P. 1
Calculatia Costurilor Sc Avicola Sa

Calculatia Costurilor Sc Avicola Sa

|Views: 1,159|Likes:
Published by Blondu NeVe

More info:

Published by: Blondu NeVe on Jan 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

Functia cognitiva a calculatiei costurilor in gestiunea firmei S.C. AVICOLA S.A.

BACAU

Capitolul I. Prezentarea firmei
SC Avicola SA a luat fiinţă în anul 1964 sub denumirea de „Întreprinderea de Stat Avicola”, prin concentrarea unor ferme mici tradiţionale, orientate în principal pe producţia de ouă de găină. În anul 1965 a intrat în funcţiune Complexul pentru producţia de ouă de consum, cu o capacitate de 30.000 m², cu baterii pe trei nivele, populate cu 520.000 capete de găini ouătoare. În anul 1970 a fost dat în funcţiune, în zona Brad - comuna Bereşti- Bistriţa, o fermă compusă din 20 de hale la sol, în suprafaţă de 8500 m², pentru găini de rasă grea şi uşoară din import Canada. În 1974 unitatea se extinde prin construirea unui complex integrat de curcă pentru selecţie, reproducţie, incubaţie, ferme de broiler şi un abator de industrializare cu o capacitate de 14.500 tone carne de pasăre pe an. În anul 1987 a intrat în funcţiune o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de 54.000 tone/an. În perioada 1.09.1992 – 31.03.2002 societatea a fost preluată în locaţie de gestiune de către SC Agricola Internaţional SA Bacău. În perioada locaţiei de gestiune a fost parţial modernizată de locator – Agricola Internaţional – prin forţele sale proprii, modernizări care au dus ulterior la majorarea capitalului propriu al SC Avicola SA prin aportul societăţii SC Agricola Internaţional SA. Începând cu trimestrul II al anului 2002, odată cu încetarea contractului de locaţie între SC Agricola Internaţional SA şi SC Avicola SA şi accelerarea procesului de privatizare s-a impus reorganizarea Departamentului Avicola, prin trecerea patrimoniului activităţii zootehnice şi a sectoarelor de deservire, de la SC Agricola Internaţional SA – Departament Avicola, la SC Avicola SA, care îşi reia obiectul de activitate prevăzut în statutul societăţii mai puţin activitatea de industrializare şi procesare.

Această trecere are loc concomitent cu modificarea valorică şi în structură a capitalului social al SC Avicola SA prin aportul de capital al SC Agricola Internaţional SA care devine astfel acţionar majoritar. În acest context, începând cu data de 1 aprilie 2002, SC Avicola SA face parte din GRUPUL DE FIRME AGRICOLA INTERNAŢIONAL, funcţionează independent, având ca obiect principal de activitate creşterea şi exploatarea păsărilor. Denumirea societăţii este societatea comercială. Avicola Bacău SA .În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanând de la societate, denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele S.A., de sediul societăţii, capitalul social şi numărul de înregistrare. SC AVICOLA Bacău SA este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni conform numărului de înmatriculare la O.R.C. J04/22/1991, cod fiscal R 944335 , îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut. Sediul social este în România, localitatea Bacău, str. Calea Moldovei, nr.94, sediul societăţii poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate şi în alte localităţi din ţară şi străinătate. Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie. Scopul societăţii este creşterea păsărilor pentru producerea, industrializarea şi comercializarea cărnii şi ouălor. Obiectul de activitate al SC Avicola SA se circumscrie unui lanţ tehnologic integrat de la fermele de reproducţie până la cele de creştere şi îngrăşare a puilor de carne şi de exploatare a găinilor ouătoare, cuprinzând deci, obţinerea oricăror activităţi privind producţia a peste 24.000 tone/an carne de pasăre în viu pentru abatorizare, producţia a peste 76.000.000 ouă consum şi obţinerea puilor de o zi de carne şi ouă. Obiectul de activitate este prin urmare creşterea păsărilor 0125 (C.A.E.N.). Tehnologia de producţie vizează obţinerea a 3 „produse finite” din punctul de vedere al SC Avicola SA: ouă pentru incubaţii, ouă pentru consum, sporul în greutate (puiul broiler). Ea începe cu procurarea din import a părinţilor de o zi rasă grea şi uşoară. Astfel din părinţi de o zi reproducţie rasă grea se obţine tineretul de reproducţie rasă grea ce cunoaşte 2 etape de creştere: 0-126 zile şi 127162 zile. În urma celei de-a doua etape de creştere (interval în care puiul poate trece prin una

respectiv a găinilor ouă consum. în funcţie de specificul acesteia) din găini şi cocoşi de reproducţie rasă grea se obţin ouă pentru incubat pentru Broiler din care ulterior se obţin pui de găină pentru carne (pui broiler). dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor. . Din părinţii de o zi reproducţie rasă uşoară se obţine tineretul de reproducţie rasă uşoară cu 2 stadii de creştere (0-119 zile. Societatea ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat. sigilat şi parafat de preşedintele Consiliului de Administraţie.664. Capitalul social conform HG. asigurate prin trasabilitatea foarte clară a procesului obţinerii lor. datorită calităţii recunoscute a acestora. Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.000 lei. Astfel. SC Avicola SA Bacău realizează cu „materia primă” furnizată de SC Agricola Internaţional SA activitatea de reproducţie şi exploatare privind creşterea păsărilor. 120-240 zile). materiale şi obiecte de inventar necesare desfăşurării întregii activităţi se derulează prin SC Agricola Internaţional SA. dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere. se constituie dintr-un număr de 6. conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale.C.267. Fiecare acţiune deţinută de acţionari conferă acestora dreptul la un vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. moment din care începe perioada de exploatare în vederea obţinerii tineretului puicuţe înlocuire găini ouă consum (G. această societate devine astfel furnizor . în vreme ce prelucrarea şi desfacerea rezultatului exploatării sunt asigurate tot de aceasta din urmă.571 acţiuni nominative.). De asemenea având în vedere că activitatea de industrializare şi procesare a rămas la SC Agricola Internaţional SA prin livrările de păsări la Abator pentru sacrificare. a ouălor de consum şi melanjului către Staţia de sortare şi Praf ouă această societate devine client majoritar pentru SC Avicola SA Bacău. 500/1994 este de 68.275 lei.250 lei şi conform Hotărârii AGA nr. Puii de la Avicola Bacău sunt cei mai cunoscuţi şi vânduţi de pe piaţă. care se păstrează la sediul societăţii. cu valoare nominală de 25.2001 este de 158. Din aceştia se obţin găini şi cocoşi de reproducţie rasă uşoară apoi ouă de incubaţie. În concluzie.O.sau două ferme. 01/12. aprovizionările cu furaje. în calitatea sa de furnizor şi client majoritar. Pornind de la faptul că gestionarea resurselor financiare se face de SC Agricola Internaţional SA.346.

