oli in uumar de 35, lista dresata de ' ApLa-r,BOCAOCWph-ij:;
(in: Kup.x l1>pOa\N1), pag. 232).N'avem iusa nicio informatiune despre 10cuJ
lJ<!iiterii9i f,l,ptele lui, de-~iII vcdem prenumarat intre eei mai vestiti ,trlllatoli,
p!('eum Cocianclom:,Lepenioh, lani Bucuvala, POt1bCiavela, etc. In revoIu-
~jIIilca greaca gasim in T r i cup i s (II, 127) pe un oil.reeare Mareu Despoti,
0111de arme devotat lui Ali-pa~a,~ipe un GheorgheDespotopol(Ii'i 1i m 0 n,
III. pag. 92), trimis eu Dimitrie Caliva §i Biico-iantt, protopaliC<Lriai arrua-
tnlnlui Tanase DiaC'lt,sa mcarg[L III.Patragie III.annatolu! l\liciu Contloiani
t;1 sa.l decida a so rascula ~i el pc 111. inceputul revoJutiunii greee~ti. Credem
e;'t !Ii M'brcli Despoti ~i Costa Despoti ~i Gheorghe Despotopol, care insem-
JlNLZa finl Jlli Despoti, sunt din aceea~i familie, ~i anume din Epir, dlci Diacu
ell care estc [iul lui Despoti, adica Gheorghe Despotopol, 91-a petrecut" mai
;)Inlt viea!a. in curtca llli AU pa9'bimpreun[t eu OdisCll Anclrutu, cil.mia era,
<tgh.iotant.~i care la numirca, sa ea armatol in Levadia Iua pe Diacu cu cl 9i
c~,"d!'111Crtnu se porni din Ianina sa mcargrt In.armatolia sa Insotit numai de
/)!f!CU, ei ~i de a1ti oarnenide ai lui, intre cad trebue sa.fi luat ~ipo Gheorghe
Dr.,;pot.i,filiI poate al Iui Costa sau Mareu Despoti, devotati Iui Ali pa~a,
d11pa cnm se vede din Jocul citat lIlai I>USdin T r i cup i I>(II, pa.g. 127). .
Despoti Insemneaza arhiereu Ia GrecH moderni ~i In. Romani; Costa
.
D"8POtidar a.r inseuma Costa fiul mhiereuJui sau rnult mai exact Costa Arhie-
86'
j
.. .
re~d Oar Costa a lost iu adevar arhiereu? nicidecum. Romiinii munteni
rad barba ~i rar se gase~te Ia ei un 'JfIl J1eclericsa-~i lase barba nerasa; calld
dar ~rmatolii eu .osta~ii lor crau iu rebeIiuue ~i luptau eu Tureii, i~i Hisau toti
barlnle llerasc, ~l ea,nd SE:intoreeau ial'a~i pc ]a easele lor ~i apareau inaintea
eonectftteniIor, eel care avea barba Celt mai lungft de multe ori era pore-
elit Ciilugiirul SitUDespoti,a,dicaarhie1"et~l, porcelli.care ii ramanea de multe
ori ~i pe care \,i el uncori, vrand, nevrilnd 0 adopta. Arhierei.~i Ciilugiiri se
viid foarte mI, ie~jti din rasa I'Oml1rlCasdi.;deei cand gasim aceste poreele
nu trebue sa credel11 cft avem a face en ciilugiiri sau eu al'hierei. In Jista eo-
munei Perivoli (pag. 92, Nr. 125) ga,sirnnunl('le Noti Caloier,care Caloier
este forma greceasdi. a euvantului ctilugiir. Cunoa~tem familia personal
~i ~tim ca llieiodata n'a fost caJugiir llimeni din aceasta famiIie, ~i aeeastii.
porecW,i~i-arcorigina din motive1ed,tte mai SIIS.Tot a~a dar s'a intamplat
~i eu pOrccla Despoti. Grecii fiindea n'a,vura a.nnatoli n'aveau cui sa dea
ni~te aselllenea poreele, ei sa I'opete ~i ei poreclele date la multi de Romani
armatoli]or lor.
Am vazut a,iurea la Nr. 107, ca a.nnatolul Alexi Cdlugal'ul a fost Roman
~i purta ~i porecla Rmnani,. la pagina, 26, Nr. 10, am vazllt cil.un armatol
Panat:otiCiilt,yiirul,porecJitTramean, a fost ~i el Romii.Jl;in lista de eei 35
de armatoli illscmnati, Ce nc da 'Ap~o'T. BtXAtXWph"y)£; (in K'Yjpoc<l>pOGuv'Yj,
pag. 232), intrc altii gasim ~i pe until numit Hristu Ciilugiiml.
Aceste porcelc liar, hind date de Roml1ni la ;1rIuatoHa lor" ~i fiindea.
numai Homanii au avut armatoli, pc tari putcall sa-i porecleasea astfel,
nu incape nieio indoi11,laea,CostaDe~poll:,Marcu Despoti~i GheorgheDespoti,
eel din trupa lui Tanase D£acu ~i imprellna eu Caliva ~i Biiicoianu, cari ~i ei
D.Ufost Homani, nu ineape, zicem, lIieio indoiala ea a fost Roman.
Fiindea vrni vOlba de lista drrsata de Ba.AtXWpL'T"tjC;
de eei mai vestiti ar-
matoli, dam ca~iva din ei aiei, ueeuprin~i poate in lista noastra totala a ar-
nmtolilor. Acc!?tiasunt: Nastu Zerl1lt,CU7'Upl:, Costa, Strat, GhiorguStrat;
(aec~ti doi din unna veri primari eu Toodor Griva, din familia istorica a
Bnie~tilor, drspre care vezi 0e:63wpoc; KWAOY..O't'pwv"tjc;, 6.L-fJ'Y"tjGLC;
GUfLMv't'W'1
~UA'1jc;pag 212), I ami (h,/'sti, Goga, Pandula, Dzima Nasta,
TIjc; 'EAA'/)VLY..'ijC;
Cion£u, Harmura, Costa
C1.I..(J1:1.I.copol, Apostoli, Hn:stu Toma, Apostoli Leven-
dachi, Ciflugiirul (altul deeM H1'istu Cliluga-rul, mentionat mai sus), Perevos,
istoriograflll, etc. Despre toti aproalle eel de mai sus afara de Perevos, n'avem,
eel putin noi, nicio informatiune dCHpre vieata ~i locu] na~terii lor; numele
lor insa arata elt an fost Romilni.
CAPITAN DIAl\fANDI
\ '')... ~ ,....
I:" (X:J\~U~ ~1tA~P;C~YO~U~ 't".OU 'OAUfl1tOU)= pe Diamandi Nicolau ~i aI1i ca-
t Italll al OIunpullll (Ii III m 0 n, IV, pag. 120»)). Din aeestea rezulta ell,era.
dqJ.itan la OIiIrl~,inainte de revolutiunea greaca. lar in revolutiune II gasim
~[(I.JtotdAe~unaC'ltat in Iuptc impreuna cu armatolii de pe Olimp: Cara-T~iu,
'fllllt, GaC/ll, Gula.1), Siropol, Ba.jdechi, Dimu 'faghila, Tara Liacopol, Du-
!''ioti, Velendza, Cota, etc. (P ere v 0 s, 'A1tOflV"YjflOVe:UflOC't"oc
1to),e:l.wd, vol.
.", pag. 11-13, 9i 24). Nimeni insa nu ne spune din ce anume comuna de
lJl' Olimp era. F i I i m 0 n (IV, pag. 281) lIe spune ea avea un frate, care
~e JHlmea Costct Nicolau = KwvO"'t"occ;NLXOA~O\). Capita,n
ji/olul, Comtlndantul o~tirilor lui lpsilante in RomillIia la 1821, se iscalca si
Gheorga,chi Olim- t
1
cJ III grecc~te: «(re:wPY&X1j~NLXOAeXOU
'OMfl1tLOC;,adica: Ghcorgaehi Nico[(t;t ~
EROUL DIACU
- --------
') Omer Vrioni cuno~tea pe Diaeu ~ipe Odiseu Andru~u dela curtail. lui Ali pa~a, dar J
acuma se prefaeea ca nu-I cunoa~t,e(P o'u que v i II e, Regen-er.,11,.pag.' 411). I
92 ~
j
- Dad!. a~ Ii ~tiut ca nil era sa mol' in lupta, a~ fi oprit ~i pcntru mine
1111eartu~.
- Vrci sa, ma serve~ti ca sa te vindcc?
- Nu te servesc; ~i dad'i. tc-a~ servi, nu-ti a~ aduce uiciun folos.
Omer Vrioni, apreciind eroismul lui Diac'lt, il consoIa CRare sa-I vindece;
dIM'un frunta~ ture din Lamia, Halilbei, ecru moartea lui Diaeu, ea sa ser-
vcascrt de spaima pentru cre~tini ~i Omer Vrioni iI dcte Turcilor sa fad! eu
el ce voiau. Ace~tia se decisera. sa-I frig! de viu; ii dii.dnra. dar frigarea sa
o poarte 01 insu~i, ~i-I pornira la 24 Aprilie 1821 la locul executiei, urmat dr
o mare mn1time de Turci. Diacu pe drum asvarli frigarea ~i adresandu-se
eMr\'AIlw.neziidin jurul sau, Ie zise: «nu se ga.se~tevreunul dintre voi sa mil.
ueidftr dc ee Jasati pc Anadoli# 1) SrtlI1aschingiuiasca? ell nu sunt un cri-
mil1al ).
Dar nu se gasi nimeni sa-I IIcida ~i a fost fript de viu fara a da celmai mic
scnm £IesHi.biciune~i fara a pronunta nici un cuvant. dupa obiceiul armatolilor
in ascmenea. cazuri.
Astfel muri Diacu, eel dintiti martiI' 301revolutinnii grece~ti, in va,rstn de
3i'Jde ani. EI eu drept euvant este eonsiderat ea un al doilea LeomQa,modern.
Lui Diaeu i sc faeura mai multe ciintcee populare ~i inainte de revolutiullca
grl'adl, ~i dupa lIlomtea sa (vezi Pas so v, pag. 59-60, cant. LXX, cil,ne!
SCITiasnbt ItrIuatolii fraW Dima §i Gula SctUtu, dupa. cum 51'vede III,vcrs. 1,3
~i2f1;pag. 60-61, cant. LXXI; pag. 173, cant. CCXXXIV). Aici III,vcrsurill'
33-35 SI'spune ea Diaeu, cand fu prins ~iera. sa-I puie in tcapa, ofera. Turcilor
o mil' de ga.lbcni ~i 0 mie de mahmudielc sa-i daruiasca vieat-a,pentru opt zilc,
pana cand sa soseasca Odiseu Andrutu ~i Tanase Vaia, iar la versnrile 44 ~i
45. vrlZii.ndca Turcii l1u-i daruesc aecle opt zilc, zise: (,las sa fie bine Odiscll
~iCa.pitan Nichita 2), ci au sa mananee tureimca ~i au sa arda imperiul tur-
c.esc~; pag. 175, C§,)1t.CCXXXV. Aici la versurile 16 ~i 17, cand Diacu cra
sa, fie pus 'in tcapa, zice: (,unde e~ti, Vasile fratc 9i tn inbite Gura, sa-mi
. r;tzhunati sangele in contra lui Omer Vrioni? I). Vasile, dcspre care se vo\'-
be~tcaici, est.e Vasile Buzgu, protopaliearullui Diacu, iar Gura, cste armlt-
t.olul Iani Gura. Vezi despre Buzgu la pag. 27 sus, ~i despre Gura la Nr. 285;
Fan r i e I, vol. II. pag. 31-33, notite bibiograficc dcspre Diacu, ~i pag.
;14--37 cantecul).
11'i 1i 1110 n (III, pag. 197), recunoscand ~i 1'1ca, Diacn estc un al doile,l,
Df'.omdamOflern, se pHl.ngc ca pc cand Grecii cci vechi agezara la intra.rca
Tcrmopilclor un leu de marmora, care sa eternizeze mcmoria lui Leonida ~i
') Vezi despre aeeste statui la Nr. 18'1. Vezi ~i despre alte dona~iuni ale d-lui' Avcro{
la pag. 115; dar sunt ~i alte mai reeentn, foarte insemnate, despre eari \'orbim aiurea.
2) Vezi la Nr. 221. Ca era yar eu Diaw, ye2ii F i I i m f) n, III, pag. 85.
94
~i Panurea ~i Gura ~i Manica,. al treilC1~servi subt armatolii romani,
fra.~iiDima Scaltu~i Gula (despre cari vezi ~i 180pa.g. 135, unde se explicit
de cc s'a dat porecla Scaltu lui Dima); dupa toate acestea apoi Tanase Diacu.
cste din satul Mu§unita, sat cu Dunie romanesc ~i faca.nd parte din BA<XXO-
XWpL~.Cetitorul este rugat sa ceteasca. Inca odata Ia. pa,g. 125 ~i 135, ca, sa,
vada.In cc pozi~iunc 'este ziditii. MU§uni{.a~i ce limbii. vorbiau cei din M~~u-
ni,a~i din alte trei sate vecine cu Mu§tmita ~i a~eza.te pe ni~te sta.llci IllS-
paima.ntatoare ca toate satele romane~ti, lucru despre care am vorbit pe Iarg
la pag. 109-114. Po u que v i II e, citat 180pag. 135, spune ea cei din Mu-
~unitl}.~i din cclelalte trei sa,te veeine de pe acele stli.nci, cari era,u Far~eroti
~ipc cad ni-i da de rasa Dorica ca pc toti Far~erotii, precum undeva ~i pe
Gheorghe Dl'acuSuliatul din familia lui Puliu Dracu,~i a lui Scnmpu Dracu
;spune,zicem, despre ei fraza: parlant un idiome dillb'ent des autres Grecs .).
Cii. Po u que v ill e aici intelege ca vorbeau 0 altii limbii decat Grecii, iar
DUca" ,"orbeau un dialect grecese diferit. de al celorlalti Greci, se constaUi. din
accra, ca el nu cuno~tea limba greaca model'J1a in a~a grad Jncat sa poata,
'dcosebi difere)l~ele dialectale ale Iimbei grece~ti moderne ~i sa vorbeasca de
aceasta. Cei cari ~ti1l,grece§tene VOl' da drcptate, cet.ind Ul'mii.toarele cuvintc
ce pune In gum Iui Caraiscachi: MWpE 1t(Xr:aEe;f.LOU,auyxpu~<X't'E ~(J.~v<xde;
lvocifAAO !lepoe; 1tAeOVMao<x't'ov X<XLxpurpov, XC'lLaupE't'E va: Y.'t'u'l'dja£'t'£
't'otlC;<X1tta't'ouc;~X6pouc; !l1XC;(Regenb'. vol. IV, pag. 340, nota 1) I),
IXU't'OUe;
adiea: ({ :MaiMeW moi,aseundcti-ma intr'uD aIt Ioe mai greu de umblat ~i
ascuns, ~i dueeti-va sa ba.tcf,i pe ace~ti nelegiuiti inimici ai 1l0~tri~). Am
lasat accentuarea intocmai. Cine cunoa~te limba greaca lIloderna ~i cum 0
vorbca.ucapitanii, prin urmare Ca.raica.chi~care nu ~tia.earte, intclege cata,
grcce[~sca moderna euno~tea P 0 u q e v i II e ~i daca era in stare sa dcose-
e bcasca ~i dialectele moderne grece~ti. Apoi P 0 u que v i II e nki nu vizita
M~unita, ci-i se spuse de altii ca vorbesc alt idiom 2).
Dar ~i fara de marturia Iui Pouqueville despre ce limba vorbeau cei din
M~unita, numele ce am dat mai sus din familia Iui Tanase Diacu ar fi destule
sacoustatc romanitatea lui. Dar ~inumele Mu§uniJa al satului in care se nascu
Tana.seDiaeu, sat facand parte din satelenumite SateR01/uine§ti(BA<XXOXWp~IX),
este0 dovada. ca el a fost Roman. MU§unQiu~i MU§Un'itase ~tie ca insemneaza
ridieaturilc de pa.mant facute de carti{.e.La. Macedoromani pc Ianga cuvintcle
. mu.w.noin ~i mu}~uni(i1.exista ~i: 1nU§uroniu (= mU§uroiu), 1nUfUnoniu, !jUll/.U-
roniu, apoi ~ubu.roniu,~ubuloniu, §ubulac. Toatc acestea insemneaza carlilii.
Ii tnumlul de pamant ridicat de cartile; vezi ~i Ia Nr. 213).
Tanase Diacu dar din MU§unita, din plasa numita BAOCXOXWPLa. de pe
Parnas, a (ost Roman. Am spus de muIte ori In aceasta scricre ca pentru de-
DIMU DRACU
228. Dimu Dra.cu a fost suliat, din aceea~i familie din care era ~i Puliu
Draeu, ScumlJuDracu,GheorgheDra.cu~i Tanase Dra.cu...Numele de Puliu
96
J
DraCll ~i de Scumpu1) Dracu nc dispenseazado It ]0 ar11,tav]a.hitatea. Dimu
': Dracuse distinse in razboaiele SuliatiJor inaintc de revo]utiunea greaca"
iar Gheorgachi ~i fratele sau Tanase Drar:u se distinsera in revo]utiunea
greaca (vezi despre vitejiile lui Gheorgachi Dracu: T r i cup is, III, pag.
246, 247; IV, pag. 4, 94, 95, 97, 143, 155, 157, 158; F i] im 0 n, IV, pag.
"287, 288; P 0 u que v i II e, Regener., vol. IV, pag. 5, 16; Per p v 0 s,
kr't"opta:
'TOULOUALOU xa:t IT&pya:c;vol. I, pag. 131; ,A1tOfLV"f)
1tOAE(J.LXer.,
vol. n,
pa.g. 68. Desprc Puliu Dracu vezi ]a pag. 19, 26 la il), 1; Dcspre Scu?nlm
Vracu vezi Ia pa,g. 27 la E); iar dcspre Gheorghe sau Gheorgachi Dracu, vezi
explicari]e ce dam listei croiJor romani din revolutiunca greaca,
~i ]8,
;ClItoate cil.putern sa spuncm ~i aici in t.reacat despre e]; ca intr'o ]upta fa.-
,cilia ]anga Atena.]a 1827, putine ziJe dupa moartea, erou]ui Caraiscachi, revo-
Illtionarii au fost intr'o completa infrangere, pierza,nd peste 0 mie de soldati,
fiindca nu mai aveau un om la, inii.]timea Iui Caraisca,c7r.isa-i comande in
, contra ]ui Chiutahi 1vIehmet Re~it pa~a. In acea lupta ncnorocit1i.Gheorgachi
,DraC'llfacu minuni de vitejie, dar i se sfarama, bratul drept ~i cazu in mai-
nile Turcilor viu. Facut astfel prizonier, pc cand Tnrcii il duceau ]a insula,
'Ennea, Dractt pc drum rapi pistolu] unuia din Tnrcii cari il conduceau ~i se
i sinllcise ('1'I' i c 11pis, vol. VI, pag. 157).
, Vezi cantecullui Dimu Dracu, tatal lui GheorgachiDracu, in Fa u-
Ir i e 1 (vol. I, pa,g. 296) ~i in. Pas 0 v (pag. 155-156, cant. CCXI).
~ DEPpa:~6oc;,('10"'T.'TOULOU)..LOU
xa:t H&pya:c;, pa.g. 14) spune ca Driica'ii
'cra.u din satul Marteani ~i ca de acole cmigrara. 111,Su]i. Vczi ~i 1Iota (1)
dcla pa.g. 26 parte a 1. It acestci carti a. noastrc.
LECA DURU
22\). Leca Duru cste mentionat impreuna CII l1IlU Scantu Bni{l, ea, 03,-
mcni de anne, cari ajut.ara pe Ali pa~a il1tr'o expeditiune in contra inimicilor
sa.i ~i ca.ri mai tarziu ii scapara ~i vieata (' Apa:ca:vnvoc;, Xpov. 'T'YjC;
, H 7tr::t-
. pou, partea I, pag. 251, nota 2, ~i ' APLO"'T.
Ba:Aa:WPLT7jC;,
in Kuper.<l>pocruv"fj.
: pag. 67-68).
, Numcle Dum ~i Buia arata, ca au lost Romani cei eari 1('purt.al1.
FAR1vIACHl
') Vezi nurnele romane~ti articulate Nic-Iu, Scump-lu , ){ ani a t i in Acta et d!:l'l.
g7aecade M i ~ 10 sic h, vol. III, pag~ 271-272.
97
gtwhi ~lim.pi~tulla 1821. Despre acestc averi confiseate de Ali pa~a ne vor-
be9t~\>1FIll m 0 11(voJ. I, pag. 249--250) Intr'o serisoare ee publica, pe la
1820, din care se vcde ca Iani Farma.chi era la Bucure~ti ~i Eteri~tii vroiau
sa,.f trimeMa la Ianina cu pretext ca. sa se uneasca eu Pa'9o bri, care asedia
pe Ali pa~a, 9i sa-~i reia averile, <Jarin fapt ca sa IntiUneasca in Epir pc to~i
iH1Ilatolii~i sa Ie spun a sa fie gata pe:ntru a i:ncepe revo1utiunca, pentru care
luera.u eteri9tii. In scrisoare se zice ca" daca mergea aeolo Iani Farmachi
insotit ~i cu scrisori de recomandatiune dela cteri~tii din Bucure~ti, « u~or
« era sa pontil, sa. vorbeasca cu toti c8,pitanii de acolo ~i sa Ie conmnice sco-
« purile noastre. 1\colosunt adunati toti barbatii viteji ai neamului 1l0Stru
« din Grecia ~i ganditi-va cat de 10108era so.fie prezenta lui Farmachi.. .
"Dati, amico, buna atentiune cuvintelor mele 9i gallditi-va, :pentruca acolo
".~UJIt adunati toti capitanii Tesalici, Levadei, Epirului 9i Mucedoniei, dela
"car~ (t$teapta cineva cele ma.i mari sel'vici'i, 9i nu este sUit cincva sa alerge
"din loc in loc sa-i int/Uneasca 9i sa se faca intarziere. Acolo ii gase~te pc
« toti la un loc ~i-i indupleca negrc9it cu mare u~urintrL. . . '). Textul gre-
eew zice: « Evx6AWC; ~3uvoc:t'0 voc O'UVO~~A-/y.rn ~E OJ.ou:; TOUe:; EXE!: K(X7tL't'C1.-
'10\)<;:, ){(XL VIX TOUe:; XOW07tO~~<ry) TOVe; O'X07tOUe; ~(X:;. ' EXE!: E!v(X~ O'uv(Xy~kVOL
O).O~ at y<:vv(X!:o~ iX'Il)pEe:; ":'0::'; Y£vove; (J.(Xe; OC7tO TO ~{;po:; T~~ · E",,&~o.;, )«(xL
O'ToxO(ae~TE 7tOOOV E:XP'Y)O'L~EVEV ~ 7tIXPOOO((x TOU <lJlXp~cXX1J... ~60'(xTE, <p[A<:,
Xo.A'~V 7tPOO'0Xl}V d.; TOU<; Myoue:; ~ou, XIXL O'TOXMe'ij't'E, 8'n hE!: ELV(XLO'VV(xy-
!l-FVOL8AO~ ol K(X7tLTcXVOL
T'ije; 0EO'GCY.i\((Xe;
AEOIX3E(('.(<;,'H 7tdpou XOCL M(XXE-
106
258. IIIlInacu Manaca. 308. Nuli Palio. 358. Gimu IJut.ichi.
259. Joga Manachlfa. 309. N. PaJiura. 359. 1. Rahavelia.
260. ZiRI Ma.ndcla. 310. Manu Pandosti. 360. Joga Rahovltu.
261. Gr;. Mania.. 311. Manu PApari. 361. Anagnosti Ramu.
262. lIrist.t1 Ciulimani. 312. lani Papad. 362. Gg. Rita.
263. Gil1la. I\lanoli. 313. Miha Papa-Gr;. 363. 1'egu Rizll.
264. N uli Manu zit . 314. 'l'egu Papi. 36,1. Zisi Rizu.
261i. Gg. Margara. 315. N. PapiIli. 365. A."Hociu.
266. Mihu Margariti. 316. N. PapuJia. 366. 'l'eodor Rocill.
267. Zica 1Ilastaca. 317. G. Para.festa. 367. A. Sabacll.
268. lani Matea. 318. N. Parafesta. 368. lani ~abitcu.
26!J. 111.Hagi-l\1ati. 319. Tasi Parafcsta. 369. Gg. Sa.caraca.
270. i\l. MihiUiciu. 320. Cu~iu Parli~i. 370. Mihu Sachelari.
271. Auton lI1ihi. 321. D. Pa~iu. 371. Nic. Sachelari.
272. Dimitri .Cara-Mihu. 322. D. Pascn. 372. D. SRcillia.
27a. G. Dili-Mihu. 323. G. Patilrghia.. 3n. Mihll Sacu-Leva.
274. ilfillU Cara-Mihu. 324. D. PAvJi. 374. Nachi Sacll-!I1enu.
275. N. Mihilli. 325. Zisi Paza.iti. 375. Dimitri Sada.
276. J. Mihitli. 326. Nasi Pendii. 376. lani ~a.flia.ni.
277. 1. 1IIiIi-Menu. 327. Mii.tu~iuPici-Mihi. 377. Gimicu Sa.marii..
278. Gherasi Minga. 328. lani Pici-Mihi. 378. Culll~iu Samara.
279. A. Misten. 329. lani Pi~-Miha. 37f1.V. Samoladu.
280. lIIit.ru Moca. 330. Adam Picu. 380. A. ~a.pcra.
281. Tulia Mochen. 331. I. Pili. 381. D. ~ltpcra.
282. Sil11n Mitlia Moram. 332. Anton Piperi. 382. Adam Sarafilli.
28B. {<herasi lIloraru. 333. Joga Pipcri. 383. Zisi Sitrpu.
284. Sil1lu Millca. 334. St. Piretu. 384. A. ~atra.
285. Gu~in lIIusta. 335. Joga. Pirvana. 386. .Joga Savat,lIla.
286. N'. Naca. 336. N. Pispi. 38H. Gherasi ~oca..
287. N. Na(:ea. 337. Nicola Pispiricu. 387. Gima ~cra.cu.
288. 111.Tomn Nachca. 338. M. Pi~a. 388. A. $creta.
289. Mihu Nacu. 339. A. Piteni. 389. Gg. ~eca..
2!10. Goga Na~l'a. 340. Gughl~a. Pi~i. 390. Gg. Cara-gillln..
21H. Tasi Na.imi. 341. Manacn Pit.i. 391. Zisi Sirnachi. .
292. G. Naza. 342. Pnlin Pit.i. 392. Zisi $imblicu.
293. Null Niea.. 343. Tasi Piti. 393. D. Smixiatll.
294. lI1i~ia Nica.. 344. Adam Pivol. 394. G. $iorbi.
291i. Z. Cut.n-Nien. 345. N. Pliei. 396. lIlihu Spanu.
296. Zisi 1. Papa-Nicola. 346. Niciu Rru7.U-Dina. 396. N. Spaun-Mihtl.
297. Gillin Nicu. 347. Guli Psohiu. 397. T. St.a.iclI.
298. G. Nifamli. 348. N. Pucichi. 398. Zisi Staicu.
299. Mihu Nigza. 349. A. Pilhia. 39!J. l\Iitru Stann.
300. G. Paca. 350. Gg. Pilbia. 400. Joga. Stasi.
301. 111.Paca. 351. Jags PuhOni. 401. Ta.!iuliStasi.
302. 'fasi Padiu. 352. M. PubOni. 402. Manoli Stefa.
303. lIlitru PiIglitii. 363. Zisi Pulihru. 403. Tasi Stencil.
304. Dimitri Pagonu. 354. Mihu Pundica. 404. Hristu P;l.pa-Stcrg-hiu.
30r,. i\liha Pal a.. 355. Mu~iu Pupte. 405. Zisi Stiln..
306. Zisi Pal~ca. 356. Costa. Purieu. 406. Adam Stimoniitri.
I, 307. lIfiha Z. Pala~ca. 357. Mihu PUliioni. 407, ZisiSlIltanu.
107
108. N. Susdichi. 429. Sisi Cuml-Tringa. 450. G. Vmca..
409. M. Svarna.. 430. M. Tripu-Spiti. 451. .Joga Xilo-Mihu.
110. D. 'rabuca. 431. A. Truvaciu. 452. Zisi ~i Manu Xinuli.
,111. Gg. Taha. 432. Iani 1uc3. 453. Mi~iu ZarambiJca.
.112. Giogu Tahula. 433. Miliu 'filcali. 454. Gimu Zechiu.
H3. Goga 'l'ambiui. 434. Zisi 'furi. 455. Zisi Zerva.
414. A. Tamila. 435. Iani Uritll. 456. St. Mil.tu~iuHagi-Zicu.
415. G. Cara-Thana. 436. Nicola Urau. 457. Mihu ZicUli(Cu~u-N&.
416. Gg. Papa-Tanasi. 437. Zisi Vara. chi).
.m. Zisi 'fangUri. 438. Mii.tu~iuVardachi. 458. Nuli Zidru.
418. Zisi 'fapurnu. 439. Tegu Varvami. 459. Adam Zimaricu.
419. Adam Ta~ia. 440. Cota Va.vilra. 460. Adam Zisica.
420. Culita. Carn.-T~iu. 441. Stefan Veli. .161. A. Papa-ZisL
421. larn Tau~ani. 442. Mihu Mandra-Veli. 41)2. N. Zisi Hagi-Zisi.
422. Zisi Tecuse. 443. Hristu Mandra-VeiL 463. Zisi Zora.
423. Costa Tigarida. 444. S. Vendza. 464. Nicu ZotL
424. V. 'l'oma. 445. St. Hamu-Verghia. 465. Tasi Zotu.
421}.S. Tragacica.. 446. Zisi Vinoti. 466. Zisi Zuca.
426. Gachi Trandafili. 447. Mihu CacavitL 467. Gu§iu Zuehi.
4~7. Tegu Tranu. 448. Cu~iu Vlahuli.
428. 'l'anasi Tremi. 449. Joga Vrastiniotu.
Notii. Dupa. informatiuni din fata loeulu.i, multe familii din San-Marina au emigrat
§i se ana a§czat.e aiurea. Astfel peste 400 de familii se afli!.a~ezat.e In orlt§ul Trieala 1)
din Tesalia; vreo 200 in Cardita din Tesalia; 30 in Vlah{1linadedl.la Olimp; 30 in
(Trebeni la poalele orientale ale Pindului; in Tarnova din TesaJia peste 100 de fa-roilii
~j in Larisa peste 80. Sunt multi a~ezati in Cojani §i Seb.li§tein Macedonia, §i in Discata,
dincolo de raul Pliiciarlu de langi!. Grebern, 8e ana vreo 10 familii. ~i in larnua ~i in
Zngori se ana. mnlte familii din Samarina, liar §i in aUe mlllt.e piir~i. Familia lui
Nicola Cojanitul, ci!.pitanul, era din Samarina, a~e7;ati!.in Cojani ~i in Samarina Ie
ziceau Capsomidi.
110
6. la, Carpino 22. in Gnrit-a(ostc izvor). 37. la Pa.pingu (munto).
7. » Ciitalncu. 23. in Gurpariu (loe nnde 38. . Pii.rlcndzi.
8. in Cela. (un varf de poporul uede easnnt 39. a. Pia.sineu.
munto). drad). 40. a. Pleamtii.
9. in Cili~ti. 24. in Hrusti~j, (loc,de vii). 41. »Poareii..
10. ,} CiochinoYa. 25. a Laeu. 42. ,) Grisen.
11. . Codru dB a roate. 26. »Val de a lacu. 43. I'al Pulia.
12. 180ali (~osti. 27. »Lebrisin. 44. la Riisadini.
13. » D;;3,din-li. 28. . Lepo-holi. 45. a Sca.rvena.
14. it Diman. 29. . Liasell. 46. » ~olati1ra.
15. l'al Dlmo~i. 30. »Lisva (la apa. eu 47. »Soa.ni~ti.
16. la Dulova. mazgii). 48. 180Siliva.
17. in D;;cana in Ciuma. 31. ') Lilcin-Iu. 49. ,) B80lta Strigiilioi (stri-
18. » Ciuma. (in v5,rful 32. »NucfL (Ioe). goaei).
munt,elui). 33. ,) Pitdea.-mare (~cs). 50. » Useanto (Ioe useat).
19. a Ghigor. 3,1. 180al Palin d;;eana{!leal) 51. a Val (0 parte. a mUlI-
20. a Ghi;;davell1. 35. 180Pii.!tilri. telui Papingu).
21. a Gugea. 36. » P,mderlllu. 52. Valoa ra.
S,!'AMULI GACIU
231. Stamuli Gacin a fost armatolla Agrafa, (1' r i cup i s, vol I, pag. 131;
J)'i I i m 0 n, IV, pag. 147, crt.a fost armatol in Etolia). Ellua parte insemnata,
in rcvolu~iunca greaea (F i I i m 0 n, IV, pag. 147 ~i aiurea).
Poreela Gciciu imcmneaza tnpul, eMe conduce eaprelc. Stamuli Gac'iu
r<iTO'O~)a
(~TOq.l.OU).:YJ~ fost Roman. Poate ca era din familia armatolilor
Trambuca ~iGi1.ciuli,fiul Jui Trambuea (vezi la Nr. 15 ~i43) vezi despre nurnele
Stamuh la Nr. 227.
VANGHELl GACIU
232. Vangheli Gaciu a fost capitan la. Olimp ~i in ora,~ul Vodena (vechea
Edesa, capitala de vara it regilor maccdoneni). EI trebue sa fi fost din aceea~i
fami1ie eu Stamuli Go.,ciu,de mai sus, deJa, Nr. 231. Per e \r 0 S (' A7tO(l."'1')!LOEU-
fLiXTOC
7tOAE(l.Lxd:,vol. II, 13-14) ni-I dB. ca dela Olimp ~i ell numele 'AYYEAij~
K&'t'croc;,
pe ofmd la pagina 95 ni-I £la,' Ayyel.'Y)c;r&T~Oc;. Se pOl~eclea'dar
Gaciu (roc't'~oc;),nu Cticil£(Koc't'?;oc;).Lua~i.elp:a.r.t;einsemnata in revolufiunea,
111
gren.i'5,(VeZI:<PW't'OCX.Oc;,
pag. 234; T I' i cup i s, II, pag. 180, 187, IV, }Jag.86;
Pel v u s, ,A7t'of.l.v.7t'OAE:f.l.tX1X,
vol. II, pag. 95).
Porecla Gaciu estc romaneasca (vezi la Nr. 231); deci Vanglwli Gaciu a
fost Homan.
CAPITAN GHIOTU
:m3. Capitan Ghiotu din canteeele populare, despre eare yom vorbi mai
la vale, se vede ca a fost UIl armatolla Olimp din aceia cari au fost inlocuiti
prin 8,~anumitii Dcrnenag azi albanezi. Nu se ~tie precis cand a trait, de~i toti
il pun contimporan eu Ali pa~a, bazati pe un cantec ce se aWl in F a u r i e I
(vol I,' pag. 124) in care se spune ca veni 0 veste ca toti Capitltnif de pe Olimp
sa so duca sa faea. act de supunere lui Ali pa~a ~i ca. toti se duserrt; «(doi
voinici jnsa lIU se supusera; i~i luara pu~tile, sabiile cele stdtIucitoare ~i se
suie pc munti ~i alearga la haidueie )11).Se presupune dar ca acei doi au fust
C5,pitan Gh1:0tu~i Capitan Stergl&iu,in ale carol' cantece populare se exprima
accpa:?iidee, adiea, ca amandorura Ii se luara capitanatele. lata ce se zice in
cantt'cul lui Capitan GMotu (F au r i e I, vol. I, pag. 126, versurile 3-11):
«( Ce to gande?ti, Ghiotule, ce-ti pui in gaud? Nu-i timp de anna101 sau sa. ie~i
CAPITAN GULA
GULA DHA1;)CU
235 bis. aula Dm!}C'l~ a fost armatoI Ia Olimp ~i Iua parte i.nsemnata ~i
In revolutiunea greaea impreuna eu armatolii OlimpuIui, Diamandi Nicolau
Law, Nicola Cojanitnl ~i cu aljii. ArnllLtolul Nicola, Coja,nitul este cel despre
earl' am vorbit ilL Nr. 58, pa.g. 169, pe c.are, dupa Pouqueville ~i altii, i-am
dat porec1a de KO:O'O!.LOUA'Y)<;, care ar Ii C~<;o-mul'i- Cll§ de mulii = Ca§ de
catir. Dupa infonnatiulli dela batrani din ora~ul romaneHC San-Marina dela
Pind, cl avea poreda de familioCapso'm.ub: ~iera din familiile din San-Marina,
a~czatc in Cojani. F i 1i III 0 n (IV, pag. 281), care Yorbe~te desprc armatolul
(?ttla D'I"a.1Ct~,ii scrie numclc rOUAOC(;l~pcXQ')(OU,pc cand el se su bscria rOUAIX<;
N"t"pcXO'y.o,adica, aula, DrWjr:u (F i I i HI0 n, IV, pa.g. 486, la nota (b) dela
.'h. 281). Nllmrle attla, Guli, auliu este prescurtat de regula din Tegula, Teguli,
'l'eguliu, diminutiv al numclui de botez macedoromaII, foarte des auzit, Tegu,
l'ega. Uneori el este prcscurtat dela Ghiogulll.,Ghiorgu.lt',Ggiorguliu, diminutiv
lui Gheorghe, ~i deci rste nume romilnesc. Ia.r numele DrllfC1teste un dimi-
nutiv aI unui nume Duru sau Da'ra, cari se aud en porecle 111. MacedoromiIDi.
