P. 1
Participantii in Procesul Civil

Participantii in Procesul Civil

|Views: 737|Likes:
Published by titirezul

More info:

Published by: titirezul on Apr 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

Participantii la procesul civil

La activitatea de solutionare a pricinilor civile si de punere in executare a hotararilor pronuntate in aceste cauze, participa instanta, partile, executorul alte persoane si organe.

1. INSTANTA

In sens larg ² desemneaza organul imputernicit de lege sa solutioneze un conflict intre parti. Sunt instante toate organle jurisdictionale infiintate de lege, atat instantele judecatoresti cat si organele de jurisdictie ori cu activitate jurisdictionala din afara sistemului instantelor judecatoresti Intr-un inteles mai restrans ² un anumit grad de jurisdictie. Un litigiu este in prima sau ultima instanta, instanta de apel sau recurs etc. In intelesul cel mai restrans ² desemneaza completul de judecata.

COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI

A. COMPUNEREA INSTANTEI = alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege.

Judecata de prima instanta din competenta ² Judecatoriei, Tribunalului sau a Curtii de Apel se judeca in complet de un judecator. Cu exceptia cazurilor privind conflictele de munca si asigurarile sociale. Judecata in apel se judeca in complet format din 2 judecatori Judecata in recurs ² se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor cand legea prevede altfel

Contestatia la titlu, contestatia in anulare, revizuirea, cererea indreptarii erorii materiale etc, cereri care sunt subsecvente fata de pricina in care a fost

comerciala si de contencios administrativ si fiscal. Completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul din membrii acestuia. CONSTITUIREA INSTANTEI = alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege . Magistratul-asistent se poate abtine si poate fi recuzat in aceleasi conditii ca si grefierul. sunt numiti si promovati in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe baza de concurs. GREFIERUL Semneaza incheierea de sedinta. MAGISTRATUL-ASISTENT La Inalta Curte de Casatie si Justitie rolul grefierului este indeplinit de magistratul asistent. semneaza alturi de presedinte procesu-verbal de constatare a starii materiale a inscrisului defaimat. Participa la sedintele de judecata. participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarari conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata. Completele se compun cu 3 judecatori de la aceeasi sectie. .pronuntata hotararea vor fi judecate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva. semneaza hotararea. sa participe la cercetarea locala si are dreptul de a pune intrebari celui chemat la interogatoriu. semneaza interogatoriul. poate sa porneasca actiunea civila. Presedintele Inaltei Curti prezideaza Sectiile Unite ² Completul de 9 judecatori. B. magistratuluiasistent (la Inalta Curte). Acestia se bucura de stabiliate. Grefierii se pot abtine si pot fi recuzati in aceleasi conditii ca si judecatorii cu exceptia cazului cand si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca. Participarea grefierului. scrie marturia dupa dictarea presedintelui. sectiile civila si de proprietate intelectuala. semneaza formula executorie etc. sa participe la dezbateri si sa exercite ai de atac. iar in cadrul sectiilor orice complet atunci cand participa la judecata. redacteaza inchierile. PROCURORUL Poate sa ceara stramutarea pricinii. judeca recursuri in raport cu competenta fiecareia. a procurorului precum si a asistentilor judiciari (in conflictele de munca si asigurari sociale). Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca in pricinile civile in prima instanta si in apel ci .

Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor.ASISTENTUL JUDICIAR Face parte din alcatuirea completului de judecat numai in solutionarea conflictelor de munca si de asigurari sociale in prima instanta. Instanta se pronunta asupra exceptiei printr -o incheiere interlocutorie ( nu mai poate reveni asupra ei) care poate fi atacata numai impreuna cu fondul. o Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin anaogie : Judecatorul care a fost avocat in pricina pe care urmeaza sa o solutioneze nu este incompatibil dar poate fi recuzat. expert sau arbitru. Mai poate fi invocata pe calea apelului sau daca hotararea este definitiva pe calea recursului. Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi priciniin caz de rejudecare dupa casare ² se are in vedere casarea cu trimitere numai. acest judecator nu poate sa admita din nou exceptia si sa pronunte aceeasi solutie intrucat ar incalca autoritatea de lucru judecat. INCOMPATIBILITATEA Cazuri de incompatibilitate: Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel sau recurs. . Poate fi recuzat si se poate abtine in aceleasi conditii ca si grefierul  Gresita compunere a completului inseamna ca pricina a fost judecata de un numar mai mare sau mai mic decat cel impus de lege. dilatorie si absoluta. 1. - o In doctrina si in practica s-a stabilit ca nu exista incompatibiliatate decat daca judecatorul s-a pornuntat asupra fondului sau a altei probleme litigioase si nu asupra unei execeptii aceasta deoarece odata ce instanta de control judiciar a stabilit ca exceptia a fost gresit admisa. Aceasta neregularitate poate fi invocata pe calea exceptiei care este o execeptie de procedura. Participa la deliberare cu vot consultativsi semneaza hotararile pronuntate.

declara ca se retrage de la judecata unei anumite pricini. 27 C. Cu toate astea nerespoectarea obligatiei de abtinere nu afecteaza valabilitatea hotararii ci atrage santctiuni disciplinare pentru judecatorul respectiv. Incompatibilitatea mai poate fi invocata pe calea apelului. Civ. Incompatibilitatea judecatorului care a solutionat recursul nu mai e posibila. in caz contrar atragand decaderea din dreptul de a recuza.  Judecatorul incompatibil nu se abtine ² intr-o asemenea situatie pentru ca judecatorul sa nu mai faca parte din complet trebuie doar sa se constate incompatibilitatea. Sanctiunea este nulitatea abso lita. Asupra exceptiei instanta se pronunta prin intermediul unei inchieieri interlocutorie care se poate ataca numai impreuna cu fondul. Proc. Cazurile de recuzare sunt prevazute de art. . Asemanari si deosebiri: Cazurile de abtinere si recuzare sunt aceleasi. sau a recursului. 2. Judecatorul este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina.Exista noi cazuri de incompatibilitate care se extind si la nivelul procurorilor Magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unor cauze in calitate de judecator sau procuror daca Sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei Daca ei rudele lor sau afinii pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza PROCEDURA DE SOLUTIONARE A INCOMPATIBILITATII Incompatibilitatea seinvoca pe cale de exceptie. Din momentul in care hotararea a ramas irevocabila nu mai este posibila sanctionarea acestei neregularitati procedurale. pe cand recuzarea trebuie efectuata pana la inceperea oricarei dezbateri. RECUZAREA = situatia in care una dintre parti poate cere in cazurile prevazute de lege. Insa -normele de reglementare ale abtinerii sunt imperative pe cand cele cu privire la recuzare sunt dispozitive. ABTINEREA si RECUZAREA ABTINEREA = acea situatie in care un judecator care stie ca se afla intr-unul din cazurile prevazute de lege. indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei pricini. -abtinerea poate fi propusa de judecator pe toata durata procesului.