Găinile sunt hrănite cu furaje produse de Agricola Bacău. Constanţa.24 de magazine proprii . Bacău. manipulanţi. ceea ce produce unele disfuncţionalităţi. Avicola Bacău produce ouă proaspete în fermele proprii. punctele tari ale Agricola Internaţional se concretizează intr-o pondere însemnată a vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine de cca. . Selgros.21 de distribuitori din care 14 de portofoliu. de asemenea. .puii provin din rase de calitate recunoscute şi sunt crescuţi în fermele proprii. calitatea acestora conferind o siguranţă deosebită consumatorilor. intr-o reducere a stocurilor şi implicit a cheltuielilor de stocare. În privinţa distribuţiei. refrigerare şi tranşare. intr-o cunoaştere mai bună şi constantă a nevoilor şi dorinţelor consumatorilor. Abatorul de păsări de la Bacău este singurul din România ce utilizeaza sistemul de congelare rapidă şi care. Gima. fiind ambalată în carcasă sau părţi anatomice tranşate cu termene de valabilitate prelungit de lanţul frigorific riguros controlat. Industria cărnii de pasăre este concentrată în jurul 6 mari grupuri producători care acoperă aproximativ 50% din piaţă. VP Market. Cu toate acestea însă. 40%. fiind hrăniţi cu furaje naturale produse în cadrul Agricola Bacău.) . UniversAll.000 de pui/ oră. este dotat cu toate utilităţile de refrigerare pentru producerea cărnii proaspete. cu o capacitate de 6. Cluj. Billa. reţeaua de distribuţie nu este suficient organizată. operatori facturare etc.113 mijloace de transport de capacitate aprox 700 tone. gestionari. Timişoara 123 de angajaţi (23 de agenţi de vânzare şi 22 agenţi de vânzare. cu sisteme automate de eviscerare. Este vorba de o invesţie de circa 8 milioane de Euro. Ouăle Agricola Bacău sunt uşor recunoscute după mărimea lor. Galaţi. Mega Image. Abatorizarea şi procesarea cărnii de pasăre se face utilizand o linie de fabricaţie dintre cele mai moderne din ţară.Conturi internaţionale: Metro. Cora. Distribuţia indirectă : . Distribuţia produselor Agricola Bacău se realizează prin : Distribuţie directă : 7 depozite : Bucureşti. Hiproma. după coaja maronie identică cu aceea a ouălor produse în gospodăriile ţărăneşti individuale. astfel încât carnea de pasăre pe care Avicola Bacău o livrează nu conţine nici un fel de adaos de frăgezire. Iaşi. cum ar fi de exemplu neaprovizionarea la timp şi în cantităţi suficiente cu unele produse de cerere curentă.

Bacau şi care necesită investiţii în valoare de 1 mld.8 tone/oră. capacitatea de productie a Abatorului este de 23.8 tone făina proteică pe zi . in numar fix la ficare cusca in functie de greutatea medie estimativa a puilor. congelare şi desfacere. in care se specifica pe de o parte cantitatea de materii prime introduse in fabricatie. din fabricatie sunt dotate cu custi in care se incarca din ferma puii. Infrastructura de drumuri interioare . produsele finite obtinute.000 tone carne viu anual pe un flux tehnologic complet :sacrificare . fiecare sectie isi intocmeste documentele care justifica activitate sectiei. Fluxul de producţie se desfasoară pe o linie de abatorizare STORK.131 mp . acestea se cantaresc apoi se introduc in prima sala a Sectiei eviscerare unde sunt agatati unul cate unu in corligele conveerul care se roteste ca o banda rulanta. eviscerare. lei.54-56°) pentru oparirea penelor. ambalare. producţie 1996. in cadrul procesului de productie. In cadrul Abatorului de Pasari.Abatorul de Păsări are o suprafaţă totală de 38. debitul instalat de gaz de 400 Nmc/ora fiind preluat prin Staţia de Reglare de medie presiune proprietatea DISTRIGAZ. Se itroduc apoi intr-o baie de apa fierbinte (la temperatura de aprox. dupa care . In continuare puii trec printr-un soc electric care ii amarteste ca sa nu mai poata simti durerea. Alimentarea cu energie electrica se face de la Postul de transformare de 20 KV închiriat de la FRE . refrigerare. apoi se sigileaza – sigiliile se aplica la imbinarea vergelelor care inchid custile ). iar pe de alta parte. alei de acces. Abatorul dispune de capacităţi proprii de producere a frigului in cadrul Uzinei de Frig cu o capacitate totală de 1500 KW putere frigorifică care deserveşte depozitul de congelare produs finit de 600 tone si tunelul de congelare rapidă de cca. dupa care un echipament special de taiere le sectioneaza partial gatul. Zilnic. Fluxul tehnologic al Abatorului de pasari se prezinta astfel: La intrarea pe poarta a mijloacelor de transport pasari vii ( sunt masini speciale cu sau fara remorca. partea de alimentare de joasă tensiune fiind prevăzuta cu 3 transformatoare de câte 1000 KVA. cele 4 cazane de abur fiind alimentate pe gaz metan .8 tone de agent termic pe oră . platforme este in stare buna si asigură un circuit corespunzător sanitar-veterinar. personalul avand tot timpul inaintea sa un carlig gol pentru agatat alt pui. purtatorii de informatii privind miscarile de stocuri sunt toate actele primare ce se intocmesc de-a lungul procesului de productie. Abatorul dispune deasemenea de o centrala termica proprie care produce cca. În cadrul amplasamentului functioneaza o Fabrica de prelucrare a subproduselor de abator cu o capacitate de cca. pentru 6000 capete/ora pui de carne. Structura abatorului corespunde fluxului tehnologic si are in vedere prelucrarea eficienta a tuturor produselor (inclusiv deseurile ce se prelucreaza in sectia faina furajera).713 mp din care suprafaţa construită de 13. tranşare.