Din Dum ~i Dam se fac intaiu dimiIllltiyele Duraciu. ~i Daraciu ~i din acestea
;tlt!~diminutive Dura(~iC'lt ~i Daracicu., cari apoi se prefac in Dracic-u~i In fine
(II Dra.~cu.Porecla dar a lui aula DT(1.~cU este ~i ea romancascii. ~i deci arma-
tollli Gula Dra~cu' a fost Romil.n.
Despre faptele militare ale lui Gula Dra~cu vezi in T l' i cup i s, II,
pag. 185, !;1iin Per e v 0 s, 'A1to(.Lv'Y)(.Lo\l<:u(.LO:"t'ot
7tOAe:p.Lxa,
vol. II, pag. 24.
Desprc formlLrcanurneIui G1da vezi ~i la Nr. 166 dela pag. 78. Vezi despre
m'matolii dela Olimp la Nr. 246 111.Gheorghe Olimpiotul ~i la Nr. 226.
IANI GUSTI
236. lani austi. Desprc accsta nu ~tim alta deeAt simplu cil.a fost armatol,
dupa 0 lista de armatoli ce gasjm In Apt(]"t'O't'£A'Y)<;
BO:AIXWp('T"Yj<;
(In KupiX
116
!.!JPOC1';V"IJ,
pag. 232), in care figureaza ~j :numelo lui. Porec]a oste romaneasea,
deci 11tni Gusti a fost Roma,n.
In cartea: 'B(ot lle:).o7tovv'¥(CIJd:v~pw'JY.OttTWVe~ClJ6e:v
de; T1}Vne:).o-
7tOVV"fj"jOV kA06vTClJV 07tO 4>ClJT(OIJ XPOOOtV607tOUAOU ~ 4>ClJTcXKOU,ev 'A61jvOtte;,
1888,Ia pag. 272, cetim ca rani GtMtia fost ~ie]initiat in ale Eteriei greeo~ti
~itrimis do IpsiJanto din Odcsa, undH se dusoso, e11.Sit initieze ~i el pe altii
ill Peloponez ~i aiurea.
HONDRU
237. GheorgheHmtdru ne osto dat de F i Ii m ° n (I, pag. 133)intr'o lista
de eomandanti mercenari, cari servirrt alternativ in armatele francezrt,
fUSa ~i engleza in insulele Ioniane pe la ineoputul seeo]ului al XIX-loa.
EI figureaza in aeoa Jista cu nUOlelc: 1te:V1jVTOtpxoe;
re:ClJpYcXy."fje;
Xov8poe;
adica: ~ef peste cinzeei Gheorgachi Hondros Acarnanian I).
'AXOtpVOtVOtLoe;,
GheorgheHondru trohuo sa fie din familia armatolului Hondru Mara, despre
care vezi 111.
Nr. 82; prin urmare a fost Roman. Cii.in !ista de mai sus F i ] i-
m 0 n I-a scris XovSpoc;,iar nn X6vSpoe;,aceasta nu opro~te pe Xov8poc;sa.
fie Hondru, clLciFilimon olenizeaza numele ~i poreclcle romane~ti. La Nr. 82
se lamure~te .nafionalitatea romana, a lni Ghcorgachi Hondru.
CAPITA~ IANI
l\iANTU ECONOl\IU
239. Mantu. Economu a fost unuI din secretarii intimi ai lui Ali pa~a,
~atrapul Epirului, cu 0 mare influenta pc langa el. L'am pus ~i pc eI printre
itrmatoli, cft.ci,ca Roman, fi'ieumult ~ipt'ntru armatoli ~i pentru iJHlepcn<lenta
gn'ceasca. Dupft moartea tragiea a lui Ali pa~a, SultanuI, vrand sa. afle como.
riin Iui, scrise Sit i se trimita din Ianina 111.Constantinopole pe cei trei prin-
cipali sccretari ai lui, adieu pe 111antu Economu,pc Colovos~ipc ~tefan Ducai
!ma Pa~ii, cari luptau cu armatclc Iui AU pa~a ~i cari in fine il ucisera ~i
impftrtira intl'l) ei toate comorile lui, ucisera ~ipc cei pc doi dintre secrctari
I?iIe trimisera capcteIe la Constantinopoli, iar al treilea, ~tefan Duca, lTIul'ise
iJH~intein inchisoare (vczi Filimon, I, pag. 217, 317, 328 lIota (a) dela
N:'. 130; ,AptO''r. Bcx/.,occ.up(TIjC;,
ill 'A6. L\tcXxoc;,pag. 239, 245; Po u q u e-
v i II 0, Regenb'. "01. II, pag. 102). .
') T!ttid Illi capitan rani nil se numea IIom' 'Av3peoc<;, ci 'l;ocr,oc-NL>c6AOC<;,
~i era din
Inl11jlia. Cv.~l!tla.lilor. Capitan lani fa.cu multo incursiuni in provincia Colonia din Albania,
tll sa-~i riizlmne in contra Albanozilor, care se incercari sii-i calce patria. A fost, lI1ult
tiwp gruaZlt lor ~i-l nU1l1cau [an'i [>/'illi. Cand plangea.n copiii in Alba.nia ~i lIlumele voiau
s,,-i all1enin~e ca sa taca, Ie ziccan: taci ca vine lani Prilti ~i-ti taie caput Pc cl il triidil
Ull t"\'anj~ al sitU ~i sill patriot numit Coza. Acestc informatiuni.le de~inem dela f,tmilia
[IIi Capitan III,ni din San-Marina. .
118
af~at ~a ~i in familia lui l"'ffantuEcouoIJIll se vOl'bea inca romane~te i.n timpul
Ill! All pa~a. Intr'o recenta calatoi'ie CP alll facut prin Zagori, pe oriunde
am trecut ~i am iutrebat, mi s'a. spus eil.ei se cOJlSideraca. Vlahi, caei pana.
cri alaitaeri vorbeau roma.ne~te pariJltii lor. Astazi in Zagori numai in
12 satn se eU]loa~t.climba romftllcascn, iar la eelelalte se vorbe~te sall curat
grece~te sau 0 gn'ecasea. alllcstccati'~ eu romane~te. Listcle de nnmele locui-
t.ori/or satclor din Zagori, pc care cititurulle ga.se~l.ein aceasti'Lc.arte, il CQJI-
vinge ca zagoriaJlii sunt Vlahi.
Grecii in timpii din urma inventara un CUyant, prin care i~i inchipucsc
ca. pot sa tread'i. pe Romani in rubriclt Grecilor. Ei, yorbind de Romani, ii
numesc DAtXXO<pWVOL
"EAA'1)'Je:c:;,
adica Oreciyorbind romane~te, cu alte cuvinte
ca Romanii dela Sud sunt Greci, eare insa vocbesc romane~te. Numele de
familie, daca un alta, ale Roma.nilor de/a. Sud arata ca ei n'au llimica comun
cu Grccii.Noi, yocbind aici despre Vla,hiidin Zagori,putem cu drept cuvunt,
nu Cllnedl'ept ea Gl'ecii, sa numim pc eei grecizali din oi rpOCLXOcpWVOL BMZOL,
adica (ca sunt) Vlahi, vorbind grec.e§te,~i sunteIIl autorizati sa intrebuinl1\.m
'aceasta expl'csiune prin faptul ca toti batranii zagoriani spun ca ei sunt de
origina Vlah£, luccu afiJ'mat ~i de veci.nii lor, cari i~i conserva inca limba lor
romaneasca; apoi numele lor de familie sunt romane~ti ea ~i ale tuturor celor
lalti Homani din Peninsula Ba.Icanic5.. Dar desprc vlahitatea Zagorienilor
yom avea ocaziune sa vOl'bim ailll'ea pe larg.
Poseda.m Humele ~i pronumcle loeuitorilor tuturor satelor din provincia
Zagori din Epir, atilt ale celor Hcgrecizate, cat ~i ale celor semigrecizate ~i
grecizate.
Dam aci pentru moment, Hindea revenim aiurca, ~ease liste de numelc
loeuitorilor a ~ease sate din Zagori greci7..ate~isemigrecizate. Aceste liste sunt:
Listtt Nr. 29 din Cu,culi, patria llii Mantll Economu dela acest Nr. 239.
)} » EO din C1tpeSova.
» " 31 din Doliani (pc eale de greeizare).
" ,,32 din Cepclova (= Ciupelova).
" ,}:33 llin Giodila.
I} 1\ 34 din Liopu.
Cititol'Ul, comparand numele din aceste liste eu cele din listele satelor,
cad vorbesc t'omilne~te, va vedea ca sunt acelea~i.
LISTA Nr. 29
NwmeZe~ pronU/meZe lacuitorilor din Cucult.
(Lis La.este inC'ompleW)
1. Familia Bagima 4. C. Bratu
2. Gg. Bendi 5. T. Bucali
B. Pandeli Biea G. D. Captrll
119
I. T. Ceafi 18. Stavru Gaciu
S. 1. Cevi 19. 1. Gavanosu
\I. Hf. Ciuci 20. D. Hangiara
10. A. COCOi'll 21. P. Cara-Hasan
U. I). COCOl'll 22. G. ~i Hroni Cara-Hasan
[2. HI'. Copra 23. Hr. Huta
13. ",tavru CILra-Costa 24. Costa Liapi
t4. f. ClItuzi 25. I. Na~iu
If.J. D. Dimoeiu 26. I. ~i H. Stamati
Hi. Gg. Druguti 27. 1. 'firon
i 7. Petru Flom
LISTA Nr. 30
N urnele .~i pronumele locuitm'ilo,' d-in Capesova
t. C. Barzoca. 13. C. Cofolota.
2 Familia Batavali. 14. Familia Cu~ill-Rafti.
3. Familia A. Bucuvala 1). 15. Familia Dalamanga.
4. Familia. Buga. 16, ~tefan Duca.
ij Familia. Bruzaehi. 17. Familia Ghcorghiti.
t5 Falllilia B1'llzU2). 18. Familia Giabalexi.
'j Bulo-Dimu sau Vulo-Dimu. 19. Familia Giaba.
<', Familia Cacipu. 20. Familia Ginfn.
\J. Familia Caninll. 21. Ta.~iu Hroni.
W. F1tmilia Ccngilu. 22. Hr. Law.
i i -\lexi Cianchi. 23. Familia Leftel'.
ramilia Ciongiu. 24. Familia Marin 3).
LISTA Nr. 31
Cdteva nume de lamilii de locuitoridin Doliani
1. Ba~uli. 16. Harbacbi.
2. Batina. 17. Hrisida.
3. Bazaea.
18. Lulidi.
4. BazM.
19. MandeIa.
5. Biru.
20. Meciu.
6. Born.
21. Monaeu.
7. Caciuli.
22. Panalachi.
8. Calf-uda. 23. Pispiri.
. 9. Caravatia. 24. Plastira.
10.Coti.
25. ~afaca.
11.Cutnunba.
26. Stasinu.
12.Dupi. 27. Ta~iu.
13. Fieiu.
- 28. Vuropulos.
14.Finoglu. 29. Zoie.
15. Giahanieu.
LISTA Nr. 32
Numele ~ pronumele locuitorilor din Cepelova (= Ciupelova).
(Lista este incompleta)
1. Mih. Apostolachi. 8. Familia Biziula.
2. Costacbi Arta.
9. 1. Stef. Gheru Mantu (din fa-
3. FI1.miliaBaioti.
milia Biziula).
4. Familia Baluia. 10. Familia rancH Biciu.
5. Familia Bu~ja-Dimitri. 11. Teohari Blazi.
6. Stati Papa-Belu. 12. Familia Blidu.
7. Familia Beza.
13. Ianachi Bubu-Ia)1i.
') Vezi nota 2, dela pag. 114.
') Vezi nota 2, dda pag. 114.
') A emigrat in Romania.
') f)'au IIlImit astfel pentrucii. AUlost. in Vala-hia.
121
14. Familia. Busdu-Iani. 46. Familia Gu~iu.
15. Familia. Cacica. 47. Nicola Hagi.
16. Familia Caciupi. 48. Papa-Costa Hondru.
17. Costa. CanispiL 49. Familia Iauni.
18. Familia Ceala. 50. Costa Jengu.
]9 Trodor. Chendru. 51. D. Liapi.
20. 9tefan Chiriacu. 52. Mastu Magu.
21. Nit~ (f.) Chiriacu. 53. Hrisl1.Maliu.
22. A. Cioca. 54. Familia Mao.
23. D. Ciolachi. 55. l\fih. Minga..
24. Familia Ciuehi.
25. Familia Ciuflea.
56. Dimitri Nofi. I
57. ~ana (f.) Papa-bni.
26. Familia Ciumbllri. 58. Gg. Chir Pascali. .
I
27. T. Condo-Foti. 59. Familia Primichiri. "
28. Nastasi Cosma. 60. Familia Prunu.
29. Fratii Cuciafti 1). 61. Familia Psiha. I
30. Gg. Cu~iu-Rafti sail CII~idis2).
62. Costa Raieu. I
31. Filip Cu~idis.
63. Familia Cola-ReSli. }
32. Gheghilla (f.) Dalcavuchi. 64. FraW ReSII. i
33. Gg. Dale~N\. 65. Familia Ianeiu }{oma. j
LISTA Nr. 33
N umele §i pronwmele locuitorilor din Giodila
1. Familia Aerivu. 21. C. Copra.
2. I. Ba,iami. 22. Gg. Coeoni.
3. Gg. Badoea. 23. Hr. Cotroci.
4. Alexi Bajdeehi. 24. H. Dadumi.
5. J. Barea. 25. Gg. Driu.
6. T. Bogdan. 26. C. Furca.
7. Bordodulos. 27. Gg. Gogu.
8. N. Calu!)i. 28. A. Gonguli.
9. Hr. Caluhi. 29. D. Papa-Iani.
10. A. Caneeiu sau Ganeeiu. 30. D. ~i NU9ia Lecu.
11. A ~i T. Caprieiu. 31. Gg. l\Ia,lami.
12. 1. Cara.. 32. D. :Manu~i.
13. V. Ciangoia,. 33. 1. Pa,teia,.
14. Gula Ciania. 34. G. Petrachi.
15. 'Stcf. CiIuli. 35. G. Resu.
16. E. Ciuleca. 36. G. ~i N. Riganatu.
17. 1. ~i V. Ciuri. 37. A. Sachelari.
18. C. Coeoru. 38. D. Papa-Spiru.
I\}. V. Coia. 39. Ta9uli Statio
20. T. Condo-Iani. 40. I. Papa-Zisi.
Nume de poziliuni din Giodila
1. Bau~iu, munte. 3; Ciu~a, munte.
2. Belu, munte. 4. CU9chiza, munte.
123
5. Ferecetu, loe unde cre~temulta 8. Surpatit,' :mwlte;
feariea.
9. Vareadzi, locuri ml&~tinoase.
6. Putina, munte. 10. Guve = gauri.
7. Riziani, munte.
LISTA Nr. 34 .
Nutne de poritiuni
1. Bondi, 100.. 6. Manero, loe.
2. Carcop~lia., 100.. 7. Biz§,na, loe. .
3. Ca~ni, 100. 8. Varoo, 100 mla~til1os.
4. Ciuea., munte. 9. Zarpuni, Sarpuni, 100..
5. Lambiri, 100..
LAMBRU
240. lani Lambru.. CAntecll1 CLXXIX din oolec~iunea Pas so v, pag.
134, spune ell. Iani Lambru era RomAn din OiiUirel1:~i mare comerciant Ia.
Ianina ~i 011.Tllrcii, eredem AU pa§8., n eondamnar~, la span zuratoare. Con-
. damnarile de oameni pa~nici Cliolanl: Lambru se fa-ceau, pentruca ace~tia
sustincau pe ascuns pe armatoli sau drepturile comunelor roma..ne~ti. Mai
incolo 130Nr. 260 la; GheorgheTurturi, unehiul lui loan Ooleti, vom vedea
ce sulereau PrimaJ# c.omul).elorromane§ti de cAnd cu revoltele capita-nilar
pentru reea~tigarea privileg\ilor lor l'apite de TUJ"(~~.
Iani Lambru a fost :&niAn, ceea ceo0 ;spiine§i' cantecul §i Iaptul ca era.
din comuna romaneasca Oiili1.reJi:Numele Lambru, lotu, '.Tegu, Fotu;':Ster. .
ghiu, Zisi, suntnationale..la Macadoromani. Poporul crede caZisi est~: dela
124
gr~ecscuI, va: ~~cr'(Jc; gen. tpw't'oc;= lu.
= sa traie~ti; ca Potu cste deia tpc';)c;,
mina; ca Lambru, cste dela. AGr:(L1tpOC; = luminat. Insa, dupa. cum yom
araw. aiurea, numele acestea au aWl.origina. (Vezi ~i la pag. 25, Nr.7 cu COIl-
tinuarca, la pa,g. 92, Nr. 91, ~i nota (22 bis) dela pag. 94, unde din Lambru
se face Lambrat, crczut dc popor = luminat, pc cand cl cste un patronimic
macedoromanesc insemnand: Nul lui Lambru). Poporul mai crede ca ~i nu-
meIe Lambru estc prescnrtat din XiXpcf.AiY.(L7tpOC;,
pe cand acest uumc il gasim
ca nume propriu ~i la nn Troian in Orner (Iliada).
Am pus ~i pe Iani Lambru intre armatoli pentru cuvantul ca a suferit
moartca, dand pc ascuns ajutor ~i con(~ursla scopurile armatoIiIor. Nu ~tim
daca Iani Lambru a fost din familia Iui Paulu Lambru,desprecare am vorbit.
LIACA T1\
MITRU LIACOPOL .
243. NicolM Liacopol. Vezi mai SUi>la Nr. 242 la Mit1'U Liacopol ~i In.
Nr. 222 la Liacu Cutov,],.
CAPITAN DASCALACHI
244. Capitan Dascalachi se nasen in Paleo-Catun(1) din Dorida de pe
Parnas, ~i a fost acolo, dupa. cum spune G u d a s (VII, pag. 339), un vestit
armatol. EI 11fost unchiu de sora al Il.lllli oarecarc Atanasie Scarlat, tot din
Paleo-Catuna, care a fost invatator in satul sau. Fiindca Ali pa~a se decisc
a extcrmina pc armatolii, cari nu i se sllpuneau, ca.uUi sa ucidii. ~i pe 1).1S-
cala-chi;acesta insa, vazand ca Iln. poal;e rezista, se decise sa. se supuna., insa
tcma.ndu-se,nu vru sa. se prezintc, ~i, ca semn de supnnere, ruga pc sora-sa sr~
dceidapc fiul ei Atanasie Scarlat sr~IIlcarga.ca ziilog la Ali pa~a, ceca ce s'a
~i facut.
Atanasie Scarll1l, taUil, dc~i in \'atator in satul sau, a fost pus de Ali pa~a
sa.iJlvetc mai depart.e ca,rte 1a UI1,'cstit profesor pc atunci Ja Ianina, nlllllit
Psalida,' ~i din Scarlat i~i schimba porccla in Lidorichi,. dici plasa Dorida.
de pc Pamas, de unde era Scarlat, se nllmN~ pe atunci Lidorichi (G u d 115,
VII, pag. 339-340) 2).
') Yezi ~i In Nr. 25 ~i :~r. 274. UndE<giisim Catuna in Grecia, dam mai mult peste
triburile Builor.' .
I) Lidorichi ~i Dorida. este acel~i lucru (I' 0 u que v i II e,'lToyag~, II, editie, vol.
III, pag. 307).
127
(T II d as ne mai spunI.' (VII, pag. 334) ca. unul din ~efii familiei Searla--
1) Am citit undeva, dai' nu-mi aduc aminte, cii. acest "Ca.pita.nDdscalachi era din
Sfa.chio~HVlahi Dascalachi. Vom reveni mai incolo, cand vom vorbi pe larg.de Sfachio~i.
129
~i.va, intalni locuitori eu nume roma.ne~ti.9i in J 0 s. Lad. Pic «(Jber
.dM Abst~mmu1~g€ler Rumiinen,pag. 57, randul 4-5 ~iaiurea) oriunde ne vor-
be~te on ne mteaza despre catune, Molo vedem Vlahi ~i vice versa 'astfel
. 180pagina de mai sus, 57, eetim: ~ Sammt €lerdortigenVla.chen(Katuna'Vlach)
etc. ,) D. Pic la pag. 57 de mai sus,eontinuandeitatiuniledespre Vlahii
din seeolul 801XII-lea de prin Nordul Albaniei ~i de prin Serbia, ne da de mnIte
ori euvantul ciitun. lata ce ziee textual dela randul 10-19: (I Din meisten
YJachcn, 320 Familien, wurden jedoch yom Caren Stephan Dusan dem
Klosterdes heil. Erzengelsan der Bistrieabei Prizrengesehenkt,und zwar:
Die vlaehen Blateane am Gestade des Meeres, 87 Familien stark; del' Katun'h
Kostl'ean'h, welchen einst Stephan Nemania den Griechen abgenommen, 66
Familien; der Katun'h Dragolieviei, zwischen Prj~tina und Decany, 100 Fami-
lien stark, und der Katuna Goluboviei unbekanter Lage, 36 Familien stark ».
Toate acestea Ie spunem ~i eautJi.1n sa Ie sustinem eu atatea eitatiuni
.pentru a se stabili ca oriunde e~te vorba de ciitune, loeuitorii lor au fost ~i
sunt Romani, ~i a nu mai reveni eu probe unde yom mai da peste Romani
din ciituneea sa demonstram romflJlitatealor in a.ceastaseriere, al carui
scop. este numai ~i numai a demonstra pentru moment romanitatea un or per-
soane istorice, trecute subt alta firma, ca mai tarziu sa putem vorbi pe larg
despre ele subt firma adevarata a romanismt~lui.
Dupa toate acestea sa revenim acuma 181cateva persoa,ne eitate in acest
numar relativ 181Cii.pitanul Dascalachl:.S'a demonstrat ell. Dascalachi, Scar-
late§ti, Tunte§tii, supranumiti Lidorichi, dupii. numele provinciei, nascuti toti
. in Vlaho Oatuna, au fost Romani. Asima, nevasta lui Capitan lani Gura ~i
fiiea Iui Anastasie Lidorichi poreclit Tunta sau Tunda (caci numele Touv..~
in greee~tese aude ~i Tundas) poarta ~i ea nume romll.nesc,despre care vczi
]a pag. 61 Nr. 82. Asima ne spune G u d a s (VII, pag. 338): 'H i>€~pwt~
, Ao-fj(J.w rxoUpOt xOtt ypcX(1.(1.Ot't'Ot iy£vwaxe: XOtt &V&cpAey&~O e~ ev6ou(jLtXO"tLOU
t>1tEp &7te:A&u6e:pooe:we; -rije; 7tOtTp(8oe;, o(jcXx~e; (1.cXA~crTOt
civey(\lW<1x& 't'oce; ~p{r.);;xti~
7tpcX~e:Le; TWV &pXOtLWV 7tpoy6vwv ~(1.WV xOtt t8£we; 'twv ~r;Otp't'lOtTti>wv I). adica:
« lar eroina Asima Gura ~i carte .~tia ~i era animatil. de entusiasm pentru
liberarea patriei, de cMeori eitea faptele eroice ale vechilorno~tri strabuni
~i in special ale Spartanelor I). Gudas nume~te eroina pc Asima, pentru ca,
cum avem sa. vedem 180Nr. 285, ea comand8oalaturi ell barbatul ei lani Gnra ~.
NA~IU MANDAL
245. Naf}iu Manda.l a fost armatol in provincia Aspropotam din Tesalia,
~i este mentioilat de T r i cup i ~ (I, pag. 315) ~i de F i Ii m 0 n (IV, 151)
ca armatol subt Capitanul general al provinciei Aspropotam. Am vAzut
aiurea. ca provincia Aspropotam este romAneasca. (vezi la pag. 123); am
vazut ca Hagi-Petru, Nicola Sturnari etc., impreuna cu cari Na~iu Mandal
rascoaUi.provinc.ia la 1821, au fost Rt>mani (vezi ~i la Nr. 255); T r i cup is
ne spllne (I, 315) cil. Nagiu MandaI, Hagi-Petru, Sterghiu, Gheorghe, Costa
~i Mitru Sturnari, fratii capitanului Nicola Sturuari, precum ~i Grigore Lia-
cata, ginerelelui Nicola Sturnari, au fost armatoli ai satelor din Aspropotam,
subalterni ai Ca.pitanului general Nicola Sturnari (vezi ~i III.Grigore Liacata
la Nr. 241). Nagiu Mandal dar nu poate fi dedit Roman dupa cele ce preced
(vezi ~i Nr. 65). Despre numele Na§iu vezila pag. 30, R, 1. Iar poreela Mandal
este UIl patronimic roma-nesc al numelui propriu Mandu. Se poate insa ca
poreela Mandal sa fie dela. cuva.ntul grecesc ..0 =
(J.cXV8CXAOVVeriga de
laU§ii 2).
J) \'ezi 18.Nr. 317 numele ,i pronumele locuitorilor din Sira.cu, Intre cari tigureazii
~i unu Const. Psalida 18. cHm 71.
') In canteccle populare grece,ti capita.n Na,iu Mandai este Ilumit B)'CtXoviXO'tO~:TO
XP(ILIXvli'X1I& M«v3IXAOIO IXu-rO~& BA«x0vdlno~, etc. = paeatul sa-I aiM Mandai, aceI
Vlaho-Na~u.
131
Na~iu MandaI in peripe~iile lupt.elor revolu~iunii grece~ti ajunse a fi
mana dreapta a .Iui Capitan I ani Gura, 0 figura mare in l'evolu~iunea greacA.
II vedem dar ~l pe el ap80rand Acropolea Atenei impreun80 cu lani Gura.
Na~iu MandaI. Pe cand continua asediul Atenei Ill. 1826, fu trimis de Iani
(]um sa straJlga birurile pela satenii din Atien ~i.din insula Salamina, pe cari
se vede ca Ie st.rangea CI1mare rigoare, ~i de aceea Tricupis (IV, pag. 57),
::"orbind de acest fapt, critica. foarte aspru pe lani Gum ~i pe Na~iu MandaI:
«( lani Gura trimise pentru strangerea birurilor ~i in SaIamina, unde erau
Atcnienii, pe sceleratul sau satelit MandaI, care prin grozave vexa1.iuni executa
misiunea sa. Subt un astfel de ~ef soldatii sai cei aplecati In dezordini facura
inainte de a se inchide (in Acropol~) clUe este ~i ru~ine a Ie spune cineva in
('ontra nenorocitilor la-rani etc. ». Noi cari cunoa~tem caracterul bland al
Aspropotamitilor JlU credem ceea ce spune Tricupis despre cruzimile lui
Na~iu MandaI, cruzimi cari poate s'au cornia de aIti so[da~i £11.1'80voia. ~i ~tirea
Iui, clici, neputii.nd 01sa cutreere toate satele, trimise negre~it oameni, cari
abuzara. Toti capitanii aspropotamiti s'au purtat foarte corect in revolutiunea
greaca ~i au cheltuit sume eoIosaIe din pungilo lor £ii.r3,sa. despoa,ie pc nimeni
(vezi despre aeeasta ceca co spune G u d a s, VIII, pag; 299--324 ill bio-
grafia Iui Hagi-Petru, in specialIa pag. 319, spre a te incrrdinta dospre ceea
ce spunem mai sus). Credem dar una din doua, ori ca. Na~ju MandaI i1'a comis
~cele cruzimi, ori eii.Mandal despre care vorbe~te Tricupis estc un alt MandaI,
original din satul Signi~a de pe Parnas, despre care vl\zi in G l\ d a s (VIII,
pag. 380).
Un stramo~ al lui Na~iu MandaI cste eantat ea a.rmatol pentru vitejiile
sale in ean~ecele populare. Acest arm(~toI traia pela 1750 (P ass 0 v, pag. 21,
cant. XXVI, versnl 11). Un alt Na§iu Ma11dal tot din aceastr~ familie este
. cantat de popor impreuna eu vestitii armatoli Caciandoni ~i Dipla, impreuna
en cari lupt(~ in contra Iui Ali pa~a, satrapuI Epirului (P ass 0 v, pag. 80,
cant. XCVIII; Xo«(Hdl't"1)c;; pag. 116, eant. 40. In aeest cantec se spune ca
Na~iu MandaI a fost ueis intr'o lupta. ~i ingropat intr'o campie, ~i cand un
plugar ara, plugul scoase din pamant oasele ~i capullui inca en pletele neto-
pite. (Vezi ~i Ia Nr. 65 dela pag. 170, vol. I).
') Vezi la Nr, 2fi(j cft ern fiul Illi Niw Lazu, (Ie~pre care se vorbc§te §i in versurilc
I!;rcce§t,ide ma.i la vall!.
oJ Era fiul lui Ali pa~a, satrapu' !!:pirului, §i Pa§ii al Tesaliei pc atunci.
3) Nil este I!xact; Ie lUlllJOnumai a unora dintre ei fllllliliile (vezi XIXO'L&t-tj,
Jlag. 113-114,
133
- . - __ __ u._ ..._
0 T6ALOCC;XOC1tE't',xveuae:
aTIjv Kocnp(voc rps't'oc;' XOCL't'O (LLXPO Aoc~61toUAO 1) mjpe: TIjv IIAoc't'oc(Lwvoc.~
Filimon considora ca, patrie a lui Olimpiotu satul Fteri de pe coasta Nordici!.
a Olimpului (F i I i m 0 n, I, pag. 93 jos), dar informa~iunile noastre sunt,
credem, mai sigure, CRunele cari ne sunt date de liullui Olimpiotu. Prin urmare
Capitan Gheorgachi Olimpiotul din comuna Vlaho-Livade de po Olimp a
fost Roman. Credem ca. niminea nu se indoie~te ea Vlaho-Livade este sat 1'0-
manese, Cu toate acestea yom da marturia tiparita a unui autor gree modern,
care se 'fere~te ca de diavol sa spuna cAsunt RomAni pe 1110 Olimp~ lata ce zice
NLX6AO:OC; 1. MocYV1)C; (IIe:pL~Y1JaLC; ~ To1toypoc-<ptoc 't'1jc; 0e:aaocAtocc; XOCL0e:'t'-
1:OCALX'rjC;
MocYV1)a(occ;
£v 'A6~vOCLC;,1860, pag. 17 sus): « Intr'un Ioc eu mult .
\.. gachi cu scop de a nil lasa pe V1adimirescu sa treaca raui. Vladimirescu In-
I ~tiintat ca pl1ntea era ocnpata, trimise ~i ruga pe Gheorgaehi sa-l lase sa.
i treaca. Gheorgaehi amana raspunsu1 san pentru a dona zi, in care fiind in-
~ sotit de 400 de soldati a.Ie~ise dUBeel iIJsu~ila Gole~ti. Vladimirescu il primi
I in fata celor mai mscmnati comandanti ai saL Gheorgachi incepu sa-I mu-
streze ca JlU se opuse pe cand intl'au Tnrcii in Bucure~ti, ca-~i caIca pro-
misinnile ~i jnramintele. Vladimirescu vroi sa invinovatrasca. pentru neo-
pnnerea.sa pc Saw, zicund cli.nu vrll sa lupte 9i el; dar Gheorgachi replica.
Ct1.prin tul IpsiIan te cun09tea relatiunile lui secrete cu inimicii religiunii,
I cr~avea dcspre aceasta probe 3crise, ca 9tia ca el Ii lncurajeaza sa caIce CI1
f armcle Principatul, ca prin aceastu. fapta a sa ruina tara sa ~i ca are sa. dea
scama inaintea llli Dunmezeu ~i a oamcniJor. Stigmatizaapoi purta,rt?a, llli
pcrfida.catre comandantii sai prin moartea nedreapta a unora dintr'in~ii 9i
adii.ngaC8.sigllranta pentru cei prezen1i aeolo nu mai era pentru viitor; s'a
cctit in acest. interval in auzul tuturom ~i un inscris secret intre el 9i Vladi-
mirescll,scris inaiJlte de inceperea mi~carii revoIutionare ~i care demonstl'a cil
137
VJdimirrsclI flicu eontra-riul de ceea ce trebuia sa faca. Vladimirescll, care
ilve.a dispozit;iunea" uar nu ~i capacitatea unui om insidios, se zapaci dt; IllU'
~tra.re 9i nu 9tiu ce sa raspunda. 1ar Gheorgachi, vazand CrLVladimirescu
~c ziipaci ~i ca multi din eei prezenti aprobau cele ce zicea e1 in contra ace.
lilia, lIltinzandu.~i manUedespanzura sabia Jui Vladimirescu, care era atar.
nata la. perete dcasupra eapului lui, zicand ca nu mai era demn sa 0 poarte
~i eli vroia sa 0 trimita generalisimului. Cutczanta lui Gheorgachi ~i pc VIa.
di lIIil'cscliilltililidil ~i pc lIiciunul din cei pre zenti TIUirita. Aceasta obser.
v£md.o Gheorgachi, Indrasni ~i mai mult, rapi din braul lui Viauililirescu
pistoalele lui, ~i ordona sa-1 transfere la Targovi~te, ca sa se justifice IJiaintea.
jHintului 1psilantc. Atunci il prinscra unii dintre camarazii prezenti ai !ui
Ijheorgachi frtrrt Srt.! apere nilileni, 11legara cu manile inapoi ~i-! duser[t sub
pi1Ziila Pite~ti; de Molo iI lua Nicolae 1psila:rte ~i-l duse sub paZrt suficicnta
a Targovi~te, unde mustrat iara~i amar de 1psilante, fu dus afm'a din ora~ ~i
'u t[.iat bucati de soldati ca tradator ~i sperjur la 23 Mai, fara Srt fie judecat
dupii legilc rnilitare ~isa fie condamnat in regula, ci pe baza h/ktiilor ce se aflau
in mana lui Ipsilante, prin care se vedea intr'adevar tradarea ~i sperjul'u! I).
(,k;tfel s'aaratat ~i astfelde sfar~it avu Tudor Vladimircscu, om care
ill/)",abincIe patriei sale, dar din cauza extremei sale !ipse de cultura, a cdu-
eatir-jsale barbare ~i a relei sale deprinderi, considera ca iertate uzul per-
fidiei, 8,1tradarii, al uciderilor nedrepte ~i al sperjuriei, prin cari se distinse
pu/'tarea sa din urma I).
. (1ar dupa uciderea acestuia, 1psilante numi ca ~efi ai o~tirei pe cei
doi mai Insemnati comalldanti ai lui, pc Hagi-Prodan, sarb, ~ipe Macedonsehi,
Homan, care purttt numele originei sale din Macedonia I).
Astfel cste descrisa de Tricupis cearta lui Capitan Gheorgachi cu VIa.
dimireseu ~imoartea lui Vladimirescu, ~iastfel este judccata ~i de toti scriitorii
greci purtarca nationala a lui. Despre uciderea lui Vladimircscu Pouqueville
difera de 'fricupis intru aceasta ca el spune urmatoarele (Hist. de la reghlb.
de la Grece, vol. II, pag. 353 jos -354): « Enfin Ie troisieme jour, Theodore
Vladimiresco fut romis Ii Caravia, qui ordonna de Ie decapiter, et trouva
dans la doublure de son dolman une valeur de cinq mille ducats en or ct en
pierreries dont il s'empara I). Despre acest Caravia, numit ~i el comandant
-Je Ipsilante, ~i de ispr/1vile Iui in revolutiunea din Romania Ia 1821, vezi
h Nr. 230la [ani F'armaeki. G u d a s (V, pag. 429-430), relatand ~i el, dupa.