Cererile de recuzare ale instantelor superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. COPARTICIPAREA PROCESUALA Procesul civil presupune existenta a doua parti cu interese contrarii: reclamant-parat.. Lega recunoaste legitimare procesuala si altor persoane sau organe. Este insa posibil ca mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. daca obiectul pricinii este o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. revizuent-intimat etc. apelant-intimat. insa daca s-a respins se ataca odata cu apelul.spre deosebire de abtinere. Nu intotdeauna calitatea de parte revine titularului dreptului. Partilor initiale li se mai pot adauga pe parcursul procesului si terte persoane care intervin din proprie initiativa sau sunt introduse fortat de reclamant. PROCEDURA DE SOLUTINARE A ABTINERII SI RECUZARII Competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii apartine instantei sesizate cu pricina in care s-a pus aceasta problema. iar nu reprezentantii lor legali sau conventionali. .. Cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul recuzat. tovarasie procesuala sau litisconsortiu. aceasta din urma cere fiind solutionata cu prioritate si de ea depinzand soarta cererii de recuzare care in cazul admiterii cererii de abtinere. Actul de procedura prin care instanta se pronunta asupra cererii de abtinere sau de recuzare este o inchiere care se citeste in sedinta publica. | 1. -judecatorul recuzat poate declara ca se abtine. sub sanctiunea nulitatii hotararii. care este propusa e judecator propunerea de recuzare se face de catre partea interesata. Judecata cererilor de recuzare sau abtinere se face in camera de consiliu fara prezenta parilor dar cu ascultarea judecatorului recuzat. 2. PARTILE Parti in procesul civil sunt persoanele care indeplinesc conditiile generale pentru exercitiul actiunii civile si intre care s-a legat raportul juridic dedus judecatii. Aceasta inchiere nu este supusa nici unei cai de atac daca s-a admis.. parat sau ch emat in garantie. motivarea acesteia trebuind sa fie in scris deoarece asupra acesteia se va decide in camera de consiliu. verbal sau in scris. In acest caz exista o coparticipare procesuala. ar trebui respinsa ca ramasa fara obiect.

vor fi obligati sa plateasca cheltuielile judiciare in mod egal. cu conditia sa nu fie aceleasi parti in toate cererile.  Acest interes poate sa apartina partilor.Pentru existenta coparticiparii procesuale nu trebuie sa existe identitate de obiect sau cauza. Coparticipare procesuala necesara sau obligatorie = in general paratii si : in cazul cand se ataca un contract chemarea in judecata a ambelor parti este o necesitate ! De asemenea la succesiune cand trebuie cuprinsi toti copii in viata. Renuntarea la judecata. Exceptie face cazul cand intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate sau indiviziune. ci este suficient ca intre obiect si cauza sa existe o stransa legatura. Actele de procedura ale coparticipantilor sunt supuse unei singure taxe de timbru Daca sunt mai multi reclamanti sau parati. pasiva sau mixta ² dupa cum in proces sunt mai multi reclamanti si un singur parat. pentru introducerea in cauza a unei terte persoane sau tertilor care pot solicita introducerea in cauza . care pot formula o cerere de interventie fortata. CLASIFICARI: Coparticipare procesuala subiectiva = cand exista pluralitate de persoane cu aceleasi interese Coparticiparea procesuala obiectiva = conexarea a doua sau mai multe cereri. EFECTELE COPARTICIPARII y Fiecare coparticipant isi exercita si isi asuma drepturile si obligatiile procesuale specifice pozitiei sale procesuale. neputand fi e xtinse si asupra celorlalti. caz in care se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata. Coparticipare procesuala facultativa = regula. un singur reclamant si mai multi parati etc. descendentii premurientilor etc. cand efectele se intind si asupra coparticipantilor. proportional sau solidar. sau intampinare. 2. astfel incat hotararea ce se va pronunta sa fie opozabila si altor persoane decat reclamantului sau paratului. Coparticipare procesuala activa. PARTICIPAREA TERTILOR IN PROCESUL PENAL y y  Este posibil ca pe parcursul procesului sa apara interesul largirii cadrului procesual initial. achiesarea. y Coparticipantii pot avea un singur reprezentant. fixat de reclamant prin cererea de chemare in judecata. tranzactia savarsite de unul dintre participantii la proces vor produce efecte numai cu privire la persoana sa .

pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din acel proces. formulata separat ar fi atras o alta cale de atac. INTERVENTIA PRINCIPALA  Este folosita de tertul care urmareste sa i se recunoasca sau stabileasca un drept propriu. Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. o Interventia este in intres propriu atunci cand cel care intervine invoca un drept al sau iar interventia este in interesul uneia dintre parti cand sprijina numai aparararea acesteia. intrucat obiectul actiunii in revendicare este dreptul de proprietate iar intervenientul nu este titularul unui astfel de drept. 1. INTERVENTIA VOLUNTARA o Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce are loc intre alte persoane.EFECTE ALE INTERVENTIEI - Tertul devine parte cu toate ce decurg din aceasta calitate Hotararea data are autoritate de lucru judecat si fata de intervenient Se proroga competenta instantei asupra cererii de interventie Intervenientul poate sa exercite impotriva hotararii caile de atac prevazute pentru cererea principala. o Ceea ce distinge cele doua forme nu este interesul ci dreptul invocat care fie apartine tertului fie apartine partii in favoarea careia s -a facut interventia. . chiar daca . Cererea de interventie se inregistreaza in dosarul constituit pentru solutionarea cererii de chemare in judecata iar nu intr-un dosar nou. ESTE DE 2 FELURI ² principala si accesorie  EX: Cererea de intreventie principala formulata de chirias intr-un proces in care se revendica un bun a fost calificata drept cerere de interventie accesorie in favoarea paratului. A.

este de competenta instantei care judeca cererea principala. iar daca e facuta in apel trebuie sa ceara acordul partilor Daca in raport cu litigiul dintre reclamant si parat. Pentru aceasta dupa ascultarea partilor si a intervenientului. in prima instanta pana la inchiderea dezbaterilor. urmand aceleasi reguli. dupa caz. Daca cererea sa are legatura cu cererea principala Daca cererea este facuta in termen. Si in cazul casarii cu trimitere se poate primi o asmenea cerere. Prin exceptie. interventia este admisibila.  ADMISIBILITATE i Interventia principala nu este admisibila in cererile cu caracter strict personal: desfacerea casatoriei. Este posibila numai in situatia in care intr-un astfel de litigiu sunt forumulate si cereri incidentale sau accesorii (partajul bunurilor) i In contencios administrativ este admisibila i In litigiile de munca nu este admisibila i Este admisibila si in materie de ordonanta presedintiala cu conditia sa nu puna in discutie fondul ci sa urmareasca doar luarea unor masuri vremelnice. PROCEDURA DE JUDECATA A INTERVENTIEI Fiind o cerere incidentala . in apel cu acordul partilor. instanta trebuie sa verifice: Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu. cu acordul partilor (doar a acelora care sunt parti si in apel) se poate face si in fa ta instantei de apel. Instanta se pronunta printr-o incheiere prin care. Aceasta interventie este facuta sub forma unei cereri de chemare in judecata. avand natura juridica a acesteia si se indreapta impotriva ambelo r parti initiale din proces. Dupa depunerea la dosar a unei cereri de interventie instanta trebuie sa se pronunte asupra admisibilitatii ei in principiu. tagada de paternitate etc. Incheierea poate fi atacata numai cu fondul (interlocutorie) . Cererea de interventie in interes propriu se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. i Inadmisibila in cazul revizuirii si a contestatiei in anulare intrucat aceasta se poate discuta numai in prezenta celor ce au fost parti in procesul a carui hotarare este supusa revizuirii. va admite in principiu sau va respinge ca inadmisibila.

