Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
gestiunea firmei
În 1974 unitatea se extinde prin construirea unui complex integrat de curcă pentru selecţie,
reproducţie, incubaţie, ferme de broiler şi un abator de industrializare cu o capacitate de 14.500
tone carne de pasăre pe an. În anul 1987 a intrat în funcţiune o fabrică de nutreţuri combinate cu
o capacitate de 54.000 tone/an.
În acest context, începând cu data de 1 aprilie 2002, SC Avicola SA face parte din GRUPUL
DE FIRME AGRICOLA INTERNAŢIONAL, funcţionează independent, având ca obiect
principal de activitate creşterea şi exploatarea păsărilor.
Denumirea societăţii este societatea comercială. Avicola Bacău SA .În toate actele, facturile,
anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanând de la societate, denumirea societăţii va fi precedată
sau urmată de cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele S.A., de sediul societăţii, capitalul
social şi numărul de înregistrare.
SC AVICOLA Bacău SA este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe
acţiuni conform numărului de înmatriculare la O.R.C. J04/22/1991, cod fiscal R 944335 , îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut.
Sediul social este în România, localitatea Bacău, str. Calea Moldovei, nr.94, sediul societăţii
poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii Adunării Generale a
Acţionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate
şi în alte localităţi din ţară şi străinătate.
Obiectul de activitate este prin urmare creşterea păsărilor 0125 (C.A.E.N.). Tehnologia de
producţie vizează obţinerea a 3 „produse finite” din punctul de vedere al SC Avicola SA: ouă
pentru incubaţii, ouă pentru consum, sporul în greutate (puiul broiler). Ea începe cu procurarea
din import a părinţilor de o zi rasă grea şi uşoară. Astfel din părinţi de o zi reproducţie rasă grea
se obţine tineretul de reproducţie rasă grea ce cunoaşte 2 etape de creştere: 0-126 zile şi 127-
162 zile. În urma celei de-a doua etape de creştere (interval în care puiul poate trece prin una
sau două ferme, în funcţie de specificul acesteia) din găini şi cocoşi de reproducţie rasă grea se
obţin ouă pentru incubat pentru Broiler din care ulterior se obţin pui de găină pentru carne (pui
broiler).
Din părinţii de o zi reproducţie rasă uşoară se obţine tineretul de reproducţie rasă uşoară cu 2
stadii de creştere (0-119 zile, 120-240 zile). Din aceştia se obţin găini şi cocoşi de reproducţie
rasă uşoară apoi ouă de incubaţie, moment din care începe perioada de exploatare în vederea
obţinerii tineretului puicuţe înlocuire găini ouă consum (G.O.C.), respectiv a găinilor ouă
consum.
Capitalul social conform HG. 500/1994 este de 68.267.250 lei şi conform Hotărârii AGA nr.
01/12.2001 este de 158.664.275 lei, se constituie dintr-un număr de 6.346.571 acţiuni
nominative, cu valoare nominală de 25.000 lei.
Societatea ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele
Consiliului de Administraţie, care se păstrează la sediul societăţii. Capitalul social poate fi redus
sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în condiţiile şi cu
respectarea procedurii prevăzute de lege.
Fiecare acţiune deţinută de acţionari conferă acestora dreptul la un vot în Adunarea Generală a
Acţionarilor, dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la
distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale.
Puii de la Avicola Bacău sunt cei mai cunoscuţi şi vânduţi de pe piaţă, datorită calităţii
recunoscute a acestora, asigurate prin trasabilitatea foarte clară a procesului obţinerii lor. Astfel,
puii provin din rase de calitate recunoscute şi sunt crescuţi în fermele proprii, fiind hrăniţi cu
furaje naturale produse în cadrul Agricola Bacău.