.nglezul istoriograf al revolutiunei grece~ti Go I' don, cele Intamplate 1(\
iTolqti intre Vladimirescu ~i Capitan Gheorgachi, spune ca Vladimirescu,
cund vazu Crt ~i Prodan ~i Macedonschi ~i alti ~efi de panduri aprobau pc
Capitan Gheorgachi ~i declarara ca de acum inaintc recunosc de ~ef al lor
jWacest din urma, puse mana pe sabie ca sa se arunceasupra lor, insa cu
totii strigara: du-te, sperjurule, sa Iii judecat» ~i Capitan Gheorgachi eu
';/I'nauj'iisai iI legara ~i-I dusera la Pite~ti, etc. I).
138
~""!!"8."' '._-'---
Sunt eu totnl naive afirmarilc lui Tricupis ~i ale a.Itora ca Tudor Vladi-
mirescu so za,paci,di Gheorgaehi Ii diJ,du 0 pal:na inaintea comandantilor
sai ~i cn se Ia.sn sa fie ]egat fara eea mai mica rezisten~a. Intclegem cute-
zanta lui Ca.pitan Gheorgachi, fost armatol, fin de armatoIi inspaimantat,ori
pe ]a Olimp, da,r ~i Tudor Vladimirescu ~i oricare alt militar ar fi fost este
imposibil sa ne imal~inam ca n'a rezistat ~i ca n'a pus mana pe pistoalclc
din bran, ca sa se apere. cum vazn ca i se ]uase sabia atarnata in perete, lucru
~i aecsta de necrezut. Tricnpis spune ca sabia lui Tudor vladimirescu era atar-
nata III,perete; se poate una, ca. aceasta.? Apoi Tricupis vrand sa ina1te cu-
rajul lni Gheorga,chi, tocmai il scoboa,ra cu amanuntele de necrezut co ne
dl!..Adevarul cste ca, ~i uiml ~i altul emu animati de aeeea~i dragoste pcntru
patrie; Vladimirescu pentru Homania., iar Gheorgachi pentru liberarca
tuturor crp.~tinilor de sub Turd, ~i ca, la Gole~ti Capitan Gheorgachi dintr'o
cHma mai caldrt It j'ost provocator, ia,rVladimirescu se apara, dar, tradat
dc ai sai, coda numarului ~i cOll1plotului, ee i se urzise ~i cazu victima.
Despre luptele lui Capita,n Gheorg3ochiCll Turcii in Romania, ~i despre
curajul sau am vorbit l.t Nr. 230130[ani Farrnachi, unde trimitem pc cetitor.
ca sa vacla ~i rolul trist ee a jucat Ipsilante ~i paclttosul de Caravia, care,
numit din senin cornandant ~i el de Ipsilante, compromise totul cu IUptil,
ce cladu Ia Draga~ani in contra ordineior exprese ale lui Capitan Gheorgachi.
lupta pe care 0 orclona ea sa-i rama(\ gloria, de invingatorul dela Draga~ani,
iusa pc .care 0 para,si fugind. La Nr. 2BOla lani Farmachi sc vedc ce a facut
Capitan Gheorgachi la Draga~a,ni dupa fuga lui Caravia 1) 1;ialtora,.
Dupa catastrofa dela Drrtga~ani, IIJsilante se decise sa fuga in Austria
eu cativa din ai sai, parasind pc cama,mzii lui de ieri la discretiunea Turcilor
caci afara de vreo cincisute de ost{t~i,cari formau trupa, de elita a lui Capitan
Gheorgachi, osta~i vcterani, otcliti in luptclc cu Ali pa~3o~i fo~ti soldati dr
armatoli de pela Olimp, restul era 8,dunatura ~i nu gandea 111, lupte, ci la pra-
daciuni ~i 130fuga. Planul sau de a fugi in Austria Ipsilanti nu-l comunica
decat nUl11a.iIui Capitan Gheorgachi, caci, spune T r i cup i s (I, 157):
.
I) Caravia, fugind deJa Jupta doJa Dragii.~ani,se facu nevazllt ~i trecu in teritoriul
&ustriac,lara a mai da ochi Cll tovarii~ii sui, pe care Ii parasi I/i dela cnre se t.cmea sa
cava (I"i 1i m Qn, H, pa~. 183 184),
nn pA~eaB9i1:.
139
..I
f.]crgand, dupa infrangerea dela Draga~ani, sprc fcuntarii, ca sa scape U1
Tmnsilvania. ~.
.Amallunte despre cum fugi noaptea Ipsilante vezi la Nr. 230 Ia lani
FOima.cM.Po u que v i II e (Regenb'. vol. II, pag. 366-367) judeca. foarte
aspru purtarea militara a lui Ipsilante in revolutiunea din Romania: «II se
traine jusqu'3oux portes de Bukarest sans oser s'y montrer; il retrograde,
quand il faut marcher a l'ennemi, et au lieu de se devouer avec les Hetc-
nates, il fnit en tcndant des mains suppliantes aux agents charges de l'en-
chainer. C'est aprcs une tolIe ignominie, que celui qui s'etait intituIe Repr6-
s'!l1tantet agentde la Greceose adresser un ordre du jour injurieux a.ceux qu'i!
a.vait traitreusement abandonnes 1). Pe cand dar toti gandesc Ia fuga, soldafii
hnita.nd pe lpsilante ~i lpsilante pe soldati, singuri cari raman la postullor
I,W fost numai doi ~efiMacedoromani,GheorgachiOlimpiotul din Vla.holivade
de pc Olimp ~i lani Farmachi din comuna Elata din Mact:donia, compatriofi
~l amici ncdespitrtiti ~i camarazi de armeinseparabili unul de altul in tot
eursnl revolfufiunii din Romania ~i pana in ultimele momente ale morfii
)(11'(Vezi cauzele acestei amicitii intime Ia Nr. 230 la lani Farmachi). Gheor-
f;<"JhiOlimpiotul, decis a nu-~i parasi postul, conduse pana 130granifele au-
f'triace pe lpsilante ~i se intoarse inapoi.
lata CUIlldescrie F i 1i m 0 n (II, la pag. 190-191) despartirea lui lpsi-
laJltc §i Capitan Gheorgachi la granita: (cSosi in fine ceasnI despartirei a
.---.-----
') «Soldats, leur dit-il: non I je ne souillerai pas ce nom si beau et si honorable
en vous I'appliquant. Laches troupe au x d'oselaves, les trahisons et los trames que
"a us aviez ourdies me forcent a. veus abandonner. Desormais tout lien entro vous et
'no! ~st rompu. Je porterai seulement au fond de mon ame la honte de vous avoir
c.'>mmande. Vous avez dementsi vas aerments. vons avez trahi Dieu et 111.patrie;
ous m'avez aussi trahi au moment OUj'esperais vaincre 1m mourir avec vous t. Aiurea
Pouqlloville (regener, vol. II, 364, randul 0) spune des pre Ipsilante ca 111.Draga~ani,
unde a spus in ordinul de zi« Vous m'avez trahi au moment ou j'esperais vaincrs
ou mourir., spune cii tocmai aeolo: il tI'elatl pas a 80n poste »; iar la randurile 7-20
tot de la pag. 364, Pouqueville, dupa ee mai sus vorbi despre fuga lui Caravia.dela
Inpta de la Driigii~ani, adauga: «Le bat.'\ilIon saere (a. co nom quel fran9ais retien-
11m S€S larmes?) immobile, envoie, rC90it. rend mort pour mort et succombe.
Cinquante de ses guerriers qui Petaient fait jour 111.balonnette a. la main. entendant
battre Ie rappel, reviennent sur leurs pas et tombent victimes de co stratageme
~mp!oye par les Osmanlis , qui s'etaient empanS! des tambours des Reteristes. lis lie
~(>Ilt plus, Irs Tures celebrent leur vietoire par des chants impies, quatld Z'intrbpide
'}eorges du mont Olympe, aussi rapide que l'eclair fond sur eU:I:,les sabre, les dis-
I r.rse, s'empare de l'artilZerie des chretiens, reconqllierl Zedrapeau dll Pheni:l:, el rentrd
') Vla.hii din 'resalia in genere ~i dl'la Olimp inRi CII seama, de totdeallna au fost vi.
teji. lata ce zice d-I A I f red Ram b II U d in carten. sa: L'empire grcc au dixieme side/e,
pag. 260-261:
f Les Vn.laques, de langue latine, n'a.vaient pas, commc les Grecs, Ie respect il)1Jr
dll gouvernemcnt. D'ailleurs, assauvagig par Ie contact des ba.rbares au milieu desqlleh;
ils I!taient emprisonn!\s, !\Ioign!\s de la. mer, enfermes dans ces montagnes qui. deplli&
Hercule jusqu'lI. nos jours, u'ont jamMa vu s'interrompre les traditions du brigandage.
ita etaient de,-enus bientot une deBraces les plus turblflentes de I'Empire. Ils etaient rl'jn-
cOllnuodcs voisins pour le5 colons dela plaine, pour les S!avp-s qui lea a.vnient d6poaa6des,
143
SQrispanaacuma. despre ace~ti armatoli n'am v/i.zut sa. so spun a. eil.ei au fost
Romani. Grecii i-au trecut ~i pe ei ea, Greci, ca pe toti arma,tolii rom4ni
(vezi I. p. 120); nu numai atAta, dar chiar cAndeiteaza pc vreun seriitor
strain, care vorbe~tedcspre vreun armatol ~i spune ea a fost Roman, ei omit
pour Irs colons de la. plaine, pour les Slayes qui les avaient d6possedes, pour les Greca
contre lesquels ils somblent avoir nourri I'eternelle aversion du latinisme contre l'hel-
16nisme. Ce sont eux, assure Niceta.s, a propos de caux du Balkan qui ont appris aux
Bulgares it. detester les Grees 1). Quant a ceme du Pinde ou de In Grande ValachieJ),
agiles comme chevres, ils a"aient coutume de descendre les montagnes sur les territoires
grecs, de piller et d'enlever les habitants. L'histoire ne nous dit rien dos campagnes qui
furent dirigces contre cos derniers pa.r les strnteges de la Hella.de ou de Nicopolis. Ben-
jamin de Tudela, qui assure qu'aucun generaln'a pu encoree'/Ivenir Ii bout, laisse supposer
, de 110mb reuseslentativeset de nombreu.x echechs de Ia. marechaussee byzantine I) t,
«Au XIV siecleencorela Grande Valachiectait: «une des plus dangel'euses conlrees
de l'Europe 0: la gra.nde Compag,nie catalano eut des peines inouies a.s'y fmyer passage I) t,
Yezi §i III.pag. 133-6 din aceastii. carte a noastra.
« Les "alaques du Pinde et dela. Macedoine, naturellement int.elligents et bien doues,
se distinguent d'une faQon remarquable dans les lettres, l'illdusl;ril! et Ie commerce.,.
Des Chroniqueurs byzant.ins "), nous disent qu'au VI-e siecle (57~!) il Y av:dt les Vlaques
en 'l'hessalie, slIjets ficIcles des empereurs byzantins at fournissant toujours avec em,
prcssements de "o.leureux bato.illons contre les envahisseurs qui "enaient du Danube.
Ils se sonI fail l'emar'1uerIi l'tipoquedes KlepMes par leltr passion violenle pour la liberte,
se cOllsiderant comme partie intcgra.nte de l~ nation grecque. Transfonnanl, lorsque la
lyrannfe des Musulamns devinl in,~ul)ortable, les Gorges du Pinde et de I'Olympe en refuges
fuges .) sacres de la liberte grecque, protestant toujours contre ses bourreaux, ils chantaienl
les 80uflranees Mroiques de ceux qui avaient glorieusellleni succombt!: en faisant usage
de la muse populaire grecque, en monlrant des idees et des sentimenls hellfiniques, ils fourni-
rent It l'hisloire de la Greeeune pleiaded'illustreset noblesArmatolesel Kleptes,heros na-
lionaux, pro/esseurs de la nation, et jusqu'd 1108fours ils se sonl 1/totltres protecteurs intel.
ligelils des choses, de Z'esprit, reliant tou;ours la grandeur et la gloTie de l'hellenisllle et
mettallt Ii son service une ineqmparable ardeuT pa.lriolique manifestee par tout d'oellv
res gmndes et gentireusest.
In bisericile din satele romii.ne~ti PatrilLrhia din Constantinopol nu pormite a se sluji
in limba roma.na.. Precum catolicii cred ca. nu se poate sluji 1110 catolici ill alta. limb:!. declit
in cea latina, tot a~a. ~i Arhiereii Greci spun Romanilor ca. nu so cade Is. ortodoC§i a so
sluji in biserici decat numai in limbo. greaca. De aceea pana. acuma Ma.cedoromanii,
afara. de pu~ine excep~iuni, au in bisericiJe lor inca limba greac5., o.~a cil. poporul, mai
ell seamii. femeile, nu inteleg nimica din cele ce se cetesc in biserica.
niei pe ei nn-i nume~te Vlahi, ei iara~i faeltnd seamatorie ziee; ils participent
egalement du caract ere, du sentiment et de la langue des deux peuples grecs
et albanais». Ne miram cum D. Drapeyron, directorul periodicei « Revue
de Geographie» permite a se insera in revista sa ni~te asemenea copilarii
illsolentc eu prctentiunea de a lumina lumea desprc origina Macedonenilor,
scrise de nn grec in mod anonim. Numitul domn anorum Elin, dupa co a lu-
mina,t indeajuns pc public dcspre Macedoromllni, intr'un alt artieol, pu-
blicat tot in ReV'1U3 de Geographie (1890, Livraison de septembre), 11vrut sa.-l
lumincze ~i despre Romanii din Romania tot pe aeela~i ton. Colegul men,
de la Universitatea din Ia~i, dol AI. Xenopol, iJltr'un artieol eminent inserat
in ReV'1U3 de Geograplliedin 1891, janvier, pag. 38-50, a raspnns anonimului
Elin intr'un mod a~a de bine doeumontat, incat ra.spunsul d-sale poate sarvi
ca raspuns pcrpetuu stereotip la toate veleitatile Grecilor.
Vezi la pag. 139, 141 ceva relativ la Dimu Lazu din familia Laze~tilor,
din cari era ~i Capitan Gheorgaehi Olimpiotul. Vczi ~i la Nr. 226 la Capitan
Diamandi Lazu. Rdativ la accst din urma" la pag. 205 la mijloe, gre~its'a
pns ca fu ueis, deci sa se eorccteze, caci nu fu ucis, dupa cum au fost uci~i
Ili~te alti capitani, mentionati I1colo, eu perfidie de catre un pl1~a. Vczi la
Nr. 72, I. p. 173, pe armatolii dela Olimp ~i de aiurea in luptelc de corsari
in contra Tu1'cilor. Vczi la Nr. 226, unde se constata ea. Gg. Olimpiotul ~i
cr~pitan Diamandi emu Irati ~i fii ai lui Nicu Lazu. In cantecele popl11arc
grcec~ti Gg. Olimpiotul este designat ~i cu civintele; TO (L~XpO Acx~61toUAO
==mienl fiu al ]ui Lazu (vczi ~i · Av... re:cupytou, 1toknxov XOCT01tTpOIl'TWV
7tOAmX(';')VTIj:; 'En&ooc;, EV 'A6YjvCXLC;,1880, 1. p. 143, nota 1, b).
rANI RANGU
247. lam; Rangu. Dcspre aeest armatol avem 0 monografie recenta serisa
dc I. Panu Rangu, un nepot de frate al lui I. Rangu. Cartea. cste intitu-
lata: ·
Icu&wou n. 'Pciyxou, 0 :ETpOC't"YJyOC;
'Pciyxoc; y.oc"oc 'to 1821, in EV . AOYjVCXLC;,
1891, Dupa acest autor, pe care il vom cita aiei Cll simplu numc]e 'P&'yxou,
armatolulI. Rangu 11.1'fi originar din satul Got1"§tidela Pind, de unclea fost
~iun a.lt arl11atolIani Costasan Iani Cutulida ('Pctyxou, pag. 16). El era
din familie armatolica ~i tatl11 sall Gheorghe Ca armatol era foarto bogat.
Gheorghe Rangu, in cearta fiind eu ni~te vcri ai sa.i, fu ucis de ei 'P&'yxou,
pag. 61, nota (1). Capitan Gheorghe Rangu a fost armatol vestit in provin-
ciile Valtu ~i Agrafa (' Pciyxou pag. 41 ~i 62) ~i cu marc influcnta asupra.
Etolo-Acarnaniei ~i 011re~edinfa. in comuna LUV't'£xvov,ilnde so ~i JlaSCII
fiul siiu, viitorul mare capitan ~i general, Iani Rang1t, III.1790 (' Payxou,
pa.g. 62). Iani Rangu eredit1\. bogatii1e tatiilui sau ~i mai tarziu capMa
~ialtele mai mari, fiind armatolnl protejat de Ali pa~a.,satrap1l1Epirului, de~i
]47
la inceput aeesta pe ]11.1808-1809 il prigoni, il prinse ~i-] tinu Lnehisin la-
.
ning pentruea se aliase eu Su]iatii in contra lui PayxoIJ, pag. 42 ~i 62.
~ani Rangu juca un mare rol militar in revolutiunea greaca. ~i cartea ;
d-Iul I. Pan u, · PayxoIJ descrie toate faptde luL Foarte des vorbesc cu .....
mari laude despre el ~i F'i Ii m 0 n, (III, 3J9 ~i aiurea) ~i T r i cup i s V
(III, 289; IV, 221 ~i aiurea) ~i Po u que v ill e (Regener., III, pag. 432 .
~i aillrea).
T I' i Clip i s (I, pag. 314-315) spune en. comunele romane~ti dela Pind!,!
Siiraeu ~i Calareji, avand cea dintiti 750 de famiIii, iar a doua 680, se rascu- ~
lara ~i cle la 1821 ~i fnmta~ii lor Consta}ltin Turturi, protopopul Sguru,
Iani Coleti ~i Nicolae lanieu chemara in 1,tjutorul lor pe armato]ul Ianachi
Rangu ~i gonira pe IbraimPremeti, care staliona in ele eu 750 de so]dati,'
tJ'imi~i fiind acolo de Hursit pa~a" care Mund asedilt pe AH pa~a la Ianina.'
Ia.ni Hangu, dnpa Trieupis, ]e veni ill ajutor, dal' tarziu, eaci venira o~tiri '
numeroase in contra ]oeuitorilor, dupi'\.ee singuri gonira pe Ibraim Premeti'"
~i se impra~tiara, a.~aea fu si]it sa,se retraga ~i Iani Rangu ~i ee] ce sustinu
Jupta a fost singl1j"armato]uI Gherorn.balornenosSinteeniotis eu paliearii saL
Cine este aeest Gherombalomenosvezi la Nr. 3171).
D-I 1. P., . PcfyxoIJ,in cartea so.citata 130aeest Nr. 247, protesteaza la pag.
. &7 spuind ea 1. Rang'u nll fugi dinaintea o~tirilor turee~ti, cari arsera cele
doua eomune de mai sus. Dar ee putea face I. Ran!7Ueu eativa soidati in
contra unui DUmar foarte mare de soldati turei? Deci noi eredem ea se re-
trase luptand. Cu toate aeestea arma,tolul I. Rangu, dupa. cum 0 spune §i
.
1. Pan u Pcf-(xoIJ(pag. 68 din eartea, sa), a fost unul din eei mai ilu~tri bar-
bati ai revolu~iunii greee~ti. Fiindca aioi Jloi in aecastrt carte a noast1'a avem
de seop mai Inuit it arata romilnitatect armatolilor de eftt a istorisi faptele
lor, cari gunt deja serise III cartile revolutiunei grece~t.i, nu prelungim
vorln" despre armatolul I. Rangu. Trebue insa ea curio zit ate sa spunem c~
1.mnatolul Iani Ranguse vede ea pliltea bac~j~uri la ost11~jjsai, eare-i adu-
ceau eapete tl'tiate de Turci ~i-i aducoau multe. I~tni Rangu avea obieeiu a
Ie punein saci~ia Ie trimite]a guvernulprovizoriugreeesc.In fine i sefacu
observatiunea cD.acest obieeiu este barbaI' ~i sa nu mai trirnita ~i as~felse
Iasa de a Ie mai trimite (' PcfyxoIJ, pag. 83 ~i 54). Aeest obieeiu barbar,
yom vedea mai ineolo, ca-l aveau ~i Romanii cunoseuti sub numele de
in timpul
2:'t"pC1:'t'LW't"C1:L, venirii Tureilor in Peloponcz ~i mai ineoace §i-I
practicau ~i in Italia ~i Franta. ~i aiurca, unde mcrgeau sa lupte ea meree-
nari ai VenetieniIor. I
Capitan rani Rangu Ina parte eu chelt.uiala sa \;i la revolutiunea del~
. 1.854,facutil. de guvcmul greeesc in .1'esalia ~i Epir (' Prfyxov, pag. 48). El
') Vezi Nr. 317 cifra 85 diu lista numelor din Od/ar-li nude se vorbe~t.t1despre poetu)
Addle Pnrasclli. Vezi ~i In Nr. 278 la fratH Schilo-Dima.
148 ,
I
I
r ~u'i de Ill~a'~ M'u,ali in vB.rsti de 95 de aui Ii lu ingroput la Misolonghi
rntre mormmtulUl Marcu BOJari ~i Lord Byron. (P(~YXOIJ,pag. 42 ~i 48).
. lani Rangu avu un fiu cunoseut eu numele de Dimu Oeliu, care ~i ellua.
! 'parte insemnata. in revolutiunea Ifreaca ~i se distins'e, ajung1l.nd ~i g~neral
('PiXyxoIJ,pag. 11, 12, 34, 79; vezi despre Dimu Oeliu ~i la Nr. 269 din
aceast1icarte a noastra.). lani Rangu avu frati Panu, Costa ~i Hristachi
('PiXyxoIJ,pag. 41, 43, 49, 69; vezi ~i p:tg. 13, 14) ~i un viteaz nepot numit
Gogu'p~YXOIJ(pag. 81), care fu ucis in revolutiunea greaea.
Numele do Panu, Celiu 1), Gogu ~i Rangu pe cari Ie gasim in aeeasta
familienu sunt nici greee~ti,niei albaneze~ti,ei romane$t1:. Satul Godi§ti dela
Pind,de unde se crede ca a fost familia a.rmatolieaa Rangilor, s'a format
din dona cUune f~r~erote~ti,existente acolo de mult ca. loeuinta numai
de vara a locuitorilor, cari iernele se scoboara cu turmele ~i familiile lor in
campiiledela Valtu ~iAgrafa,unde r;hiarmulte ramasera acolo(veziamanunte
la Nr. 220). Godi§tianii dar au fost din Romanii numiti APOIXVLT6oAIXXOL
de Greei. Fa.r~erotii din Acarnania ellJtosc familia Rangu ca din rasa lor (vezi
cifra 47 dela Nr. 288). Godi§tianiicei ra.ma~iin Godi$li,devenind sedentari
din nomazi somisedenta.ri ce crau, s':tl1 grecizat, iar eei emigrati in Acar-
nania, p!J la Valtu ~i Agra.fa, eonserva inca. limba roma.neasca. Capitan lani
Coslasau Jam: Outula, prefacut §i in Cutulida, era simpatriot eu 1. Rang1£
~ipoarta ~i 1'1nume romanesc (vezi I:LNr. 220 ~i 224).
. D. 1. Pann Rang1t,autorul c1htiicitate la acest Nr. III,pag. 46, 47 ~i48,
ne SpUIlCeft. ]11.1833 un colonel german Fidin Rang, facaud cuno~tiinta en
armatolul Ra.ngu ~i cn fratii lui, se -doclara ruda eu el, spuind ca ~i el este
de origina greceasca, ~i spre aeeast;t a trimis din Germania ni~te acte, prin
cari credea el ca demonstra origiua familiei sale din Grecia ~i inrudirea cu
familia armatolului R.ang1t. Aceste acto se ana in e80rtea d-Iui I. Pan u,
'PiXyxoIJla pag. 46-48, dar se intelege cil. n'au uicio baza ~i am dat a.cest
(. Iapt ell, 0 simp]a curiozitate.
~: POl'ecla Rangu in forma Ranga se ga.se~te ~i la Romanii din Banat (vezi
!oaia.periodicl\. Familia din a.nul 1891, Nr. 2 ~i 9. La Nr. 9 gasim ~i nume]o
Ranoi,care este un augmentativ al numclni Rana. Vezidesprenumele Rangu
~ila Nr. 153 dela pag. 93 ~i nota. 39 dela. pa.g. 95; mai vezi ~i la pag. 167 sus
~inota (1) dela aceea~i pagina.
. Porecla Rangu.in forma. Ranga 0 gasim ~i la. unul din locuitorii ora~ului
'8eal~li din Macedonia. Relatiy la origina vlahiea It locuitorilor acestui ora~
am vorbit deja la pag. 113-114, unde intre altele am spus ea: <I$ibiirbafii
.§itemeUepoartd numeromo'ne§tf:,
df!#,a.~tiiziBuntgrecizatit. Numele~ipro-
numelelocuitorilol'n'arn putut; sa Ie dam III,pag. 113-114, ca sa.nu intrc-
mpem~irul obieetului tr8ot8otacolo. ~i noi ~i alti scriitori, intrebll.nd pc
Alipit de 8eat1'$tise ana un alt ora~el numit Ghemnia, care nu este decat 0'
slIlJUrbiea Seati§tei,care se zicede locuitori ~i xwpexadica Haarii, cuv1l.ntaJ~
la Maeedoromil.niinsenmeaza ora~iu: locuitorii numesc Seati§tea haar;;'sprc
distingere de Gherania. ~i Seat£$tea ~i Gheran'ia contin locuitori de acela~i
tl'ib ~i SUJit inruditi (vezi la ]Jag. 113--114, vol. I).
o particularitr.te la loeuitorii diI;,Ser.,!'i§ti~j din Gheran1:aeste ca ei la multe
numc proprii pun deseoriun 'i SClutInailltea voca.lelora" a, 'U, care ~ de multe
ori altereaza cnnsoana precedenta. Astfel numele Dadu, Dada, se aude des
Uiod1'U~i Dzadw, Dioaa, Diod1:a~!Dzodza,.Dada se nude ~iD.iadia~i Dzadzai .~
Duca, Diuca, lJz'iuca; Laliu, Lioliu ; Gama.Gamaci,Gameci,seaud ~i Gheama,
Uh-imnaci, Ghiameci, Nanu, Nian'i.U, etc.
Dam elm' aci Lista Nr. 35 eu numele ~i pronulllele locuitorilor din Sea-
t'i$ti ~i L1sta, l'h. 36 cu acele ale locuitorilor din Gherania. Dupa ele urmcaza
Lista Nr. 37 eu numele ~i pronumcle locuitorilor din Tdrna'Va, ora~ rOIll!L-
!H'se In Macedonia lilnga Bitolia (Monastir). Locuitorii din Turnova nu sunt
grecizati, ei vorbcs(', rOIllane~te ~i au ~coli romane~ti.
Romanii pronunta" Sp.at1'$ti,Siat1'$ti ~i $iaci$ti ~i zie: un Siti§tean, UII
8ifi.,tean, un $iei§tean. Romllnii din Romil.nia, cand estc vorba sa articuleze
J1Itl1lele plurale de ora~e in e$ti, le exprima sau la plural in e§ti-i sau la sin-
gular in e§liul, precum: Bucure§tii, Bucure$tiul, etc., ~i subinteleg la singu.
larch, articulate cuvantul ora§iu, a~a ca Bucure§tiul = ora~ul Bucure~ti. La
~\Iacedorolllani J1ullIPle plura.lc de ora.~e~i sate IlUse aud in e~ti, ci in i$ti;
dlnd clar este vorba sa Ie exprime articulat.e, ei Ie uziteaza llumai 111.singular
atunci ~i Ie fac feminine in en, caGi subinteleg lIumele fcmenin hoara =
ora~ill. AsHel ri zie: Pipili~ti, ~i a.~'ti('.lIlatPipili~tea. adica 'lOam (= ara$iul) ;j
1'. ..
.) 0 :
--~
PI>pili*ti.Grecii reproduc numele acestea, terminandu-Ie in LaTa;~i zie ~i
2:LrX.t"LC1":'<>:,~ ArXLC1't'OC.Locuitorii din Seati1}ti pronunll1 numele ora~ului lor:
Siati~ta ~i Sia~i~ta, ~iaci~ta, iar c.ei invatati din ei zie in greee~te
~ ~La;'t'£C1"ti'), ~i pe ctind poporul zice ;£;LO('t'LC1't'LVOC;
(= Siti§tean), invatatii zie
~Lo:'t'L(J't'EUC;.
TANASE RASU
24P. llogopot ~'i Rovo-'1'anase. In P l~S S 0 v, pag. 75, cant. XC, vel's.
13 ~i 14 citim: M-Yjv' e:loe:<;TOV POy61tOUAO xoct TOV 'Pooo6ocvcY.<TYJ » 6EV dart
.,ov 'PoY01tOUAO (.L"~Te:
'Pooo6ocvcXO''Yj
I), adica, sc spuscsc mai sus in ca,ntec
)11,eiJJcviJ,vcnea dintr'un sat romanesc dcIa Pind, numit Arner de Romani
~iun capitan Cafri~a intrcba: «n'ai
I ~Jf);\!.1:de Grcci ~i dela BAOC:x.O:x.Wp~oc"
"azut pc Rogopulos~ipc Robo-Tanase?N'arn vazut pc Hogopulonicipc Tanasc
Hobo-T"\J1ase».Aici cste vorba de 0 singura. persoana nllmita Rova, care se zicen
$1 'farlJ,Je Rovopulo sau Rogopulo eu schimbarca lui v in g, din cauza lui p ]
1'11,1'e
urmeaza in silaba de dupa vo. In poezia populara greeeasca deHcori
'!'"r;l~i 'ncrsoana est.cnumit1i.dupa porecla ~i apoi i se adauga ~i Ulullelede
!jOt,fl, :,.~Jtca ar crede cineva C;1este vorba de doua persoane. Intr'o pocsie t
populnhJ. greccasca, fiind vorba de un capitan numit Na~iu Manual, se
;i<Je: (t't"t. XpL(.LOCvoc 'X7J MOCVOocAO~xoct ocu't"o~ 0 BAOCxo-NcXO'LO~
I), adicr~:
pa,eatnl :,;a-l aiM MandaI ~i aeel Vlahu"Na~iu, in loc sa zica: pacatul sa-l
a.ibii <,cd \-1ahu-Na~iu MandaI. Tot a~a ~i in versurile citatc rnai sus desprc
Tall(l.~('Rov.a. zis ~i ROVOPlIlo, sau Rogopulo. Dupa cuprinsul cantecului, cl
I'fa Roman, armatol 1a satele rOlllane~ti dela Pind. (Despre numele lui vezi
I. 10,p. 89, Nr.l71, 173, 175~ipag. 93, Nr. 149 ~i 151). La Macedoromani
dr,:;e 'Hi literile b, v, p, tn schimba intrc cle la acela~i nume propriu dupa
JocalitJqi. Astfel numele Rernu, Rerni se audc ~i Rebu, Revu, Repu, asemCl1ea
RfJ1n1f.,ROnla.se aude ~i Robu, Roba, Ropa, Rova,. Zarplt, Zarba, Zarma,
ZarlJa.ll,.Zarman; Giabu, Giafu; Giamu, Giavu, Giavili, Giavela, etc. NUJIlcle
care I", ceilalti Homani se aude Remu, RemU§i, la Far~eroti se aude H.epu,
Hepa. Rcpll~i. Tanase Roba dar sau Rova, Rovopulo, Rogopulo a purtat un
'11I1IIen,ma,ncse ~i era dela BAOC:x.OXWPLOC dela Pind; dcci a fost Roman. Vczi
Humele de poreela Roba la Nr. 384 ~i 385 din lista nurnelor din Albania,
La Macedoromalli se aud ~i porcclele Ruca, Ruga, Rugea, Rugiu, Ru-
rrU:eii, [lug sau amg 1a ei se nUllle~te papura ~i stufaria dela balti sall dclt~
i'I"UTj lllla~tinoase. Apoi la unii din ei se nume~te astfel ~i marikina.
1:~tgilRR,Uaruga (caci III. Macedoromani orice cuvant incepator eu r
"2 audf' cu un a inaintea IlIi) se zice III. ei u,~a, pe unde trebue sa
'TP'IH;~.oil{' la ocolul dela stana, ca sa. fie mulse de ciobanii a~ezati acolo
'P!Jtw aC<Jst8COp.Ruga sau aruga se zice ~i sirnbria ce se pIate~te la 0 :,;luga
158
...
I
pARINTELE DIMITRIE
I) Giurgiuli.
]63
!\Jb:l,1)J'~,Curt p:1~a da<lu onlin ~i-l uciserlt la 24 August 1779 (S a t a s,
NeoE:),t\"iV~X-~<l>LAoAoytoc"
pag. 490). Nu trebue sa uitam ca 1111769, pe eand
d COS"11:1 predica in Tl1rci1tapuseana ~i prin insulele marii Egee, isbucni re-
voJutiunea din Peloponez, instigata de Ru~i 1), ~iprin urmare nu ineape nicio
indoinla ca sf. Cosma avu 0 misiune, aIta deeat eea religioasa" ~i aeeasta ne-o
I'xplidi I'olul ce au jucat misticii sai clevi ~i eontinuatori Parintele Dimitrie
din San-Marina ~i p(J,rintele8amuil de la Suli, despre cari yom vorbi putin
nmi 1:1,vale. Sf. Cosma in pelerinajul sau fn aseultat la 0 predica ~i de Ali
pa~a, satrapul Epirului, pe cand inca era un simplu soldat. Dupa predica
2111lplul80)(l1ttAli, m),]'ccredea de sfant ~i de profet pc Cosma, il lntreha:
(p am sit ajung eu? ~i Cosma, ii raspullse: «(aisa ajungi mare vizir in curllnd.
{'ami clar sf. Cosma fn decapitat, Ali pa~a nu era inca vizir; cand insa ajunse,
i$i-aduF~ amintlJ de profetie ~i la 1804 ii zidi sfantului Cosma 0 biserica cu
mani'istire ill satul CalcutOf'i2) din Albania, unde resturile lui sf. Cosma erau
ingropate ~i Sat a s (Ne:oeAA'YjvLy.-fJ<l>LAOAOY£OL,
la pag. 491) ne spune urmatoa-
rde: «Uupa eum mi-a spus D. Lambru, acela~i Ali pa~a comandli. bunicului sau,
craniul lui Cosma, si cum il ,
Ilia in mana, il trecu de trei ori prin barba sa in semn de pietate, ~jcind e1itre
Turcii a.sistenti, cari mnrmurau pentrn acest act: aduceti-mi un mnsuhuan l
ea. acel cre~tin slL-isarut ~i picioarele I). D. Lambru, despre care vorbe~te ,
Jrlai flUSSatas, este actualmcnte un insemnat numismatolog la Atena. (vezi ~
la Nr. .206) .
Sfiintul Cosma, dupa spusele batranilor ~i batrauelor, cari ascnltal'a .,'
predic.ile lui ~i pc cari i-am apllcat ~i noi, zice ca em Roman ~i in sate Ie ro- f
tIlftl
.
\e;;ti prediea ~i In lirnba macedoromfina, limba pe care Grecii 0 dispre- .
~euak, i'Cll~isa, se deschida 210 ~coale non a in unua trecerii pale. Pe atunci "
ideea de romanism nici nn se ivise printre Romani, cn toate CILin mod ill-
stinctiv tineau la limba lor ~i mai cn seamala drepturUelorexcep{ionale,pc
cari Je aveau in impcriul turcesc, traind a~tlonomiin muntii lor ~inesuparati
~ine!J,tin~ide Turci, pe cand vecinii lor cre~tini de alta nationalitate erau su-
pu~i la mii ~i mii de apasari ~i de suferinte din partea Turcilor, precum am
vaZllt la pag. 107. In locnl romaniS1n1tlui,cum este inteles astazi, pe atunei
"1'11seJitimentul cre~tim:smul1tifa,ta en turcismul ~i mal cu seamlt fiindca
pc ttt\1!1ciTureii incepusera a SUpltnt pe armatoli. Se zice dal' cil sf. Cosma
1)()langlt altele a sfatuit pe Romani sa factt toate chipul'ile ~i sa so lase de
limb(; j'omana, cad este limbi'i paganu,~i sa yorbea.sca. numa.i limba. greaca,
jimbit en care aVCHlSILfim judccati de Cel de sus. Acest lucru II confirma.
