Participantii la procesul civil

La activitatea de solutionare a pricinilor civile si de punere in executare a hotararilor pronuntate in

aceste cauze, participa instanta, partile, executorul alte persoane si organe.

1. INSTANTA

In sens larg – desemneaza organul imputernicit de lege sa solutioneze un conflict intre parti. Sunt
instante toate organle jurisdictionale infiintate de lege, atat instantele judecatoresti cat si organele de
jurisdictie ori cu activitate jurisdictionala din afara sistemului instantelor judecatoresti

Intr-un inteles mai restrans – un anumit grad de jurisdictie. Un litigiu este in prima sau ultima
instanta, instanta de apel sau recurs etc.

In intelesul cel mai restrans – desemneaza completul de judecata.

COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI

A. COMPUNEREA INSTANTEI = alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de

lege.

Judecata de prima instanta din competenta – Judecatoriei, Tribunalului sau a Curtii de Apel se
judeca in complet de un judecator. Cu exceptia cazurilor privind conflictele de munca si
asigurarile sociale.

Judecata in apel se judeca in complet format din 2 judecatori

Judecata in recurs – se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor cand
legea prevede altfel

Contestatia la titlu, contestatia in anulare, revizuirea, cererea indreptarii erorii materiale etc,
cereri care sunt subsecvente fata de pricina in care a fost pronuntata hotararea vor fi judecate
in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva.

Completul de judecata este prezidat prin rotatie de unul din membrii acestuia.
 Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca in pricinile civile in prima instanta si in apel ci ,
sectiile civila si de proprietate intelectuala, comerciala si de contencios administrativ si fiscal,
judeca recursuri in raport cu competenta fiecareia. Completele se compun cu 3 judecatori de
la aceeasi sectie. Presedintele Inaltei Curti prezideaza Sectiile Unite – Completul de 9
judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet atunci cand participa la judecata.

B. CONSTITUIREA INSTANTEI = alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si

organele prevazute de lege . Participarea grefierului, magistratului-asistent (la Inalta Curte), a
procurorului precum si a asistentilor judiciari (in conflictele de munca si asigurari sociale).

GREFIERUL

Semneaza incheierea de sedinta, semneaza alturi de presedinte procesu-verbal de constatare a starii

materiale a inscrisului defaimat, scrie marturia dupa dictarea presedintelui, semneaza interogatoriul,
semneaza hotararea, semneaza formula executorie etc.

Grefierii se pot abtine si pot fi recuzati in aceleasi conditii ca si judecatorii cu exceptia cazului cand
si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca.

MAGISTRATUL-ASISTENT

La Inalta Curte de Casatie si Justitie rolul grefierului este indeplinit de magistratul asistent. Acestia se
bucura de stabiliate, sunt numiti si promovati in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii pe
baza de concurs.

Participa la sedintele de judecata, redacteaza inchierile, participa cu vot consultativ la deliberari si

redacteaza hotarari conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de
judecata.

Magistratul-asistent se poate abtine si poate fi recuzat in aceleasi conditii ca si grefierul.

PROCURORUL

Poate sa ceara stramutarea pricinii, poate sa porneasca actiunea civila, sa participe la dezbateri si sa
exercite ai de atac, sa participe la cercetarea locala si are dreptul de a pune intrebari celui chemat la
interogatoriu.

ASISTENTUL JUDICIAR

Face parte din alcatuirea completului de judecat numai in solutionarea conflictelor de munca si de
asigurari sociale in prima instanta.

Participa la deliberare cu vot consultativsi semneaza hotararile pronuntate.

Poate fi recuzat si se poate abtine in aceleasi conditii ca si grefierul

  Gresita compunere a completului inseamna ca pricina a fost judecata de un numar mai mare
sau mai mic decat cel impus de lege. Aceasta neregularitate poate fi invocata pe calea
exceptiei care este o execeptie de procedura, dilatorie si absoluta. Instanta se pronunta asupra
exceptiei printr-o incheiere interlocutorie ( nu mai poate reveni asupra ei) care poate fi atacata
numai impreuna cu fondul. Mai poate fi invocata pe calea apelului sau daca hotararea este
definitiva pe calea recursului.

1. INCOMPATIBILITATEA

Cazuri de incompatibilitate:

- Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleiasi
pricini in apel sau recurs.

- Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi priciniin caz de
rejudecare dupa casare – se are in vedere casarea cu trimitere numai.

- Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau arbitru.

o In doctrina si in practica s-a stabilit ca nu exista incompatibiliatate decat daca judecatorul s-a
pornuntat asupra fondului sau a altei probleme litigioase si nu asupra unei execeptii aceasta
deoarece odata ce instanta de control judiciar a stabilit ca exceptia a fost gresit admisa, acest
judecator nu poate sa admita din nou exceptia si sa pronunte aceeasi solutie intrucat ar incalca
autoritatea de lucru judecat.

o Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin anaogie :

Judecatorul care a fost avocat in pricina pe care urmeaza sa o solutioneze nu este incompatibil
dar poate fi recuzat.

Exista noi cazuri de incompatibilitate care se extind si la nivelul procurorilor

Magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unor cauze in calitate de judecator sau procuror
daca

- Sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei

- Daca ei rudele lor sau afinii pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza

PROCEDURA DE SOLUTIONARE A INCOMPATIBILITATII

Incompatibilitatea seinvoca pe cale de exceptie. Sanctiunea este nulitatea absolita. Asupra exceptiei
instanta se pronunta prin intermediul unei inchieieri interlocutorie care se poate ataca numai impreuna
cu fondul. Incompatibilitatea mai poate fi invocata pe calea apelului, sau a recursului.
Din momentul in care hotararea a ramas irevocabila nu mai este posibila sanctionarea acestei
neregularitati procedurale. Incompatibilitatea judecatorului care a solutionat recursul nu mai e
posibila.

2. ABTINEREA si RECUZAREA

ABTINEREA = acea situatie in care un judecator care stie ca se afla intr-unul din cazurile prevazute
de lege, declara ca se retrage de la judecata unei anumite pricini. Judecatorul este dator sa instiinteze
pe seful lui si sa se abtina.

RECUZAREA = situatia in care una dintre parti poate cere in cazurile prevazute de lege, indepartarea
unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei pricini.

Cazurile de recuzare sunt prevazute de art. 27 C. Proc. Civ.

 Judecatorul incompatibil nu se abtine – intr-o asemenea situatie pentru ca judecatorul sa nu

mai faca parte din complet trebuie doar sa se constate incompatibilitatea.

Asemanari si deosebiri:

Cazurile de abtinere si recuzare sunt aceleasi.

Insa

-normele de reglementare ale abtinerii sunt imperative pe cand cele cu privire la recuzare sunt
dispozitive. Cu toate astea nerespoectarea obligatiei de abtinere nu afecteaza valabilitatea hotararii ci
atrage santctiuni disciplinare pentru judecatorul respectiv.

-abtinerea poate fi propusa de judecator pe toata durata procesului, pe cand recuzarea trebuie efectuata
pana la inceperea oricarei dezbateri, in caz contrar atragand decaderea din dreptul de a recuza.

- spre deosebire de abtinere, care este propusa e judecator propunerea de recuzare se face de catre
partea interesata, verbal sau in scris, motivarea acesteia trebuind sa fie in scris deoarece asupra
acesteia se va decide in camera de consiliu.

-judecatorul recuzat poate declara ca se abtine, aceasta din urma cere fiind solutionata cu prioritate si
de ea depinzand soarta cererii de recuzare care in cazul admiterii cererii de abtinere, ar trebui respinsa
ca ramasa fara obiect.

PROCEDURA DE SOLUTINARE A ABTINERII SI RECUZARII

Competenta de a se pronunta asupra abtinerii si recuzarii apartine instantei sesizate cu pricina in care
s-a pus aceasta problema. Cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul
recuzat, sub sanctiunea nulitatii hotararii. Cererile de recuzare ale instantelor superioare formulate la
instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile.. Judecata cererilor de recuzare sau abtinere se face
in camera de consiliu fara prezenta parilor dar cu ascultarea judecatorului recuzat. Actul de procedura
prin care instanta se pronunta asupra cererii de abtinere sau de recuzare este o inchiere care se citeste
in sedinta publica. Aceasta inchiere nu este supusa nici unei cai de atac daca s-a admis, insa daca s-a
respins se ataca odata cu apelul.
2. PARTILE

Parti in procesul civil sunt persoanele care indeplinesc conditiile generale pentru exercitiul actiunii
civile si intre care s-a legat raportul juridic dedus judecatii, iar nu reprezentantii lor legali sau
conventionali.