Carcasa de pui. pene. Si din activitatea de transare si dezosare rezulta produse confiscate care se transfera la Moara. iar pentru congelare se utilizeaza procedeul de congelare rapida. Dupa curatarea penelor se scot eviscerele cu un dispozitiv special – operatiunea se face prin absobtie. a pieselor tranşate sau a celor dezosate din carne pasare se realizează cu ajutorul maşinilor de vacumat. etichetarea sortimentelor din carne de pasare se face manual după care sunt depozitate in navete sau cutii in camera de refrigerare pentru menţinerea si realizarea temperaturii de 0° . viscere. . pipota. ficatul. de ambalat : automat sau manual pentru tăviţe si pungi. produsele fiind practic inghetate. perecum si organele si confiscatele se predau la Sectia transare-ambalare. Marcarea . In aceasta faza a procesului tehnologic.8°C temperatura care trebuie realizata printr-o climatizare a aerului cu ajutorul unei instalaţii complexe formata din agregate frigorifice (3). Carcasa obtinuta dupa ce trece mai intai prin tunelul de frig unde este racita.procesul de curatare de pene cade in sarcina deplumatoarelor ( echipament special pentru aceasta operatiune). instalaţii de automatizare si tubulaturi aferente cu izolaţie termica. produsele tranşate. Spatiile in care se realizează ambalarea produselor din carne pasare refrigerata trebuie sa aibă in mediul ambiant o temperatura de 7° . tacâm) sau mai departe prin dezosare se obţin produsele dezosate ( fără os). piept.2°C specifice cărnii de pasare refrigerate. Produsele obtinute destinate consumului uman se introduc in tunelul de cogelare rapida unde are loc atat procedul de refrigerare cat si cel de congelare. inima. penele si viscerele se predau la Moara unde sunt neutralizate. In final rezulta carcasa de pui cu cap si ghiare. iar sangele. sange.Ambalarea carcaselor. produsele dezosate precum şi alte produse obţinute din carnea de pasăre se ambalează în pungi sau tăviţe. Calibrarea se poate realiza cu ajutorul cântarelor electronice pentru a obţine sortimente din carne pasare variate ambalate la tăviţa sau pungi in funcţie de cerinţele pieţii interne sau externe. Pentru refrigerare produsele stau in tunel pana ating temperatura optima pentru a fi livrate. Carcasa ajunsa in Secţia de tranşare-ambalare este tranşată în părţi anatomice (pulpe. Transarea si pregatirea marfii se face in concordanta cu comenzile primite de la Departamentele Vanzari si Magazine. confiscatele de pasare si organe. medicul veteririnar controleaza fiecare carcasa si organele rezultate si procedeaza la eliminarea acelor parti care nu sunt bune pentru consumul uman (partile eliminate se numesc confiscate).

Deasemenea construirea a acestor doua camere suplimentare de refrigerare este utila pentru a stoca carnea in vederea prelucrării ulterioare conform cerinţelor partenerilor interni si externi (realizarea sortimentelor din carne de pasare maturata care necesita o menţinere a temperaturii de refrigerare de minim 8°C). l=6m Aceste camere trebuie sa fie dotate cu următoarele : aparatura de automatizare. Produsele se preadau la depozit paletizate si pe sortimente.2°C se face conform normelor sanitar-veterinare si cerinţelor pieţii (fie vrac. Având in vedere ca solicitările consumatorilor au crescut foarte mult pentru carnea de pasare refrigerata si deoarece noi avem posibilitatea prelucrării a minim 30 tone/ zi carne refrigerata este necesara construirea a doua spatii de refrigerare suplimentare cu următoarele dimensiuni : L=6m. Din tunelul de refrigerare si congelare produsele sunt predate la depozit pe baza de Nota de cantar. Predarea produselor imporprii connsumului la Moara se face tot pe baza de Nota de cantar. instalaţii si aparate performante astfel încât sa conducă foarte bine procesul de conservare prin răcire (temperatura cărnii nu trebuie sa scadă sub 0°C )pentru a nu deprecia carnea din punct de vedere calitativ.L=18m. Livrarea produselor refrigerate la 0° . Nota de cantar este intocmita de gestionara de sectie. instalaţiei de producere a frigului.kilograme) apoi tot la sfarsitul zilei se intocmeste Bonul de iesire in productie a intregii cantitati receptionate (pe ficare categorie) si Raportul de productie pentru Sectia eviscerare. ce contin cantitatea (capete. Camera de refrigerare are dimensiunile de L=12m. In Sectia de transare ambalare se intocmeste Raportul de productie al sectiei. fie ambalate in navete sau cutii de carton).l=6m având o capacitate de depozitare de ~10 tone si in prezent este insuficienta pentru depozitare – menţinere a cărnii in stare refrigerata. l=6m . raport in care se justifica ce produse au rezultat din activitatea de transare dar si din cea de dezosare. uşi frigorifice. parte constructiva si izolaţie aferenta.Operaţia de refrigerare – menţinere in camera de refrigerare existenta in cadrul abatorului se realizează cu ajutorul a trei baterii de răcire a aerului cu amoniac. . Predarea produselor rezultate in Sectia eviscerare la Sectia transare-ambalare si la Moara se face pe baza de Nota de cantar. In conformitate cu fluxul tehnologic prezentat se intocmesc si documentele primare astfel: Odata cu primirea pasarilor vii se intocmesc zilnic Bonurile de intrare a acestora (pe categorii de pasari si pe ferme).