--.--
') Sat Gurealll1§ti nil 1tim din Eph:, §tim ins&. Gurea.n~i ~i Vlaho-gureanti (vezi
'ApOtf\~~1'IYO~,Xpovoyprx<p!rxTij, 'Hn-c!pou '"01. II, pe.g. 362 ~i 364).
166
mu.rt.uriseasca.pe eomplicii sai, i-a. aratat at11ta. dispret. eu ma1JdreIe sale
rlLspunsuri, illcat iI infuric. Consecintele acestei niandrii demne a, Parintelui
Dimitrie Ie vom vedea din citatiunea ee yom face indata din PouqueviJIc.
Innintc mSlt de a da citatiunea, suntem siliti sa denuntam reaua credinfii.11
d-Ior Gudas ~i Safas, cari i~i dau toate silint-ele in scrierile lor de a trece
la Grecipc toti Roman£iinsemna.ti~i de a cauta It face 1Lse crede ca Romal1ii
nu se yitd nicaire, ~i prin urmare ea sunt. un popor mra. vitalitatc"sall ea 11(>-
existent pe fata pamantului, pe cil.nd dela caderea Constantinopolului (dar
~i de mai inainte) orice fa,pte de arme ee se fac pe pamantul, care se ziec
Grecia" 1111Ie fac decat Romani1:,dupa cum am vazut ~i avem s5 mai vedem
mai il1colo. Judece cetitorii daca avem drept a ne pliinge. Po u que v i I I c
(Regener., yol. I, pag. 254), relatand despre cele intamplate Parintelui Di-
mitric, incepe astfe1: « Demetrius, enfant de la colonie valaque de San-Marina
dans le Pinde ». Jar G u d a s (vol. I, pag. ),~ randurile 19-20, .dand tra-
ducerea din PouqueviIIe a randurilor de mai sus, lasCinetrad-use cuvintele
«enfant de. la colonie valaque» ~i zice: « Dimitrie era on:ginar din Sanman:na
de]J~la Pind I).De ee dar d-l Gud~s nil vru sa traduca ~i cuvinte1e(eenfant
deln eolonie valaque? I). Tot acela~i lucru il face ~i d-l Satas, care cum am
V3zut III.pag. 9 ~i 10 a acestei carti a lloastre, mcrge cu panelcllismul sa.u a~a
departe incat a cautat sa demonstreze c11in Valahia Mare din Tcsalia nu sunt
Romani,ei opEG(6LO~"E).),'YjVE<;
(= greei traind la munte), ~i ea cei ce sunt
~i astazi acolo sunt Albanezi ! I Citand dar ~i 1.'1in traducerI.' cele relatate
do PouqueviIle despre Parintele Dimitric, nu vru nici el sa traduca CUVill-
tde «enfa.ntde la colonievalaques», ci zice simplu: 0 fJ.0VetX0<; Ll'YjfJ.-fjTpLO<;,
ex
TOUfHv30u », adiea: «mona-hulDimitrie, din Samarina dela Pind».
Let[1.OCptV/)<;
Intl'ebaJlJ: de ce n'a tradus ~i cuvilltele: ({ enfant de la colonie valaqu.e? I'.
DacILd-sa vrea sa nu existe Homani pe fata pa.mantului, aceasta este
chestiu1Je de patriotism grecese, nu disclltam sentimCJltele; dar cand se
pnne sa serie istorie ~i mai eu Seam!Lsa traduca. ~i sa rcproduca ceva prin
citatiuni, suntem in drept sa cerem s[t nil Ie falsifiee ~i sa ilJ~eleIIImea, dand
de GreC'!'pe Romani ~i de grece~ti, fapte ~i suferinte romane~ti. Despre omi-
siunea clIvintelor de mai sus «enfant de la colonic va.laqueI) ca spunem ade-
varnI, cetit.oml poate constata luerul cet.illd tl'aducerca ce face d-l Sat a s
i)1cartea sa: Toupxoxpet.oUfJ.€v'Yj 'E).AcX<;,
pa,g. 592, randlll J2. 'l'eodor Co)o-
cotro1Jispline undeva C[Ltrebuc tiiiat capul acelui istoric, eare spuJJe 1m:n-
ciuni. Noi lJl1SUlJtema~a de severi, ci constaHim fapt.elc. Da.r istoricii grcci
parca lJllm11.ipc Parintcle Dimitrie au C!Lutat sa-l treadi. de Gree? 9i crea
ei oue ca sCl'iind astfel istoria aduc vreun folos real, pe nare iI trag toate
popoarrIe dela 0 adevaratrL istol'ie a neamului lor? Noi nu crcdem ca 1'1.'-
znltlt folos, oi ratacire. Dar sa. trecem la parintele Dimitrie. Iatr~ unr ce spunI.'
Po u que v ill e (Regeneration, vol. I, pag. 254) desprc Parintele Dimitrie,
dnp!Lce :I,dcscris tragicul sfal'~it a lui Eftimie BIa.hnva: ({ H6las! pourquoi
J67
"~~( fin si glorieuse etait-eIJe entachee d'une faute <Iui ;w:.it cntraine tant
dJl]()CCJlts .au tomuctlold' 1Ild.llSIe !;lIfJpHce et 1a revolte a'Euthyme prepar-
raJrJJt 11'tnomphe d'ull faible morteJ qui ll'avalt POUI' armes que la douccul'
!'t h prien' ; ils allaicnt reveler la gloire d'Ull de ces confesseurs de J. C., ae-
stine:; it iSoutenir les timidcs dans la tcmpete, dont le sang, confondll a celui
dl! gl!crier, rehabilit<t pal' SOil martyn~ lit fidelite que In, religion commande
U,[!x chreticns I).
(, Demetrius, enfant de la colon1:e'l'alayu.e de San-lI1 arina dans Ie Pinde,
]'Pligil'ux de 1'on1]'e de St. Basile, tmnsporte de cctte charite eV1\.nghelique
qlli fut toujollrs la earactere de l'apostolat allx temps des pcrsecutiolls, par-
('oura-it dans ers jours orageux les cantons agites de la Thcssalie, pOllr cal-
mer Ips Grecs et les ralllcnpr au jOllg de J'obeissltnce. Denon(~e eomme se-
ditH'IIX, l'1 conduit avec Euthymc, il avait comparl,l charge de reI's devant
Jp Hatrape de Jnnina. On voulait lui faire supposeI' des compliers, a.fin d'p]I-
/
V('jopper dans une fausse conspiratiOJI les prelats orthodoxes qui occupairnt
II's tr6nes ecclesiastiques tie la Thessalie. Mais anime d'une foi bri}Jallte, il
avait temoigne la verite du Dieu vivant; et ses rcponses enflammerent la
c'-del'rdu visir, qui s'exhala dans un dialogue digne d'etre transmis a.la chre-
tipn te, COB1lJ1e un de ces exemples dest.im~sit iIlustrer Ie martYl'ologo de l'e-
glj~(, lui]jtantr: Tu as nnnonee, lui dit Ali, Ie regne de J. C., I't pal' conse-
qt/PIlt In chute de JIOSaulds et de not!'eprinct'?- D. ~lon !lieu regnode
toute eteruite ('t pour I'eternite et jc revere les maitres qu'il nOllSa donnes.
- A. Que portes-tu sur ta poitrine ? - 1). L'image ,-cnerablc de sa sahIte
1\101'1'
1).- A. Je veux la voir. - D. Elle ne peut etre p1'ofanee; oraonnez
qu 'on d6tache une de mrs mains, et jc 'lous la pn3sente1'ai.-A. C'est ainsi que
tn 6gares les esprits; nous sommrs des p1'ofanateurs? Je l'eeonJlais it co dis-
COl\fSJ'ag~nt. des eveques, lJ.uiap~ellel1t les Husses P?ur nous asservir. ~~lIlln~ ~
tr" comphces. - D. Mes comphcrs sont 111aeonsClence et Illon devoJl, qUI
lIl'obligcnt de console1'les chretiens et de les rendre clociles avos lois. - A.
Dis .;tUXtienJlcs, chien de chretien. -- D. Ce nom fait ma gloil'e1- A. Tu
]Jortes une image de la Vierge, II.laquelle il y a, dit-on, des prestiges atta- I
ehes? - D. Ditcs des prodiges. La mere de mon Sauvclll' est. not.1'e inter- I
cesseur aupres de ce fils immo1'tel et Dieu; ses miracles pour nous sont de
tOllSles jours, et tous les jours je l'iJ1voque. -- A. Voyonssi pile te dMendra:
bOUlTNI.UX, qn'on l'appliquc it la tort.ure.».
') Piirintnl" Dimitri" san nn st.r5.lnm dill fa milia IlIi, merganu pent.!.u iernarc eu t.ur.
mnll salt: in prnvincia. Colonia din Albania, gasisl' acoIn 0 ieonitii. veehe a Maj('ei Prceiste,
j/'J!lith (:an' se credpa ea l'ii.eatoare de minnnj ~i-i facn 0 bi~erica ]11 San-1I1u,,.ina., biserica
~:lnt('i Marii, zisa "hasearica a Sl'-l-Mariilici. de loeuit.ori. Aeeast.aestc icoana despre care
"., e vorha aiel. Vnii din Samariniat,j cred ea !lump,le 8anmar1.llu al ora~nlui lor cste dela
,1~lill1 MaritI. zisii. ~i Sun-Marina, care ar fj 8tii.-Maria. Aillrca. ccrcctarn origina nu.
,,',,]ni 8omfl.n:na, dacii est.e dill San-,l/orina sau 1111.
168
«A ccs mots prononces avec I'accent de In fureur, les pages uu satrape se
cachent, tandis que les cxecuteurs, saisissant Ie religieux, Ie renversent aux
pieds du tyran, qui Iui crache it Ia figure. On Iui arrache la sainte image;
on enfoncc lentement des roseaux aigus sous les ongles de ses mains et de
ses pieds; on en perce ses bras, et au fort des douleurs, on n'entend de sa
boucheqne ces paroles d'a,mour: Sdgneur. ayezlJit-ifJde volresennteur re:i1U~ ___
des cieux, pr1'ezpour nous». Lc tourment des roseanx etant fini-jon applique
1tutour dlt front venerable du confesseur dl' J. C. line chaine d'osselets, qu'on
serre avec effort, en lui criant de s'accuseretde n01nmerses comphces,.mais
dIe se brise sans lui arracher ItIlCl\Jleplainte. Lc martyr n'est sensible qu'allx
outra.ges de I'impiete contre l'Eternel. Les bourrcaux fatigues demandent
que les tortures soient suspendues jusqu'au lenuemain. et Ie patient cst
pl01Jgeau fond u'un cachot humide )}.
«Le satrape n'assista plus aux epreuves qui recOl1lll1encerentpar son
ordre, en sllspendant D6mQtrius la tete en bas, sur un feu de bois n\sinpux,
a.vec Irquel on lui brUle lentement la peall du crane. On craint, par l'inhu-
malJitc. de laisser echapper sa vie, et on Ie retire uu bra-sier pour Ie couvrir
<!'unr.tabI(" sur laqurlle les fa,milicrs du t.ymn mont.rnt e1. dansent, a.fin <Ie
briser sps os ».
«Victorieux dr. cette demicre torture, Demetrius, eprouve par les rosea,ux,
par Ie fen e1.l'i'strapade, est scc1l6 dans UI1mur I'll laissant sa tete libre au
milieu de la mac:-onncrie; on I'y nonrrit pour prolonger ses douleurs, ot il
n'oxpirc que Ie dixicmc jour, en invoquant Ie nOI11du Tout-Puissant. Ses
dcrnieres paroles £uren1. celles de sa.int BabyIas, eveqne d'An1.ioche, 11l0U-
rant cornme Iui entre les mains des ennemis de la Croix: Retourne, mon ame
dnns le sein duoTe]JOS ,. Ie Seigneur t'a a.ccordele prix du combat1) ».
«Ce triomphc du chretien e1.onna rEpine; on cita, aussitfit Demetrius
comme un saint. Un mahome1.an de Castoria, temoin de ses souffrances,
demanda Ie bap1.cmc, qui lui merita. quelque temps apres la palme rlu mar-
t.yrc2).Ori pa,rla <Iemiracles op6res par Ie senl nom du confcsseurde .J. C.;
e1.un de ceux qu'on ne pent revoquer en doute, e'est que son sang apaisa
111.
rage du tyra.n, ct qu'il fut la vietimc cxpiatoire de la Thessalie, OIl les
vexations Pt Ips pr.rsecntions ccsserent ».
') 'EJt[a7€<jJov. lJiuz-lj !J.0u, e:t.; ..~v &v.ckmxualvaou, on 0 Kupw.; EO-ljpy-rpl: aE:. Psalm. cit.
a.Chrysnstol11 orat. de s. Baby!. et PhiJost.fJTg, histor. Ecdes. lib. VII, cap. 8. '.
') 8uivant les [ois mahometanes, tout Turc qui embrasse unc religion e.trangereest
puni de mort. Ha.ssan de Castoria, reglmere par Ie baptGme, vivait oubHe, au jond
It. de I'Acltrnanie, sous Ie nom de Geo,rgr-s cultivant un ternain qu'll a.nit Jone. Comme
jJ eta.it rem~zqua.ble pltr S:1.piete et In. purcte de ses moelllS, ilne ta.rda pas 1\ etre
decouvert par Mot-eM BJno, mousselim d'AIi paeha, qui Ip. fit perij' dans des ~uppliC('s
tels, que je ne penx ell citer qu'une particularite, qui fut de llli ttllroduire dans les
~ntrailles U/IC sonde de fer rougie a blanc,' jr no saurais eonsjgner JeB MItres dMaiJs.
]69
-..-.--.-- ---
170
r dan: Iv. !:-ouche1). Rappelez-vous qu'on peut etre fauatique COIllmeIe sout
nos oppresseurs sous un gouverJ!elllent arbitrairc, mais non vertueux, parcc
que Ie dcspote, detaehant !'interet des particulicrs de l'interet public, eteint
da.ns SPSf'sclaves, non l'amour de la. patrie, puisqu 'elIe n'existe pas, l1Iais
jllsqu'.aux liens de la societe. La Turquie n'cst plus que I'ombre d'un em-
pire qui tombe de toutes parts». .'
lar lit pag. 42 tot din acela~i VOlllIn,Pouqueville, dupa ee vorbi dcspre
raseoala. tuturor nHwtenilor ~i qe pradaciunile eo facura TlIreii pe unde na-
va,lira eu hoardele lor, pustiind totul sub eoman da. lui Pchlivan Baba-pa~a,
a.daogaunnatoarelc desprc ealugarul 'reodor, nepotul ma,rtirului Papa Di-
mitr£e: « De toutes parts on s'enflammait; et Ie moine Theodore, qui enehe-
rissait sur Anagnostc 2), prenant la parole au nom du Dieu des armees, appe-
lait commc un autre Sa,int-Bernard, les Iidelos sous l'etcndard de la Croix )).
« Qui foumira. 11.mes youx une fontainc de larmes pour pleurer les mal-
heurs de Jerusalem? s'ecriat-iI au milieu des Grees n'iunis a Castritza 3) pour
c616brrr la fete des Saints Apotres; et mes larmes couJeront jour et nuit sur
Ie tombCM des enfants d'Israel 4). Le juge invisible a prononce l'arret fatal
urs desnenda.nts d'Agar. Vons ave?;, leur dit-iI, rava.ge la vigue. La dCpouillc
uu pauvrc rcmplit vos palais. Vous avez mis mon peuple SOLISIe pressoir
pour cxprimer Ie sue de ses os; vous Ie broycz a"ec la l1leulc pour achevcr
de Ie recIlIire cn pOlldre. Vos rapines l'araissellt dans vos superbes ameu-
blements 6). Vos palais sont cimentes Ilu sa.ng des affliges. La pierre crie
contrc vous du milieu de la muraille, ct. Ie bois qui lie Ie batjment rend tc-
moignage COlitre Vo!; iniquites II). Tout demande vengence et I'obtiendra I).
Et h's plrures et les gcmissements. et les cris de pitic, ot les transports de
fureur, 'qui slIcccdaicnt it ces paroles pronollces avec Un accent prophetique,
elevaielit.dCsormais un ll1urde division entre les Grces ct leurs oppresseurs,
pendant que Pchlevan Baba. pacha, 1\l1ssipeu in quiet des intrigues de son
secretaire que des sermons de Theodore, poursuivait sa marche du cote des
pays occnpes pa.r les part.isans d'Ali TCb6len».
Fiindca. in acest Nr. 251 am vorbit ~i de moartea martirica a lui Eftimie
m,\hava., cetitorul ca sa-~i facii, 0 idee mai completa despre el, poatc citi ~i:
Po u q u c v i I ] e, Voya.ge,I, editiunc. vol. II, pa:g. 311-313; vol. III,
pag. !J2-9fj. Aici la: llag. 96 jos, dn})1\,cc a deseris curajul nmrtirului
-------..---
SCALTU-DIMA
253. Capitan G1tlaScaltn. Este I~eela~iell Capitan au.la d(.la,Nr. 235. Vezi
despre nUlllcle Gula In Kr. 235 bis. Vezi ~i la Nr. 252, la Scaltu-Dirna, care era
fratelc lui Gula Scallu.
SIROPOL
!l1a .'us, ~j ca,a fost nepotul lui Tu~*, se vede tot in G u d a s (vol. IV, pag.
J6',. Dc ce il nUlllo~te mare binetiiciitor pc Sturnari, nepotul lui Tu~i~a?,,
['1")ITUd1.el ~i eu unchiul siiu l't.l.$ila daruira. multe milioane de franci pcntrU
rj;bite stabilimentt' de cultura din Atcna (vezi amanunte d.esrreacele IlJilioanc
.
. 174 .
,.
j
da-Tuite, In G u d a s, vol. IV, pag. 147--186; lI1i1ivezi despre binela,catnruI
Sturnari ~i la Nr. 250-251).
Poreela Btu.rnariin dialectul Maceuoromanlnsemneazacremcne~icrcdem
ca cstc luata sau data nu dela cremene dcla. 1JU..,~C(~, c.i dela un pisc de lllunte
din Aspropotam numit Sturnari «(le pic de Stournan: qui cst ml il.son sommet
ot COli vert d'arbrcs majestueux a.sa base I), zice P 0 u que v.i 11 e, Voyage.
II edit. vol. II, pa.g. 370 jos). Mult.i di.pitani i~i luau ei singuri poreda. din
satullor sau din numele vreunui munte; astfel un Cli,pitannumit Iani Xichi
i~i lua porecla de Dt'ommiotis (6.u060UVLW't"'Y)<;, dela ~uo (3ouvoc= doi munti,
grecizand numele muntelui, Geamen -lu in 6.uo (30UVcX, 1). (~i numin-
du-se 6.U060UVL(~'t"'Y)<; = dela cei doi munt'i, in loc sa se nllmeasca Gemeneanu)
(vezi In G u d a s, YUI, pag. 268-269); un altul, cunoscut cu numele Panu
Meitam:, din satul Ci£iuna din Acarnania, purta porecla Panu Catuna (llcivo-
Koc't"ouvoc<;;Sat a s, NEOEAA.$LAOAOytOl, pag. 646, randlll 28. Vezi despre
Panu Ciituna cu numele Panu ]leitani la Nr. 25).
Am vazut ca. Nicola Sturnari a fost Roman, mai cu scam/I. cand aceasta
nc-o spune G u d a s, un autor care a, ca,utat sa 11scundit~i s~.tacit romfi.ni-
t8otea,a 0 suma de Insemnati Romani. Pouqueville, care prrtutindeni vede
DOl'ieni,unde Intii.Jne~tesarica albaa Rom/tnilor~i mai CIIseama a F'ar§ern-
filor romani, no da ~i pe Nicola Sturna.ri ca Dorian Impreuna. eu annatoluI
Andrei Cara-Iscu Bacola, desprc care am vazut 180Nr. 207 ca, a fost Roman.
lata cum se exprima Po u que v i II e (Rerjener., vol. II, pag. 410): (,Les
armatoIis, qui }'8ov8oiont connu (pe un comandant Alhancz Turc numit Ismail
P8ossa,despre care vorbi mai sus) dans Ie camps d'Ali T6b6len, honorerent
(I,ssezsa valeur pour Iui opposer, dans une secondo entreprise qu'il forma,.
sept. cents hommes qu'ils envoyerent au 80COurSdo Varnakiotis, sous 180con-
dllitc de Cara-llyscoset de Stournaris, c80pitainesissu-sdes racos doriennes
de I'Agraide,si 1'on peut ajouter foi aux tradit.ions des Grecs indigenes I).
Aiurea r 0 u que v i II e (Regener., IV, pag. 5) ne (Ui.ca D01'ieni ~i pc eapi-
tanH fl\r~eroti dela Suli, Nicola Ciavela, fiullui Fotu Ciavcla, ~i pc Gheorghe'
Dracu, din familia lui Puliu Dracu ~i Scumpu Dracu, despre cari am vazut
la pa,g. 27.~i 29 ca aufost Romll.ni. La pag. 27, K 1 ~i 2 am vazut ca un fiu
allui Cia,velapoarta porecla Biiciilel. Cu toate acestea ia,ta cum se exprima,
Pouqueville: (,Ainsi Nicolas Tzavellas, fils do Photos, gnerrier de memoirc
imJUortelleparmi les Epirotes, et GeorgesDracos,issus de ees familles dor-
riennes dout l'illustration se perd dans la nuit de l'histoire, rc~mrent I'ordrc
de se porter It Liviskitas, avec mille hommes accoutumes des l'enfauco a.u
metier des armes ».
(IUU grand nombre de ces soldats se glorifiaieut d'avoir servi les Bour-
bons de Naples et l' Angleterre, etc. »).
~ .......--....--.------.-
I .E1;;c zice Biirdi§iu <Ie Romani (P 0 II q II e viii e, f1oyage, I, edit. vo!. Ill, pag.
pag. 2:32).
· Diu seapare din yedere s'a pus 66 la pag. 123.
176
provincici Aspropotam la 1821 ~i diindll-J1e po arma.to]ii cari ra.scu]ara pro-
\'incia Aspropotarn (despre care PouqueviIIe spllnf\ ca cstc ]ocuita de Ro-
rlUJ,ni:«Leur canton d'Aspropotamos )}),zice ca intreaga provincia era. CO/1l-
pusa dc' 671) comune, toate locuite de Greci I»)..wv'E)J.,YjvwvX!Y:roLxwv, ia.r
desprc Nicola 8turnari, despre cci patru fra~i ai ]lIi: 8terghiu" Gheorghe, Co-
sia, Dimitri, despre cci doi gineri ai ]lIi, Hristodol Hagi-Peiru, Grigore J"ia-
cata,~i despre Na~iu Mandal, cari toti cran eapitani ai iLce]ri'provincii sub
comanda, dipitanului general Nicola Sturnari, ]asa. a se inte]cgo ca ~i oi au
fost Urec1;(vezi ~i la pag. 123, unde oste cita~iullca intreaga din F i I i m 0 n).
Capitan Nicola Sturnari dar la incoputu] revoluti\lJ\ii greee~ti a fost.
capita.n general asnpra provincici Intregi a Aspl'opotamu lui. adica ayea \lJl
prutat (7tpw't"<X.'t"o),
care cste mult mai mare dec.ii.tcl1.pitanatul. In revolutillne
el juea un 1'01marc, a.parand ~i pc cei din capitanatlll sa\l ~i luand part.(~In.
JIIaimulte .11lpte, unde se distinse. Capitanii Romani, c(],J'i-~ia.veall ca.pitrllla-
" tele pc la hotarele grece~ti, pc undl' trebllia sa tl'eaC1tnccoJ1tenit o~tirile
turce~ti In Grccia, se gasira 1111..1"0 pozitinne fOllrte delica.ta., caci eran ohli-
ga.tifata. cu supu~ii lor sa.-i aperc, iar pe de aHa parte trcbuia. sil, eontribuc
~iei pentru scopnl general a] revolutiunii. Ast.feI au fost Capitannl Patragi-
cnlui Micitt Cmuloiani,GheorgheVa,rnachioti,Stu.mari ~i altii, pc cari crau
, foarte suparati cei cari compuneau gnvernul central eu re~edill\.ain .Pelo-
ponez, unde, casa ajunga Turcii Ic trcbuia mull..timp ~i trcblli;J. S;t ruineze
mai intfi.i pe Iocuitorii capitanatclor deIa gra.nite ~i sa. sffi.ramc o~tiriJc l'iipi-
t.~lJilor~i apoi sa inaintcze. Astfel Filimon, vazand ell.Micw Condoil1nigiindia,
~ila.apararca. snpu~ilol'sai, zice ca ael'st armatol tinea Illai mull.. ca.sa-~i
conseryc ca.pitanatul sau ~i sa fic sub Turci, deea.t ~a ia. stratrgia mult sgo-
motoa,sa ~i cu multil. truda pentrll libertatc (F i I i m 0 n, III, pag. 91). Lui
Filimon i-a fost u~or sa vorbeasca a~a, dar nl1 i-a.fost tot a~a u~or ~i Iui l\liein
Condoiani sa se decida, ayalld mare raspunclrTe ciHrc poporul sa.n. Dill ci-
tatiunca ce yom face mai la vale poate judcea cineva, ciaca. arma.toJii pntl'a.n
sa-~jparaseasca capita.natul ~i sa alcrge unde pomncl'au cei infundati 1/1
Peloponez, Hisand la discretiunea o~tirilor nilvalitoare t.uree~t;j aVNca ~i
vil'ata popoarelor lor, deja cari pa.na atunci luau birnri, pentruca Ie apa,rall.
lata .ce zice Po u que v ill e (Regener., vol. IV, pag. 2713-275), vor-
bind despre Capitan Nicola Sturnari ~i despre neascuItarea sa. de ordini]e
ce-i veneau deI~tguvernuI centra.l eu rc~edinta in Tripnlita., eapitala. 1'<'10-
ponezn]ni, p"ecana e1 avca a-~i ap1i.raInt.ii.iprovincia sa de dc\"astari]e tur-
ce~ti:(I Les avis qn'on rcccvait de Larisse n'ctaient guere plus ra.ssurltntef:.
SlIltzios Gheortc.ha, nonrri dans les monts CaIH!<""il'IIS,ayallt. rema.rqilc
que]('sbergorsJ1ega.lovla,chites,
qui dcscenaellt chaqne al1JH~C dalls les plain!',:;
de Ia TlwssaIie, se prepa.raicnt it rellt.rer da.ns Ipurs parconrs d'etc, avajj;
------
') Vezi ~j la, pa.g. 134, nota 1 dcsprc Romanii, ca.ri icrncazii.in Atic8.
177
f-IJrpris dix mille de Cl'SJlomades avee IClIl'strollpp<tUx. Se port(l,nt aussitot
"ers Ia v<~IIcede l'Achelous, 01"il cOIll}Jtaitegalement I.tire escla,ve~Ies pas-
~t('UI'Serrants d</,})scctte cuntree solitaire, il Illt arrete dans son cntreprise
IW,I'Stonrnaris et Christas Tzavcllas, qui Ie hattirent si complctement aux
pJlvirons de Clinl)vo 1), qu'iI regagna Tricala av(~cHII tres-pctit nombre des
['!(Ins I).
« C'etaient Ies details dll bea.u cote de ce eonp de main qui avaicJJt eO]1-
Iwle Ie ct1,pitain-paclm des 6vtJnements de Vonitza. OJJ n'avait voulu },in-
'ornwr que de ce ql'i etait avantageux a,ux mahometnns, car au moment
01'[ Sultzios sortait des montagnes, Cltra-Ilyscos avnit venge les chretiens.
Tombant sur un corps de Tures Coniarides 2), qui marehaient en chantant
des cantiques dans Iesquels ils prient Allah et Mahomet de leur livrer la
M o/'eesans combat, alin de conqubir au plus tot d.la,vra.ieloi Yienne, Rome,
Petersbourget 1IfOSC01~, il avait taille en pieces ces bans croyan/s. Brftlant i
cnsuite Ia petite ville dc Cardista, qui est Ia ca,pitale de ces i1neiennes tribusl
d'Iconiul1l, il avait repandu une teIle opouvante sur les rives uu Penee que
Ie serasker de Larisse, Dgelandin pauha., n'avait trouve moyen de mssurcr
Ies csprits qu'en lui prop08ant une suspension d'arrnes I).
. « La premiere condition oUerte pa.r Dgeladin pacha, Heveu d'Ali Tebelen,
et.ait £Iemettre en liberta les nomadcs Yala.ques et de leur rcndrc leurs troll-
peallX, sa.ns empecher qu'ils remO)Jtassent dans leurs parcours d'ete. II
reeonnaissait eJIsuite spontanamcnt l'ILUtOl'itede Stonrnaris et de HysGos,
eommc chefs militaircs indt'Pendants des montagnes d'Agrapha, ave\) Ia fa-
eultt>.do pouvoir pnJter assistance aux Etolicns, partont 0\1 iIs en seraiellt,
rrquis, poun-u que ee Itlt en dehors l1u bassin de Ia Thessalie. Co traite, trop
(I,vantageux pour JIe pas cacheI' quelque perfidie, fut ratifie, et }'Agmide
forma ainsi une autonomic militaire qui n'etait plus ni grecque ni turque,
rlHoiquecUeconservat une apparence de liaison avec les Hellenes I).
« Un armistice a,mbitieux conclu au moment 011I'armce ottomane, com-
nH\.IJdee par Ie samsker Sclim pacha, se reunissait it Thaumacos, ne fut pas
plus tOt comm it Tripolitza, qu'iI y produisit 'Un mecuntentcment general.
Stipuler une tmnsa,etionl)(t1'eillesans f(tire mention du go'uvernementhelle-
nique, Nait un attentat politique qu'il ne pouvait mtifier. On suspecta la fi-
dClite de Stournaris, qui n 'a,vait jama,is a,gi avec une franchise prononcec,
,tiw;i que Ies s('utinwut8 de Chn:stos Tzftvellas, qu'on sava,it divise de :Marc
Hotzaris, par d'anciennes rivalites de: famille qui se rapportaient nux guerres
dela Sdleide. COnJme on etait presse par la marche des evcnemcnts depuis
que Ie capitan-pacha se tl'oUV(1,nta Patms, et que de funestes disensions
') «Voy. tom. II, c. 39, 40 et 41 de mon Voyage (utns la Gr~c~rpour ue qui concerne
les Mega,lovlachites et Clinovo'.
dUllS /q.Grece.
') Coniarides. T. IT, 427 et,ll.l, 4.3L; III, 97, \18 de 111011VOY/Jogc
178
S',eta,ientclevers parmi los chefs £Ill PelopolHJse, on resolllt de reJJvoycr it
d autres tl'mps l'exnmeJJ de 111,conduite de BtoMTnaris, qll'jJ eta,it ii, propoo;
d'entendrc ava,nt de Ie jugal' I>.
Christos Tzabella$ de mai sus cste eel numit Chitn Ciavela., celebru In
revolutiunea,grcaca,pcntru multe vitejii ~i mai cu soama.pentru e~ire(1, sa
croica dela MisolongM. El era 10cott'JJentul lui Nicola Slurnari (P 0 u q II c-
vilIe, Regener., vol. IV, pag. 205: Stournaris, stratarquc du Pindc, avait
dHache son lieutenant Christos TzaveIIas, pour observer Ie pont de Coracos, etc.).
Din citatiunea lunga de mai sus se vede ca. Sturnari ingrijea de revoll1-
tiunea. greaca, dar cauta ~i de soarta poporului sau, ~i nu vroia sa ~tie de
ceca ce-i comandau eei de 10.guvernul central din Peloponez, cari numai
ordinc ~tiau sa. £lea rarasa eunoasdi nimica.din a.Icrazboiului ~i far1\.sa tri-
mita ce trebuia pentru I'azboiu,caci dupa cum vedem in Po u que viiI e
(Rege:ner., vol. IV, pag. 280) soldatii ~efiIorAspropotamuJui:« Jamais leurs
Bold3oto; n'lwaient ete aussi devoues. Mangeant sOllvent £Illpain, sa,ns habits
pour se couvrir et sans argent pour subvenir /lUXbesoins de leurs families I),
ajunsera, in mare mizl'rie, ~i nesperand niciun ajutor de nicaicri, n'a~t('ptaH
CIItoate ac.estea decat sa treaca o~tiri turce~ti sa lupte ~i sa pue mfi,napr n11l,-
gazineleinamieilor: I( ne eomptaient que SUI'1('8magasins ennemi!1 ainsi que
Sill'leurs depouilles pour avoir des vivres, des "Mements et de J'argent I).
Ii\]' 111.
pag. 305 Po u que v i I I e spune ea nemultumirra annato]iJor in
contra,membrilol' guvcrnului revolutionar pentru aviditatea lor era a~a de
mare, incat multi din ei prcferau mai bine sa BerVeaScasub Turei, deciit sub
oi. Acea,sUtneingrijire a guvernului central fa,eu e11provincia. Aspropotamului
sa fie invadata ~i cople~ita de droaiele de 09tiri turce9ti, ~i atunci ~efii Aspro-
potltmului impreuna eu Nicola Sturnari se \mira cu alii arma,toli 9i Ince-
pura a lupta. pentru eauza generaHt, fiindea provincia. lor era deja in mft,i-
nile Tureilor, pc cari nu mai puteau sa.-i scoata cu propriile lor forte.
Capitan Sturnari este prctutindeni, unde sunt lupte, 9i in fine n vedem
intre generalii, eari apara Misolonghi la. 1825 1), impreuna, cu fratii sai (T r i-
cup i s, III, pag. 282 9i 382). La memorabila ie~ire din Miso1onghi, eondus:!'
de gcneralii. Noti Botari Dimitri Ma.cri~i Chilu Ciavcla, intre cei mai inscm-
nali capitani cazuli, vedem ~i pe Nicola Bt'urnari impreuna. eu $adima,
Razu-CoJca.~i alti (T r i e u pis, III, pag. 356). Desprc difcritcle luptc date
de Nicola Sturnari poat.c eeti cineva in Po u q u e'v ill e (llegener., III,
pag. 432; IV, }Jag. 68, 310, 311 ~i aiUJ'ca. In Ihst. de 1a regeneration <if la.
Grece,vol. IV, pag.546 la cuv3.ntul: «Stou'fna.ris» Bunt indicate volullwlr ~i
.
paginile, unde se vOl'be~te despre el).
') "Lc Commandl'JIlcnt d.. ceUe dernii,rc ville I.Missolonghi) fut confie all genelal
Stonrnlll'is " zi(~e A 11g 11S t e F II h rein lhstnirc <lit "ie!ll' de Missnlo'll!lhi. Patis, 1827.
la lw~. 104 jos.
179
Armat.ollll Sterghiu St.urnari, Iratele llli Nicola Sturnari, a fost asasinat
IllIprcuna eu al!i arm<LtoIi la 1829 dr Selim pa~<L «(' A pOtOOtV't' LVOC;, Xpov,
T'i)~'I-In'dpou, vol. T, pag. 386, nota 1; TIE:ppOt~OOC;, 'Ia't'op(Ot 't'ot) l:ou-
~\lou XOtI.TI~pyOt;,voJ. I, pag. 28-29).
Vpzi dl'spre ronmndantii romani din JHsolonghi la Nr. 180 ~i 216.