Abatorizarea şi procesarea cărnii de pasăre se face utilizand o linie de fabricaţie dintre cele mai
moderne din ţară, cu o capacitate de 6.000 de pui/ oră, cu sisteme automate de eviscerare,
refrigerare şi tranşare. Este vorba de o invesţie de circa 8 milioane de Euro. Abatorul de păsări
de la Bacău este singurul din România ce utilizeaza sistemul de congelare rapidă şi care, de
asemenea, este dotat cu toate utilităţile de refrigerare pentru producerea cărnii proaspete, astfel
încât carnea de pasăre pe care Avicola Bacău o livrează nu conţine nici un fel de adaos de
frăgezire, fiind ambalată în carcasă sau părţi anatomice tranşate cu termene de valabilitate
prelungit de lanţul frigorific riguros controlat.
Avicola Bacău produce ouă proaspete în fermele proprii. Găinile sunt hrănite cu furaje produse
de Agricola Bacău, calitatea acestora conferind o siguranţă deosebită consumatorilor. Ouăle
Agricola Bacău sunt uşor recunoscute după mărimea lor, după coaja maronie identică cu aceea
a ouălor produse în gospodăriile ţărăneşti individuale. Industria cărnii de pasăre este concentrată
în jurul 6 mari grupuri producători care acoperă aproximativ 50% din piaţă.
În privinţa distribuţiei, punctele tari ale Agricola Internaţional se concretizează intr-o pondere
însemnată a vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine de cca. 40%, intr-o cunoaştere mai
bună şi constantă a nevoilor şi dorinţelor consumatorilor, intr-o reducere a stocurilor şi implicit
a cheltuielilor de stocare. Cu toate acestea însă, reţeaua de distribuţie nu este suficient
organizată, ceea ce produce unele disfuncţionalităţi, cum ar fi de exemplu neaprovizionarea la
timp şi în cantităţi suficiente cu unele produse de cerere curentă.
Distribuţie directă :
7 depozite : Bucureşti, Bacău, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara
123 de angajaţi (23 de agenţi de vânzare şi 22 agenţi de vânzare, gestionari, manipulanţi,
operatori facturare etc.)
- 24 de magazine proprii
- 113 mijloace de transport de capacitate aprox 700 tone.
Distribuţia indirectă :
Zilnic, in cadrul procesului de productie, fiecare sectie isi intocmeste documentele care justifica
activitate sectiei, in care se specifica pe de o parte cantitatea de materii prime introduse in
fabricatie, iar pe de alta parte, produsele finite obtinute.
La intrarea pe poarta a mijloacelor de transport pasari vii ( sunt masini speciale cu sau fara
remorca, din fabricatie sunt dotate cu custi in care se incarca din ferma puii, in numar fix la
ficare cusca in functie de greutatea medie estimativa a puilor, apoi se sigileaza – sigiliile se
aplica la imbinarea vergelelor care inchid custile ), acestea se cantaresc apoi se introduc in
prima sala a Sectiei eviscerare unde sunt agatati unul cate unu in corligele conveerul care se
roteste ca o banda rulanta, personalul avand tot timpul inaintea sa un carlig gol pentru agatat alt
pui. In continuare puii trec printr-un soc electric care ii amarteste ca sa nu mai poata simti
durerea, dupa care un echipament special de taiere le sectioneaza partial gatul. Se itroduc apoi
intr-o baie de apa fierbinte (la temperatura de aprox.54-56°) pentru oparirea penelor, dupa care
procesul de curatare de pene cade in sarcina deplumatoarelor ( echipament special pentru
aceasta operatiune). Dupa curatarea penelor se scot eviscerele cu un dispozitiv special –
operatiunea se face prin absobtie.
Carcasa obtinuta dupa ce trece mai intai prin tunelul de frig unde este racita, perecum si
organele si confiscatele se predau la Sectia transare-ambalare, iar sangele, penele si viscerele se
predau la Moara unde sunt neutralizate.
Carcasa ajunsa in Secţia de tranşare-ambalare este tranşată în părţi anatomice (pulpe, piept,
tacâm) sau mai departe prin dezosare se obţin produsele dezosate ( fără os). Carcasa de pui,
produsele tranşate, produsele dezosate precum şi alte produse obţinute din carnea de pasăre se
ambalează în pungi sau tăviţe. Si din activitatea de transare si dezosare rezulta produse
confiscate care se transfera la Moara. Produsele obtinute destinate consumului uman se introduc
in tunelul de cogelare rapida unde are loc atat procedul de refrigerare cat si cel de congelare.