pe comenzile deschise in sistem pentru fiecare produs obtinut si la costul de inregistrare standard din sistem. Punctul de facturare se afla intr-o cladire separata din curtea abatorului. paletii sunt etichetati (pe eticheta se trece denumirea produsului. Cand capacitatea depozitului nu mai poate permite primirea de noi productii. care este predata in ziua urmatoare la depozitul de produse finite. in procesul tehnologic pot ramane produse in tunelul de congelare – productie pe flux. cantitatea lunara obtinuta.Capacitatea depozitului este de aproximativ 400 to. Livrarile se fac din depozit pe Nota de cantar. data fabricatiei. mijlocul de transport este cantarit. se procedeaza la transferul produselor congelate la Depozitul frigorifer din Deparatamentul Carbac. Toate aceste rapoarte de productie zilnice. Marfa este depozitata pe paleti. precum si pe fiecare produs.astfel incat la sfarsitul fiecarei luni se obtine pe fiecare sectie. Notele de cantar cu predarea productiei la Depozitul de produse finite se inregistreaza zilnic in Sistemul informatic SAP. In depozitul Abatorului de pasari este asigurata atat temperatura de pastrare a produselor. dar si posibilitatea livrarii in ordinea prima intrare-prima iesire. Livrarea marfii se face lotizat pe fiecare beneficiar. precum si randamentul fiecarui produs din total materie prima introdusa. cantitate. In functie de comenzile primite marfa se livreaza la magazinele si cantinele proprii sau la terti. . se centralizeaza. document care sta la baza intocmirii Avizului de insotire a marfii (pentru magazinele proprii) sau a Facturii fiscale (cand se livreaza la terti). greutatea paletilor. In depozit este asigurata posibilitatea livrarii marfii in ordinea in care au fost depozitate. La finele unei perioade. Perioada de valabilitate a produselor congelate depozitate in conditii de maxima siguranta variaza de la 6 luni (organele) la 12 luni (celelalte produse rezultate din procesul tehnologic). se trece in registrul de poarta cantitatea transportata si numarul dcumentelor de insotire. de unde ulterior se fac livrari catre terti a produselor congelate. se stampileaza documentele cu stampila de “CONTROL POARTA” unde se trece data si ora de iesire pe poarta. i se verifica corctitudinea intocmirii documentelor de insotire. La iesirea pe poarta. Si pentru aceste transferuri documentele intocmite sunt Nota de cantar (de la depozit) si Avizul de insotirea a marfii (de la punctul de facturare). lotizarea facandu-se in conformitate cu cererile primite in comenzi. Depozitul are in dotare 2 motostivuitoare cu care se transporta marfa atat la intrare cat si la iesire.

dupa repartizarea cheltuielilor cu materia prima precum si a celorlalte cheltuieli de productie se deconteaza comenzile produselor inregistrate.La finele fiecarei luni. . obtinandu-se astfel costul de productie realizat.

alte persoane fizice sau juridice . acestea sunt de doua feluri . calculul costului efectiv al productiei finite . costurile preturile si valorile de intrare. la stabilirea rulajului . totalului sumelor si soldurilor conturilor . nivelul cheltuielilor . repartizarea cheltuielilor de pe locuri pe obiecte . corporale si financiare . personalul ei . fapt pentru care se clasifica dupa mai multe criterii .marimea datoriilor si creantelor unitatii patrimoniale fata de furnizori . cum ar fi de exemplu :marimea diferitelor surse de finantare stabile aflate la dispozitia unitati –capitalurile proprii. la analiza situatiei economico-financiare a unitatilor patrimoniale . valoarea titlurilor de plasament . precum si alti indicatori economico-financiari ai unitatii patrimoniale . asigurarile sociale .cheltuieli de circulatie . veniturilor si rezultatelor financiare . la intocmirea bilantului contabil si a contului de rezultate .astfel : 1) Din punctul de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si fenomenele eco-nomice la care se refera . provizioanele pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii . costurile . respectiv de iesire in si din patrimoniu a stocurilor . incepand cu prelucra-rea documentelor primare si incheind cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica din unitatile patrimoniale Calculele economice isi gasesc o larga aplicabilitate in toate lucrarile cu caracter contabil . a disponibilitatilor in con-turi la banci si in casa . Metode de calculatie a costurilor Calculatia ca procedeu a metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate . domeniul prioritar de utili-zare a calculatiei il reprezinta totusi calculul costurilor de productie .Capitolul II. Desi este prezenta in toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor . unde se parcurg toate etapele incepand cu colectarea cheltuielilor pe obiecte de calculatie sau locuri de cheltuieli .clienti .preturile cu amanuntul ale marfurilor . si anume : . cal-culatia se utilizeaza la valorizarea bunurilor economice in documente primare pentru inregistrarea acestora in conturi . Prin intermediul calculatiei se determina indicatorii economico-financiari de caracterizare a activitatii unitatilor patrimoniale . tarifele si preturile produselor lucrarilor si serviciilor . diverse ca-tegorii de imprumuturi si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an . compararea acestuia cu costul prestabilit si determinarea abaterilor In activitatea practica din intreprinderi se intalnesc mai multe feluri de calculatii ale costurilor .amortizarea mijloacelor fixe si a altor imobilizari . bugetul statului .creditele bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie care apartin unitatii patrimoniale . avand deci legaturi stranse cu toate procedeele metodei contabilitatii .in functie de metoda de calculatie utilizata de unitatea respectiva . actionari . valoarea de intrare in patrimoniu a mijloacelor fixe . acolo unde este cazul . diversi debitori si creditori . asociati . cu ocazia intocmiri balantei de verificare si in lucrarile de inventariere a patrimoniului unitatilor economico-sociale . marimea imobilizarilor necorpo-rale . nivelul stocurilor si productiei in curs de executie. determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie .in functie de posibilitatile de identificare a acestora . Astfel .