La Nr. ;14, pag. 157-1 ::)8 a.m vorbit dcspre Cli.pit.all Panu Zid-ru, fost
nrn!atol la Olimp, care 11eeste dat ca original' dela Pind (pag. 15'1). La NI'.
ni dP/a pag. 17 am vorbit despre Ca,pitaJl Lapa, fost aghiotant al lui Panu
.??drndl' ll1aisus. Niei in poeziile popularr, lliei in eluti nu Sf' spunc dr ulHlc
<lonllllll' all fost ac('~ti armatoli. lnformatiunilc co ne-an venit din lIIai multc
piJqi HI'contrazi(', ~i la. pag. 158 relab\' la 0 informaliuJlc ce ne-3, venit dela
1111 hiltr;},]] Grr~mostcan am SpllS ca cpl(! spu:>e de ac('st b1i.trfw a.1l p1'obabili,
I(((pade a fi adrvlimte fa.ra a nc pronunta, dici tn~IJUiasa ajungem la Mma-
tnlul Nicola Slume1'i (Iela aeest Nr. 255 cash intram in toate amanunlrll'. Inru-
direa SI.-urniire?tiloren eei din Ml'tzovo de sub accl'a~i pOfeclli.,existent-a fa-
lJIjliri Z-idm ill lHet:,(Ovo,~ifa.ptlll ca. cr~pitall Lapa a fast.aghiotantul Ini Ca-
pitan Pnnu. Z1'dru,/Ie va explica origina, Illj Capitan Laptl. III eartea: rgV~X~'."
lwt"OplOt '6j~ 'EA)\'1)V~X'ij~ E7tOtVOta't'ci.ag(t>C;Imo A&(.L7tpou Kou-;dr..uvb(Ot, 'A6'ijVa~'
18()3, '1'/1[1.0<;
A'. pag. 9, vedem, CILCa.pitan Lapa era 8trr~bunul familiei St!£r- .
lIa./:e.§tilor
~i tra.ia pe la 1750, dl'ci in timpul lui Capita.n Panu Zid1'u (vezi
pag. ]45, ~r. 34 ~i pag. 157-8 Nr. 34). Capitan Lalla, fiind ~i el Sturnari. I
a fost ruda ell Stu.rnari1:din !l<.tzovo ~i faeu armelt' sub Capitan Zid1"l.t,fa.-'I
l!Iilil' earl' f'Xi~t[L~i astazi In Metzovo~i poate sa fie descl'mll'nta .
din aeeea I!
(1.11liCapitan Panu Zidm. Vezi clint. XV ~i XVa din coleetillnea Pas s 0 v, .
png. 15 ~i 16, undr !:ievorbe~tc dcspre Capitan Lapa, CILla /lunta ec facea .
('iJ.pitall Z-,:dru.pl'Jltru ]1l'potlll sa.u, la. earl' invitase toat.e armatoliile, pe cele .!
J2 dipitanatl', ea pe p] nn-I invitase, fiind eerta~i, :;;icum Lapa sc dusese III.
JlllIlta. Hl'ill\'itat, apoi laudele Iui Lapa e1i.estc om Vl'Etit in vitejii ~i ca-I cu-
JII)(I.~t(~ Olilllpul ~i plaRa lInmitii. Ca.tBl'ina,~i Liacum dcla Parnas, unde-~i
,1.1'('11.
ea,pita,natuI.
. Autorul citat ll1ai sus A,x(.L7tpou Kou't'aou..Ntxoc oste S'Uhl£l, dintr'o fa-
l1Iilic IIlSell1J\aUt dr oameni ra,zboiniei, ILnume din familia Buzii-bate$/ilor
(vezi 1. la p. 21, linia 2H; pag. 24, linia 25; pag. 26 nota 1 9i pag. 237 111.Nr.
J 71). Ca Suliat a fost ~i el R01llttl1, dar ~i numclc de Buza-bate al famiJici
~a.l(' din Suli arata, HOl11ani,
CHHISTODOL HAGI-PETRU
I\r. 255 bis. Chris/odot Hagi-Petru. n'a fast de proIesiullc annalol, ci fiul'
UHui bogat primat al satului Veternu: din Aopropotam, care avra 0 mare
in fi.\Tl'l1
F\. ~i putele in aceaslil. provineie, intoclllai ea ~i un capitan. G u d as .
DBiU TAGHILA
256. D£?ntlTaghila. Cllvantul teviese zice faghie lit Macedol'omani, illS[t
insensde: toriut aU se tnvarte§telie un fus de cecl'iche1). 'faghia dar este un
mic ghemu~or. Porecla Ta,gh1:ese <litla oamcni scur(i, mici ~i neastarnpara(i.
Dela porec1a 1'aghie se face 'fagMla, en ~i dela Fotu, Fot-ili/',$iornu, $1um'lcl,
Negru, Negri/ii, .Map, Ariipilii, etc.
Dimu '!'a{/hWl dltr de aid I~i are porecla. Grecii scriitori, necunoscand
origina l1umclui ]'aghila I-au reprodus prin 'fohilas (TuOX(:AtX~. ' AptX6ocv'nvo;,
xpov. '6i~ ' H. 1tdpou, vol. I, 285, 311, nota (1), 307), 'fahilas (T~OCXlAAO:~,
T~OCX~AAtXC;. Ihp ptXd)o~,, A1t0IJ.v.1tot..z!1.I.XI1.,
voL II, pag. 13; . IcrTopltXTOU
LOUA(oUXiXtI1apyw:;, voL I, pag. 29).
Dupa cuprinsul cita1;iunilorde mai sus Taghila,11fost armatol la Olimp,
1iIJl{'It.a,tparte ~i in revolutilill!'.a. grcaeib dcla 1821, dupa terminarea d'trcla
sM'%.:ttiab\ela crtpitanatul sau, ~i-l gasim tdi.ind pana la 1832 In lupta eu
Tureii, pentru conserntrea priviIegiilol' sale 111eparhia sa. Vczi 11manunte
despre Dimu 1'a.ghila,la Nr. 153 1a Costa,etc. Bucuvali1 ~i la Nr. 49 ~i aiurea.
Numele de Taghila ne dispenseaz[t de a mai da ~i alte probe despre romi\,-
llitatea .acestui Itrmatol. Sub D1:mn 1'ayhila facura armele multi insemnati
armatoli.
1:1. ' A9tXv&CiLOl; K. OLx.ovo!J.(3"YJ~ (TPO:YOUOLtX TOU 'OAU!J.1tOU, pag. 66, nota 1
ne spune elLla 1881 traia inca un fraCeal lui Dimu 1'aghila, llumit Gheorghe,
in varsta Inaintata. El lu1i.parte eu toa,to bMranetcle sale la 0 revolutiune
din 1878 in Tesa.lia, :/i poporul ii facu un cantec (cant. 86, dela pag. 66-67,
din eoleetiunea d-Iui OLKOVO!J.(a1J~)' 1:1.Otxo"o!J.la1J~
scrie numele « ZtXXdAtX~
))
Gheorghe Zahila 1115.parte ~i in revolutiunea grcaca (Otxovo!J.la1J~,pag. 66,
nota 1, pag. 11, nota 2, unde se a.Illt ~Ii<:antecullui Dim7£ 'faghila).
~. mainsdunordct des Ita'iens, et d'ailleurs iIs font assez bon marche de leur propre
~. nationaliteet ne songent nullement itse maintenir commeune race distincte 2).
i II pa.rait que, par une de ces tram;fonnatiOIlS graduelles si frequentes en
I histoire, de lIombrcuses populations macedo-valaqu.esse sont completcment
I hellmisees.Au moyeJJ-iige,la Thessalie presque tout ClJtiere etait peuplee
~ deZinzures: aussi les auteurs byzantins lui dOllnaient-ils Ie nom de Grandc-
I,l'alaqnie. Qu'ils aicl1t emigre dans la Roum1l.nieactuplIe, comme Ie penspnt
NoM. NUlllcle relllee~ti de regula se aud finite in a, iusa rleseori se aud ~i in fl.
r~. «L'accuse, appeI6 devant Khourchiu, a,yant ete interpele au snjct d'une
;;~SOllll1le de trento milIe sequins d'or (trois cents soixaJlte mille franes), qni
:; luia.vaicnt ete confies par Ali pacha., 11'cut pas plutot nie I'existencc du depot..
qu'il fut livre au bourreaux. TIsavaient ordre de l'appliquer a la question:
et pendant qu'ils Iui versaient de I'JlUile bouillaute sur la poitrinr, un gco-
lier alba,nais, complice des dcsseiJ1s d'Omcr Briones pf, de Khoruchia,
') U a I It I' it e s. Voyez mOil 'Voyage dans la Greec, t.. JL .p. 17G it 192.
] 93
feigJHtnt d'etre touche de ses souffranc.cs, lui conseiJIi'!'de dire qn'il avait re~u
di:r,'Inille piastres, et qu'on pourrlt'it scwoir la ven:te qu'on vonlail connaitie, si
Oil1:nterrogeait
les primats de l'Anovlaehie~}1).
,(Cette declaration ne fut pas pluWt faite ILUserasker qu'il fit appelcr
{'.('IDqu'on vena,it de Illi designer. Us attesterent par serment qu'iIs n'a-
vaicnt ancunc connaissa,ncc des faits allegues par \111d61ateur immoraJ; ct
qn'o11'aceusait it tort un malheuJ'Cux, auqucJ on aurait dll presenter en face
r>I)JldC\1OJlciateur. - .l'entends, s'ecria, I{hour chid, il n'y (L])0,8eud'argent
donne?Je vous en fera.ibien convenir,.qu'on les ermnene,}.
« 1\lors, dit Georges 'ronrtoud, syndic des primats de Calarites, dout
j'empruJlte Ie recit, que les Greestranscriront un :jour dans Ie martyrologe
de Jem emancipation. « on nous conduisit dans la salle des tortures, OIlI'on
voya,it dcs colliers en fer, des haches, des tenailles, des fouetH, avec divers
instruments de supplices, et on nollS abandonna a rlos reflcxiol1s.An bout,
d'IHJ<:heure, l'Alba,nais, conseiIler de J'iniquite, s'etant approche de nous,
vou]ut nous persuader de promettre (Ie l'argent, pour obtenir notre eJargis:"
srlll\,Jlt. II s'agissait, disait-il, de nous SlnlVer,en payant. plus de trois cents.
SOj~G1J)t(' millr francs qui sera,ient retombes it la charge de nos administn\s",
t't JlOIISrepondimes par Ie rofus d'acceder it,une proposition qui not1S a.uI'ait
renrlus coupables de lachcte en convenant d'un delit dont. nous ctions
innoeents ~>.
« 011nOlls laissa done livrcs de nouveau iI,nons-memes pendant une heure;,
!'t Ie scrasker 1I0l1S
ayant fait cornparnitreen sv,presence,]JousIe trouvi1mcs
oceupc ,!, iJlterroger la. vietime qui etait ](1.ea,use innoccnte do nos maux,
Le tymn 130pressait de doelarcr ce qu'e]Je avait fait des trente mille sequins
qui lui a.va,je]Jtote remis par Ali paeha. Puis pretant. un moment l'ore '
.iIlc a~
1111de ses cOllseillcrs, qui lui dit en ture que nOUSctions tons d'intclligence'f . ..
- ~---~ ,
') . Ano\'lachiE'. Vo.,'ez mOil royr~gl:S d.wts la,(/rea, t. II, cll. iW, 40 et, 41 '.
'194
....
II pa,r]ea.u sernsker de notre pro bite, df)"notre ilUlOeencc, du dangerqu'i!
y aumit. a nous sacrifier dans les circonstancl's presentes, et il parvient. ii,
Cairerevoquer l'arret de mort ».
« Nons sommes immediateme)] I. rendus :1 In libnrte; ct, par un de ('Pi>
,,-, contrasLes qu 'on nc trouve qu'en Tnrquie, les bOllrn>;wx nons iJ1\'it.ent ;\
nous ra.fmiChir avec eux. Le maitre a parle; ils nons traitcnt avec autan t
de civilite qu'ils avaient deploye de fureur, et In main qui dcvait DOUSetran-
glrr nous presente humblement Ie cafe. Ils n'oublient pas de Ia.tendre pour
demander des Ctrennes, Ie p;~iell1entde In corde, celui de lenrs poinrs et elf'
. nos depouilles, qui leur eta.ient devolues et que )]OUSleur donnfi,nws; satis-
,;. faits d'('n eLre quittes pout une longul' agonip,et de I'argent, qui n'est !'ien,
qnand 011remonte des portes du tombf'au a la vie, pOl1l'ctre temoin dn cha-
ti))](')ltde ses oppresseurs .).
«C'etait une sort.e d'echec pour Khol1l'chid pacha, :nIX yeux dl's musul-
mans, d'avoir Cte oblige de racheter des ehretiens fa.its esclavc~ par ses 801-
dats, ct de se tro11ver dans In necessite d'epargner les primats de Calarites,
qui 6taient d'autant plus susceptibJes d'etre pendus en bonne politique,
que leurs vertus les rendaient chers aux chrctiens, ear en Turquie, on n'est.
:'. pas honnete h0I11111e impunerncnt ».
, DaCtLarmatoJii, In timpul cand s'au petrecut cell'.de mai F;Uf;,n'm fi l'os1.
ncupati In ;J.ltnlocuri, Tmturi era.sdipat imediat Impn'\.llIaeu toli colegii
sai. CUlJlera sa-i f;capea.nnatolii? Din urmii.toarea ci1a.tinneC\cyom face
. cititol'ul va. Inte1ege lIlodul cc intrebuintau totdeauna Cii,pitanii Romani in
il' aSClllPnNI.eazuri. In F i Ii Jl10 n (III, pag. 421, la nota 70 a) r.etim nrma-
torul fapt. Ali pa~a, satrapul Epirului, ordont~ lui Odiscu Andrutu, ca,re em
arrnatolla Levadia. in Beot-ia, sa ueida pc un bulucb8,~a Lurc albanez. Odiseu
insarr.inu,po protopalica.rul sau lani Gu.ra, care execut;~ omoruI. L,t At.ena,
insa Gum fu prins ~i inchis ca sr~ fie spanzurat. Ce Hi.eudar Odiseu ca sa-l
scape?A prins ~i cl IndaHl.cfi,~iturci insemna~iga.siin Levadia.din Atena ~j
din insula Eubea, ~iscrise Pa~ei din insula Eubea, sub a ('arui .iurisdie~illne
era.Atena., ca va \.wide pe Turcii prin~i ~i ori cati alti va prinde in viitor,
daca nu va fi pus in libertate Iani Gura. Astfe! Pa~a fu silit f;ii.libcl'eze PI'
>' lani Gum.
PouqueviJIe ~tie foarte bine ca. Glworghe Turlur.i era Roman, dici cl n
fost in Calarctii, patria lui, ~ine-a deseris pe lal'g callitoria ee ;1,facut acolo
~i primirea eorcliaU:i.ce avu din partea Romiinilor cari I-au giizduit, ~j
din parte a. cclor mai hogati comcreianti a1 ora~ullli (vezi la, pag. 110-112).
',; Untoate aCl'stea, vorbind aiurea dcspre Gheorghe Turtl1l'i, ni-I da. ea (tree
(RegeJII!l'.,vol. .TV, }J8,g.365 ~i contin uarca, notci 1 dela pag. 364) ziciind:
.Ainsi pa.rla.itun (}ree enfant du Pinde. Aceste cllvinte subliniate Ie Sp1l11l'
PouqucviIle, dupa cc mai sus reproduse in traducere ni~te pa~agii dintr'o
~crisoarcadrcsata Illi de Ghp,orghe Tllrturi. In acea scrisoarc Turturi vor-
195
1"lt" ea nn ad?var~t descendent al eelor earl invin,era po Por,i ta Termopile ,
~I itlllI'ea. Va zlCe eUleva: Dacii, TU1'tv,riinsu~i vorbe~te ea un descendent al .'
telaI' dda TeI'mopile, Pouqueville n 'aY(~adecat S3.-1llUmei1SCa~i el Grec. Noi
}IUIll' plii.ngem de aeeasta, ei expullem fa,ptele llumai, pentruca JlUeste numai1
(}j)('orghr Tu.rtul'i, ea.1r.vorbi lui PouqueviJle ea Grec, ei ~i multi alti, intre cari }
~i JOHnCoteti, nepotul lui Turturi. Ooleti, de exemplu, iJltr'o proclamatiune '
..
') (leu/II-Costaera adevarata lui pore cia. Vezi arnii.nunte la Nr. 317.
,} Cand a tipiirit cartea sa, .
196
J
- - - -- - - -
de ROJllanii eari lucreaza penlI'll bincle Greci('i ~i cari au drcptul mai mult
chiar deeM lI1ulp Greci de a se zice Greci,am ca,utatsa gasimun pretcxt
sa-i adi.t1'i,mnemii.rginitele muItumiri !3ifelicitari pentru ral'llI talent ce are
de a de~tepta in inimile oamenilor cele mai nobile emotiuni. Am citit ~i res-
citit poeziilepoetului Zalo-Co8ta"mandria,~imangaierea Homl1nilordiJlPeniJl-
aula BaleaJlica,dar rlarca de seama ec face dol Spiridoll P. La~nbrudespre
meritul aC9101" poczii ('ste in arleva.r (I capod'opera ill genlll ei, ~i Me atii.ta
merit cl1t ~i mHu~j poeziilc lui Zalo-Costa; caci dol Spiridon P. Lambru a
~tiut, ca nimeni altul, sa fad\. un buchet binc araJljat din toMe fIorile cuprinse
in poeziiIe Iui Zalo-Costa ~i sa Ili-l prczinte. De aceea reeomandam RomaJli-
lor ~i aici ~i 111. ~r, ill 7, undc vorbim dcsprc Zalo-Costa, sa citcasclt aceasti'L
C<'l,rte
a d-Iui Spiridon Lambru. FiinddL veni vorha. deHpre Zalo-Costa, trelme
sa,SpUMIIleil el irnpreuna. eu A.ristotele Baiauritul sunt cei mai nmri pocti ai
Greciei moderne ~i sangele romancsc care circula in vinclc lor Ii facu pc aman-
doi sa nu canto decat pc Al'matoli, pentru eari amandoi au fost eu drept cuvarlt
entuziW}ti.Vczi la Nr. 317 despre Zalo-Costa. -
Seenele descrise in acest Nr. 260 eu martirologul lui Gheorghe Tttl.turi
au multa aSeJna,nare eu moartea de martiI' a parintclui Dl:mitn:e din San-
Marinadela Nr. 250; deci, daca eiLitoruldin Inta,mplareva citi intiti celo
relative la Gheorghe :Turtu,n:,sa citeasca imediat ~i eele deIa Nr. 250 dl'spre
parintele Dim,itrie din San-Ma,l'ina.
Gheorghe'l'urtun:impreunaeunepotulsau loan Colet-ilucrara muIt pentm
revoIutillnea greaca ~iizbanda ei. Vezi in G u d a s, (pag. 69) ultima scrisoare
a Illi IIlarcu Bolari cittrc Gheorghe Turturi.
In revoIutiuneagreaca pe IangaGheorgheTurturi gasim ~ipe CostaTurturi,
rudii negre~it eu eel de mai sus. ~i Filimon (IV, pag. 148) ~i Tricupis (I, pag.
314), vorbind despre rascoala comunelol" Sdracu ~i Cdlaretii, dupa ce ambii
ne-auspus, in contra obiceiuluilor, cil.a,cestedoua comunesunt derasa roma-
neaseii(&[J.~6't'eptXL~AO:XLX'tjc; cpUJ.'tjc;, Mo [J.eyaAtXLBAtXxo7t6AeLC;), ne dau
apoi pc urmatorii patru frunta,~i, cari s'au pus in capul revolutiunii: Con-
stantin Turturi, loan Coleti, Nicola Ia,nicu, ~i protopopul Sguru. Acest din
urm!!.a fost profesor in CiW1reti ~i era UJlom erudit; este IIlcntionat ca fost
eloval unui invatat profcsor Constant'in Balanide din familia lui Trifon Balan
Machi din Metzovo (vezi lltXptXVLXtX, LxeoLacr[J.tX,pag. 73; ,AptXOtXV't'LVOC;,
Xpov. 't''tjc;, H7tdpou, vol. II, pag. 273, 280, 282. La pag. 273 citim ca Balan
Maciudarui ~coalelor din Janina peste 300 de mii de franci, sau 177.000 de
moneta l'USCaSCa asinghia cXcr(yy~a). .
Fiinddt am vorbit de Gheorghe Turtnri 9i de suferintele Iui, trebue eu
accasta ocazinne sa s:punem C/lteva cllvintc ~i despre patria sa Ciildretii, de~i
am vorbit dcsprc oa aiurea In trea,cat (vezi r. p. 110--112; 71-73; 107).
lata cozice' AptX6av't'LVo(; (Xpov, 't''tjc;,Hr:dpo 0, vo/. II, pag. 69-70) la envantul
KCXAOq~pUTtXL: « Sat al Epirullli, a~ezat lie un ruUJltenumit in comun Pul£ana
197
..,
(' !()),UU,ViX),
care se presupuue ca estc "cchiu] Polienon (IloMcuvov).- Aproape
de Ct1liireli, lit 0 distauta de patl'll ore, se afla munte]e ce] mai Halt aI ~irii
Pindullli .mHnit Cacard'itn, de unde se vede marea Egee ~i Adriatica. CiUifre-
t/nii sunt de origina romaneascll; cari de mult se civilizara (E~'I)uyevLa01JaCt.\I
. --, Be ntcura JlobiIi) mai presus de oriee alta comunitate dintre conationalii
lor din Epir ~i Tosa.lia. Aeest sat in epoea. lui A]i-pa~a iufIorea in popula-
liuJH?,in lJogatic ~i In case splendide, fiindea nmi multi locuitori ai Iui flLccall
IlPgoi ell JlJulte picti ale Europei. In timpul cand Ali-pa~a era. asediat, se
rnfugiara. in CiUilreti,ea, Ia un loc sigur, multe familii de Iauioti cu averea lor
(!~'O!'d8 traJlslwrtat, ~i fiindca. peste putin se ara.tara senme I'cvolutionare,
dt'odatrL Tllreii din IaglLrni'wi'tlira ~i distrusera ora~elul palla Ia. pustiirc. In
!lrnli'Lincetul Cll incetuI se intoarsera unii dill ]ocuitorii scapati ~i ora~uI de
;J,~trlzi(1856) ('stc locllit pe jwmii.tatedin Iocuitorii de mai naillte, dintre cari
.'.ei r!H1ilIIulti sunt saraci ~i traiesc cu Iucm] de mana. Meseria argintariei,
fiint! alUtdata profesiunea exclusivi'~a~a zicand a Cillareteni]or ~i mijlocuI de
tn),iu al cdor mai multi dintr'in~ii, se conserva inca ~iltstazi, ocupa,nd ~i intre-
tiJli:nd cateva famiIii, ca.re au Invatat aceasta mcserie din tata in fiu ». (Vezi
dt':<pre aptitudinea industria,la, a Romanilor dill peninsula Balcanica ~i la
L p, 110--111, nota. 2).
lOAN VELENDZA
r
1
.Papa-Costa Ciarnala Iua pa.rte lusomnata III revolutiunea greacii. (F i 1i-
,
!~
I
CAPITAN VLAHO-TUDOR
IANULA ZIAeA
263.lanula Z1:lwL Vezi Ia 7'eodor Ziaca la Nr. 264, eare urmeaza.
'fEODOH ZIACA
264. Teodor Z1:acl~era arnmtol la (frebeni cn re~edinta in comuna T7'fte,
.
,carese ana pc coasta. orientalli a Pindului, doua ore departe de COllluna,
'fA1Iela. Armalolia se vede ca era.ereditara In aceasta famiIie, c11Ci~i batranul
Ziaca., tatal Iui Teodor, era armatol (' ApiXOOCV-rLVOC;,~Xpov.
-r1jc; , Hm:(pouvol.,
I, pag. ~85, eontiJluarea notei a dela pag. 281 la randul 9). Teodor avea un
: tratellumit Janula, pe care il asasinara Turcii, ccea co impinse pc Teodor
, safacit multe cruzimi in contra Turcilor ~iIn rebeliunea sa sa perceapa.mari
'biruri dela crt3~tini Intr'un mod nemilos (' APQ(OiXVTLVOC;,
XpOV.T~C; ,H1tdpou
: vol. I, pag. 379, nota a, Ia nota 2).
.!~----
') -Aq>ae:~ -:0'1 Dhxo068wpo (',;te in 10(: de &<pae:<;<;''';0'1 BAxxo668wpo
m.0<;(o068wpov = ai h'sat 111Vlahotodor - Illi Vbhntodor.
199
'
h:-tt,lJ laJlltla ~i '1'eodor Ziaea, ca toti annatolii din secolnl trecut, 1\u
ro~t ~~ei in.lu~te..~:o~tinueeu Tureii pentru mentinerea privilegiilor lor ~i1.
nratara man VIteJIl ~l de aceea au fost cantati de pOpOl".Vezi Pas S0 V,
pag. 87, eilnt. eVIlI, vel's. 7; pag. 99, cant. CXXV, versul 3. Aici fratii Ziaea
I'ignreaza ea ni~te haiduei; eaci luara ell. sclave doua femei bOO'~te b , Pe
!It.'vasta nJlni Balan ~i pe UJla Frosina, impreuna eu mai multe slujniei ~iI
'ereau dela barbatii lor J1i~tesume foarte mari pen tru a Ie libera. Cilnd.
annatolii crau in revoltli in contra Tureilor, satele din eapitanatul lor Ie tri-
".,iteall pc aseuns tot ee Ie trebuia, apoi se eotizau ~i Ie trimetcau 9i bani,
u'i hogati mai en seama de buna lor voie Ie trimeteau sume ma.d de bani,
:jl alegeau diu ciobanii lor pe cei mai voinici ~i-i trimeteau sa se incorporezc
in trupelo lor ~i ei eautau pe raniti. Armatolii atunci impuncall biruri for-
tate ~i in satcb altor dipitanate pentru a avea eu ce sa se sustina ~i de multe
liri din eauza aeeasta veneau in eonfliete eu alti cIlpitani, eari mai eu seama
rlU voneau in ajutorul lor. Bogatilor, cad nu Ie veneau in ajutor eu bani,
" luau ca sela,y vreun~l din membrii familiei ~i-i sileau astfel sa Ie trimitA
'Iani. In cantecnl CXXV de mai sus la versul 3 se gase~te euvantul BiXAL'
:y;x6.pooc al earui sens ne~tiindu-l Passov a seris Valiacarda,in loc de Valea
':aldii,9i crede eil. este sat, (P ass 0 v, pag. 642, Ja euvantul BOCA~OCJ<&paiJ.),
1" cfmd cste 0 vale adanea dela un viirf mare de munte pe la Pind, care se
:ICO OU. Asc!1lonea~i 'Apoc6ocv't'Lvoc;. espliea euvautul prin groapa adancO,'
.)0tOUAOCXOC,
Xpov. 't"~C;'H 1tdpou" yol. I, pag. 380, eontinuarea Jlotei a deli!;
nota 2, III.vcrsul 3 din eanteeul eitat aeolo).
'l'eodoI' Ziaea Jua ~i eJ parte III.rcvo1ntiunca greaca, dupa care ramase'
1
in Gracia <;a ~i mai toti armatolii.
:R{'ll~lInele~ui de br~v ~i (~e.strateg a.ju~sc legemlar In pop~r; d.eci. n'avu,1
1
dpc,~tsa. apara pela Pmd ~l m eateva zllc putea sa sc stranga m Jurullul
mii de voi.nicieasa lupte. La 1854 era batran Teodor Ziaca; eu toa1o
aeeste, ie~ind din Grecia, n'apuca sa se raspandcasea vorba eiL c~i Ziaca
~l intr'un timp foarte seurt se pusera sub steagul Iui mii de tineri romani
dda Pind ~i de aiurea, ~i intre toti ~efii revolutionari din revolutiunea dela.
1854 in Tureia occidcntala Teodor Ziaca avca ell eI eel mai mare nnma!
'If osta~i. In ciLteva Illote ce drtdu i.nspiHmanta o~tirile' turee~ti ~i Illi~care&
('\,l)lu~ionar[t mergea bine, eand primi ordinuI dela Atena ~i el, ~i toti, cali
!'!rft trimi~i din Greeia, sa se intoarca inapoi, pentruea Franeezii ~i Englezii;
"ui atunci cran alia~ii Tureilor in contra Ru~ilor, in razboiul zis riizhoitill
';/1 Crimeea, oClIpara Pireul ell 30 do mil de soldati. Cu oeaziunea razboaielo
i.. atnnci poporlll facu lui Ziaea. un can tee nou, pe care iI poate citi cineva
" XC«Hb:)"IJC; (pag. 127, cant. 59) ~i in ' A6ocv&a~oc;K. Otxovo[J.ia"1Jc;
(Tpa.
l;\)iJ~OC1'01)'OAU[J.1tOU,EV'Ae~voc~c;,1881, pag. 28 cant. 31). In aeest eantec,
. .!ItinseIllnate mai eu seama eele patru versuri ineepatoare, cari suna astfel in
!lduCl're: V oi rnun#lor din Grebeni ~i brazilor din Metzovo, plecali-va puti
200
c1t~loc tine 0 pu~ca, ea se sa vada Grebenea$i acel mareSpiliu, cum ll~ptii
hazducimeltcu p~tile turc~ti I}.
TeodorZiaca este original'dintr'un sat numit Cire#u de lfinga Tl§te,
in care Ti$te i~i avea, eJ ~i parintii sai, re~edinta. Ti$tea este zidita intr'o
pozitiunc iJJspa,imilntatoare dar totdeodata ~i fermecatoare. CiWJ.toru],mer-
gand din Grebeni spre Ti~te, trece InHti printr'un sat )1umit Mavrani, de
unde inaintand pe un pJatou deodata i se infati~eaza un munte lnspaima.n-
tator de inalt ~i de stancos ~i drept suindu-se in sus. La mana stanga se vede
o carare ducand Ja munte, carare sapata in piatra muntelui ~i care servea
1110cazuri de retragere pentru sui~ullocuitorilor din Ti~te 1110 varful muntelui.
Calatorul are inaintea sa 0 vale foarte adanca, in care trece un rau, ale carui
maluri Ie une~te 0 punte frumoasa cu arcuri, pc care trebuc sa 0 treaca ea
sa ajunga, suindu-se, la satul Ti~te, a~ezat Ja mijloeul coastci suitoare a mun-
telui. 'rot 1110
mana stanga, la loeul de unde prive~te, citlatorul vede 0 prapastie
III.radaeina ea,reia raul vuind face Un cere, in mijloeul caruia este 0 eampie
inconjuratrL de copacii de pe malurile raului ~i aeoperita de livezi inflorite
~i verzi, un de pase oi, cirezi de boi ~i herghelii de cai. Aceasta pozitiunc este
o raritate ~i 0 recomand ealatorilor, care ar ciWJ.toriprin acele locuri, sa
meargasa 0 vada. Muntele deasupra satului Ti~te se nume~te Spiliu ~i este
cevagrandios ~i 0 adevarata fortarea,ta naturala. 8atul Cir~iu este rorna-
nesc~i astazi este aproape parasit, ul1iidin loeuitori emigrand in Ti~te,iar
altHin comuna Avela. Capitanii dar lanula ~i TeodorZi(tca au fost Romani.
DesprenumeleZiaca vezi 1110 pag. 62 Nr. 87.
Dam aci doua Hste Nr. 41 ~i 42 de numele ~i pronumele loeuitorilor a
doua sate, azi greeizate, dela Pind, dintre eari unul se nume~te 'l'i$ti, iar
intrebarea ce sunt? raspund ca sunt VlaM,
ceHl.lalt Mavrani. Locuitorii 1110
~i poarta costumul romanesc. Din numele ce Ie va ceti cititorul va vcdca ca
ei sunt Vlahi, BM)':,OLypouX6q>WVOL (Vlahi vorbind grece$te), cum ar zice
Grecii. :Multi din Ti$ti au rude in comuna romancasca Avela, negrecizatrL.
Asemenea ~i familia armatolului Cil,pitan Teodor Ziaca arc rude in Avela.
1. Gg. Anastasi. 11. Hr. ~i Gula Ciocan. 21. Hr. Na§iu Jigopi.
2. N. Hr. 'rata-Beta. 12. Mitru Ciocan. 22. IIr. Cl1tu-N. Jigopi.
3. Gudi Bublnu. 13. lani Ciocan. 23. Mitru V. .Tigopi.
4. Gula. Bubaru. 14. Mitru Giogu Cioia. 24. Papa-Gg. Jigopi.
0. Gg. Ianilli Bubiull. 10. Dena Ciotra. 20. '1'. Chircll Jig()pi.
6. T. Cacill-llwi. 16. V. Stavru Ciunari. 26. Zisi Jigopi.
7. Hr. Ca.~avu. 17. Gg. V. Ciunari. 27. Papa-Hr. Econornu.
8. N. Ceardaca. lB. Nicola Cornutu. 2B. Andrea Fida.
9. N. Harisi Ceata. 19. Gg. CU'CIl. 29. Hr. ~i T. Fida.
10. N. Papa-To Cioca. 20. Hr. :ji Guls. Cuvarii.. 30. Gg. Galdernuli.
201
~
-'--
:11. Zisi Ganacin. 39. Gg. ~i Zien LUa. 47. Zisi Proin.
:32. Vasili Ghioet,u. 40. Mitru Nota. 48. Tanasi Hafti.
33. Sterghiu Toli Go~i. ,no Ianula })a.[Ia. 49. Gg. Riglt ~al1Joti.
Bot. '1'3nasi Toli Go~i. 42. Mitru Daseal Parciu. 50. I. Cioba ~amoti.
35, Gg. Gudunu. 43. Spim Bu~iu PMeiu. 61. Hristu Simu.
36. Gula Gioga Gudunn. 44. Mitru Bu~iu Parciu. 62. Mitru Spann.
:17. Papa- St.erghiu Hagi. 45. Sterghiu Piciuva. 53. Nicola Taciu.
ns. 'fimin Ha~ioti. 46. I., Hr. !ii mIdi Plica. M. Gg. Zanuli Trubiwhi.
CAPITAN MICHJ.
IANI BATAHIA.
266. lam: Bataria este unul din protopalicarii lui Caciandoni, pe care il;
vedcm poreclit ~i Caraiani ~i Caraia.nachi, ~i care, dnpa moal'tra lui Cacian-4
doni, servi sub fratele Iui, sub Lepenioti. (P ass 0 v, pag. 84, ciint. CIII,(
versul 14, ~i pag. 82, cant.. CI, vcrs. 2 ~i 13)_ Vezi dar dcspre el III.Nr. 215
~i la Nr. 278.
Cuvantul balaria ~i palm'ia este in gl'ece~te M7toc'C'ocpt,i
~i 7tO:'C'OCpLcX,
~i este)'
luat llela macedoromanescul biitareauli, care tIlsemneaza: €lescarcareade maii '
269. Dirnu Celi'u.,fiul lui Capitan Iani Rangu, dcspre ca,re vezi la Nr.r:
2407,lua ~i eI 0 parte insemnata in revolutiunea greacil ~i-l vcdem coman-)'
l!ant in o~tirca lui Tcodor B u i a G r i va (vezi Xp'fja't"o~Bu~&v't"to.:;, pag;'
420-421,~i T r i cup is, IV, pag. 421 ~i422 ~i aiurea). EI, pentru vitejiile.
sale, ajunse ~i general in revolutiunea grcaca (vezi la Nr. 247). In Pas 0 v
(pag. 8!)-90, cant. aXIl) gasim un cantec popular facnt in onoarca lui pentru
vitejia ce it arMat intr'o lupta cu un Dervcn-aga, Turc a.Jhanez numit Ismail
Ohioi, pe care-l invinse, taindu-i ~i capul.
Numclc lui Dimu Oeliu ne cste dat in formcle L\~!lo,:; T~gAW':;,L\'Yj!-"o
TcrEAW':; ~i simplu TcrE:AW':;.Tatal lui Dimu Oeliu se numea Iani Rangu j ce
este cIaI'Oeliu de dupa Dimn? AI' crecle cine va ca Oeliu ar fi lllullele tatalui:
Sa.lI. Noi credem Crt forma greccasca L\YJ!lO't"~gALO':;, scrisa intr'ull singuri
euvant, fara de semnul de unirc (A'tj!J,O't"~E:ALO~) ne explica billC de undo
It.p1'ovenit dupa Dimu ~i adaosul deOeliu. Numele Dimu are in dialectuL
maeodoromall diminutivele urmatoare Intre aIt.elo: Dimutu, Dimuciu ~i Dimo.:
cin ~i Dimoci j un alt diminutiv a lui Dimociu sau Dimuciu' este Dimoceliu ~ki'
Dimuceliu, pe care Grecii, ne~tiind formarea diminutivelor rOll1ane~ti,I-au.;
soris in carti Mi!lo,:;TC:gALOC:;,
facandu-l doua, nume, sau Clltra1:td'union. L\'Yj!-"o
T~EAtO~ sau L\"Y)!l0- Dimu Oeli'usau mai bine Dirnoceliu a fost Roman,
Tcr&ALOC:;.
eaci ~i tatal sau a fost Roman (vezi la Nr. 247) ~i pentruca ~i el poa1'ta nume
romanesc sa.u Cll forma romaneasca.