Partilor initiale li se mai pot adauga pe parcursul procesului si terte persoane care intervin din proprie
initiativa sau sunt introduse fortat de reclamant, parat sau chemat in garantie.

Nu intotdeauna calitatea de parte revine titularului dreptului. Lega recunoaste legitimare procesuala si
altor persoane sau organe.

1. COPARTICIPAREA PROCESUALA

Procesul civil presupune existenta a doua parti cu interese contrarii: reclamant-parat; apelant-intimat,
revizuent-intimat etc. Este insa posibil ca mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate,
daca obiectul pricinii este o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi
cauza.

In acest caz exista o coparticipare procesuala, tovarasie procesuala sau litisconsortiu..

Pentru existenta coparticiparii procesuale nu trebuie sa existe identitate de obiect sau cauza, ci este
suficient ca intre obiect si cauza sa existe o stransa legatura.

CLASIFICARI:

- Coparticipare procesuala subiectiva = cand exista pluralitate de persoane cu aceleasi interese

- Coparticiparea procesuala obiectiva = conexarea a doua sau mai multe cereri, cu conditia sa
nu fie aceleasi parti in toate cererile.

- Coparticipare procesuala activa, pasiva sau mixta – dupa cum in proces sunt mai multi
reclamanti si un singur parat, un singur reclamant si mai multi parati etc.

- Coparticipare procesuala facultativa = regula.

- Coparticipare procesuala necesara sau obligatorie = in general paratii si : in cazul cand se

ataca un contract chemarea in judecata a ambelor parti este o necesitate ! De asemenea la
succesiune cand trebuie cuprinsi toti copii in viata, descendentii premurientilor etc.

EFECTELE COPARTICIPARII
  Fiecare coparticipant isi exercita si isi asuma drepturile si obligatiile procesuale specifice
pozitiei sale procesuale. Renuntarea la judecata, achiesarea, tranzactia savarsite de unul
dintre participantii la proces vor produce efecte numai cu privire la persoana sa , neputand fi
extinse si asupra celorlalti.

Exceptie face cazul cand intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate sau indiviziune, cand
efectele se intind si asupra coparticipantilor.

 Coparticipantii pot avea un singur reprezentant, caz in care se va comunica o singura copie de
pe cererea de chemare in judecata, sau intampinare.

 Actele de procedura ale coparticipantilor sunt supuse unei singure taxe de timbru

 Daca sunt mai multi reclamanti sau parati, vor fi obligati sa plateasca cheltuielile judiciare in
mod egal, proportional sau solidar.

2. PARTICIPAREA TERTILOR IN PROCESUL PENAL

 Este posibil ca pe parcursul procesului sa apara interesul largirii cadrului procesual initial,
fixat de reclamant prin cererea de chemare in judecata, astfel incat hotararea ce se va pronunta
sa fie opozabila si altor persoane decat reclamantului sau paratului.

 Acest interes poate sa apartina partilor, care pot formula o cerere de interventie fortata, pentru
introducerea in cauza a unei terte persoane sau tertilor care pot solicita introducerea in cauza

EFECTE ALE INTERVENTIEI

- Tertul devine parte cu toate ce decurg din aceasta calitate

- Hotararea data are autoritate de lucru judecat si fata de intervenient

- Se proroga competenta instantei asupra cererii de interventie

- Intervenientul poate sa exercite impotriva hotararii caile de atac prevazute pentru cererea
principala, chiar daca , formulata separat ar fi atras o alta cale de atac.

Cererea de interventie se inregistreaza in dosarul constituit pentru solutionarea cererii de chemare in

judecata iar nu intr-un dosar nou.

A. INTERVENTIA VOLUNTARA

o Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce are loc intre alte persoane.

o Interventia este in intres propriu atunci cand cel care intervine invoca un drept al sau iar
interventia este in interesul uneia dintre parti cand sprijina numai aparararea acesteia.

o Ceea ce distinge cele doua forme nu este interesul ci dreptul invocat care fie apartine tertului
fie apartine partii in favoarea careia s-a facut interventia.
 Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti, pentru a-si
apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din acel proces.

ESTE DE 2 FELURI – principala si accesorie

 EX: Cererea de intreventie principala formulata de chirias intr-un proces in care se

revendica un bun a fost calificata drept cerere de interventie accesorie in favoarea
paratului, intrucat obiectul actiunii in revendicare este dreptul de proprietate iar
intervenientul nu este titularul unui astfel de drept.