Pentru refrigerare produsele stau in tunel pana ating temperatura optima pentru a fi livrate, iar
pentru congelare se utilizeaza procedeul de congelare rapida, produsele fiind practic inghetate.
Calibrarea se poate realiza cu ajutorul cântarelor electronice pentru a obţine sortimente din
carne pasare variate ambalate la tăviţa sau pungi in funcţie de cerinţele pieţii interne sau
externe.Ambalarea carcaselor, a pieselor tranşate sau a celor dezosate din carne pasare se
realizează cu ajutorul maşinilor de vacumat, de ambalat : automat sau manual pentru tăviţe si
pungi.
Spatiile in care se realizează ambalarea produselor din carne pasare refrigerata trebuie sa aibă in
mediul ambiant o temperatura de 7° - 8°C temperatura care trebuie realizata printr-o climatizare
a aerului cu ajutorul unei instalaţii complexe formata din agregate frigorifice (3); instalaţii de
automatizare si tubulaturi aferente cu izolaţie termica.
Marcarea , etichetarea sortimentelor din carne de pasare se face manual după care sunt
depozitate in navete sau cutii in camera de refrigerare pentru menţinerea si realizarea
temperaturii de 0° - 2°C specifice cărnii de pasare refrigerate.
Operaţia de refrigerare – menţinere in camera de refrigerare existenta in cadrul abatorului se
realizează cu ajutorul a trei baterii de răcire a aerului cu amoniac. Camera de refrigerare are
dimensiunile de L=12m;l=6m având o capacitate de depozitare de ~10 tone si in prezent este
insuficienta pentru depozitare – menţinere a cărnii in stare refrigerata.
Având in vedere ca solicitările consumatorilor au crescut foarte mult pentru carnea de pasare
refrigerata si deoarece noi avem posibilitatea prelucrării a minim 30 tone/ zi carne refrigerata
este necesara construirea a doua spatii de refrigerare suplimentare cu următoarele dimensiuni : -
L=6m; l=6m
- L=18m; l=6m
Deasemenea construirea a acestor doua camere suplimentare de refrigerare este utila pentru a
stoca carnea in vederea prelucrării ulterioare conform cerinţelor partenerilor interni si externi
(realizarea sortimentelor din carne de pasare maturata care necesita o menţinere a temperaturii
de refrigerare de minim 8°C).
Odata cu primirea pasarilor vii se intocmesc zilnic Bonurile de intrare a acestora (pe categorii
de pasari si pe ferme), ce contin cantitatea (capete,kilograme) apoi tot la sfarsitul zilei se
intocmeste Bonul de iesire in productie a intregii cantitati receptionate (pe ficare categorie) si
Raportul de productie pentru Sectia eviscerare.
Din tunelul de refrigerare si congelare produsele sunt predate la depozit pe baza de Nota de
cantar. Nota de cantar este intocmita de gestionara de sectie. Produsele se preadau la depozit
paletizate si pe sortimente.
Capacitatea depozitului este de aproximativ 400 to. Marfa este depozitata pe paleti, paletii sunt
etichetati (pe eticheta se trece denumirea produsului, data fabricatiei, cantitate, greutatea
paletilor. In depozit este asigurata posibilitatea livrarii marfii in ordinea in care au fost
depozitate. Perioada de valabilitate a produselor congelate depozitate in conditii de maxima
siguranta variaza de la 6 luni (organele) la 12 luni (celelalte produse rezultate din procesul
tehnologic). In depozitul Abatorului de pasari este asigurata atat temperatura de pastrare a
produselor, dar si posibilitatea livrarii in ordinea prima intrare-prima iesire. Depozitul are in
dotare 2 motostivuitoare cu care se transporta marfa atat la intrare cat si la iesire.
In functie de comenzile primite marfa se livreaza la magazinele si cantinele proprii sau la terti.