Exemplu : calculul costului de productie prin luare in considerare numai a unei parti din cheltuielile de productie si anume a cheltuielilor directe si a celor indirecte de productie ocazionate de fabricarea unui anumit produs .calculatiile standard sau normative . In ceea ce priveste costul productiei . iar indicatorii pe care ii determina se exprima in marimi absolute . Antecalculatia . motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete. iar indicatorii stabiliti au la baza o metodologie proprie statisticii si se pot exprima atat in marimi absolute cat si in marimi relative . este aceea care se face inainte de efectuarea operatiunilor si proceselor economice si care are ca scop determinarea unor indicatori ai programului de productie si ai bugetului de venituri si cheltuieli . cat si in marimi relative . Calculatiile periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale .In categoria antecalculatiilor se cuprind : calculatiile de proiect . dar si antecalculatiile de proiect si de deviz . sunt acelea care au la baza datele furnizate de evidenta statistica . limitand deci continutul lor numai la anumite ele-mente . putandu-se exprima atat in marimi absolute . . numai o parte din elementele structurale ale acestora . calculatiile se impart in : totale si partiale . acesta in functie de etapele de formare si de includere a diferitelor elemente de cheltuieli . in general . Exemplu : calculatiile de buget sau de plan . format din costul de uzina plus cheltuieli de desfacere . format din costul de sectie plus cheltuieli generale de administratie . o serie de postcalculatii . Calculatiile partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economicofinan-ciari . format din cheltuieli directe plus cheltuieli comune sectiei .antecalculatiile si postcalculatiile . 2)Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico-financiari in continutul acestora . stabilirea lor se face pe baza metodologiei contabile. Calculatiile neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp . motiv pentru care se mai numesc si calculatii limitative . Postcalculatiile pot fi. -calculatii de analiza si control ale activitati economico-financiare a unitatii patrimoniale . Calculatiile totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economicofinanciari toate elementele structurale ale acestora . · COST COMPLET (comercial ) . poate fi : · COST DE SECTIE . In aceasta categorie se cuprind . 3) Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc . -calculatii statistice . · COST DE UZINA .. in functie de scopul urmarit . impartite in trei categori : -calculatii contabile . Exemplu: calculul costului complet al productiei fabricate prin luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si desfacere ocazionate de fabricarea si vanzarea unui anumit produs . sunt acelea care se bazeaza pe datele contabilitatii. Postcalculatia sau calculatia efectiva este aceea care se face dupa ce au avut loc operatiile si procesele economice si are drept scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii. calculatiile de deviz calculatiile de buget sau de plan . sau calculatia de deviz . calculatiile standard care se intocmesc anual . la randul lor . pot fi : calculatii periodice si calculatii neperiodice . sunt acelea care au la baza date furnizate atat de contabilitate cat si de statistica si se elaboreaza dupa o metodologie proprie analizei si controlului .

abur . · Alegerea metodei de calculatie reprezinta o problema cu implicatii deosebite in determinarea continu-tului si exactitatii indicatorului care constituie obiect de calculatie . Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul .Costurile de productie in functie de obiectul de calculatie pot fi : cost pe grupe de produse sau pe feluri ale acestora si cost pe comenzi si in cadrul acestora pe : sectii . iar in cadrul acesteia pe sectii si pe elemente de cheltuieli . care impartite la cantitatea de produse obtinute se obtine costul productiei . sau simpla . etc ) si astfel se obtine costul pe unitatea de produs . Metoda pe faze consta in evidentierea cheltuielilor de productie pe fazele prin care trec produsele in pro-cesul de fabricatie . tone . pana la obtinerea produsului finit . de continutul costului unitar al productiei . · Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistic ) este un principiu care asigura compatibilitatea intre datele . rafinarea . Prin insu-marea cheltuielilor din toate fazele se obtin cheltuielile totale . Pentru evidenta si calculatia costurilor productiei se utilizeaza diferite metode si procedee de calculatie . · Metoda pe faze de fabricatie . cum sunt : · Metoda globala . Fisele de conturi deschise pentru fiecare comanda colec teaza toate cheltuielile ocazionate de comanda respectiva . intreprinderile de constructii-montaj . Metoda pe comenzi consta in organizarea contabilitatii analitice a cheltuielilor pe fiecare comanda . Aceasta metoda se aplica in productia de masa unde materiile prime trec prin diferite faze succesive de prelucrare . Pentru ca o calculatie a costurilor sa fie cat mai exacta si sa urmareasca mai usor cheltuielile trebuie sa se tina seama de mai multe principii teoretice si metodologice : · Determinarea obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia . Acesta difera in raport de particularitatile si organizarea proceselor economice sau a activitatilor care necesita calculatia respectiva . Aceasta metoda se aplica in intreprinderile constructoare de masini unde produsele finite se obtin sub forma de unicat prin asam-blarea pieselor si subansamblurilor. Metoda globala consta in colectarea intr-un singur cont a tuturor cheltuielilor facute intr-o perioada de gestiune . se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei . De exemplu . ateliere . faze de fabricatie si pe unitati de masura . intreprinderile de reparatii . pentru calculul costului productiei fabricate . precum si in alte ramuri : industria lemnului . de exemplu . · Metoda pe comenzi . carbune . Astfel . cracarea . care la sfarsitul perioadei se impart la cantitatea de produse fabricate . de la operatii de prelucrare a materiilor prime . de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie . in prelucrarea petrolului sunt urmatoarele faze : distilarea primara . fabricarea uleiurilor. pe toata durata executiei ei. Aceasta metoda se aplica in intreprin-derile care fabrica un singur produs : energie electrica . kg . exprimate in unitati naturale (bucati .