Se ana Ia Maeedoromani ~inumelo Oeliu ~i ca porecia ~i ca,nume de botez,
El se gase~te ~ila Albanezi, insa numai la aceia, cari, fiind Far~eroti, se turcira
sau se albanizara. Oeliu'se aude ~iGeli1.('.Porecla Oeliu" scrisa TcrEAO<;, 0 gasim
'~j la Romiinii din Peloponez. Filimon (Ill, pag. 283) pc liinga doi ~efi
militari din satul Do!iani din Pcloponez numiti Casta Ciirje ~i Dimitri Mitru
Mam Ie da ~i pc Celiu din Chinuria, provincie din Peloponcz, Numel
Doliani nil este slavic; aiurea a1'atall1originH lui Vlahica. Vezi deocamdati
la Nr. 278 ~i in specialla Nr. 37.
') De1a.Vemtt, Verni este facutii. Vernescu a1 UDuiill1stru Roman din RomaniA.
204 J
D-I IT. 'PcXYXOt;it anuntat In c~!'tmJ.sa-,pe clUe ,1.mcitat-o la Nr. 247,
en.ill curand va seoate la lumina 0 monografic despre Diml~ Celiu. Amatorii,
dacava.aparca cm'tea, pot citi mai multe despre armatolul nostru dela acest
,~J'
Nr. 269. .
PAPA-C08TA CIAMALA
269 bis. Papa-Costa CL:amalaa fost armatol la Parnas ~i era nepot a lui
Vergu Vlaha.1'ntat(~,despre care vezi la Nr. 97, unde sunt ~i probele despre
.> romanitatealui Papa-CostaCiamala.Ellu1i.parte msemnatain revolu~iunca
greaca (F i I i m 0 n, III, 203; Xp1ja'wt; Bu~cfv't'LOt;, pag. 297, 298 ~iaiurea).
:;: Vezi~ila Nr. 261. Cll numele Costa Ciamala a fost ~i un Suliat armatol
.~~ ('Apa6a.v't'Lvot;,Xpov. 't'Yjt;'Hm:lpou, vol. I, pag. 368). Numele acestui Costa
CiamalaPouqueville (lUgener, IV, pag. 2) il scrie, clenizandu-l, Costas Timo-
'§; las, ca ~i cand ar Ii T~fL6J..a.OC;.
Vezi despre un oarecare Papa-Costa Ciamala
!~ #
la pag. 98 din aceastrL scrierc a noastra.. Vezl despre devia~ia numelui Cia-
;, mala ~i la Nr. 218 la Ciami Cam-T~~I:U.Dar numele Ciamala poate avea ~i
'. aWl.origina, dupa c.um aratam aiure,I..
NABTASE ZEGHIU
270. Nasta.~eZeghiu. ne este dat de F i I i m 0 11 (1, pag. 133) intre mai
multi comandanti, cari servira ca mcreenari sub Francczi, Ru~i ~i Englezi
in insulele ioniane la mceputul seeolului al XIX-lea. Era din Acarnania.
Porecla Zegii (pronunla Dzega) sau Zeghe, Zeghiu este far~eroteasca; dcci
Nastase~eghiu a fost Homan (vczi lapa.g. 11-12,~ila 30 N) 1). Dela Zegiisc
facc ~i dimillutivul Ziguliu, Ziguli, ea.1'cpoate a dat, prin schimbarca lui l
in r, forl1lcloZigu:riu, Ziguri, reprodusc de Greci prill ZuyoUp'1j~.Dela Zegii
scface~iaugmcntativul Zigoniu ~iZi(/oni,porcelaa earli formatiune,l1CelillO-
;; scand-o ' Ap()dhv't'Lvot;,a elenizat-o in ~~y6v'1jc;, rall ~i tara cale, e11eiin
I~\ poporulgrcc modern 111.1 exist1\.astIcl de po1'oel11.Vezi In Nr. 271.
CAPITAN DZIGONI
,i 271. Capitan Dzigoni a fost ~trmatolla Lamari aproape de Arta ill Epir ~iIll.
; )814, luandu-i-sc capiH'tnatul de Ali-pa~a., se retrase la Prevcza (' Apa.oav't'Lvoc;
j~ Xpov.T~C;'Hm::lpou, vol. I, pag. 310, )lOm 1, ~). Alto detalii desprc accst
b: arlllatol)H1 Ct1110a~tem. ~. ' ApOtoaV't'~vo.:;
lle da pe Dzigoni in grece~tc ~~y6v.lJC;
= de douii ori ~i y6voc;= niiscut
;( ~iar crede eineva ea euvantul deriva dola 3~r;.
" sau carena§te, adeca eel niiscut sau care na§te de doua or£. Observam insa ca.
astfel de nume n1l exista in aceasta forma nici In limba elina veche, pc cand
cxista 8lyovoc;, 8~YEv~c;"etc. Ca sa ne explicam cum pe Dzigoni H faeu ~~y6vrjc;
LEPENIOTI
, i IIIai incolo vorbim pe larg despre aiurarile patriotiee ale d-lui .Apcd)<xnLVo~.
in.
p!r.roizareanumelor roma.ne~ti.
'\ Tpc.&;y;«t.
S) apO:YIC£a't<X
Vezi ~i un sa.t eu acest nume pe muntele Ann.
206
cantrcul CHI din coloetiullca P;I. S so v, pag. 8:1, SpUI1(' urndUoarek In.
lllCCpUt,po care Je tmduc: «voi piloSerisij,!ba.tice ~i dOIlH'st.icit.e, voi treabil, u'<).-
vct;i;),colo ]11.sa-tell' romituo~t.j (C;T<X
13)'<XXoz<;)p\a),t.reee!;i sus la Agrafit dincolo
de sittelc rornil,nc~Li sa gnsiti po cei trri armatnJi a,i Jui LC}JPuiot.i}). Aeo~ti trei
arnmtoli ai lui Lepeniol;i ne SpU.lW mai 1<1vale cantecul crt era,u Trcanga.,
Dranghistn ~i lam Bataria.. Dmnghistll de aid po11.tesft [ie in locul lui Dmll-
ghista, poate sa fie Insl1, ~i altrt pe1'soilna ~i indaUi, yom vedea oa.1'e anu rnc.
.Lcpenioti era Far9crot san' ApOIXVtT60Aazo<;.La ace~tin ga,sim lIlai des deeM
la.ceilnlti Romfmi ~i pa,tronimiec in iscn ~i isla, preCH11lTorista, Cordista, ~i
.aIteic.FinJJui 7'rr,allga dar de nw.i ~U8J:t Far~eroti se ziee Tr<mnghista,ca,re
u~o1'se poato aHrra in Dreanghista ~i Dmnglvista, t.PCXYX£crT:X<;. Prill UrHmre
Dranghist(Latul1ci it 1'os1.finllni Trianga sail Drianga. PoreeIa, Trin existrt Ja,
,Macedoromani ~i cia pa,tronimice :;;iHnHli1de trib in: Tria,nii, l.'riancii (= Trian-
W, ~i articula,t Tria.ntili), ~.iHumelc 1'iului in: Trianc(/', 'J'rinnla., Triantu,. Nu rndo
WrangIJista of'te f.~ie1 format en :;;iTria.nghista, de mai HIlS.Cui trci suh annatoli
ai lui Lepcnioti, nelica, T1'l:anga, Dra.nyinsta ~i Iani Bataria au fo::;t Far~ii.rot.i
ea ~i Lcpenioti, deei iLU fost ~i pi Romaili. Pasarill', df't:prc CiI.tOvorbe9tc e1tn-
teeuI eita!: lJmi sus, crt,rOm Ii se SpUJIf: ea Jl'au Lrcaha, In satc1c r01/i,ane~ti ~i
sa.mea1'gii,sa ga.scasea pc tovara.~ij lui Lepcl1ioti e,LRa vie s[L-iajutc, l1Uillscl\l-
l1eazaaHa aici eleeitl aeca,sta: voi li~omiln1;, Ui.sati-vrLtrdHl rile 9i slHlra,ti ill tl'
~a pasa,rik ~a spllllcti lui l'reanrla, IJronghista 9i Ialli flataria 8rt vie iute SfL
..dea a.jlltor Illi Depeniotl:.
CAPITAN MAMALINGHIDI.
273. Capitan Mum.alinghidi ne cste cunoseut dill Pit S S 0 v (pag. .102,
Gant. CXXX, vcrs. :j). III canteenl eita,1. mai HUSfigurcazii urllltLto1'ii a.rmatoli.
eari, iei/ind din Grecia la 1838 c<t si1-~i reia capit1\.JHLtele, pe care Ie pierdurlt
Cll ocaziunea. 1'cvolutiuni i grece:;;ti, a,u rust u rllJtLrit,i dp o~tiri Ie tUl'ce~ti, ~i ca
~a-~i proenre eele neceSCHe de traiu ~i de lupta, ,ullcninFL mni multe orage
Qre~tinei/tia Ie arde, dnea JIll Ie VOl' trimite eee,t eo cer. Annatolii Sllnt cei cari
llrmeaZlt:
Dimitri ~i Gheorgnehi Tapli.
Teodor Ziaen,.
Cara-Miciu.
Catamchia.
il,!atnalinghidi.
Mam.iUiga Ja Ma.ccdoromani se zice Ciici'lll,ac ~i '/)/,(hni'ilingii,. de aci dar po-
melade MCX[J.:>:AtYXLO'fjC;
al eapitanului in chestiunc, citre porecU'i,cn sufixuJ
grcccsc t()"/)<;;1,InSCllIl1at: fiuI Jui M (lmatingi},. La 1\facedoromani, cei cari fac
IlZ H13.ilUUlt de m.(trnal£gii sun I. fi:\,r~eroti i; doci Cl'edem ea M!X[J.CXAtyXlO"l)<;
11
') Vezi I la :'>Ir.25 dela p. 104, unde Pouqueville zice ca Ctiluna era. locuita de Vlahli
'Buie.jti sail Buil:.
208
se vode I;ii, Hornanii inca. pe In 1\Jlii J.684-1715 nju t.a.1I(',11 o~f,iri I1I1I11Crnll.se
pc Vcncticni in contra, Turcilor. Anghellj{urnilii., porcelit RO'Inanul, zicc diploma
ca,ajut.a. pr. Yr.JlCtieni, intretinii.nd 1.000 de Holdati din IHlJlgn sa, eu cari vcnisc'
din partilc .I,].ninci. So lIlai spuneiJ! dipJomii. ca, Anghel /)umdii. Homii.nlll pj('rdu
in fupt.ele l'en1:rn Venpticni un fmte ~i un va.r, cari dupa. CIIIII~til!l din' APLCJ't'.
B~Ao:(o>pkf)c; (in 'AOo:v.. ~L(h:O<;,pag. 163-172) au fost. Hrislu Ba.l(Jorit1~.vii.r
prima,r a lui $mnila, ~i un frat.e, al dirui 1111mcnu se spune. ' ApLCJTo't'e),,'I)C;
B~AO:Wph"Y)c;nc spune la pag. 163 cil.Hrist1~ Balaoritu este stra.l!lo~ulfa,miJiei
sale; insr~ aeest llristu Balaoritu, dupa. eum sr vede din poezia publicati1.
111pa.g. f6fi din opul mentiona.t IImi sus, pnrta numcle de HristlJ, Balau.ra,
(Xp'i'PTOC;BO:A!XOUPO:C;),
care este numele rom3ncsc Ba.lauf CII IIJI a Ia. fino, cnrP
tine loe de articol (vezi pa.g. 63, nota B din aCP(I,staseril'n' a noast.rii,. l\lai
111111te11l11anll11te despre stra.mo~ij poetlllu i ' A pLCJToTeAYjC;
BO:Ao:(o>pL't'Yjc;vrzi
Ia.
pag. 163-172 din opul citat mai sus al poctului Balaor'dis. Vczi ~i In Nr. 911;
jar desprc Anghel $um£lii Vlahu vczi la Nr. 22, 23 ~i 24).
CAPITAN PLEACICA
275. Cii.pita,n Plerwic(J, sail Plia~~ca. Ii' a. \I r i e I (vol. II, )lng. 2t!), vorbind
despre a.cest arma.tol, zice: « Plinsllas n'el.anf. pas \1]1nOIl1 Grce. jp ~lIppOS(,
que Ie Klephtc allqucl on Ie dOJlJ\eici, et.ait Albn.Jlais011VaJaquc 'I. Cllva.n[:ul
pl1~a.cid.isa,1Iplia~cii
imwmnea,za.prada In l\fa.cedorOnaJ1i,cmri n'au cllvantlll
" Pliac/:cainsa. I-all ~iAlbanczii J.Il::;ensulIII eare ~i HOIJHI,nii.Arllla.tollil
prada..
;, Pliacidj,n'a fost Gree, da.ea. judee1'i.m dupa. .1lIIJIW~i dllpii, fa,)Jtc~,~i iiJ.f.H.eUI1I.
:: GrecHn 'a.u nici cllva,ntul lllia,cica, niei poreclft Pliacicii sa.u Plia~ca 1): a.poj
'1 capitan PlI:a.cica era. armatol 111.Olimp, IIndc f~111vazut ca, armatoliile ~11.l1
:l~ capitanat.ele crall romanc§#, ~i arm8,tolii ~i-a.pa,rall satdc lor dr PI' 1111I1lIr,
':! CaTeRunt IOPliitc de Romani, ~i nil ~t.ill, daea. ]>liac'icii,11,Io~t Grec, 8C intelcgp
~ dela.ci],ynp,eo poft/I. i-a. venit sa sr duei\. la I1IlInte sa, npcrp pc ]{omii.ni<ip
~f Turci. Pliacica nici Alba.n{'zn'a fost; caci sate a,lbanpzc~ti la OJilllp nicin'al1
'. fost.,nici nil Runt, ~i prin Ufmare nici c1\.pitana.t.r a.lbanezc~ti n'au putut. sa. fir
acolo, car ora Pliacica. sa.. Ie fi fost armatol. Armatolul Plia.c1:cii.dar .t fost
Roma,JI.
209
1
I
In coleetiunca callteeeJol' popuJarc de Passov, In pag. !J3, unde so ana ..'
'
'
ill/it nlM I'twTf)~ xocl JD-Lcf.Tcrxoce;, adena, lulu ~i Pl£aclcii.. Din enprinslIl can-; . j.
.
.
FRATrr PULl U
276. Fra(ii Pu.liu crau armatoli In provincia. Radovic£ sau Rad01,~di. Ei .no
.
sunt dati de Apexoexvnvoc;,(Xpov. 'r'ij:; 'Hm:LpOU, vol. I, pag. 286, continuarea
notci 1 dela pag.280, !a (e:)deIa pal~.285) la pluml nOUAOC;:O~1 adeca. fratii
Puhu HIWPulie?t££. Poreela Puliu (= }Juiu) no dispemcazi'i.de alto probe
pentr" a ara.ta. romilllitatca !or. Cat dcspl'c provinci,t sau plasa Rado1Jici,vezi
In POl1queviIIc (Voyage, edit. I£. vol. n, pag. :-;01, randurile 15 ~i
10): «(VeIa.tieo, premier village rlu RwlOl~':ch ct de V('leniskios, chef-liett de let
capitailleriedes Kleplites de cettecont1'ee ~i(pag. 306, 362, 374), de unde se velie
)
ca se afla. Ifi.ngii. Arta in Acarnania superioara.. Vezi la. Nr. urma.tol' 277. Noi
crodem C1t cl'i deIa Nr. 277, a.dica. fratii Psara-Iani, sun\. cei dati la aeest
Nr. 276 sub lJoreela. /i'lafii P1tliu. Origina. romanl'asea a nUI\1l'Iui Radovic£
dem:t.iSIIS 0 f'xplic1tm aimca.
PSAHO-fANT
COSTA ~An.II\fA
.n! his. Costa Sadimll 2) a J'ost armatol in plas<t Apoclll'o dill Etolia (F' i I i.
III" Jl. III, pag. :3:35). Lua parte ill revolutiunca greacu" unde iI Vl,tbll des
IIJ1l'!'t'lllla eu Capilauii lIristodol Ilagi-Petru~i Vasile Facen (G u d a s, VIII,
P~!g. ;JO&).Era deja general, "and se duse in ajutoruJ cclor tJlchi~i la Miso-
loughi, unde ~i el sn inchise voJuntar ~i de unde ie~i ell gamizoana in Mea
htimoasa il'~irl' din lVIisolonghi,in care i~i gasi moartea (A u gliB t c Fa b r c,
If is!.oiretlu siegede J.1hssolonghi,Paris, 1827, pag. 199-200, 312; T r i Cu jI is,
IJ [, png. 3(6). Costa Sadima era original' din satlll romfmese Co)'Ultzis ~i
'i'11.J'iadela. Pind, sat Jlumit K?~VLcX. de Greci. Cra.saLu! este rOllIallCSC, vczi
in Po u q Ill' \' ill e (Voyagt', edit. rr, vol. II, pag. 4813).In Jista de fami-
li!lr. din Cornu, ce mi ,,'a trimis de primal'ia locala, figurcaza ~i nUllleJe: Mitri ~,.,
)udi>/lf.1t ~i Cost<t,)(/,dima, eari ncgrl'~it ca sunt dill familia (ui Costa 8adirnll.
,\ rost dar Romau. Numele Sad-i1nlLl'ste patronimicullui 8adas,llllUle exdu-
~i\ },ollla,nese. Despre patronimieele Vlahilor vorbilll llIai illcolo pc larg (vczi]
~i h. Nr. 272 lisla simplrta accIor patroJlimice).Fiindcrt Costa Sadima em diJl.~
(',-,PIlIlIa-rOlllancasca 'l'uria, dftlll aei List.1L Nl'. 43 a JlUIIlt'Jor ~i pro.llutlIP]or'L
[or,'t!itoriIOl' din a.eea e011l1lJlii,
:~;
:~
LISTA Nl'. 4:"
lOC1~itorilor (/-in 'I"aria
N wt!ele ,~i p1'ol11l'lI/.ele ,.
2, :\ulI1l'l 1' de I 1Imilie SI/dillu(' sc proll nnta $lIdiula ~i d<lea Hili I-am dcris Sadima,
.
'i HZH c~te l'ft .
ill l'iirvile gre('(~~t.i, dl' Ulull' . citii III, t'stc scris LIX3~I..l'X~.
214
j .
,.
n. T. Apostoli.
51. Costa Ciuplecll.
10. Gg. ~i T11,JH~siAV]lgcnu. 52. Hr. Coco SinlU.
11. Fmtii Bal'barusi. 53. T. Coeo Shnn.
12. ,Joga Barbarusi. 54. l\L Coeoti.
13. Hr. ~i N. Bithoea. 55. T. Condo-lani.
14. St:UIlU Bithoea.
56. 1. ~i Zisi COlldo-Nica.
15. Gg. ~i Zi:d Bujiea. 57. Tegll Condo-Nica.
16. Gg. BUI'II-Dimu. 58. :Mitl'i Condo-Niea.
17. Gg. Cost;~ BlIru-Dimu. 59. Sta/llu Condo-Nica.
18. Gg. CaJcmi. GO.J. ~i PolizlI Cotica.
19. l\1i~u Canati. 61. Gg. ~i Mitri Cueiufiti.
20. Chipal'isi C11,psaJi. 62. Gg. ~i T. Cotuma.
21. Vas. ~i Nicola Capsali. 63. N. 1. ~i Tasi Cuvela.
22. Gg. Car11,-Costa. 64. 1. Franco Da,mo.
23. Gg. Caramgiu. 65. Gg. Dimu.
24. Ta.na,si Cal'\l~e:k 66. lanuli Dosi.
25. .M. Casachi. 67. Mitri EcolloJilu.
26. ,Milw, C11,sulUi. 68. Zisi Gg. Eeollolllu.
':i 27. Gg. T. Cata,nu. 69. Vasi1i ECOllOIllU.
.!l'-
'i,> 28. Costn Ca!<tlIu. 70. Gligori EeoJlolllu.
i~' 29. T11,na,siCata-nu. 71. Zisi ~i T. Economu.
30. Nicola. Catela.. 72. Gucca Foti.
31. la.lllllc~Cntmll u. 73. Gg. C. ~i Timiu Foti.
32. Costa. Cavra,. 74. Zisi Foti.
33. IalJuli Careili. 75. GUCN~FuIa.
34. Dimu ~i Pavlu CIi.reili. 76. Ialluli Fufa..
35. Hristll Crtrcili. 77. Gg. i?l ~li~iu Fufa.
36. Hristu Chimeali. 78. l'i1.Fulilla..
in. C. ~i ']'. Chirimi. 7H. Costa. Ghiorga.
;\8. T11,llasiCeca. 80. Gg. Gheorga.chi.
39. C. Ciacam11,lli. 81. Dilllu ~i N. Ghcorgu.
40. Taci Ciacu. 82. H.ristu Cara-Ghiorgu.
41. Va-sili Ciacil. 83. L ~i Gucea Gota.
42. Costa Ciacu. 84. Ta-nasi Grijioti.
43. Mitl'i Ciacu. 85. Mitd Grijioti.
44. '1'. ~i Gg. Ciafu-]a.ni. 86. Hristu Hal'isi.
45. l\Iitri Ciafu-Iani. 87. 1. ~i T. Hilllona.
46. Gg. Ciolino 88. Gg. ~i Mi~iu !-Irisu.
. 47. Cos/illa (r.) Cinlia.
.I~. I[ristll Ciue<ma.
89. Costa. Hristu.
"
90. Tuh~ Hueazu.
40. T. I. :;:iTegu Ciufrta. 91. HI'. ~i Costa Huca.zlI.
[10.Gg. Ciufrti. 92. G. ~i Nic. IIucazli.
215
.
% Pulin Papa-Iani. 135. Hr. ~i Vas. Peen.
H4. Hr. ~i Chip<trisi Papa-Iani. 136. N. ?i Gucea Pecn. 1 ~
SCHILO- D IMA
i;
.
ANDREI f)IAFACA
~~78 bi~. Andrei l'ji{t/aca era din Agrafa dupa t:1. ' Ap(l6I1.v'nvo~, (Xpov. -riiq
,Hndpou, yol. 1, }Jag.381, nota y), unde se spune ~i ca. a fost lIcis de Sotirq
8lra/', nrmatol In Agrafa, cu care era farta.t. T r i Clip is (vol. n, pag. 2),.
vorhind desorc ni~te razboaie fericitc datorite bravurei lui $ia/aca, ne spunr!
totodat1i ca a fost armatol la Gravari, ora~ ~i plasa in E1.olia1). Din acest~,
douii marturii scrise trebuc sa. admitem ca era original' dpIa Agmfa ~i ar.,
mato! la Cravari IJlainte de revoIutiunea grcaca. Numele :Jia/aea no cst~1
dM scris 111grecc~tc l::ocrpcXXI1.C;de
cei mai multi scriitori; iar G u d a s (VIII, I
pa.g 375, 377-379), care I-a cunoscu1. personal intr'o imprejurare, dcsprcj
earl' yorbilll mai la vale, serie l::LOCrpcXXOCC;,
pretutindeni, adica :jia.fnca,c.1ci.;
ehi;],r a~a 5e prOllunta porecla acestui arlllatol. J
, UlIleiC :)ia/aca este pa.tronimic al ul1ui nume Ge/u, Gehu, Cialn, Uiahu,l
:jej-/ ,)'elm, )~':a/'l/.,.'Jia/m, nume carl' se 1tfla ILlIZit in toatl' acestl' forme. $ia.
fa,>(1rln!' IIISelJ\lle1\.Za/!:ullui l)ia/u. sau i)ia/a. Aeest dill urma nUllle la Sf11chioti!'
~i L\(hiotii l'lahi din Creta sc all(le in forma ~1jrp'Y)c; eu patn:nimie ~~tpocy.~
dup:!. CI>III VOIll vedea mai ineolo, ullde vom intra In mai multe Itmallunte
df'.;;pi'" Sfachioti, eaci la Nr. 188 am anuntat JIlai mul1. ?'omanitatea Sfachio~
tilol ,fitI'll a intm III toa1.cama,nullteIe. Dela $ia/a derivat exista ia Maeedo.
rOll1ilHii5inumele de Camili{'.')ia.fa,ric(~(vezi pag. 41, coIoana 1, rfLHllulal doilca).
ea.!'! se ana III mai multe sate romiinc~1.i. In comllna romaneasclt Laca. diu
Epi.' f:e 11,(111 lIulIlele Ada.m /)ialarica, Hristu Nica $ia/ariea ~i Toli {jiafariC/.!.
,\t\:;btft pol'l'dlt 0 \'i'dclIl purtata. ~i de un Invat;<1.tslav Paul losef $ia/aric;
ai' pHten dar credo cineva ca numcle este slavic. Noi crcdcm dill contra ~
s/:1\/I1 J,.~'ia/ane a.r(1 11111110Vlollie, pel1t1'llca" dupa,Gll111 YOmarata ]a origt'{li
prilOilor numit-i slalli, Slavini, se va vedea. cil. acei slavi au fost Vlahi, car~
-.- -----..----
') Despre existent,a de sate romane~ti in aceasta plasii \'ezi: H A0HNA ~~.
Av."),:;:~~~ ZV Ncw7t),(!{>, 1831, ,Mg. 35, 49.
222
.dill Pa.lloni" in va.d;u'u, atftt Trnda, l\Jncedonia., Epirul. 'resa.lin ~i (~ree;i(l,.dU
~jPolonia, Galitia, Moravia, Podoliit ~i multI) altl' pitrti, mai eu S:~allla,all" Rn-
siei, pc la Dnistru ~i Dunaprll, 8pre Chiey, ~i sprc raul Vistula, a~a. ea, slarJi1:
'all fost limit IJ\l'a,uriti de Vlahi ~i IHt-i dr mirare sit giisill1 la. ci llnllle pro-
prii vlahicc. rftm<L;;l'dda. Vlahii shn'i7.at,i.
Intorcihllln-ne lei. arnmLolnl llosl.rll Alldrei 8£afw)(/" tn'ouo siL SplllWIIl
cael a fost }ll)'lnan ~i din 1II1IIwlc rOlJlfwcsc efJ poarti'i. ~i dill faptul ca. it fost.
armatol ]a UhZ0x'win." din plasa Cravari din Etolia, probabil origillm din
aeelosate rOll1ftne~ti. Din citatillnra. ec am fiieut lIIai SlIS din T r i e u pi 8
(vol. II, pag. 2) re7.llItii.ca Andrei $ia/aGa.a fORt uJlul dill eroii revohl~illnii
grece~tidela 1:121. Poetul Alcxandru $utu (ToUpjW(.L~ZOi; 'EAAtXi;,pag. 14)
iI )JlInc al1'i.turi ell ilol'lllal;olii eei mni Il1senuJa.ti, diml nc dii, un numitr de a.r-
matoli cari i;tu parte 111.0 luptrt imprrunD, CII Capitan lani Gum. latIt, intrc
al~i multi, cari ia.u parte ill acea lupta: « Pan?.l1'ca eel iubitor de riLzhoair,
pareinsoti pc Andru tu 111clliburile fiarc/or ~i care triLi ill paduri neealcate;
Scdllu-D'ima.~i $ialaca, Condo-lan'i, eel care poarUi pc piept plaei de aur
~ila ~oId RII.bir ell inseriptiullca: cellli CiLntia llu-i paRa.de tiran, ollcllrie Iii
onoare este sabia Sit, etc., ctc. I).
DupiL momJel1 Illi Caraisc~chi I\1l1l~iarnmtoli furiL siliti RtLH' ill1prii~tir
. ~isa se prefaeit inail1teiL Tllrdlor di J1U 1I1a.iVOl'sa. luptc inainte In rcvolu-
<tiuneagread\.. In tre ltcc~tia (], fost. ~i fiafaca, care se duse la I~tninn, c;Lsii,-~i
vadafamilia. care era. retras8, I1colo. Tu rcii, r1r~i pro11liscra amm;stic, CerC<Lr8.
rr.sa.prind1i. pc $ia{(/C(t In biscrica If), Janina. in ziua. de Pa.~ti. EI, presimtind
"IucruI, ic~i ~i so rcfugic in casa unehiullli lui GUdltH, care 11 scil,pa,. /Jio.fa.ca,
, sca.patse dusc Ia a.rmal.olul-dc]a. Agra.ra. Sotiri Strat, "llrul lui Teodor Buia
qriva,ell care era. frate de cruce sail fartat. Pl'ste putin $'ia.faca a fost. uci~
.Ia0 pandft de Turd Iii se I'rLspil.J1llise pc atullci yorha, e\llu ell Sotiri St rat
'J.ar fi illlpu~e;I,(;, alllCllil1ta.t fiind de Tnrei ca, daca nu Impu~ca. pc Bia.faco,
'va fi impu~eat eI (vczi G u d a R, VIIJ, pH.g. 377-370). Acestea. s'au petrecnt
pc 11'1anul 1~27. DCRpre moartciL lui .')ia{aca vorbl'~t.e ~i cant. CCLXVIH,
pag. 198 dill colcctiullClt Pas s () v, unde so spunc ca i)ia.facaI~i cauta re-
: ('!gillI~i scapa,rea Ia. fratele Salt df' cruce Soiiri Slral, ~i ca a.ccst.a, in loc sit-I
" &cape,pllSCoamclli dc-l ill1pu~cara fara vestc. Trei dintrc oamcnii Illi 8'io.-
. Jacafura pu~i In teapa 1.'1la.nina ~i doi aruncati in callgi In illchisoarc. AslfrJ
,a fost sfii.r~ituIaCl'stlli brav armatoI.
Fiind aei vorba de numele $ia.faca.,.:1ia{arica,Ce{tt, ctc., dalll cinci list:r
;;'Oeuuwclc ~i pronumelc locuitorilor a ci.nci CO!llUlICrO!lliiJlc~ti din Epir. Li-
~£tele poarta Nr. 45, 46, 47, 48, 49, iar eomunl'le se numcsc Flor-lu (articlIlaO
.', StiUFliimburari, Jfam'ini-li (a.rticlllat), Lcdi sau Lii.£e~# (A&i:O"'t"C( in grcce~tc),
'Paliohori (coIOl~ie dill Lacii.) ~i Pal1'oseH.In lista Nr. 45 a comunei Flor-lit
fi,segase9t(~porcclit ~)iala(;a, iar in cclelitlLc cotitorul ca.utand va gasi ~i
nume!n
ldespreca.rcS';Lvorbit.la.acest Nr. 278 bis. :Ma.idam ad ~ilista Nr. 49 his de .
223
c,llni11lUnH.' de !oGuitori dill satu! I'omanese Liibiini(a dela Pinel; nu Ie dam
pe toate, caei lista ee ui s'a t.rimis serisa eu litcre greee~ti cstc iudescifra-
hi Iii, 111 ma.re part.e.
CAPITAN TREANCA.
~'iH. Capitan 1'l'eanClL (=Trianea) a fost HUll! din <Lghiotantii Jui Lepr.-
niatl, [mtde lui Cadaudoni (P ass 0 v, pa.g. 83, cant. CIrI, vcrs. la).
p{ln~da. Treanc(L se aude ~i l'reanga, ~i de aeeea In Passov gasim sCl'is'~
'TPL,xyXCl:. Pc Janga 'l'reanga se afJa la Maccdoromillli ~i porceJa {l'l'inga.~
Astff.'i doi contriulIabi!i din comuna rornancasca Porivoli dcla Pind se nllmcsc~
Nasi Tringa :;;i 1vIi:;;ia'l'ringa (vczi pag. 93, Nr. 140 :;;i 177). Aceast1L pOl'cela,\
u g'/tsim :;;i !a Homa.nii dcla Parnas (vezi G u d a s, VIII, pa.g. B80). Cit.pitau if
'J're(l,/lCa,'l'rea.giga.,sall l'rianga a fost Homan. Vczi ~i Ja Nr. 179, la Lepcnioti;'
NI'. :.~6Gla lani Batarie, ~i la Nr. 272 !a Capitan Draghista sall Dl'anghista,'~,;
Hilde se arat/L ~i derivati1L nUl1Iclui l'rianca, Trcanea.
LISTA Nr. 45
Numele Iji prunu'rneleloc'uitor'ilordin Flor-ln SatL Fla'mb'urari
1. I. Tasi Adamu. 24. N. ~i Gl'. Ciuri.
') ' ' .N . .
u. _1i1Sl a~1U Agna.1I(II. 25. Gr. Coca.
iI. Stati Agoru. 26. Andon ali Cori.
4. Dimu AgoI'll. 27. Nicola Cula.
5. Na,1;tasiAgoru. 28. Ba~ia-Iani Cundu -I1mi.
6. Nastasi Aguroplu. 29. Nicolo Condo-Ia.ni.
7. Hristll Apostoli. 30. Costa Cu~i.
C. Qeafa (f.) al Aree;L. :'31. Hristu Cutll}Julia..
H. Dimu Bebi. 32. Gr. Danga.
10. .l\litu Biti. 33. Iani EXcLrhu.
J1. lotu Cftea. 34. Stati Economu.
I~. Nastasi Cae<L. 35. la.ni Falllia.
J3. N. Caciu-Iani. 36. Na~iu Fu~cehi.
14. N;1,~iuCa.peti. 37. Dafi Gat".
15. N. Cara-Dilllu. 38. Tegu Gatu.
11).H<LgiCam-Nialli. 39. Tegu Na~iu Gnandi.
17. ~eafu C[t~irjcu. 40. Diltlu Hagiopill.
I~.'. la,ni Cialtloplu. 41. Tasiu Liect.
19. Nastasi Ciandi. 42. Dimu Lioliu.
20. Costa Cdiu. 43. Tachi Mandaliciu.
21. H. ~i Mitrll Ciucachi. 44. Cacia A. Manga.
22. Hristu Ciuciumiti. 45. Iani Masturu-Dimll.
23 Ciunguhf'l'i. 46. Costa Mudca.
224
47. NH,~illlIJucica.
66. Stali Piciava.
48. Iani .Mur.i.
67. Bu~iu PI'Cftll1.
49. Ia.lli Nac.
68. N. /li Ta~ill Pure vi.
50. Nicola Naml.
69. - ~afarica..
51. -- Na~ioca. 70. Na~iu ~afaca.
52. 1. Hagi-Nicu.
71. Hristu Scaperda.
53. Nicu Hagi-Nicu. 72. Mitru Scaperda."
54. Nicola Pa1iu.
73. Na~iu Scamberi.
55. Papa-Nicola. 74. Tanasi ~eU1u.
56. Papa- Tana.!>c. 75. Iani $iomu.
57. AgnaJldi Pap1t-Hristu. 76. Nicola 9i~cu.
58. Hristu l'apa-Ghcorghc. 77. Iani Sugar.
59. Nicola, P1Lpa-Gg. 78. Cu~ia Tcbo.
60. Iani Parnari 79. T. Dimu Temdi.
61. Dimitri Pamari. 80. Dimu ThimcJi.
62. Nicola Paspa.. 81. Na~iu Ut.i.
63. .Cola,.Picioava. 82. Stati Zn.J1a.
64. Hristu Picioa,va.
83. Hristu Zoroplu.
65. VaRiJj Piciava..
NU1nfJffJtneie§tila Flor-lu
1. Catera.
8. Nita-.
2. Ciama. 9. Fulii!..
3. Despa. 10. $iafa.
4. Haida. 11. Sirma.
5. Lu~ia.. 12. Stama..
6. Ma,ra. 13. Tasa..
7. Ma,rn~ia.. 14. Zora,.
LISTA Nr. 46
Numelc de famn£e alelocuitorilordin Macrini-li
J. BanaCH. 19. DClIlatatu.
.2. Baronu. 20. Galgatu.
;}. Bardzu. 21. Garani.
4. Ba.~iocheri. 22. Garagani.
!). Batali. 23. Gavani.
G. Beluea. 24. Giafleru.
7. Bcziri. 25. Giuru.
8. Bitha. 26. Grevani.
D. Brostu. 27. Harcnia.
10. Caravida. 28. Harvala.
Lt. CMiti. 29. Michl.
12. Ccfu. 30. Ru~iuta.
m. Ciac~iom. 31. ~abani.
14. Coira. 32. ~arifu.
15. Coloniatu. 33. Spiridacu. t
IG. Cuma~iu. M. 'fa~iu.
l7. nalaba~i. 35. Zi7.i.
J8. Spinl Danga.
LISTA Nr. 47
Numele~i pronumelelocw:torilordin Lad],
1. l\lihu Aghinir.. 19. Sotiri Arbinesu.