Livrarea marfii se face lotizat pe fiecare beneficiar, lotizarea facandu-se in conformitate cu
cererile primite in comenzi. Livrarile se fac din depozit pe Nota de cantar, document care sta la
baza intocmirii Avizului de insotire a marfii (pentru magazinele proprii) sau a Facturii fiscale
(cand se livreaza la terti). Punctul de facturare se afla intr-o cladire separata din curtea
abatorului.
La finele unei perioade, in procesul tehnologic pot ramane produse in tunelul de congelare –
productie pe flux, care este predata in ziua urmatoare la depozitul de produse finite.
Cand capacitatea depozitului nu mai poate permite primirea de noi productii, se procedeaza la
transferul produselor congelate la Depozitul frigorifer din Deparatamentul Carbac, de unde
ulterior se fac livrari catre terti a produselor congelate. Si pentru aceste transferuri documentele
intocmite sunt Nota de cantar (de la depozit) si Avizul de insotirea a marfii (de la punctul de
facturare).
Toate aceste rapoarte de productie zilnice, se centralizeaza,astfel incat la sfarsitul fiecarei luni
se obtine pe fiecare sectie, precum si pe fiecare produs, cantitatea lunara obtinuta, precum si
randamentul fiecarui produs din total materie prima introdusa.
In activitatea practica din intreprinderi se intalnesc mai multe feluri de calculatii ale costurilor ,
fapt pentru care se clasifica dupa mai multe criterii ,astfel :
1) Din punctul de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si
fenomenele eco-nomice la care se refera , acestea sunt de doua feluri , si anume :
antecalculatiile si postcalculatiile .
Antecalculatia , sau calculatia de deviz , este aceea care se face inainte de efectuarea
operatiunilor si proceselor economice si care are ca scop determinarea unor indicatori ai
programului de productie si ai bugetului de venituri si cheltuieli .In categoria antecalculatiilor se
cuprind : calculatiile de proiect , calculatiile de deviz calculatiile de buget sau de plan
,calculatiile standard sau normative .
Postcalculatia sau calculatia efectiva este aceea care se face dupa ce au avut loc operatiile si
procesele economice si are drept scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii
pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii..
Postcalculatiile pot fi, la randul lor , impartite in trei categori :
-calculatii contabile , sunt acelea care se bazeaza pe datele contabilitatii, iar indicatorii pe care ii
determina se exprima in marimi absolute ; stabilirea lor se face pe baza metodologiei contabile.
-calculatii statistice , sunt acelea care au la baza datele furnizate de evidenta statistica , iar
indicatorii stabiliti au la baza o metodologie proprie statisticii si se pot exprima atat in marimi
absolute cat si in marimi relative .
-calculatii de analiza si control ale activitati economico-financiare a unitatii patrimoniale , sunt
acelea care au la baza date furnizate atat de contabilitate cat si de statistica si se elaboreaza dupa
o metodologie proprie analizei si controlului , putandu-se exprima atat in marimi absolute , cat
si in marimi relative .
2)Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico-financiari in
continutul acestora , calculatiile se impart in : totale si partiale .
Calculatiile totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico-
financiari toate elementele structurale ale acestora , motiv pentru care se mai numesc si
calculatii complete. Exemplu: calculul costului complet al productiei fabricate prin luarea in
considerare a tuturor cheltuielilor de productie si desfacere ocazionate de fabricarea si vanzarea
unui anumit produs .
Calculatiile partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico-
finan-ciari , numai o parte din elementele structurale ale acestora , limitand deci continutul lor
numai la anumite ele-mente , in functie de scopul urmarit , motiv pentru care se mai numesc si
calculatii limitative . Exemplu : calculul costului de productie prin luare in considerare numai a
unei parti din cheltuielile de productie si anume a cheltuielilor directe si a celor indirecte de
productie ocazionate de fabricarea unui anumit produs .
3) Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc , pot fi : calculatii periodice
si calculatii neperiodice .
Calculatiile periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale . Exemplu :
calculatiile de buget sau de plan , calculatiile standard care se intocmesc anual .
Calculatiile neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp . In aceasta
categorie se cuprind , in general , o serie de postcalculatii , dar si antecalculatiile de proiect si de
deviz .