2. tertul poate ataca hotararea impreuna cu fondul sau poate formula o cerere principala fara pericolul autoritatii de lucru judecat. Nu va putea cere refacerea actelor de procedura efectuate inainte. o prelungire a competentei instantei asupra cererii de interventie. Admiterea atat a cererii principale cat si a celei de interventie nu poate avea loc intrucat ele se exclud reciproc. ar fi fost de competenta altei instante.Daca cererea a fost respinsa. Daca cererea a fost admisa: instanta este investita cu judecarea cererii tertului are loc o prorogare de competenta. poate chema in judecata alte persoane si poate chema in garantie. “ Intrucat tertul are pozitia procesuala ca cea a reclamantului. Atunci cand judecata cererii principale ar fi intarziata de judecata cererii de interventie se poate disjunge cauza. Tertul intra in proces in starea in care acesta se gaseste. El are totusi un interes propriu. INTERVENTIA ACCESORIE     Prin interventia accesorie tertul participa voluntar la judecata pentru a apara drepturile uneia dintre partile initiale. Cererea de interventie accesorie se poate face si in fata instantei de recurs ADMISIBILITATE . Intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unui drept propriu ci urmareste ca instanta sa pronunte o solutie favorabila partii pentru care a intervenit. in cazul formularii cererii pe cale principala. Este posibila doar admiterea in parte a amandurora. tertul devine parte in proces se intrerupe cursul prescriptiei - Cerera de interventie trebuie comunicata. chiar daca. Oricare dintre parti pot formula cerere reconventionala impotriva intervenientului.

inclusiv contestatia la executare. este admisibila in orice materie. Pot apela la aceasta forma de interventie atat paratul cat si reclamantul . instanta trebuie sa asculte tertul si partile.  Exemplu: in cazul obligatiilor cu pluralitate de creditori. INTERVENTIA FORTATA Oricare din parti poate chema in judecta o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. atunci cand debitorul este chemat in judecata doar de unul dintre creditori. litigii de munca. El poate sa solicite introducerea in cauza a celorlalti creditori pentru a evita o posibila ulterioara chemare in judecata. Daca cererea este admisa ² instanta incuvinteaza cererea printr-o interventie interlocutorie Tertul devine parte in proces Terul are o pozitie subordonata partii in folosul careia a intervenit Daca cerera este facuta in apel nu se poate cere mai mult decat a apelat partea in faoarea careia a intervenit. Daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului cererea de interventie va fi respinsa ca ramasa fara obiect. B. Daca reclamantul renunta la dreptul subiectiv cererea accesorie va fi respinsa ca ramasa fara obiect. Intervenitia accesorie se judeca intotdeauna impreuna cu cererea principala O singura hotarare care va fi opozabila tuturor.- Ca regula. pricinile cu caracter strict personal. Nu este admisibila in contestatie in anulare. Pentru admiterea acesteia in principiu. revizuire sau PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERII ACCESORII Interventia accesorie este o cerere incidentala de competenta instantei care judeca pricina principala.

Intrucat cererea nu a fost voluntara nu ii putem atribui calitate procesuala activa. Aceasta poate fi facuta si de un parat impotriva celuilalt daca in proces sunt mai multi parati. Cel chemat in garantie poate la randul lui sa cheme in garantie o alta persoana i Nu intotdeauna cererea de chemare in garantie se indreapta impotriva unei persoane straine de proces. vanzatorul nu mai raspunde . cu o cerere de chemare in garantie. Doar in cazul rejudecarii fondului. Nu este admisibila in apel. in aceleasi termene de mai sus. Nu se poate face in apel. CHEMAREA IN GARANTIE Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. in cazul in care ar pierde procesul. 1. intampinare si inscrisurile de la dosar). Sanctiunea nedepunerii acestor cereri in termenele prevazute de lege este judecarea cererii separat. cat si partii adverse Cel chemat dobandeste calitatea de intervenient in nume propriu si hotararea ii va fo opozabila. Poate fi folosita atat de parat cat si reclamant.Reclamantul ² pana la incheierea dezbaterilor Paratul ² pana la depunerea intampinarii sau prima zi de judecata. Cel care ii datoreaza garantie sau despagubiri. Etc. si a fost condamnat.. chiar daca poate formula aceleasi drepturi ca si reclamantul Este o cerere incidentala si este de competenta instantei care judeca cererea principala Cererea trebuie sa fie motivata si se comunica atata celui chemat (+ copii de pe cererea de chemare in judecata. Produce aceleasi efecte ca si cerera de interventie voluntara principala. pana la primul termen. De asemenea si impotriva intervenientului voluntar. ADMISIBILITATE Codul nu limiteaza chemarea in garantie doar la anumite materii Se face frecvent in materie contractuala “ Daca cumparatorul s-a judecat pana la ultima instanta cu evingatorul fara sa cheme in judecata pe vanzator. In cazul in care reclamantul isi reintregeste actiunea. PROCEDURA DE JUDECATA Tertul sta in proces prin vointa reclamantului sau a paratului.