2. Gg. T. 1\lbu. 20. lani Arbinesu.
U. Lioliu Alhu. 21. Hristu Arghir.
4. Papa-Alexi. 22. Nicu Arghir.
5. Gg. Anagnosti. 23. Zisu Papa-Arghir.
G. U. Zizi Anagnosti. 24. CaterimL Gg. Arvaniti.
7. A. Nica Andociu. 25. Stama Atanasi.
8. Mitra Andocca. 26. C. T. Bajdeehi.
n. 1. Milm Andociu. 27. lotu Bala.
10. Stancil. A. Ano.ociu. 28. Zisu Balafa..
11. A. D. Andociu. 29. Familia Banciu.
12. Ma.noli D. Andoc.iu. 30. Anton Barcea.
13. Zisll Andociu. 31. I. lotu Bare-ca.
14. Nicu Z. Andociu. 32. 1. A. Hr. Bare-ea.
15. Hroni M. Andociu. 33. Zisu A. Barcea.
16. Stamu Antoni. 34. Panaghidi Barcea.
17. N. T. Antoniciu. 35. Dosi Barcoa.
18. Hristu Arasa. 36. loti Barcia.
226
37. IMli B8.I'0118,. 79. COHtaCara-Nicu.
38. _. Hatalit. 80. Hristu Cal'je.
39. lani Bardzu. 81. Zisu Carje.
40. G9. Zisli B()~ica. 82. Cara-Mieiu Carje.
41. D. Be~iea,. 8a. Mane Carpuzi.
42. T. 1. Bc~imt. 84. lotu M. Carpuzi.
43. N. Biliardu. 81>.Gg. Casteli.
44. Hristu Bina. 813.Gg. 1\Iihu Casteli.
45. In.ni Him. 87. Mane A. Casu.
46. Alexi BiUlrnu. 88. Nasi Casu.
.47. Stamu Bitarnu. 89. Familia ChC11dru.
48. Reaeiu DiUlrnu. 90. Costa Chiasi.
49. Miha Gg. BiUknu. 91. j\L Costa Chiclu.
50. Ticu Bodu. 92. Gg. 1. Chiclu.
51. Margarit 'Bozi. 93. Marn Chipinosu.
52. A. Budala. 94. Mitru Chiru.
53. Stanm Buiea. 95. Hristu Chit'll.
54. Gg. Burdi. 913.Boli Chiru.
55. lIaida BUl'du sau Burdiciu. fl7. Costa Chi~i~ill.
.56.Tanasi Bu~ea. 98. lotu Ciaea.
57. Lalllbru Bn~iu. 99. 'ranasi Ciacli.
58. Hristu Bu~iu. 100. A. Ciahtani.
5f).Adam Bu~iu. 101. 1amandi Ciapi.
60. Familia Caea,)1i. 102. Hristu 1\£. Ciavdal'i sau Cial'-
61. A. ~i Manin Cacu. dari.
62. Ma11eCaeu. 103. l\Iihu Cociu Cial'dari.
63. Hri8tu A. Calabalichi. 104. Vasili Ciri-Papa.
64. Stamu Nieu Calpachi. 105. - Cicu.
65. [ani Canata. 106. - Cismosu.
66. 1\1ihuCallata. 107. T. Gg. Cioca.
67. Nicu Mih. CaMUt. 108. Iani Ciociu.
.68.C. Mane Canata. 109. - Ciongara.
69. Anton 1. Capitan. 110. Nica 'rota Ciufi.
70. 1. Cara-Costa. 111. 1ani Ciu11gU.
71. Gg. Cam-Dima. 112. Gg. Cocca.
72. Margarit 'Cara-Dima. 11a. Doda Cocca.
'73. l\1ihu Caragiu. 114. Zisu Cocill.
74. 1. ~i NicH Carn,Ii. 115. Tanasi Coeiu.
75. rani Cam- Nieu. 116. Zisi CoJca.
'76. Nicu Cam-~jcll. 11.7. MUm Colill.
77. Na~iu C!Lm-NiclI. 118. Na~ill Coliu.
78. Nicu M. Cara-Nicn. un. Nicu~i T. Colovu.
- 227
1::;1 '\JltOJI Cordi sau Gordi. 162. Na~iu Gana~i.
I~l . Fnlllilia Conloni. 163. ZiSll GilLha.
'1~::. i\1ihu Costantino 164. Teodor Simu Geta.
12:;. Hristu Costn. 165. Gg. Simu Geta.
I:!4. l'\;1~iu Gg. Costn. 166. Triandafil Simu Geta.
12:__Falllilia Cuciafti. 167. Mihu Ghiaur.
12(). Familia Cueubicu. 168. Canatlt Ghioni.
I:!',. .illa-niDalioni. 169. Laic GhizlL
I:!~-;.i\litri Dalioni. 170. lotu Ghiza.
UH. Margarit Da~ill. 171. Zisu Ghizr1.
l:~O. L Devilcnga.. 172. 1. T. Ghiftu- lani.
n~I. 0tiJu Devilcnga. 173. Hristu Giabu-Iani.
1;;:2. l\a.~iu Dcvilenga.. 174. Gg. Giabu-Iani.
Wi\. Nicu lJevilenga. 175. Tota Costa Giabn-Iani.
134. l\lihu Dcvilenga. 176. Stanut H. Giabu-Iani.
l3:"). Iani Dia.nuUldi. 177. Xanb1 Giabu-Iani.
t:.HLDosi Dimnlicu. 178. Dodu Giabura.
13,. Zisi Doca.. 179. lani Giabnru..
13(). ~a~iu Doci. 180. Familia Gi<tVliari.
liW. Margaret Doria. 181. Nicu Gioga.
140. .Nicu Dona.. 182. Familia Gogin.
141. Gg. ~i Mihu Dordi. 183. Zisi Gogu.
142: Hristu DrangiJ,. 184. Anton N. Gordi san Cordi
14;!. htni Toni Vrigiu. 185. Caeia al Gordi.
tH. A. M. Drizi. 186. Na~iu Gordi.
14:").Ug. A. Drizi. 187. Hl'ist.u Gordi.
un. AntoJl Gg. Drizi. 188. Zisn A.' Gordi.
H,. Famili<1 Drisca. 189. :Mihu G. Gordi.
14~. Alexi Drugn. 190. Mfmdzi\.rilHtGmbu-Iani.
14!J. Hristu Dumba. 191. Zisi 'fasi Griva.
loCo Pla-ni Dusu. 192. Anastasi Zisi Griva.
tol. Nasti Econolllu. 193. Toli Doda Guda.
152. A. ~i .Mitri.EeonoIllu. 194. Topalia Guda san N. GOl'di:
If)B. totu Exarhu. 195. Na~iu Guda. 1
lfJ4. Tanase Farmacu. 196. Mitri Guda.
tf): Papa-Fili. 197. A. ~i Gg. Guda.
IfA.. Haida- Filu. 198. Tl'odol' Gu~i\l.
1f)1. Iani Gabrani. 199. Tu~ia. GlI~iu.
"
15S. Iani Gagiani. 200. Gg. A. Gu~iu.
If>f'. :Mitru Gana~i. 201. Hroni Anghel Hagi.
l(j(. Hristu Gana~i. 202. Anghel H. Hagi. ,.'
Ilj I. Tiell GaJla.~i. 203. lani Hagi.
228
j
204. T. Totll Hagi. 246. Caterina Z. Ma]amll.
205. nespa lotu Hagi. 247. Anton l\faJillfll..
206. NiclI Ant. Hagi. 248. Miha, Gg. Maliufa.
207. A. Haramia.. 249. Tana.se MaJliu.
208. la.ni Hnrlm sau Ca,rba. 250. Mallea l\Ianu~ill.
209. Zisu Horiva. 251. Madora l\farina;'
210. Nicli Horiva. 252. Marina. T. 1\Iatin11..
211. n. A. Horivn. 253. Nicli l\Iasturicu.
212. Anghrl Horiva. 254. Gg. Mcmza..
2m. T. Zigsli Horiva. 255. Gg. Ml'rgea.
214. 1\1if.,:uHoriva. 256. D. Nast.u Mergiu.
2lf). eg. Hri~c\J. 257. L D. l\1crgiu.
2W. l\litri HriS/II. 258. Eamilia. Mila.
217. Lion!!11!-Irisli. 250. Gg. l\Iilioni.
218. Iani Hrolli. 260. Doda. Minea..
21!). Zisi Hroni. 261. Nieu l\'ri~ilJ.
220. l\I1I~UHroni. 262. Anton 1\li~ill.
221.. Ilagi Hroni. 263. Zisu T. !Ii~iu.
222. Jani lamandi. 264. Iani Moca.
22?. Familia fannenri. 265. Zisi lIIoca,.
224. 'J'ra,ndn Iota. 266. Dodu Mo/'ava.
225. A. ~i T. Tot.11. 267. Dinn l\IlIrava..,
226. Sicu Iota. 268. Tanasi Mu/'ava.
227. Gg. Iota. 269. Na~iu Moli~tl'anu.
228. Na~ill loti. 270. Mitri 1rluhta.ru.
229. 1\. Ghiza Lala. 271. Zisu Muhtaru.
230. Fa,milia. Lambri. 272. A. Gg. :Muli~tea.nn.
231. Familia Lambrini. 273. Manc l\IlIrgea..
232. Familia Langori san Vupi. 274. lani 1\Iurgiu.
233. Familia Lapa. 275. Mitri Nacu.
234. Canata Liniciu. 276. Gg. Nann.
235. Tozi. Lineu. 277. Stcl'ghiu Nica.
236. Iani LiaclI. 278. Zisu Nicoli.
237. Ant.oni Lionda. 279. Na.sh\ I. Nicu.
238. Gg. ~iZisi Litarina sau Litirina. 280. Ant. Nihtopati.
239. lotu Litarilla. 281. Ant. Nina.
240. Tegll Literina,. 282. A. Gg. Hr. Pali.
241. ZiSll Macari. 283. Familia Palmichi.
242. To]i Ma.cltri. 284. Familia. Paltari.
243. Hristu Z. Magiari. 285. Ma.ne Panaioti.
244. Zisli Malamu. 286. l\Ianc Nicn Panaioti.
24fJ. l\1itrll Malami. 287. l\largarit Pandu.
229
1
288. Dimu Arghir Pan deli. 329. Mihu Poa-Ia.
28H. l\iihu Ant. Pandeli. 330. Familia Ponm.
2SH his. Hita Panurli. 331. Ni('.\\ Pl'imichil'i san Zicu.
2nO.~, l\largnrit Dimll Pa)1(l!.Ii. 332. N[I,~inProto-pltpa.
29]. Pa,J)(lu Pandicli. 333. MII~iu HaftU.
292. Dilllu Pandu. 334. Adam J. Raftll.
293. A. ~i L Pandu. 335. Tanasi 1. HaHn.
294. lotu Pandu. 336. TaJla~i Gu~iu Haftu.
296. Zisi H. Pantu. 337. Trandafil Haftn.
2DI5..Nicoht H. Pttnt.u. 338. lani A. Ra.gagill.
297. Pa-ntu Zisi Pantll. 339. Alexi Rasa.
298. Alexi Pctnn. 340. Hristu Rasa.
2\JH.l\Iargari t Pan II. 341. lotu H.~tsa.
gOO.l\la,nea Papitu. 342. Dnmba Rasa.
HOL Gg. Hr. Papa-Gg. 343. Nicu ~i Mihu Rasa.
302. loti Papa-Gg. 344. Anton Racea.
:30n. Antoni Papa-Gg. 345. Rit.1I H.esta, Hiona.
304. D. Papa-lani. 346. Sisti Riga.
305, Gg. A. Papa-Nica. 347. Riti Rim.
30G. 'l'eouor Papa-Nica. 348. Nicn Gg. Roiea.
307. Papa-Sterghiu. 34H. Angheli Ro~il1.
:108. Zisli Papatu. 350. Gg. Ho~iu.
aOD. - Parpodi. 351. I. ~i Hristu Ho~il1.
310. Totu Pascali. 352. Nicu Ro~iu.
:nL Sterghin G. Pashct. 353. Costa Ro~ill.
312. Na~ill Pavlll. 354. Papa-Sa,ehelari.
;1I:J, T. ~i l\1itri P3.\'lu. 355. Adam ~afarica..
:314. Nieu Pavlu. 3an. Nica ~i Ant. ~<tfarica.
3111.Sterghil1 Pesell. 357. Hristtl Nica ~afurica.
3W. Zisi Pescn. 358. To]i 9alttrica.
350. Toto Sa,hroni. .,
:\17. Gg. Picn.
:HS. . lotu Pila sall Pilu. 360. ZislI Sahroni.
319. Mihn PinN~. 361. lotu Sarka.
320. Gg. ~i 1\1ihu Pipi. 36~L Tin11 Mane Sarli-a
321. Alcxi Pipi. 363. Gg. C. Sairea. '.
822. Nieu Pipi. 364. Manu SitJ"uca.
:32.1.Cu]u~ill Pipi. BGf).l\litri S(~odm.
:124. Familia Pirli. 366. TjlIlin Bcodm.
~)26. Familia Pi~('tI,. 367. Nien ~;cllrt.u.
B2G. Ant. Plato-Sasi. 368. Mane D. 9clII'tU.
32,.' lotu Poala. 369. Alexi Sdeca.
32Q. Dini PoaJa.. 370. Mane Sdeca.
230
j
371. Nieu Sdombu.
407. Papa-Ia,ni Topali.
372. Va.sili Sdomba.
407 bis. Na.~iu Topa.li.
37.3. 1\1iha, $iogiu. 408. Panda,zi TopaJi.
374. Puliu $ioUla 409. Sill1u Toporatii.
375. NiclI 9iomu. 410. Mane Toporiiti'i..
376. Bulu~iu $ionm. 411. Pantu TrandafiL.
377. Hr. Cara.-Nieu Spanu. 4.12. l\Iitri Trandi.
378. Iu.ni C. Nicu Spanu. 413. Bulu~iu Trantu.
37f1. Pa}J1i,-St.crghi lJ. 414. (N)Gorvi Trigoni.
380. Gg. $u bl1l'ina. 415. Hr. Tringa Bu~ilL
38.1. Stmua T. $u burina. 416. Hroni Tripsa.
382. T. Men1Za $u burina. 417. Miha Turcaciu.
383. Familia Sugaru. 418. Hroni Hristu Turcalexi.
384. Gg. Sulia. 419. Gg. Urcaclie.
385. Teodor MUIU Suliu. 420. Gg. ~i Na~ju Va.~t1L
386. Giamihu Suliu. 421. Niru 'ldeu.
387. Gg. Suliu. 422. Zisi Veleu.
1388.Doda SuJiu. 423. Tanasi Vcncti.
389. Nieu Tabaehi. 424. Caterina A. Veru~i.
390. l\IiJllI Gogu Tabachi. 425. Gg. Veru~i.
1391.Familia Ta,ciu. 426. Anton Viciu.
392. Gg. Tafa. 427. Gg. Viciu.
393. Dabu Tafa,. 428. Hristu 'lova.
394. CUca Ta.li. 429. Iani Vllrgaru.
395. Gg. Thanu. 430. Nicu Zahari.
396. :Moli~tcanu Thanu. 431. Hristu Zahari.
397. l:lristu 1'hemuieu. 432. Triandafil Zamani.
398. Costa Teodosi. 433. Mitroporftt~1.Zeta.
399. Dimu Tcodosi. 434. Tanasi Zicu.
400. Nicu !fimbfi. 435. Nasi ~i Gg. Zicu.
401. Antoni Timb1i.. 436. Nicu Primichiri Zicu.
402. l\iargarit '+'imba.. 437. Dodu Zioto (=Jiotu).
403. Gg. ~i V. Titi-Papa. 438. Sirna Ziotu (=Jiotn).
40<1.Ant. Todoriciu. 439. Nasti P;tpa-Zisli.
40f). Gg. A. Topali. 440. Familia Ziteca..
406. Vasili Topali. 441. 1'co<loI'Tanasi Zotu.
LISTA Nr. 48
Caleva nume # pronume de locuitor£ din Labani{a.
1. ThoJllu Anastasi. 6. Ianula ~Ii~iaca.
2. Stcrghiu Cfitu. 7. Gula .Mi?iaca.
3. Gu~iu Curiti. 8. G. ~i T. NiaJ1ia.
4. Ianula Giufa. 9. l\Iitri $a,rarica.
5. Gg. Giufn. 10. Ianula ~afarica.
LIST A NT. 48 (bis).
Numele ~i pronumele locuitorilol din Paliohori (colonie din Lacii.
Vezi lista precedentii.Nr. 47)
1. Gg. Adamu. 12. Teodol" Drisgu. 23. Dodu Primichiri.
2. Gg. Andoni~i. 13. Tasi Exarhu. 24. Ciufi Papa-Sterghiu.
3. Adam Arhondn. 14. Starnu Giohu. 25. Tegu Pa.pa-Sterghiu.
4. Gg. Bucn. 15. Zisi Milm Gogu. 26. Andoni Nicu Tasi
5. Dodu Buea. 16. Do<lu I-I~'riva. 27. Nicola 'fimbii..
G. Dodu Huf8ta. 17. AnagJ\o~tl 'l'asi Iota. 28. Miruna Tolu.
7. Mitu Cada-Mani. 18. Andoni Linicu. 29. Hrist.1I Vani.
8. Nicu Cu§ea Ca3idi. 19. Zisi Nano. 30. Nisu Vani.
9. Iani Coliu. 20. Mitru Na§iu. 31. Zota Vastaruha.
10. Nicu lani Cu~iu. 21. lani Peni. 32. Nicola Zisi.
11. Iani Dodu. 22. LILmbri Fisticu.
:'t' dii.. Uheorghc Valtinos dar a fOl-;tRO'Iwln~i dupa iufol'matiuuile Cl' avoJtt .
I'n), dill satlll f)omni!tt dela Valtu. In accasta familie gasilll mllllt.torii lIIell1b6".
imclIlJIa.ti: .
Coot<~ Iscu Valtiuos, Gaehi Iscu Valtinos, Gheorghe Iscu Valtinos, Ioan1
/sell Valtinos, ::iotiri lsc'U Valtinos, Panaioti Iscu Valtinos, 'l'anaslIht ISC1i:t
V;dtiIlOS, Panu 1SI:1£ Valtinos, DilJlll Isc'll Valtinos, Vlasi Isc'U Valtillos,
(cr II d a, H, VH, IHtg.:305-1332). "
Oa,chi, Pam~, Dimu f;i Vlasi sllnt )\llIue rOl1li\.ne~ti.(/itch-i cstc prescurtare~
dill UIworgachi; iM Vlasi cste din Blajiu sau Blas'iu. Gheorghe Isc1£ Val-,
t inns ;~l'e doi lIcpoti, pc Oachi de lIIai sns ~i pe nnul Cara-Costa 'l'n/.§i'ru'i.(G lI';
d a S', VII, pa,g. 321, jos de tot ~i pag. 322 randurile 1-3; pag. 1324jos ~~~,
illsenl!leaza. /n1nghic de par de capra. Guda.sseric D.POO'Lv1}
;}~i) ,'\,\s). '1'r'u.~ini'i
l'h'lIizi\nd pc T?"u§inii. Din hiograria Illi Gudas desprc Valtincni (G u d a s~;
VII, p;l,g. 305~332) amull ea multi din ei servira ca secretari ~i ca oamen~~
de Ilicredel'o ai lui; Ali pa~a, satmpul EpiruIui, iar altii Ilima 0 parte inscmnat~~
ill t'ev()lutillllc;t grraea, lI13,j eu seama Gheorghe IS/'ll Valt.inos se distinset.
in nH~i mult.o luptc ~i in special la, asedilll dela Misolonghi, eu toMe C11pI);'
a.tultci pm III vi\.rsta inaintata, (T r i cup i s, III, pag. 314 ~i aiurea). Tanil>
sal(l Iii Costa Valt-inosscrvira ca, comalldall~i ~i sub Caraiscachi (Xp:~o..t'Q
l~u~6.vnoc;,pag. 279 ~i aiurea).
[nainte de revolutillnea greaea Valtincnii ,tVeau capitanatul lor Ii\;
J'aL!u .IP ass 0 v, lmg. 45, eft.nd. XLIX).
CilPI'I'AN Vl\RSAMl
:381. Ciipitan VarSa?/l.1:, dllpa, illforma~iunile cc avcm din rata loeulul,
('m origimtr din eOH1una roma.neasca dela Pind numita San-lvlarina 9i S6~
(hma
1111/111':1 al Va1'sanl'i.EI a fost impll~cat intr'o lupta ell o~tirile IlliAli'
234
p,1'~11sid,l'iJ.pulEpirului. In Pas S 0 v J,ag. 3!J, cfmt. ex <t.) so gasc~tc UD
diu(ecc1 grccI'Sc de ciuci versuri, in care se ziee ill traducrl'e: « Trei plataui,
loti trci in ~ir unul ul1pl1.nltnl, ~i un platall cc umbra drasa arc? de ranlllrile
lui sabii sunt. sp,lnzuratc, il~rildacil1tl.lui pu~ti sunt rltZamate, ~i sub eI Var-
lami zace (intins) '), Cantecul se c1intrt ~i a,sti'Lziin Pind, du ill loc de Var-
lami este Varsami, Pas 8 0 v, da.nd in colcctinnea sa. la pag. 88, eant. ex.
undorste vorlm de 1111 calugar Varia.1//.,luat prizollicr de arnmtofid Eftilllic
Blahava.,pUlle illlcdiat dupa accst oa,nt.('c,la pag. 8!J, canteenl lui Varsami,
~icrezind ca cst.e vorba tot de ('aillga.nd Varlam, illtituleaza tot Bcx.pMI1-"I)c;
qantccul lui Varsami, ceca. ce nil estc exact.
Capita.n(limit Va.rsa?m: a fost Roman.
FHATU VLA.HOPOL
vrednie so gasi sUg po ~ea. II sfatue~te Costa, il sfatue~te Alexi: «dadi. sunt 0
fuic, ucide-i: ehiar ~i doua mii dad\' ar fi i iar dadi. sunt trei patm mii, intoar-
yJ-te ~i ne spune. Micul Vlahopol se duel', numara, numara pe 'l'urei, vedo.
ca sunt nonumarati ~i ca sunt noua mii. Sa se intoarca ina.poi, ii osto ru~ine;
,it mearga inainte, se tome. I~i face cruce, cere srt-i 1tjute binecuvantarea
lIIamci sale, a tatalui sau ~i a fratplui sau celui mai marc, ~i nrtVale~tein
Turci. La intra-rea in Turci desehise drumuri, la ie~ire carare, iar la intoar.
cere fiU mai avca a1ti Srt taie. .fnsa Ill.intoarccre il pandira doi Turci frati
~i-l uciscra, arunciindu-i doi glonti etc.» Astfel muri Mitm Vlahopol, dupa
eantccul popular ~i aceasta estc cauza pentru care nu-l vedem ~i pe eI in
revoltl punea grcadi.
CAPITAN GHEORGACHl
283. Capitan Gheorgachi. Vezi la. Vlaho-Gheorgachila Nr. 175 ~i Nr. 203.
NICOLA GRIJIOTI
284. NicolCLGrijioti n'a fost armatol, ci un bogat Homan oier dbl muntii:,
insulei Eubea (Negroponte), care faeea comert cu vite, vanzandu-Ie mai cu,:,
geama la porturile din Asia Minora, unde pe Ill. munti avea ~i a.lte turme. ,"
'I' r i cup i s (I, pag. 219) spune: «Nicolos Grijioti din Eubea, care traia in
Asia, oeupiindu-sc cu vieata pastoraH'i.I). F i 1i m 0 n (III, pag. 377 jos ~i378
litis), ,'orbind de revohl~iunea din Eubea zice: « La aceastrt opOCrt\"Cuidin
tonia., casa lupte ~i 01 peutru patria sa, Nicolae Grijioti, puindlH,e sub An-..
ghPii (GovgMna) ca soldat. Omul acesl;<ta fost condus de providenta dum-~.
}\!'zpeaSCltla. lupta, fiindea era predestinat sa ia in vii tor comanda supremi'l.~
iI. armelor insulci ~i sa so distinga prin multe vitejii pana la sfar~it n. Nicola,;.
Oriiio# t'ste unul din eroii eei mai insemnati in rcvolu~iuuca greaca ~i isto-:;
rii!!- revolutiunii grcce~ti sunt pline de vitejiile lui. t,
Sa vedem acuma origin11. H 11h n (Albanesische Stud'ien, pag. 33, la nota;
(2). vorbind desprc numele Me:yaA"fJBAOCX[OC dat Tesaliei, spune: 7j Me;y&ii'1;i
BAO'.X.[OC,eine Bcnennung. welche sich fUr einen Theil der Ostktistl' des nord- t
liehen EubrJas- \VOsich jctzt noeh, ebenso wie sildlich yom Berge Delphi},
(il[pcpoc;), cine gllte Anzahl wlachischer Dtirfer findet - bis auf den heu-'
ligen Ta.g crlmltot hat I). ~tim ~i din informatiuni personale ca in Euhea.i,
~\tnt foarte IIlIlltiRomani, ducand vieata celor dela Pind. Grijiot1: dar eraj
din Romanii din Eubea. :
:\Tnmele Orij£oti cstc nn patronimic a lui Grigea sau Griiea, iar Grigea!
8""1Grijeu este d<'la 0 porec.la arigu, Grija, care illsenmeaza ccva marc ~i1
Irc ca 0 stancii 1), cum s'ar zice in Romania maninii, miltiihala daca s'ar adaugi;
. '1Ai",,"Ma"""origi..,,"toi""';:;6. j
~i tib-ia. Grigea, grijea s'a. facut din grigll, griga, ca, ~i Hristea din Bristu, Co-
stea din Costa, etc, Grijioti da,r msemneaza: tiullui Grigea sau Grijea, (vezi
porecJa Gl'ije Ia pa,g. 88, Nr. 85; idem la pag. 6 Nicola,e Grijia, dat in limb;],
latina. de un venetian in forma NicoIallm Gl'iza,). Ca Gn;jioti i~i datore~tc (~i
cl~icci din familia sa) poreda corlJolenf,ei9i tiil'iei sale se probcaza ~i din IInna,-
toarelc versuri din poema, Toupxo{Lixo<; 'EAAcY.<;,a paet.ului Alexandru 9utu:
'0 KpLE~(~'t""I)C;, 5a'w; {J.EY<XA'Y)V
" Apx'rov, ~OlO"lALaa!Xv 't"WV ~OUV(;)V,
Etc; 't"~v XOl)\X[V'l)v 0>:\rt"Qu &yJd:/\'l)v
"EITVL~EV E't"L ITCf.La£OV('::!v I).
AdieU.: «Grijioti, care inea copil fiind, sdrobi in hratcJc snlc de (I,r1l,m[t
o mare ursoaica, rcgina a.ll1untilor I).
Grceii ~criitori Jle~tiind insemnarc(I. ~i derivatia, nUll1clui Gn;jiofi I-au
reprodus ill urmatoa.reJc forme:
I{pL;;:~C:H<;
"I)
J} (A I. 9 u t u, (Toupx.o{L<XXoc;'I~AMc;, pag. 14) litera,
deja, KpLE~W't""l)C; este adausa pentru metrn.
e:
y,
K OLE<"WTY)<; (Ii' i Ii m 0 n, III, pag. 377; ~i el n. luat forma llU-
.
. { melm dela poetul AI. 9utU).
Kpt~L<~'t""I)C;
{(Xp. Bu~&v'noc;,pag. 117, 124, 125 ~i aiurca.).
rpt~WTfJC; {(P ere va 5, ,AITo{Lv.1tOAE{L. voJ. II, pag. 57).
Din toMe formcle de mai sus aceca care se apropie mai mult de fOrllw,
romaneasea cste rpt~W't""I)c; ~i Kpt~tw't"'fjc;. Poetul ' AXtAAE:UC; TIo>:pcXaX"I)C;,ca.re
ea,Roman, r;;tiecum so pronuntii, aceastii, porecHi.pur romaneasca r;;iscrie pre-
t,lItindcnia?a. casa. se reproduca sunet.uI g dela inceput. AsHel el scric r;Wfj-
~\(oTfJ<;ea.ro cste Gr£jioti (vezi ' AXtAMwc; TIOlp&'J,(OU,TIOL~{LOl't"iX, 't6{Lo<;
~e:{m:poc;,ZV.A6'hvOltC;,1881, pag. 41, versnl 5) ~i poet.ul fIOlpaax'fjC;~i-a.(hH:e
aminte de sensu I pareclei Grijioti ~i-I cali fica pe crou la. versul citato mai sus
prin epitetul: 't"ev 1tUPYw't"o rXp'fj~tw't"'fJ" adica pe Gl'ij1:oti eel nalt ?i tare
ca, 1111turn 1).
------
I) (I): Apxda . TIj~ 'EAA. 7taALyt\loo(a~. £V 'AOi)\IaL1;, 1857 ~i 1862, ill 2 Hllume,
cetim nnmele Ini Oriiia/l: seris preenm nnncaza:
Vol. II, )lag. 411, N. rpLtt:WT7j~.
Vol. I, pag. 46, KpLt:W't"l)1;
Vol. iI, pag. 4, N. KPL1:WTOU,
Vol. 11, pag. 14, KpLt:W't"l)\I
Vol. n, pa.g. 28, N. KpL~WT'I)
Vul. n, }mg. 289, N. rpLW't"I)~
Vol. I r, pag. 158, N. rXpLt:LW't'"I)\I
Vol. n, pug. 150, rxpLl;w'n')\I
Vol. II, pag. 565, N. r)(pL~LWnl\l
Vol. I, pag. 573 eorecteaza. antorul ~i serie r)(P'IJ~LW't"I)C;, arlica Orilia/?:.
Noi el'cdem C~,eeea ec a fiiclIt sii. He a,]tereze a.cest IInme a fost ~i fa,pt.nl eii a e:\"I-
~t<1t,~j IUJ nu.l'o(;<).j'C
Alb;).De~ iuscUJ-u;j,t din iMU];~ Idnl. lIulUit Kpt'l"~}jc;.
237
Capitan l\iicola Grijioti dar a fust lloma.n.Deiipre fap trio lui wj Ijtare vorbilll
(j,iun'a pc larg, prccullJ ~i despre faptele tut.uror capitanilor ]{olfliini, caci
;1,i~~j,1]1 aecast.a carte, cautam Illai mulL Srt dnmonstrilm romanitaten lor, ea
Homanii, cand eitesc istoriile revolutiunei zisc grrce;;ti, sa, 9tic e1tau fost Ro-
1I!iinitoti croii, pc cari Grecii i-au treeut ca Greci.
Porecla Griqu se afla ~i In Homa:nia,. Cu ocaziunea acest.ei porccle dam
Usia, NT. 50 de un extract de numc de !amUi/: din Homiinia. Aceste l1unw
sun I, cxttase dill Arhiva iston:ca a Romanie1:, rerlaetata de ilustrul ~i mult
in va,tatHI mell al1lic D. B. Petriceicu Hasdeu, Buc\lfe~ti 1865 18G7, in trci
tOllluri. La fin care nUl1lc dam vo]umu], pag. ~i coloana. Aei este ]ocul sa
SpUIlCI1lca posedam 0 bogata colectiunc de nume proprii romiinc~ti, cxtrase
din nihti romane;;ti din Romania, ~i 0 nIta de nume cu]pse deja, sate din mai
multo distrietc din Homania. Posed am pc ]anga aeestea un mare llUmar
de asemenClt numc ~i deja Romi.\.ni din Tra.nsilva.nia ~i din Banat. Publicarea
lor va adllec multi\. ]umina asupra originci Romiinilor, atilt color de dincoace.
ciit ~i edor de dincolo de Dunare. Se VOl' publica ~i ele la loeul respcctiv.
228. 'l'alpft, HI, 74. 241. Totru~ia.nu, I, 83, I. 254. Vlaicu), n, 175, II.
22U. Tara~il1, I, 115. 1. 242. Trifan, III, 80. 255. Vlaseau, 1, 73, II. 'f
23U. Tiitc~ti (sat), I, 117, 1. 243. Triu!, I, 97. 1. 2&6. \' uilii. I, 143, II.
231. Tatu, I, 85, 11. 244. Tndela (om~), I I, 25 i' 257. Vralll:l'anul, II!,
232. Tatllf. I, 49, 11. 245. 'I'liliteni (sat), I, 55, 1. 212, I L
:13;\. Tccuci (distr.), II L 241i. Turia. (Rat), I, 103, 258. Zegot,a, I, 103, II.
14, II. II. 259. Zimba, I, 143, I.
IAN] GUHA
285. la.J1/:Gura. Cei cari au cetit istoriilc revolutiunii gree('~ti dela 182t~
~i.a.dllea,minte ea armatollll lani Gum figureazli. prntru vitpjiilc sa.)(>alrLturi)
ell 1\larcu Botari. Chitu Ciavela., Caraiseachi, Coloeotroni, Odisell Andrutll;
VeJ'u~i~i intr'un cuvant intre cci di}ltai eapitani. Heamintim neelor cit.it~ri'~
. .1
lupta ('.rlor 127 voinici inchi~i cu Odisen Andrutu la hanul deja Gravia. d~f
lfjngu,Termopile, unde Jani Gura se distinse ~i de un de ic~i eel dilltai (G u d as(
VIII, 136 ~i 138); Iupta. deia Vasilica, deia Parna.<;,unde lani Gum la 0 vic"~
tori(' spirndida, asemana,ta eu eca,dela BiUtet din Pelol'onez, batu doi Pa~i'
~i k IJimici o~tiriIr, IlIi\.nllu-le J8 stelLguri, doua tunuri, 800 oe eai ~i toate
Hilmitiunile de ra.zboi, ~i unde Gura taie atatia. Turd, incat. n durea manil.
o ~r..ptami\,)]rtde zilo, ~i apa.rarra eroiea, a Aeropolei debt Atena, c1j,rciapa,
ra,ri datorim eonservarea, a,tator C<'1podopcre pretioa,se ale architecturii
allbee, peJltru cMj lani Gura i~i gasi acolo moa.rtt>a.~i I'll ingropat litnga
Pa.rtt'non. Istoriile revolntiunii grece~ti slint pline de fapt.ele militare ale lui:
I. (~nr(t; dar singuril, apamrea, Acropolci ~j lJIoa,rtra, lui ~i Illgropa,rea lui
acolo sunt lIestulc pcntru a-i imorta.JizaJlumele. ,
Xp'ijcrTO<;;
Bu<:civno~,In eartea. sa, citata. de mai mult.e ori In atpast1t sericre,
Ia pag. 39] ZICe: « ' 0 r Y..oupex<;;'1,0
"
' ' ,J:, ... - ,\ ' ' ,,. ,
~L<;;";"(0)'1U7tO 0 !L't)pOU e:';UIJ.VOU!LEV<oJV'
'r,pw<uv, adieii., Gura. era llllUI din eroii ciintati de 011101',). F i I i In 0JI:
(lV. 'pag. L32), vorhind drspre victoria dria Vasilica, zice: (' Gum <It' atulIci,;
0(' Im('.um dc un rCJluJllc national ».
~a, vcllom acu ma Jlationalitatea, lui la.IIi Gum, did despl'e f:tptelc lui
llIilitarr vorbim a,inrea. Am vazut let Nr. 133 ciA.arnmtolul Panwreaa fost ,
Roman 1). (vozi ~i F i I i m 0 n, III, pag. 420, nota (ex)dela No. 68). F i II ill0n ,
--
") Vezi mlteva nllme rumane~ti proprii dill familia !ui Parm'ren la pag. 32, la. rnijloc,'
din 1\('.eaRtii.carte a noastra, (vol. I).