1. INTERVENTIA PRINCIPALA

 Este folosita de tertul care urmareste sa i se recunoasca sau stabileasca un drept propriu.

 Aceasta interventie este facuta sub forma unei cereri de chemare in judecata, avand natura
juridica a acesteia si se indreapta impotriva ambelor parti initiale din proces.

 Cererea de interventie in interes propriu se poate face numai in fata primei instante si inainte
de inchiderea dezbaterilor. Prin exceptie, cu acordul partilor (doar a acelora care sunt parti si
in apel) se poate face si in fata instantei de apel.

Si in cazul casarii cu trimitere se poate primi o asmenea cerere, urmand aceleasi reguli, in
prima instanta pana la inchiderea dezbaterilor, in apel cu acordul partilor.

ADMISIBILITATE

 Interventia principala nu este admisibila in cererile cu caracter strict personal: desfacerea

casatoriei, tagada de paternitate etc. Este posibila numai in situatia in care intr-un astfel de
litigiu sunt forumulate si cereri incidentale sau accesorii (partajul bunurilor)

 In contencios administrativ este admisibila

 In litigiile de munca nu este admisibila

 Este admisibila si in materie de ordonanta presedintiala cu conditia sa nu puna in discutie

fondul ci sa urmareasca doar luarea unor masuri vremelnice.

 Inadmisibila in cazul revizuirii si a contestatiei in anulare intrucat aceasta se poate discuta

numai in prezenta celor ce au fost parti in procesul a carui hotarare este supusa revizuirii.

PROCEDURA DE JUDECATA A INTERVENTIEI

Fiind o cerere incidentala , este de competenta instantei care judeca cererea principala.
Dupa depunerea la dosar a unei cereri de interventie instanta trebuie sa se pronunte asupra
admisibilitatii ei in principiu. Pentru aceasta dupa ascultarea partilor si a intervenientului, instanta
trebuie sa verifice:

- Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu.

- Daca cererea sa are legatura cu cererea principala

- Daca cererea este facuta in termen, iar daca e facuta in apel trebuie sa ceara acordul partilor

- Daca in raport cu litigiul dintre reclamant si parat, interventia este admisibila.

Instanta se pronunta printr-o incheiere prin care, dupa caz, va admite in principiu sau va respinge ca
inadmisibila. Incheierea poate fi atacata numai cu fondul (interlocutorie)

Daca cererea a fost respinsa, tertul poate ataca hotararea impreuna cu fondul sau poate formula o
cerere principala fara pericolul autoritatii de lucru judecat.

Daca cererea a fost admisa:

- instanta este investita cu judecarea cererii tertului

- are loc o prorogare de competenta, o prelungire a competentei instantei asupra cererii de

interventie, chiar daca, in cazul formularii cererii pe cale principala, ar fi fost de competenta
altei instante.

- tertul devine parte in proces

- se intrerupe cursul prescriptiei

Cerera de interventie trebuie comunicata. Oricare dintre parti pot formula cerere reconventionala
impotriva intervenientului.

Tertul intra in proces in starea in care acesta se gaseste. Nu va putea cere refacerea actelor de
procedura efectuate inainte.

 Intrucat tertul are pozitia procesuala ca cea a reclamantului, poate chema in judecata alte
persoane si poate chema in garantie.

Atunci cand judecata cererii principale ar fi intarziata de judecata cererii de interventie se poate
disjunge cauza.

Admiterea atat a cererii principale cat si a celei de interventie nu poate avea loc intrucat ele se exclud
reciproc. Este posibila doar admiterea in parte a amandurora.

2. INTERVENTIA ACCESORIE

 Prin interventia accesorie tertul participa voluntar la judecata pentru a apara drepturile uneia
dintre partile initiale.
 Intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unui drept propriu ci urmareste ca instanta sa
pronunte o solutie favorabila partii pentru care a intervenit.

 El are totusi un interes propriu.

 Cererea de interventie accesorie se poate face si in fata instantei de recurs

ADMISIBILITATE

- Ca regula, este admisibila in orice materie, inclusiv contestatia la executare, litigii de munca.

- Nu este admisibila in pricinile cu caracter strict personal, revizuire sau contestatie in anulare.

PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERII ACCESORII

Interventia accesorie este o cerere incidentala de competenta instantei care judeca pricina
principala.

Pentru admiterea acesteia in principiu, instanta trebuie sa asculte tertul si partile.