atacabila odata cu fondul. PROCEDURA DE SOLUTIONARE Cerera trebuie motivata si se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la data primei infatisari. Exceptio mali processus ² exceptia procesului rau condus. PROCEDURA DE SOLUTIONARE y y y y y Este o cerere incidentala. o Aratarea titularului poate fi facuta numai de catre reclamant o Numai paratul intr-o actiune reala o Intre parat si tert exista un raport juridic cu privire la bunul ce constitie obiectul litigiului. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul. ARATAREA TITULARULUI DREPTULUI Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept . - Nu este admisibila in cazul ord presedintiale. Sau va dobandi calitatea de intervenient principal. Detentor precar. Are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata Tertul se bucura de independenta procesuala Daca este respinsa ² prin incheiere interlocutorie. . Se poate disjunge 2. de competenta instantei care judeca cerrea principala. de va proba ca erau mijloace sa castige judecata.de evictiune. Nu trebuie sa cuprinda elementele unei cereri de chemare in judecata Nu trebuie pusa in discutie admisibilitatea ei in principiu. litigii de munca. Tertul va lua locul paratului care va fi scos din judeca ta.

. Dreptul de reprezentare poate fi dat si verbal. Trebuie facuta in scris sub semnatura legalizata. Procura ² trebuie data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in judecata. 3 exceptii: cand mandatarul este doctor sau licentiat in drept sot sau ruda pana la gradul IV. LEGALA ² intervine in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. divort. tutore. in cerere trebuie mentionat acest lucru. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE 1. Un mandat general. Aceasta se refera la punerea de concluzii in fond. cand dreptul de reprezentare izvorasta din lege sau dispozitie judecatoreasca.. CONVENTIONALA Are la baza acordul dintre parte si reprezentant.3. A. In mod obisnuit reprezentarea partilor in procesul civil este permisa. Punerea de concluzii de catre mandatar ² mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat. parinti. cu exceptia consilierului juridic. o Mandatul judiciar NU inceteaza prin moartea mandatarului sau daca acesta a devenit incapabil. Justificarea calitatii de reprezentant se face cu procura care se alatura cererii in original sau copie legalizata. in fata sectiilor disciplinare ale Consiliului Superior al Magistraturii. cu exceptii ca: interogatoriu. curator 2. pentru orice litigiu este nul. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau asistat de un avocat. REPREZENTAREA PRIN MANDATAR NEAVOCAT Daca cererea de chemare in judecata este facuta de mandatar. acord in temeiul caruia reprezentantul indeplineste actele de procedura in numelesi pe seama partii. ci dureaza pana la retragerea lui de catre mostenitori sau reprezentati legali. o Renuntarea la mandat trebuie facuta cu instiintarea instantei si a mandantului cu cel putin 15 zile inainte de infatisare sau implinire a cailor de atac. cu exceptia cazurilor cand mandatarul nu are domiciliul in tara sau procura este data unui prepus. dupa cum poate fi pentru amandoua. etc. la judecatorie cand mandatarul este sot sau ruda gradul IV. cu indicarea numelui si caliatii mandatarului. in instanta si consemnat in inchieierea de sedinta.