240
llII, pag. 70) lie spune ca I ani Gum era varul lui Panurea, iar Mani,en,
un alt armatol, ginerele lui. Prin HTwnre $i lani Gt,ra a fost Roman. Dar
~iporecla Gum lie spunc ca avem a face eu un Romihl. EI era ea~ivaml
~1UP"'Jlurea, Roman far~crot din sa,tele romi\'l1e~tide pc Parnas. F i I i m 0 11
(HI, pag. 420, nota (ex)deia Nr. 68) :~pune expres: KexTYjYETO {; n(XVOUpt~~
EX T(;)V Bt,(XXoX(up(cuv TIj<; 'Ap.cp(cro'y:<;,adica: (IPanurea era originar
din satele roma..ltej~tiale Amfisei I), (pr'Jvincie 111.Pa,rnas. care sc zice de
popor Salona). Nu incape dar nicio irdoiali1 CIL Iani Gura a, fost. Homal!;
~i cartilc grcce~ti mra, sa, galHleasca, au spus-o, dar ~i toti l{ol1lanii din
Turcia ~i Grecia 0 ~tiu. Annele, a,1lI spus-o ~i aiure.t, au fost de totdeauna,
reprezentate de ROlllanii dela mun!c, caci sub Turci Butnai ci emu
)l1dependcnti ~i avcau voic stL aiblL ciipita.mtte ~i rmnatoli, adica oamcni
inarmati, cii.ci dchl, crc~tillii din campii crau lua-te armele. Filimon eu toa-te
acestea, dupa. ce yorbi pc larg um:.pro dtejiile armatolilor Far~eroti in vic-
toria dela, Vasilica, un de Iani Gum facu miJ1uni, zice (Ie'i Ii 1110 II, rv, pag.
132, jos ~i la3 SUs): I' Poate au crczuf; (Turcii) ca Grecia exista in ca,mpii,
pe cari ci Ie cii.lcau IJI pieioare, ~i l1U in m.un/i, singura puterc viguroslt pc
}lscat a Grecilor ,}.
«Figura fiziclt a ]ui Gura era, din eo") mai rare ale nca1nttl-lti greccsc. Bille
jndupat de corp <tcrst bii.rbat, drcpt., alb 111fata ~i Cll pletele putin hiUair,
JlurtamlUJIcap mitri~or~i rotund, fruntc lata, ochi umezi, fata cu t.otul ve-
scHt~i u mblet solid, <ttragea deja In!ilia yederc atcn tiunea privitorilor.
Jrnprcunlt eu toa,to aec~tea se rcunoau L1 HI 0 minte sitn1i.toasa, inimlL bUlla"
vigurozitato cxcolonU't, dcccnFt, seriozitate, dreptatc ~i buna chibzuiBtii. in
loate. Avu 0 edlwLtillne rustica, dar ill boa citirea ~i po cei invata,ti avancl
a marc afabilitatc. Niciodata, IIU vorbca vorhe de pris011, ci c.m un barbat
t.otdeaun!Ldo multrt preciziunc ~i tie plJtine vorbc, ~i impunea eelorhLlti cu-
getarile sale, ~i astfel justifica cftt de mult ma.rc~to pc om fOI'(a, caBd arc de
!ovara,~cprudcnta, I). Din toate a,ceste relultii. di Filimon iI face Grec pc Iani
Gura,prcoum ~i pc Romanii dohL muntr. Xp'ijcr'roc;Bu~~vno<; (Ia pag. 390-
391,nota 14) no spune ea lani Gum se nascu in satul Guri[a 1) (rXOUp(T~o:.)
de pc la Parnas, ca. in copil1'i.ria sa, ILfost doban ~i ca din adolesccnta sa. Intova-
ta~i pc I'Uda .sa Panurea, care era cleft ~i armatol a.l acPlei Eparchii, iar pc
Ilrmascrvi sub OrlisCII Andrutu, ~i distinganllu-se in mai multe lupte, pl'ecllm
.Ia.Amfisa. (Salona), la Vasilica., la, Gmvin, la J'.IaratoIl, ajuIlse a fi considcrat
dupamoartca lui Tanasc Diacu ell eel ~llai m:teaz armatol al Greciei Orient.nle.
Singurul IUCl'lI, ca!'e tntuncca a,urCO\;1 lui la,Ili Gura, l'ste ca eI !as a, sa fie
') Locul IInl!(\ izvort"~tfJ apa Sf! zicl' III }[aecdoromani aUI'll. la flul'U; c,lnd iz\'orul
cswma.imie. se zicf.' lIl/rita. Sat.ul de und,' c:nt lalIi aura se zicel1,~i se zice Gurli (vczi
'ApXt!a:'"I.; 'EAA. 7t(X~.\YY£VE;(),(o:t;,
vol. I; pag. 26). Dar ~i ll1untele unde se afla acest sat
~iel 5Czice Gu.m din cauzii. unui izvor inSeIllTlfl,t,cc se aWi acolo. dupa. inrorrna~illnile cc
avem din fa~a locului.
241
.~, 1 Udj:wlI Al'dnq,u. sub earl' scrvi ~i pc care staten III IIlfllla sa de;d
:;('5pa, (nzi la :'\r. ~()() I1t Odiscu Alldrutu, vezi ~i In Nr. 244 doopl'o ".lsima,
1ii"',I,sta lui lani Gum).
!ani Gum ;t\'11 un aghiot::mt tanar numit Balaur (~I7roc/\(l.Oup(7.C;, vezi F i-
I i /II () 1\. IV, pag. 442, uota d dcht Nr. 131). III lupta dcla Vasilit;t intH' altii .
:1('dislinocrlt ~j doi arlllatoli din trup,t lui Dima Scalju, 1I1IlIlili IIllUI COllota- '
taJitiJl Bili ~j celfllaIt ConstaJ1till Ciili1)a (F i I i III 0 n, IV, pag. 128. :\Ir.h"1j~.
\ (',.i '!espre IIlIlIlcie Biti la pag. 27 D. 1) 1). Vezi curioziUiti de~pr(' apara.rc;1 ~
Aeropolei din Atena de [ani Gura ~i de nevasta-sa Asirna, ~i de l1Ioartca lui
(/Ui'll ~i pc ul'lna ,t Aoimci, ill T I' i Clip i s, (IV, pag. 85, 74, 56. 5n, !i8, 72,'.
i.j.: X'p'ijcr,oc;BU~cI.\I,LOC;, pag. 216; G u d a s, VII, pag. 334, 335). Desprc:'
rlldl'!l' Jui P~),JIIIl,(.,t~i Ia,ni Gura, vezi la. pag. 32 Nr. !); iar dcsprc Pal1urea,
','('z' biografin, lui de G u d ,t s (VIII, pag. 237-2(6). Vezi dcspre Iani Gura:.
"i I;., '\ r. 260.
"il.i G1tfa. M'U un nepot de frate, (IaI'C se numea la.ni al Gura sa.u AIl!-
'limn "" poreela I'cproduslt de Grcci priJ1 Moc!J.oup'fjc;(T r i cup is, LII, pag.
:-)t). ,\I II a~, Vnf, pag. 289 jos ~i pag. 400). bni Mamuri, dup5, lIloartca
1\1i Tnlli Gum. I\lft rI asupra sa apamrca Aeropolei dela Atena impreuna CII
'\J.ico1n Onjioti (Xp-I)cr,o:; B\)~6:'moc;, pag. 185-192 ~i lncolo, pag. 218,273
lilitH, {xi.
CAPITAN CARA-GHIOHGU
;"m. Ciil)itan Cara.-Ghiorguera din eomuna l'OlllanCasca Pu/'CCtdin Epir,
~i ,1-[matolla. Con*, ora~ ~i plasa in Epir. . ApocQ(7.vnvoc;, (Xpov. T'~; , H m:[pou,~I>
\'01. I. pag. 379, lIota. 2) ni-I da eu numelc: K(Y.pocy~wpyoC;<1)OUPy.~WTI)c;.
Ro-,
lIlanii it cuuose eu nunwle: Capitan Cara-GhiorlJu di I<'urC(~sau F'll)'chil1l-lu'.J
Ca)',I-Uhio)'f/'ll tritind pc 1<1,1824, eand era revoluti\!IlCa grcaca., it fost Jll'li;~
nistit dp Tnrci ~i tritia in rcbeliune ca ha'ulue. Comuna Purea este romancasciL!
(\':~;:i J[f>'lnoil'e, }Jag. 8, Nr. 6; ~y)!A-.~'t'pLOC; <1>LAL1t1tL8'1)<;,rEWYpOC'P~Y.O'i ...r,~f
'Pou!J.OU\I[(J.c;,'t'6!J.oc;(Y.'. Mepoc; [3'. pag. 31). lata cc ziee Pouqul'viJIr,i
( Voyage, l'di~ia H, \'01. I, pag. 257): (eJe pense que Fourea est Ie lieu que les~
gco~nHJhe~ a.ppl'lIPnt Ie emllp de Pyrrhm:, o1't les HOlllains etablirellt ulIe~
d(.('H!'s sttttions militaires, lorsqu'ils eurent reduit l'f:pire et lit ,Ma.cedoine:'
1.'111Jf()\'inees tributnires de l'cmpire '>.
['rin t,ld Ca:ragea, care <1fost POIJlIlin Vala-hia,em original' rlin comuna Furca. :
La F\ln~(\. 10Cliitorii giisese ~i po~eda mu!te ll1oJ1('dr romane.
I)I\m ,tei lista. :\r. 5J de Illlllwie ~i pronumel(' locuitorilor din Furca, pa,
tria 'ui Capita.n Cnra-Ghiorgu.
.. .--.-.....-----.---
) \ ezi ~i la l\r. liS!! des pre Hili.
") Desprc origina acestei porecle vorbim aiurea, la origina nnmelor .proprii macedo.
rom;;li". Poporul neintelcgand sensul accstci porcclc Mamuri 0 pronunta Mahl11uru.
, \'C',; J. la p. HI? SIlS) cuva.nt can-, in limba IUIea inselllncazil illdis}Jlts. ursu;; ~i pOSo'II/Qnl'
242
rI LWTA Nr. 51
Numele;;£promwule locu£tor£lordin Furca
(Lista. ,'sic incompJetii)
t 1. Costo,Ad1\1I1u.
2. Gg. Adnnm.
40. Gg. Cil1livcli.
41. Dimitri Ciuntari.
42. COSUL Ciumi.
11.Gioga Nastasi.
4. Rterghiu Nastasi. 4H. Iota Ciumi.
0. Stilu Bali. 44. Tilllill Coca.
(i. Gg. Bali. 45. lani Cofi.
7. Ada.lIlu Bali. 46. Stalllu Costa.
8. D. Nieola Bali. 47. lani Costachi.
9. Iani Bega. 48. Gim:l. Costandin.
10. Andoll Beli. 49. N. D. Cllciul'lllJlha.
11. Gg. Beli. 56. Toli Cu~i.
f 12. Iani Beli. 51. Cota Cusvanga.
13. Adamll BiaUi... 52. Nacll Dadnzi.
~.
I. 14. Gg. 101111 Bialii. on. N. DilllU Daigllci.
15. Gg. Bililln. 5.t. Dimitri Da9iu.
~ Hi. Gg. l3aboti. 5f). Nicola Da~ill.
17. N. Bogin. 56. [ani DilllCili.
I 18. D. ~i ~]"il1lil' !3otan1. 57. N. [)illlu Dimciu.
I H). Tl'gu Bri1jiaw.
20. Ao11,11111Bulbi.
58. N. Tasi Dillleill.
f)9. TOlJlu N. Oimciu.
21. Dimitri Bulgaru. 60. Protopopul Divitari.
22. N. Tegu Busdugani. 61. lani ~i N. Dllfli.
23. Tcgu Buru-Nicu. 62. Cota Ducanarll.
24. Nicola. Butaru. 63. 'regu Eeonolllll.
22:). Gg. Cara-Iani. 64. Teodor l':conouili.
2(). [an i Cal'iJ,-Nicu. 65. Gg. Econolllu.
27. -- f'a,pa-Chiaf1t. 66. Tani Econo mil.
2H. G'g. Cea.ra.. m. D. Exarhll.
29 Nicola. {,hiei. 68. N. Teodor Feli.
130.Costa Chiciu. 69. Cota Flioni.
:31. Gg. Chieiu. 70. lani Foti.
32. Papa-Costn, Chiparisi. 71. Zisi Franga.
nB. Ada.l\lu Ciota. 72. N. Gahmi.
~j4. Cot.. Ciota. 73. Teodor Galani.
35. Nieola Ciota.. 74. lani Gamhriciu.
36. Cota Papa-Chida-. 75. lani Gateli.
37. ~omu CiuciaJli. 76. Nicola Gg.
B8. AdiLllIUCiulec11. 77. Coia, Ghepu.
39. Adalllll Cillliveli. 78. Gg. Gheracli.
243
('!). Gg. ~i D. Uhcl'asi. 121. Cara-Mitru .MUJl~ul'j.
t~O. T,j,J\j Ghicna. 122. Nicola Naca.
131.Tani Girnbuehi. 123. D. ~i Cota Nacu.
82. Gg. Gimumnga. 124. Cu~i Nacu.
83. Naca Gimllranga. 125. Papa-Costa Nacu.
84. (iaehi Ghincu. 126. Tina Nacu~i.
Hi}.Nieola Gioma. 127. Fratii N. Nacu9i.
~H).Fratii Ghiuea. 128. Iani Nacusta.
87. 'I'<'gu Gri morj. 129. lani Na~ioca.
8H. Ltg. Guci. 130. Gg. Na~ioca.
:-{!).Lani llristll. 131. Cota Na~iocrt.
qUoCola la-neioti. 132. Tasi Na~ioca..
!)I. ComLu Iani. 133. N. ~i Gg. Na~iu.
()~. N. Papa-Tanio 134. Papa Nicu.
\W. Gg. Lia,pu. 135. Costa Nini.
!J4. Teodo!' Gg. Liapll. 136. Costa Tegu Nini.
%. Adalllu Lillta. 137. Costa Paluca.
'qu. };'ieola Lillta. 138. N. ~i Gg. Parafesta.
Hi'. Dillin 1\'Iltcri. 139. Triandafil Parafosta.
98. Nieola l\lagiota. 140. Gim1i.Paraschi.
quo n. Tegu i\1anaga. 141. Nicu Parisi.
100. Tegu 1\lanagl\. 142.. Gg. Pa~caI)i.
]OJ. N. Managa. 143. Nicola Piti-Mihu.
102. D. .Mantila.. 144. Ggachi Nicu Piliu.
Wi\. Cilllll Naeu Manu. 145. Iota Piliu.
104. '1\-0<101'l\lttHU. 146. N. ~i Gg. Pipilianga.
1Of). 'l\tS i Maru ~iII. 147. Dimu Pistica.
tOlL Gg. Ma.ti. ]48. Dimu Pochi.
I
CAPITAN CARA-MICIU
CAPITAN CATAHAHIA
1) '\1\ cxistat nunwi (..I1t.CYil,ca a Laze~W()r deta Olimp Iii a a!wnl, ciaI' I1n durarii
lllillt. V.~zi Nr. 246 spre fine.
246
, Capitan Catarahialua. parte insemnatlL~i in re\"oJntiuneain contra 1'ur-
cilordeja 1854, in timpul razboiului din Crimeea, imp;euna cu capitan lIri-
,$todolIlagi-Petru dela Aspropotam (G u d a s, VIII, pa,g. 315).
Oatarahia este porecla greceasca KiX't'iXpiXXLiic;,ca,re insemneaza ceea ce ~i
o aIta. porecl1i.juma.tate romaneasca., jurnMate greceasca., aecea de LXiX1ti!:'t'O-
.pltX1j<;,porec1c date la ha-iduci, cari, gonili, SCal}(j.dupa deaJuri (scaputa
PIt"!!1
=deal, adica dispar dupa dea,lmi ~i scapit). In cartile tip11rite n'a.m
,gasit.nic1\.ierivorbindu-se de patria ~i de na.tion:tlitatca lui Catarahia ~i prin
)rmare suntern silili sa spunem aici uu din c.arti, ca dcspre eeilalti arrnatoli,
!Ji din inforrnatitmi Inata ehiar deja oameni cari conloeuesc eu familia lui
iOa/arahia.lntr'o c1i.1atorierecenta pc 111.Romanii din Macedonia, Epir, ~i
,Albania,eel ce scrie accst.e rii.nduri a cautat mai en seama sa cUlloasca de
aproape pc Romanii, zi~i Fc1r$eroti sau ' APOOCVL't'OOAiXXOL.
A fost. pe 1110
catuncle
<lor,a stat 180mcsele ]01' ~i 80vu ocaziune s11-icunoasca dc aproape. Imprc-
sinnea.~i convingcrca eu care s'a despartit de ei a fost ~i esie ca.ci sunt Celfi-
jpali, vorbi1ul0 romaneascli, mai pura ~i mai arhaicii, decat celr.lalte tribnri
tomane~ti.Rczervii.ndu-ne a vorbi pc ]arg a.il1l'eadesprc ei ~i despre prc-
':tentalor in acele locuri, fapt care ne oxplica 0 gramada de lucruri relat.ive
la origina Homani]or din Peninsula Balca.nica, ne intoarcem 11~Capitan
eVa/amMo.. lata ce am anat dela Far~eroti. Capitan Ca.tarahia, se uumea Di-
VIUri~i em Fiir~erotcelnic (adica O1:er mare, mai marc peste ceilalti oieri)
{Inpla.saXeromer din Acarnania, locuind cu tribul sau in satul Glita. EI era
'nepot£Ie£rate al uuui alt celnic far~erot, numit Apostoli Corachi,iar a,cest
.ApostolCorachi a fost Val' eu un Celnic tot Far~erot, numit Mitra Chit£tGiolia
:Va.(aro;aces!; Cafaro arc un ncpot numit Buia, 11.1 ca.rni tiu se 1lI1IIle9teBe-
,fuca~ilocne~tetot In Glita eu Buin de mai sus, care ~i eI poartli.porccla de
.Galaro (= ere!).Int1'efamiliile Cafaro~i Corachia fost.de mult 0 mare vrajbfl.,
tde~iramuri din aceea~i familie, ~i s'au facut mai multe omoru1'i intrc rIe,
')Nlci
130Fa,r~eroti vendetta est-cinca un lucru sacru peutru razbunarea sangelui
)varsat(vezi despre accste omoruri]3oNr. 289, care unut'aza. dupa aeest.a).
Fiindcr~ am amintit dcspre Far~eroti, dam aci numele catorV1\.~efi de
Iriburi,cari sunt celnici (vezi mai la va]p la acest. Nr. 288 sensu I acestui cu-
vant)in difcrite parti din Epir ~i aillre1t.
LISTA Nr. 52
Nume fji pronume ale ciitorvfl celnici l8.r~f.'/'o!i
1. Mi'~l1 Bltrdi"i,in Tesalia iarna, iar vara in Epir.
'2. Tctnasp Ba.rdli, III 'resa]ia ia.rna, lar va.ra in Epir.
3. Becu, In Greeia.
'4. Econom:nBeza, spre Termopilela JI1l1utiizi~i rpiX6L~,(vrzi la Nr. 206).
5. Pili1/. Rl'za, in Epir.
247
Ii Mitra Carali Beza. in E]Jir; cl arc Iii: Panu, :Mitra.Camli I3e~a,Toma
~i Chita.
,. ('arab: Beea, in Epir; rl arc i"ii: Vasih', Pilill ~i 'foli.
g. Viliu Carah B£'ea, il1 Epir.
\.:. r;\.ehi, Nachi ~i Liciu Pil1'u Been, in Epir; IlIlIma lor fa' JJUml'~tcTanu.,1
HI. 15docaBuia Cafaro, in Acarnania,.
11. Buia Ca.faro, in Aearnania 180satul Gli!a de 111. pinsa Xcromcro.
12. Caporani.
U~. Uheorghe Cara-Beri, in 'comllna Clililrcli din Epir.
14. Vasili Ca.rarnbu.-Cuchi.
15. Mitra Chita Ciolia Cataro, in ACMna.nia la Glila din pla.SILXeromero.
) 6. Fiii lui Apostol Corachi, in Aca.rnani8o,111.plasa. Xeromcro.
17 qa(aro, idem ell. ed dl' mai sus.
t8 JJocu.Ohendra, in Grueia.
HI Jj(/.']iam, in Epir; are tat11 pe Zidru Chendra.
~O Potu Uiobu Det:ma.,in Epir.
21. Muhu Ciangli, foarte bogat, se Itfla ell triburile in mlmlii din Dubrena.:
in Grecia.
22. Pa.nu, Lambl:,Nicolachi,fiii Iui 'ticu. .~
2H. Coli, Hristu §i Nastasi Colonia, din triblll Beza{£lor,in Alhania.
24. Apostol?:Corachi, la Agrafa.
25. ,Vasta Pociu Ciurla sa,1IG?trla; ramuri din aceasta fl~milie locuiau la
Suli inaintc de emigrarea Suliatilor (vezi ~j Ja. Nr. 162 spre fin~,'~
l1Lpag. 217). .'
26. Gnchi Daianda, in Cru~ovita' dela, Xeromero din Aca,rnallia.
27 '1ln~stuDzegii, ill Macedonia..
J8. Vasili Dzegli, fiul c(')ui de Ulai SIlS.
29. 'l'asi CiamaleIi,fost ~i eli,pitan in mai multe revolutiuni.
:30. Gheghiu, in Grccia, la muntii del" Termopile (vezi ~i Ia. Nr. 206). Est~.
diJI familia Beza (vezi mai sus cifra 4).
31. fililm Graneli, in Etolia spre oI'IJ,~ulGala.xidi, ('stc foaI'tl' bogat.
3:~.Fralii Guda-$i.adica. Panu, Toli, Cost!L ~i Zioga.
:)3. Gheorghe Tanasi Hangiara, in Epir.
34. Cioeill Ilangiam, in Epir.
:1G: Tudor llangiara, in Epir.
:H~. Jail IIIi FIonnulJa., in Aea.rnani:t, p]asa Xeromero (vczi bl. Nr. 26) ~i la;
pag. 24H, N/'. 73).
:17. l\Ii1f\1~i Mitra Iancu, fa cMunul [..epeni din Acarnania, plasa SUTuvi!a.'
;1p. F,tmilia Andrei Is(~usau Ca,raisC'U,laValtu in Acanmnia (ve:t.ilu, Nr. 207):
:1'01. l>imitri Nu§?'a, Ill. satul Cru§ovi!l!, zis ~i XpuaOOL"t'O'IX
sau XpoO'ou, Ja;
pia-sa Xeromero din Acarnania; are fii: Nicolaehi, Pann, Mitra""
Timiu ~i Naell (vl'zi 9i I<t Nr. 179. pag. 240).
248
40. Stefa Nu.,w;a,Ira.telc celui precedenl., este ~ef de trib aparte, ell Joeuinta
la Gr1~iovita din Acarnania, emigl'ii.nd iernile 80iurea (vezi ~i ia
pag. 240).
41. Dimitra'clli Gheorgachi Pangl&1'11" aproape de LeZJeni (vezi ma sus 111.
37) la rnuntclc Ohlu; arc fmti: Duh~, Cficiu, Nicola~hi ~i Pi/iu (vczi
~i nUIJwi!'Pangal Ja Nr. 216).
42. Gaehi Papa., la Xeromero din Aca.ruania..
43. Nu~ia Papa, Iu. Xeromero din Acarnania.
44. Na~iu Guciu-lHna sau Pina, in Epir; s'a mutat dela 1878-80 I1t Xero-
ml1roeu toatr trihurilc sale (vezi ~i 111. Nr. 300) ~i de acolo 180Armil'O
in Tc:mlia..
45. Timiu G1uJ'i1t.-Bina,la Xeromero.
46. Constantin Nacea Pritti, in Albania (vezi ~i In pag. 48-49).
47. Familia Hang'u, 180Va1tu; din aeeasta familie a fost Ca,pitanRangu, de-
spr/) eMe vezi In KI'. 247.
48. Nicola Ror;iu.
49.Oht:taSidcri, la Valtu (vc7.i~i ht )Jag. 5, nota 5).
50.Fotu, $ingherghi sa.u Singheri din Far~erotii cmigrat.i dela Suli, dupa
distfllgerca cdor patru Rate air. Suliatilol'; Rt1aWi Spl'/)ora~ul F'il1'ali
din Epirul superior.
51. Piliu Singhen:.
52. Cost<t Singhen;.
53. Ianaehi Gg. Ga1'eli Beza" In Epjr.
54. Fratii Todor Taba: Vanghcli, 'Tachi, Vasili ~i 9tefan T. 'l'aba. Sunt ori-
gilUtTidin -r.roseopoli, ora~ romv.nesc in Alhania.
55. Spiru ~i Costa al Mitra, TalJa, in Epil'.
56. Gg. ~i Nicu al Spiru Taba, in Epir.
57. Oiorni, Fotu, Iota, Nid80~i Vasili al Mitra Ta~(~,in Epil'.
58. Ziea 'l'anas£, in Epil'.
59. G-i1nii'rurco- Vasili, fost ~i capitan de revolutionari la 1854. Se am\. in
Gl'eeia.
60. Venetianv.-lu, in Grceia. Facu mare sgolllot ell vitejiile sale la 1854 in
I'evolutia din 'resalia. ~i Epil'.
Ail/rea yom cia lJUI1I('le~i :tltor multi ~efi de tl'iburi Fal'~el'o~i. Aiei ob-
spr"rmlea, nUI1l[Lru} familiilor de sub fiecal'e ~ef din eei de mai sus (1-60)
nu-imai mie de ()ilutii,. la.multi din ei Humarulfamiliilor uneorise urea panrL
ia 300, alte ori seade din ea.tlZrtCrt uJlele neamuri ~i-aleg alte locuri pentru
iernarea sau illverarea turmelor lor. Fiecare famBie poate J1l1l1laraelite 15
~i20 membri. eiiei fiii cu familiilc lor tl'aese la un loe eu ]Ja,rin~ii. Ded
r~!le60 frihuri raqerote~ti de mai SlIS:Leate 100 familii eu dUe 500 suflete
dau 0 eifra £Ie 600 de mii de suflete. Dar tl'iburile far~erote~ti, dupa iJlfor-
matiunile pozitive ce :tvem, tree peste numarul de 200.
249
---
LISTA Nr. 53
Nwue $i pronurne de Far$eroti, extrase dintr'un catastih dela 0 moal'a
din e0Jl111IlaB(teasa dela Pind, unde veneau diferi~i Far~era~i din
catUIwle dimprejur, ell. sa macine
L- Bili. 35. Colca Liani.
2. NaclI Biniaca. :36. Hristu Levendi.
;3. Tasi V. BiniaclI,. 37. Alexi Manu~i.
4. ('osta Bo~ol'oap 1). H8. Costa Fatn Marina.
5. Tda Buda~i. ag. Nasi Milia.
n. 't'iIi Buia. 40. Na~iu Miliu.
7. ~ncola C. BlI~l'<t. 41. Anton Coli Mitra.
8. Cohm Ca.lc~i. 42. Hristu Spiru Nacea.
!J. f.Jiogn Camll. 43. Miha Nanu.
lO. TOlllu CamlL 44. Cacia Nasca.
1.1.Toli N. Cea-ti. 45. Nida.
12. Hristu Tepa. 46. Fotu Pacca,
Ja. Piliu China. 47. Miti Paceo,.
14. Pana '('icn. 48. Na~iu Repa.
If). Ciotu-Iu. 49. Cola Repu~i.
1G. Gg. Tituni. 50. Nita ~a;~u.
17, DiIHt Cinl)ita 2). 51. N. T. St1tVre.
18 Custal'eli. 52. Colea Liani Tambo.
IS). Pilill Dalea. 53. Tachi H. Tana.
20. Lambre N. Dimaca. 54. Miha Tasiu.
2J. Fotu Dimitri. 55. Apostoli 'rata.
22. Fotu Di~ill. 56. Stavru ra.ta
23. Nachi H. Ditura.. 57. Panu Teeu. t
24. Tega Dodu. 58. Panu Tica.
2fl. Colicea Duca. 59. Titu Timiu.
::>6.Nicola Gagaradza. 60. Fotu Lambre Tori.
27. .Colen.Gima. 61. Gg. Naehi Tori. j
28. Pilill Grarna. 62. Teghiana Gg. Nnchi 'l'oI'i. 1
les Grecs, bien que plus nombreux, n 'ont pas toujours Ie desslIs. Le Grec.
malgre son esprit souple, mais plus artificieux que vraiment. fin. se laiss!'
ba,t.tre par le Falaque, dont les ruses sont miC11xconduites et la tactique
plus patirnte. Ces etrangers, ces patrcs, sont une puissa.nce dans Ie pays;
Usont pour eux unc force qui les maintient, en depit de l'aversion publiqur:
I C'est l'1/.nionqu.i regnedans leurs conseilset la. confiancequ'ils ont en leurs
r chefs1). Chaque skouteris, sur d'une centaine de volont08qui vont d'accord
I
I avec In.sicnne, est u.n 1JerSonnagcdans la commune ou il a. plante sa tente, ct
rivalise d'influence avec Ies dima.rques et avec II's capitaines. Les villages
grccsau contrairc, pleins de petites Iutt.es et de rivalites, ne sout que divisioJl I).
D. Heuzey la pag. 275 ne mai spune: Les femmes valaques sont surtout.
renommees pour leur habilete it fabriqu£'r Ies Ctoffes de laine, qu'clles sayellt;
teindre cnsuit.e de diverses couleurs, en noir, en bIen fonce, ell ronge cear-
lat.e. Elks aimcut it. se parer de bijol1x grossiers, et chcLrgcnt.de brodl'rics
cpaissl's les lourds vet.ements dout. elles se couvrent. 'i.
« Le trousseau qu'unc fille a tisse cst tout cc qu'cIle apport.c it son nJa.ri.
Les Ka,ra.gounis rcpollssent comme hOJlt.euxI'llsage de dOJ]J1er\JJle dot. Ce-
penda.nt eombicn de grees, da.ns ccs provinces, souhaiteraicnt d'avoir pour
femme 'Ull£'de ces infatigables tra.vailIeuses. Lemalhcur cst. que les Kara.gou-
gounis refu.Mnt absolu.m.entde marier leurs {illes it des hommes d'nne OiI/tre
mee. lis prcnllent eux-mcmes quelquefois des femmes grecques 2); maia
on n'a jamais V'I./. u.n gree, si riche qu'i! fut, obtenir la ma.in d'une NUe?)(tl(/qu.e.
1888, pogo 262-263. La. pag. 263 dol Gesa Kmm, vorbind desprc eei l11ai vcchi fefi ,Ie
r.iobani din Transilvania. ne spnne cii. cj purtall t.itlul dc VoilJozi. Boiari ~i de J(eJlczi.
~ir.1i.ci crau judeciitorii Vlahilor din triburile lor. Dupa cuprinsul cclor spuse de d-I K u u n
la. pag. 263 ~i mai ineolo rezultii. cil instit.utiunca Cncza.lclol' era eeva )1ropriu Vlah£lol'.
de~i c-sa nc spunc in nota 1 dela pag. 263 ca cuvantul eneai.'. pe ca.rc <I-sa.il <Iii.in forma.
Keno;;, cstc (Ic originit ~Iavica.
') UP ad se explicii. intrc altele ~i de C(1I1l1mai Romanii all a.\'ut lJcli Cll numelp do'
Cii,Pl:(fJ.11i
~i de Armato!!: ~i de ee erau Il,a de ta.ri fa~a ~i cu 'fureii §i CII Cre~tinji.
') Nil estc exact. Nici nn dau, nid nil iall, ~i deaccea. Romanji din Peninsuln B.,I-
canir.a se pot considera ca cei mai pllri de sallge in nationalitatca lor, dintre ton to pn-
poareJe. CII (:n.ri conloenesc (vczi ~i la jw..g. 12-13 ~; a.iIlIe.1.).
255
LeurI' nJn,ring(>~ (1':J.jllp.IJJ'~ ryp.~ ili/I6r~nh' <10£ J1Hwin.S'n, 15n:el:\, trnl1isspnt l'ori-'
giJle etrangerr. ct I'education toute lahne de cr.tte population >1 (urmeaza
:1pag. 27!}-276 cllm logodnicul da zestre socruJui, cnm se fac preparativcJe
pentru nunta., cantecele ee se calltil., mai cu seama. urmMoareJe doua. ver.
sllri rallmse din vcchimr, cand fliI.cauJrapia, fJPfata: sun n3.salte sa.Jtioara si-o-
arii.chi gionlc slin suoar1L = suu 0 salce saJcio,ua, ~i-a rapit-o fJa~rLIIJ s'ub tio~~(U)
~i a.poiautoruJ adaogu,): (,Lo nw,ria.gequi tout 11.l'heurcctait line vente, s{\
tra.mfornw da,ns leur couche; il tOllrne it. I'aventllre amourclise et devient
IIn ('nlevement:. On 110s'etonnera pas elHcn contra.ste, si l'on se rappelle quo,
chez les Romains, Ie rnpt simuJeeta,it une des seenes illlporta,nteseludrame
nuptial; eel, usage rappelait la forme natmelle et primitive des mariagc$
du temps des brigant.:; qui avaiellt ronde Rome. Les pratique;, preeedentes
II\mt pas moins d'analogie avec les eoutumcs lat£nes: la laine figumit aussi
dans les unions ronmines coml1le symbole des trava,u x: dOIllcstiques; une
}JOlll11lC
etait I'emblt~mcde I'amour ot de la. maternitc. NOLisallons rctrouvcr
tout it I'heure, les gateaux de farine qu'on rompait en morceaux dans la.
eed'JJ]onic appcJ6e conla1'reatioI); tontinuand IIIa,i 1ncoJo, pag. 278, cand
mireasa a.jungr. la casa, mirelui, autoruJ zice: (,c'est ,t e-e moment que s'ao"
complit till rit singulier et de forme pU'I'ementla.tine,conservepa:1'les TTalaques,
avec U/I1Cetonnante fideiite: a l'instant 011]80fiane-ee,descendue dn sa mOn-
tUl'e va franchir Ie seuil, on lui presente du beure ou quelqucfois du mid, et.
elk en frotte la porte, marquant (J,insique sa vellue v,menera dalls la, maison
doueeul' ot joie. Dc mcmo, chez les La,tim, Ie nom de Ie femme uxor, primi-
t.ivcment ~~n..ror,vena.it d'ungere, par co qlle les jeunes fiIl{'!;, lorsqu'elles
au seuil dela demeureconjugale,avairnt aussi coutul1led'en oindrc
8orriva.ieJJt
la, porte 2). II cst difficile de eroire encore, apres un pardi rapprochement,
qne r;e8 pu.steurs ne descendent P(LSd'u,ne colonie italicnne, Oil, tont an moins,
d'uJ1 melange de ees colons avec des populations ba.rbarcs, qui leur auraienf
cmprnnt6 Jeurs nsages les plus partieuliers 3) ».
') l\IaccuoronHinii fac invit,atiile la nunta., trimitalld CII biiieti eate \Ill mar la fiecare
invitat ~i I) plosca. ell vin sit bea ~i sa. ureze. Cilnd nunta~ii mcrg sa in mircasa au ~i un
stqWT, care I'0artii un stcag zis tlamhurii de Romani, can! flambura are sus la vl1.rf
o cruce, ale caror varfuri se infig in eate IIn m[Lr. Stcagul este ro~u de ordinar. 1)-1 Heuzcy ,
s)Jllnc eii Arvanit.ovlahii ('.,I.ntii.ycrslll: troo flam bora, troe kokclla.. Versul est.c gre~it, '<;i
cad el se auue: croe flambura, croe eoehila.., adie1i.:=a e1i.ruie (=0. cui I'ute)fIambllra?a
Car!!!e (= a cui cstc) copila? (ndieii. mirw.sa). ~i Greeii cantft: ,£vo.; dV()('L'.0 <pA,x(L11:0UPO
ck. = a cui este fIamb\lra? cte. ,;:
,") « Uxor diGitur. .. ab ungendis portibu~.,. hOG est quod, quum pueJlae nube..,.
rent, maritorHm portes ungehant '). (Dona,t. ad. Tcrent., lIecyr.). Moris fuernt, Ilt nu,,'l'
bentes puellae, simuI venissent ad limen mariti, postes, antequ.an ingrederentur... :'~
oleo ungerent; unde uxores dietae sunt, quasi unxores~. (Serv. ad Aeneid, IV, 459)..'~
3) «Les Valaques emploient, au lieu de l'huile, du benrl:!, qu'j(s ont faciJemcnt t.i leur.:)
(jjsposition, et qui dans leur langue, estpa.r excellence, b matiere It oiJidre: eneffet,'.;Y~
256
La. pag. 274 auturul zice dl'sprc Arvltnitovlahii din Acarna'llj.~: «On rcn-
contre parmi cux des llOmmcs d'unc force et d'une taille etonanto, avec cos
larges epaules, cetto poitrine cpaisse que la sclupturc prete it Horcule. Les
femmes80nt, eomme leurs maris, fortes et travaiIleuses. Les fatigues et les
privations .qu'i1s supportent en ont tll,lt 1tne race de ler ),
LISTA Nr. 57
Nume ~i pronlww de Romani, ma:re parte din Moscopoli (extrasc din eartcaj )