Potrivit acestui principiu . de regula lunar .treaga economie nationala intrucat ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componente le mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale .Etapa finala a calculatiei o constituie calcularea costului efectiv al productiei si decontarea acesteia . respectiv . este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimita-te si localizate pe feluri de activitati . analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi . v .previzionale si cele furnizate de contabilitate si statistica . pe unitatea de calculatie . v . productie . exercitiu financiar . datele si informatiile care stau la baza calcu-larii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera .Determinarea si repartizarea productiei in curs de executie si scaderea acesteia din totalul cheltuie-lilor . indicatorii respectivi trebuie sa cuprinda numai date care se refera la o anume activitate . pe comanda sau produs in parte . · Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcu-larii indicatorilor economico-financiari . datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul . v . · Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico-financiari prezinta improtanta deosebita pentru aprecierea activitatii fiecarei perioade de gestiune si . Inregistrarea cheltuielilor in conturile de cheltuieli directe si indirecte . In scopul includerii in costul productiei a tuturor cheltuielilor si asigurari exactitatii acestuia . desfacere si administratie si conducere . v . Potrivit aces tui principiu . ramuri si pe in.Acest principiu consta in delimitarea datelor si informatiilor contabile pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii : aprovizionare .Repartizarea cheltuielilor indirecte ale sectiilor de productie si generale de administratie in costul productiei fiecarei sectii .Repartizarea cheltuielilor activitatilor auxiliare asupra activitatii de baza si asupra altor activitati auxiliare . .Calcularea costului efectiv al produselor finite principale .Calculatia costurilor efective se face la sfarsitul perioadelor de gestiune . se impu-ne ca lucrarile de calculatie sa se execute intr-o anumita ordine de succesiune .Repartizarea cheltuielilor de desfacere in vederea determinarii costului complet al productiei . precum si un continut unitar indicatorilor respectivi . iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura . · Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei Potrivit acestui principiu . determinandu-se astfel costul produselor principale . v .Astfel . compararea lor cu costurile prestabilite si determinarea diferentelor de pret . astfel : v. Calculatia efectiva a costurilor de productie se bazeaza pe datele din conturile in care au fost colectate cheltuielile ocazionate de fabricarea productiei .

AVICOLA. De asemenea. % = 401 "Furnizori" 833 700 133 301 “Materiale consumabile” 4426 “TVA deductibila” În cursul anului se dau in consum saci polietilena in valoare de 700 lei. Pentru exemplificarea metodei consideram urmatorul exemplu: În cursul exercitiul au loc urmatoarele operatiuni: Avicola S. presupune debitarea in cursul exercitiului a contului de stocuri (respectiv 30 "Stocuri de materii prime si materiale". ceea ce permite in orice moment cunoasterea marimii stocurilor. 32 "Obiecte de inventar". prin prelucrarea informatizata a datelor.A. TVA 19%. La sfarsitul exercitiului.Capitolul III.A. in cazul stocurilor de materii prime si materiale. atat valoric cat si cantitativ. Conform proiectului de norme. achizitioneaza de la un furnizor: saci polietilena in valoare de 7000 lei. . pentru a-ti respecta principiile. Studiu de caz privind calculatia costurilor in cadrul S. fiecare intrare de bunuri este inregistrata cantitativ si valoric in contul de stocuri corespunzator. primite ca donatii sau obtinute cu titlu gratuit). fiecare iesire din stoc este contabilizata fizic si valoric. eventuale diferente (plusuri sau minusuri de inventar) fiind regularizate prin aducerea stocurilor la marimea lor reala. Fiind considerat ca un sistem ce genereaza costuri ridicate deoarece inventarul permanent presupune inregistrarea fiecarei miscari din stoc si calcule reiterate. dupa caz) sau a pretului prestabilit in functie de valoarea de utilitate ( pentru stocurile aduse ca aport. S. la nivelul costului istoric (care poate fi cost de achizitii sau cost de productie. animale si marfuri.Avicola S. soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu marimile rezultate din inventariere. acest inconvenient este mult diminuat la SC Avicola S.A. Contabilitatea financiara.. 36 "Animale" si 37 "Marfuri") cu intrarile de bunuri prin creditul conturilor ce indica sursa de procurare si creditare a acelorasi conturi cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. obiecte de inventar. Bacau În conditiile aplicarii medodei inventarului permanent.C.A. trebuie sa opereze cu costuri istorice sau cu costuri actualizate. metoda folosita si de S.C.