Daca nu se prevede altfel avocatul poate sa savraseasca orice act. instanta poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor. REPREZENTAREA ASIGURATA DE CONSILIERUL IN PROPRIETATE INDUSTRIALA. “ Lipsa calitatii de reprezentant se invoca pe calea exceptiei ( de preocedura)Ea poate fi invocata in orice stare a pricinii. specific profesiei pe care il considera necesar pentru apararea intereselor clientului sau.B. cererea va fi anulata. fie de consilier juridic. REPREZENTAREA PRIN AVOCAT Avocatul reprezinta partea in temeiul unui contract de asistenta juridica. dar nu direct in caile de atac intrucat sanctiunea este nulitatea relativa iar aceasta nu poate fi invocata pentru prima oara in caile de atac. incheiat in forma scrisa de avocat si clientul sau mandatarul sau. precum si fata de terti in procedurile reglementate. Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei in serviciul careia se afla. ori a persoanei juridice in care se afla in raport de munca. daca in contractul de asistenta juridica nu s-a precizat expres ca poate face astfel de acte. In baza acestui contract. . In fata instantelor judecatoresti acestia sunt conditionati de a avea calitatea de avocat sau consilier juridic. avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR JURIDICE Persoanele juridice sunt reprezentate fie de avocat. In contractul de asistenta este prevazuta intinderea puterilor pe care clientul le ofera avocatului. Daca lipsurile nu se implinesc. “ Daca reprezentantul nu face dovada calitatii sale. avocatul se legitimeaza prin procura avocatiala. C. Avocatul care a participat la o faza a procesului poare declara orice cale de atac impotriva hotararii date. aceasta poate fi Åprocuraµ la care se refera Codul. In ceea ce priveste actele de dispozitie si avocatul are nevoie de procura speciala. D. Activitatea de consilier in proprietate industriala consta in acordarea de asistenta de specialitate in domeniul propreitatii industriale si reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine interesare in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.

declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreascap.“ Titularul dreptului poate ratifica actele facute de cel care nu avea calitatea de reprezentant. Participarea la judecata procesului civil - Poate pune concluzii in orice proces. daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea. In acelasi timp el isi pastreaza calitatea de organ care vegheaza la respectarea legii in activitatea de judecata. Procurorul Procurorul este parte in proces in sens procesual si nu material. Exercitarea cailor de atac . Atunci cand participa la procese acesta poate ridica exceptia de neconstitutionalitate. chiar si atunci cand procesul are ca obiect drepturi cu caracter strict personal.  In cazul participarii procurorului la jud ecata in pricinile unde aceasta este obligatoriu. “ Sanctiunea nulitatii intervine numai in situatia in care cererea de chemare in judecata a fost facuta de reprezentant in numele titularului si nu de titular personal deoarece intr-o asemenea situatie. FORMELE PARTICIPARII PROCURORULUI LA PROCESUL CIVIL In cazul in care procurorul a pornit actiunea. poate sa ceara continuarea judecatii. in orice faza a procesului. Acesta va putea sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv. partea doat s-ar consemna ca fiind absenta. lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii deoarece completul nu a fost legal constituit. adoptie. controlul averii demnitarilor etc. a drepturilor si libertatii cetatenilor. nu s-ar anula cererea. sa faca o tranzactie . In anumite materii participarea procurorului si punerea de concluzii este obligatorie: punerea si ridicarea interdictiei. -  Procurorul financiar participa in mod obligatoriu la judecarea cauzelor rezultate din activitatea Curtii de Conturi aparand interesele financiare ale statului in domeniul de competenta stabilit de lege. daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii publice. sau. expropriere. titularul dreptului va fi introdus in proces in calitate de reclamant.

Cererea de punere in executare a hotararilor judecatoresti - Poate sa ceara punerea in executare a hotararilor judecatoresti dar numai in cazurile prevazute de lege in care poate porni actiunea civila si numai daca hotararea este in favoarea acelor persoane (minor. interzisi.- Poate sa exercite cai de atac impotriva oricaror hotarari. disparuti etc). pentru procuror curg de la pronuntare si nu de la comunicare. Termenele cailor de atac. . Indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el. indiferent daca a participat sau nu la judecarea pricinilor. chiar si impotriva hotararilor pronuntare asupra unor cereri cu caracter strict personal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->