In ceea ce priveste costul productiei , acesta in functie de etapele de formare si de includere a
diferitelor elemente de cheltuieli , poate fi :
· COST DE SECTIE , format din cheltuieli directe plus cheltuieli comune sectiei ;
· COST DE UZINA , format din costul de sectie plus cheltuieli generale de administratie ;
· COST COMPLET (comercial ) , format din costul de uzina plus cheltuieli de desfacere .
Costurile de productie in functie de obiectul de calculatie pot fi : cost pe grupe de produse sau
pe feluri ale acestora si cost pe comenzi si in cadrul acestora pe : sectii , ateliere , faze de
fabricatie si pe unitati de masura .
Pentru evidenta si calculatia costurilor productiei se utilizeaza diferite metode si procedee de
calculatie , cum sunt :
· Metoda globala , sau simpla ;
· Metoda pe faze de fabricatie ;
· Metoda pe comenzi .
Metoda globala consta in colectarea intr-un singur cont a tuturor cheltuielilor facute intr-o
perioada de gestiune , care la sfarsitul perioadei se impart la cantitatea de produse fabricate ,
exprimate in unitati naturale (bucati , kg , tone , etc ) si astfel se obtine costul pe unitatea de
produs . Aceasta metoda se aplica in intreprin-derile care fabrica un singur produs : energie
electrica , abur , carbune .
Metoda pe faze consta in evidentierea cheltuielilor de productie pe fazele prin care trec
produsele in pro-cesul de fabricatie , de la operatii de prelucrare a materiilor prime , pana la
obtinerea produsului finit . Prin insu-marea cheltuielilor din toate fazele se obtin cheltuielile
totale , care impartite la cantitatea de produse obtinute se obtine costul productiei . Aceasta
metoda se aplica in productia de masa unde materiile prime trec prin diferite faze succesive de
prelucrare . De exemplu , in prelucrarea petrolului sunt urmatoarele faze : distilarea primara ,
rafinarea , cracarea , fabricarea uleiurilor.
Metoda pe comenzi consta in organizarea contabilitatii analitice a cheltuielilor pe fiecare
comanda , iar in cadrul acesteia pe sectii si pe elemente de cheltuieli . Fisele de conturi deschise
pentru fiecare comanda colec
teaza toate cheltuielile ocazionate de comanda respectiva , pe toata durata executiei ei. Aceasta
metoda se aplica in intreprinderile constructoare de masini unde produsele finite se obtin sub
forma de unicat prin asam-blarea pieselor si subansamblurilor, precum si in alte ramuri :
industria lemnului , intreprinderile de reparatii , intreprinderile de constructii-montaj .
Pentru ca o calculatie a costurilor sa fie cat mai exacta si sa urmareasca mai usor cheltuielile
trebuie sa se tina seama de mai multe principii teoretice si metodologice :
· Determinarea obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si
este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia . Acesta difera in raport de
particularitatile si organizarea proceselor economice sau a activitatilor care necesita calculatia
respectiva . Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii
volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza
costul .
· Alegerea metodei de calculatie reprezinta o problema cu implicatii deosebite in determinarea
continu-tului si exactitatii indicatorului care constituie obiect de calculatie . Astfel , pentru
calculul costului productiei fabricate , de exemplu , se pot utiliza diverse metode in functie de
particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei ,
de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie .
· Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica
(previzionala si statistic ) este un principiu care asigura compatibilitatea intre datele
previzionale si cele furnizate de contabilitate si statistica , precum si un continut unitar
indicatorilor respectivi . Potrivit aces tui principiu , datele furnizate de diferitele componente ale
sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza si controlul
indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe in- treaga economie nationala intrucat ele
se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componente le mentionate si la nivelul
fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale .
· Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul
calculatiei Potrivit acestui principiu , este necesar ca datele si informatiile furnizate de
contabilitate sa fie delimita-te si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si determinarea
indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel , indicatorii respectivi
trebuie sa cuprinda numai date care se refera la o anume activitate .
· Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii
economico-financiari prezinta improtanta deosebita pentru aprecierea activitatii fiecarei
perioade de gestiune si , respectiv , exercitiu financiar . Potrivit acestui principiu , datele si
informatiile care stau la baza calcu-larii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din
perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la
care se refera .
· Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza
calcu-larii indicatorilor economico-financiari .Acest principiu consta in delimitarea datelor si
informatiilor contabile pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de
activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii : aprovizionare , productie ,
desfacere si administratie si conducere .
Calculatia efectiva a costurilor de productie se bazeaza pe datele din conturile in care au fost
colectate cheltuielile ocazionate de fabricarea productiei .Etapa finala a calculatiei o constituie
calcularea costului efectiv al productiei si decontarea acesteia .Calculatia costurilor efective se
face la sfarsitul perioadelor de gestiune , de regula lunar .
In scopul includerii in costul productiei a tuturor cheltuielilor si asigurari exactitatii acestuia , se
impu-ne ca lucrarile de calculatie sa se execute intr-o anumita ordine de succesiune , astfel :
v. Inregistrarea cheltuielilor in conturile de cheltuieli directe si indirecte ;
v .Repartizarea cheltuielilor activitatilor auxiliare asupra activitatii de baza si asupra altor
activitati auxiliare ;
v .Repartizarea cheltuielilor indirecte ale sectiilor de productie si generale de administratie in
costul productiei fiecarei sectii , pe comanda sau produs in parte ;
v .Determinarea si repartizarea productiei in curs de executie si scaderea acesteia din totalul
cheltuie-lilor , determinandu-se astfel costul produselor principale ;
v .Calcularea costului efectiv al produselor finite principale , pe unitatea de calculatie ,
compararea lor cu costurile prestabilite si determinarea diferentelor de pret ;
v .Repartizarea cheltuielilor de desfacere in vederea determinarii costului complet al productiei .
Capitolul III. Studiu de caz privind calculatia costurilor in
cadrul S.C. AVICOLA. S.A. Bacau
La sfarsitul exercitiului, soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu marimile rezultate din
inventariere, eventuale diferente (plusuri sau minusuri de inventar) fiind regularizate prin
aducerea stocurilor la marimea lor reala.
Contabilitatea financiara, pentru a-ti respecta principiile, trebuie sa opereze cu costuri istorice
sau cu costuri actualizate.
Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu:
În cursul exercitiul au loc urmatoarele operatiuni:
Avicola S.A. achizitioneaza de la un furnizor: saci polietilena in valoare de 7000 lei, TVA 19%.
Aplicatie :
1. Se inregistreaza cumparare praf oua de catre Abatorul de Pasari,
de la Fabrica praf oua, pe baza Avizului de insotire a marfii - AE 116889:
stoc
3.Se inregistreaza achizitia a 10 butuce yala, in valoare de 278.688 lei, pe baza Chitantei Fiscale
256266:
produselor reziduale;
facturi nesosite"
% = 401 3.758.996
301 3.078.360
381 80.460
4426 600.176
unde :
301 = Medicamente
381 = Ambalaje
401 = Furnizori
% = 401 69.734.505
301.6 58.600.425
4426 11.134.037
unde :
301.6 = Furaje
401 = Furnizor
si
4426 = TVA deductibila
% = 401 428.995.142
371 360.500.120
4426 68.492.022
unde:
371 = Marfuri
401 = Furnizori
9. Se inregistreaza factura de la furnizor cu echipamentele de protectie achizitionate.
% = 401 30.637.145
321 25.745.500
4426 4.891.645
unde :
321 = Obiecte de inventar
401 = Furnizori
si concomitent
În cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica se poate organiza dupa una
din metodele :
* Metoda cantitativ - valorica;
* Metoda operativ - contabila ;
* Metoda global - valorica.
Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) folosita in cadrul S.C. Avicola S.A. consta
in tinerea pentru fiecare fel de bun material cate o "fisa de cont analitic pentru valori materiale"
in care, pe baza documentelor justificative se inregistreaza, atat in etalon cantitativ cat si etalon
banesc, operatiile de intrari si iesiri, stabilindu-se dupa fiecare inregistrare, stocul si soldul. Pe
de alta parte, la locul de depozitare se tine in mod similar, de aceasta data de regula numai in
etalon cantitativ, a cate o fisa de magazie. Periodic, prin confruntarea stocurilor din cele doua
categorii de fise, se asigura controlul exactitatii inregistrarilor in cele doua evidente.
Metoda prezinta o serie de dezavantaje, printre care asigurarea concordantei datelor dintre
evidenta operativa si contabilitatea analitica, cunoasterea unor informatii detaliate cu privire la
cantitatile din fiecare fel de valori materiale.
Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se determina
prin ponderarea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare ales in functie de metoda de evaluare
(metoda identificarii specifice, metoda epuizarii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO), metoda pretului
standard). Metoda costului mediu ponderat nu se poate aplica.
Metoda global - valorica consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii (cu
ajutorul "Raportului zilnic sau periodic de gestiune" intocmit de gestionar) cat si in
contabilitatea analitica unde fiecarei gestiuni i se tine evidenta cu ajutorul "fisei de cont pentru
operatii diverse". Concordanta dintre cele doua evidente se controleaza periodic prin
confruntarea soldurilor, iar in lipsa concordantei prin asa numitul punctaj.
Se procedeaza la inventarierea stocurilor si evaluarea lor, potrivit uneia din metodele: metoda
identificarii specifice, metoda epuizari loturilor, metoda pretului standard (prestabilit).
Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica
pe baza relatiei :
În cazul folosiri inventarului intermitent pentru evidenta stocurilor, contabilitatea analitica este
circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale.
Ea se realizeaza cantitativ-valoric direct prin inventarierea stocurilor.
Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin conturile grupei
60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri" sa se organizeze o evidenta global-
valorica a miscarilor pe gestiuni si stocuri. Aceasta metoda se aplica, in general, pentru evidenta
marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in
cazul unitatilor care nu au dotare tehnica corespunzatoare. Pe masura dotarii cu tehnica de
calcul, unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ- valorice.
si
Alegerea uneia dintre cele trei metode folosite pentru contabilitatea stocurilor (in cazul utilizarii
inventarului permanent) necesita adoptarea unei evidente cantitativ-valorice realizate prin
sistemul de conturi in cadrul compartimentului financiar-contabil.
Capitolul IV. Concluzii si propuneri
Aceasta metoda este agreata de 80% din întreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica
din România deoarece a fost practicata în perioada existentei economiei planificate si
centralizate, când pretul de vânzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi
sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei în conditiile organizarii unei contabilitati
analitice global-valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si în plus permite fie încalcarea
unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vânzarii.
a. Astfel, pretul de vânzare la care se evalueaza marfa la intrarea în patrimoniu nu mai este de
actualitate la vânzare ei. Evident, întreprinderea poate vinde marfa la pretul de vânzare al pietii.
Dar, atunci pretul de vânzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de înregistrare fara
valoare informationala. Si în plus se naste întrebarea: "De ce mi calculez un pret daca la vânzare
practic altul?"
b. Nu este posibila aplicarea metodei în conditiile unei contabilitati analitice global- valorice, pe
gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza în functie de
calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine plecând de la preturi
de cumparare diferite, pretul de vânzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. In acest
caz, în lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice, cine va hotarî ce cantitate se vinde la
un pret si ce cantitate la alt pret?
Multe întreprinderi reevalueaza marfa ramasa în stoc la pretul de vânzare al ultimului lor intrat.
Astfel se încalca principiul "costului istoric", conform caruia marfa iese din patrimoniu la
valoarea la care a intrat. Si, în plus, marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru
a-i adauga sau scadea din valoare. Se încalca si principiul prudentei conform caruia
plusvaloarea nu se înregistreaza în contabilitate.
In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. Evident, orice
alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativ-
valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil în conditiile inexistentei unei retele de
calculatoare în punctele de vânzare.
Bibliografie
4. www.referatele.com
5. www.contabilul.manager.com
6. www.manager.ro