pe baza Avizului de insotire a marfii . marimea stocului real. se inregistreaza astfel : 301 " Materiale = 601" Cheltuieli cu materialele consumabile" consumabile" 20 Conturile de stocuri reflecta astfel. considerate drept cheltuieli ale perioadei. conturile corespunzatoare felului cheltuielilor: 622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile” 623 “ Cheltuielile cu primele de asigurare” 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal” 635 “Cheltuieli cu alte impozite. in situatia in care nu se adopta solutia colectarii lor in contul 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale “.500.601 "Chelt. nu pot fi imputate direct asupra anumitor stocuri. de la Fabrica praf oua. taxe si varsaminte asimilate” 641 “Cheltuieli cu remuneratiile personalului” 681” Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” In conditiile aplicarii acestei solutii. in totalitatea lor.evidentiate in conturi din clasa 6. Exceptie face contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul care se tine global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere). se vor folosi potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii.000 Materiale consumabile .AE 116889: 301 = 758 Venitur din activitati exceptionale 4. Pentru ca evidenta cheltuielilor accesorii de achizitie nu sunt incluse in aceleasi documente de aprovizionare.cu materialele = 301 " Materiale consumabile" consumabile" 700 La sfarsitul exercitiului se va compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia faptica rezultata in urma inventarului fizic. Se inregistreaza cumparare praf oua de catre Abatorul de Pasari. Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri (sortimente) de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare (gestiuni create). imprimantelor si materialelor folosite pentru ambalare. sunt. În situatia in care rezulta un plus de inventar de 20 lei. Aplicatie : 1. Aceeasi structura se poate adopta si in cazul contabilitatii rechizitelor de birou. la inchiderea exercitiului.500. cheltuielie accesorii de achiztie.000 4.

600 25. Se inregistreaza descarcarea gestiunii: 711 = 345 produse finite 4.Se inregistreaza medicamentele cumparate.688 lei. Se inregistreaza deseuri fier vechi din recuperari. pe baza bonului de intrare 1312112: 346 = 703 25. pe baza Chitantei Fiscale 256266: 301 = "Alte materiale consumabile.600 25. in valoare de 278.500. 278.000 4.600 "Materiale consumabile" facturi nesosite" 6.500. Se inregistreaza achizitia de materiale consumabile.Se inregistreaza achizitia a 10 butuce yala. 542 Avansuri de trezorerie.688 278.278108 : 301 = 408 "Furnizori 25.600 "Produse reziduale" "Venituri din vanzarea produselor reziduale.078.360 . pe baza facturii 3390/20: % 301 = 401 3.688 4.758.996 3. 5.000 venituri din stoc 3. pe baza AE nr.2.

460 600.120 68.637.995.142 360.6 = Furaje 401 = Furnizor si 4426 = TVA deductibila 8.492.500.134.Inregistrarea receptiei marfurilor sosite de la furnizori: % 371 4426 unde: 371 = Marfuri 401 = Furnizori 9.145 .176 7.022 = 401 69. = 401 428.381 4426 unde : 301 = Medicamente 381 = Ambalaje 401 = Furnizori 80.505 58.600.6 4426 unde : 301. Societatea inregistreaza achizitia de furaj pe baza facturii 232356 de la furnizor: % 301.037 % = 401 30.425 11. Se inregistreaza factura de la furnizor cu echipamentele de protectie achizitionate.734.

A. * Metoda global . consta in tinerea pentru fiecare fel de bun material cate o "fisa de cont analitic pentru valori materiale" .822 12.500 4.contabila .750 321 „Obiecte de inventar" 12. contabilitatea analitica se diferentiaza in raport cu metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosit pentru evidenta stocurilor.C. 601 = „Cheltuieli cu materialele consumabile" 301 „Materiale consumabile" 2.645 10.750 11.500 Din punct de vedere metodologic.891.745. Se înregistreaza TVA aferenta valorii echipamentului de protectie suportate de salariati. * Metoda operativ . Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) folosita in cadrul S.745.872. contabilitatea analitica se poate organiza dupa una din metodele : * Metoda cantitativ . Se înregistreaza valoarea echipamentului de protectie distribuit salariatilor (cota 50%). Avicola S. 602 = "Cheltuieli cu obiectele de inventar" si concomitent 428 = „Alte datorii si creante în legatura cu personalul" 321 „Obiecte de inventar" 12.321 4426 unde : 321 = Obiecte de inventar 401 = Furnizori 25. Se inregistreaza consumul de materiale consumabile pa baza bonului de consum . În cazul folosirii inventarului permanent.valorica.872.valorica. 428 = „Alte datorii si creante în legatura cu personalul" 4427 "TVA colectata'' 2.445.

atat la nivelul gestiunii (cu ajutorul "Raportului zilnic sau periodic de gestiune" intocmit de gestionar) cat si in contabilitatea analitica unde fiecarei gestiuni i se tine evidenta cu ajutorul "fisei de cont pentru = Soldul final al gestiunii "N" pe baza evidentei cantitative de . stocul si soldul. Pe de alta parte. printre care asigurarea concordantei datelor dintre evidenta operativa si contabilitatea analitica.in care. Ecuatia de control specifica metodei operativcontabile este: Soldul final al gestiunii "N" calculat calculat in contabilitatea analitica la depozite Soldul final al gestiunii "N" calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia: Soldul final al = Soldul final al + Valoarea intrarilor . pe baza documentelor justificative se inregistreaza. a cate o fisa de magazie. se asigura controlul exactitatii inregistrarilor in cele doua evidente. Metoda costului mediu ponderat nu se poate aplica. de aceasta data de regula numai in etalon cantitativ. se poate folosi si varianta in care se realizeaza numai evidenta cantitativ-valorica realizata prin contabilitatea analitica. dupa caz. pe grupe sau subgrupe de bunuri. prin confruntarea stocurilor din cele doua categorii de fise. iar in contabilitatea analitica a unei evidente valorice miscarilor (intrari-iesiri) pe gestiuni. Evidenta cantitativ valorica se realizeaza la sfarsitul lunii cu scopul de a verifica concordanta dintre contabilitatea analitica si evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare. De asemenea. metoda pretului standard). LIFO.valorica consta in tinerea evidentei numai valoric. Aceasta metoda operativ-contabila presupune si organizarea unei evidente cantitativ.valorice numai pentru stocuri.Valoarea iesirilor gestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N" gestiunii "N" Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se determina prin ponderarea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare ales in functie de metoda de evaluare (metoda identificarii specifice. stabilindu-se dupa fiecare inregistrare. atat in etalon cantitativ cat si etalon banesc. Metoda prezinta o serie de dezavantaje. operatiile de intrari si iesiri. Metoda operativ-contabila ( pe solduri) consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate. pe feluri de bunuri stocate si gestiuni. metoda epuizarii loturilor (FIFO. Metoda global . la locul de depozitare se tine in mod similar. cunoasterea unor informatii detaliate cu privire la cantitatile din fiecare fel de valori materiale. NIFO). Periodic. Controlul activitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic din contabilitate.

