Clivajul stanga-dreapta

Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul
Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a
voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui
Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga.

Stanga
Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al
modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta
ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau
din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform
carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este
favorabil.
Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista,
aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt:
reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate.

Dreapta
Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine,
morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista
asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca
ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta.
Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar
liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.

Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra
vietii politice a secolului trecut.

Liberalismul este centrat pe individ si:

 are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului;
 se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre
oameni fara interventia inoportuna a statului;
 privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit
existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;

Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza
unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea
nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea
comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".

Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la
liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci
cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic".

Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator

sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente
intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si
obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si
presupune existenta diferitelor clase si grupuri;

Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda
cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si
egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti
cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a
proletariatului industrial.
Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al
Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la
Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea
ideologica de marxism.

Crestin-Democratia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de
catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra
bisericii si catolicismului.
Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial,
incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism,
avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala
crestina sau subsidiaritatea.
Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se
semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza
respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.