Se procedeaza la inventarierea stocurilor si evaluarea lor. contabilitatea analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale.Valoarea iesirilor gestiunii "N" gestiunii "N" În cazul folosiri inventarului intermitent pentru evidenta stocurilor. gestiunea "N" calculata pe baza recapitulatiei documentelor de iesire = Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentei contabile de la depozite Alegerea uneia dintre cele trei metode folosite pentru contabilitatea stocurilor (in cazul utilizarii inventarului permanent) necesita adoptarea unei evidente cantitativ-valorice realizate prin sistemul de conturi in cadrul compartimentului financiar-contabil. unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ. gestiunea "N" calculata pe baza de inventar = Valoarea iesirilor. controlul asupra stocurilor se realizeaza prin relatiile : Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza de inventar si Valoarea iesirilor. Ea se realizeaza cantitativ-valoric direct prin inventarierea stocurilor. pe langa verificarea concordantei dintre datele evidentei operative si ale contabilitatii analitice este necesar si controlul concordantei dintre contabilitatea analitica si cea sintetica prin intocmirea periodica a balantelor de verificare. in cazul unitatilor care nu au dotare tehnica corespunzatoare.valorice. . Aceasta metoda se aplica.operatii diverse". in general. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul. În aceste conditii. Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin conturile grupei 60 "Cheltuieli cu materii prime. Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica pe baza relatiei : Soldul final al = Soldul initial al + gestiunii "N" gestiunii "N" Valoarea intrarilor . potrivit uneia din metodele: metoda identificarii specifice. Concordanta dintre cele doua evidente se controleaza periodic prin confruntarea soldurilor. pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri. materiale si marfuri" sa se organizeze o evidenta globalvalorica a miscarilor pe gestiuni si stocuri. Indiferent de metoda de contabilitate analitica a stocurilor. metoda pretului standard (prestabilit). metoda epuizari loturilor. iar in lipsa concordantei prin asa numitul punctaj.

a. cine va hotarî ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret? Multe întreprinderi reevalueaza marfa ramasa în stoc la pretul de vânzare al ultimului lor intrat. pretul de vânzare la care se evalueaza marfa la intrarea în patrimoniu nu mai este de actualitate la vânzare ei. întreprinderea poate vinde marfa la pretul de vânzare al pietii. Evident. Astfel se încalca principiul "costului istoric". este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. conform caruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. Desi procentul de marja se mentine plecând de la preturi de cumparare diferite. c. în plus. Astfel. Aceasta metoda este agreata de 80% din întreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica din România deoarece a fost practicata în perioada existentei economiei planificate si centralizate. In acest caz. daca marfa s-a vândut la ultimul pret de vânzare calculat si acesta este si cel mai mare. Concluzii si propuneri Evaluarea stocurilor. atunci pretul de vânzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de înregistrare fara valoare informationala. pretul de vânzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa.Capitolul IV.valorice. în lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice. De aceea era posibila aplicarea ei în conditiile organizarii unei contabilitati analitice global-valorice pe gestiune. In situatia în care se descarca gestiunea pentru marfurile vândute global-valoric pe baza de monetar din vânzari. Si. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza în functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vânzare. în . opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si în plus permite fie încalcarea unor principii contabile. marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Si în plus se naste întrebarea: "De ce mi calculez un pret daca la vânzare practic altul?" b.Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vânzare. pretul de vânzare include costul de achizitie si marja bruta. unitatea are datoria sa calculeze si sa înregistreze diferenta dintre pretul de vânzare si costul de achizitie. In prezent. Dar. pe gestiune. iesite si ramase în stoc. fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vânzarii. Nu este posibila aplicarea metodei în conditiile unei contabilitati analitice global. Astfel. adica marja bruta aferenta marfurilor intrate. Se încalca si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu se înregistreaza în contabilitate. când pretul de vânzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa.

lucru imposibil în conditiile inexistentei unei retele de calculatoare în punctele de vânzare.situatia vânzarii întregii cantitati existente în întreprindere. In consecinta. Calculând marja aferenta vânzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma încasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vândute si implicit rezultatul din exploatare. orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativvalorica pe sortiment de marfa. . Evident. exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. soldul contului "Marfuri" n-ar fi zero ci creditor.

Gabriela Fotache.com www. editura Sitech.“ Contabilitate de gestiune”.Craiova. 2010 Victoria Firescu – “ Metode de calculatie a costurilor” .Bibliografie 1. 2006 Charles T.manager. 3. Marian Fotache.ro 2. Bacau. editura Universitatii “ George Bacovia”. 2007 www.manager.com www.referatele.o abordare manageriala”. 5. Horngren. Chisinau. . 4. George Foster – “ Contabilitatea costurilor. Constantin Cojocaru. editura Arc.contabilul. 6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->