Daca cererea este admisa – instanta incuvinteaza cererea printr-o interventie interlocutorie

- Tertul devine parte in proces

- Terul are o pozitie subordonata partii in folosul careia a intervenit

- Daca cerera este facuta in apel nu se poate cere mai mult decat a apelat partea in faoarea
careia a intervenit.

- Intervenitia accesorie se judeca intotdeauna impreuna cu cererea principala

- O singura hotarare care va fi opozabila tuturor.

- Daca reclamantul renunta la dreptul subiectiv cererea accesorie va fi respinsa ca ramasa fara
obiect.

- Daca paratul achieseaza la pretentiile reclamantului cererea de interventie va fi respinsa ca

ramasa fara obiect.

B. INTERVENTIA FORTATA
Oricare din parti poate chema in judecta o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca
si reclamantul.

 Exemplu: in cazul obligatiilor cu pluralitate de creditori, atunci cand debitorul este

chemat in judecata doar de unul dintre creditori. El poate sa solicite introducerea in cauza
a celorlalti creditori pentru a evita o posibila ulterioara chemare in judecata.

Pot apela la aceasta forma de interventie atat paratul cat si reclamantul

Reclamantul – pana la incheierea dezbaterilor

Paratul – pana la depunerea intampinarii sau prima zi de judecata. In cazul in care reclamantul isi
reintregeste actiunea, pana la primul termen.

Sanctiunea nedepunerii acestor cereri in termenele prevazute de lege este judecarea cererii separat..

Nu este admisibila in apel. Doar in cazul rejudecarii fondului.

PROCEDURA DE JUDECATA

Tertul sta in proces prin vointa reclamantului sau a paratului. Intrucat cererea nu a fost voluntara nu ii
putem atribui calitate procesuala activa, chiar daca poate formula aceleasi drepturi ca si reclamantul

Este o cerere incidentala si este de competenta instantei care judeca cererea principala

Cererea trebuie sa fie motivata si se comunica atata celui chemat (+ copii de pe cererea de chemare in
judecata, intampinare si inscrisurile de la dosar), cat si partii adverse

Cel chemat dobandeste calitatea de intervenient in nume propriu si hotararea ii va fo opozabila.

Produce aceleasi efecte ca si cerera de interventie voluntara principala.

1. CHEMAREA IN GARANTIE

Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in
care ar pierde procesul, cu o cerere de chemare in garantie. Cel care ii datoreaza garantie sau
despagubiri.

Poate fi folosita atat de parat cat si reclamant, in aceleasi termene de mai sus.

Nu se poate face in apel. Etc.

Cel chemat in garantie poate la randul lui sa cheme in garantie o alta persoana

 Nu intotdeauna cererea de chemare in garantie se indreapta impotriva unei persoane straine de

proces. Aceasta poate fi facuta si de un parat impotriva celuilalt daca in proces sunt mai multi
parati. De asemenea si impotriva intervenientului voluntar.

ADMISIBILITATE

- Codul nu limiteaza chemarea in garantie doar la anumite materii

- Se face frecvent in materie contractuala

  Daca cumparatorul s-a judecat pana la ultima instanta cu evingatorul fara sa cheme in
judecata pe vanzator, si a fost condamnat, vanzatorul nu mai raspunde de evictiune, de va
proba ca erau mijloace sa castige judecata. Exceptio mali processus – exceptia procesului rau
condus.

- Nu este admisibila in cazul ord presedintiale, litigii de munca.

PROCEDURA DE SOLUTIONARE

 Este o cerere incidentala, de competenta instantei care judeca cerrea principala.

 Are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata

 Tertul se bucura de independenta procesuala

 Daca este respinsa – prin incheiere interlocutorie, atacabila odata cu fondul.

 Se poate disjunge

2. ARATAREA TITULARULUI DREPTULUI

Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept , va putea arata pe
acela in numele caruia detine lucrul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un
drept real asupra lucrului.

o Aratarea titularului poate fi facuta numai de catre reclamant

o Numai paratul intr-o actiune reala

o Intre parat si tert exista un raport juridic cu privire la bunul ce constitie obiectul litigiului.
Detentor precar.

PROCEDURA DE SOLUTIONARE

Cerera trebuie motivata si se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la data primei infatisari.

Nu trebuie sa cuprinda elementele unei cereri de chemare in judecata

Nu trebuie pusa in discutie admisibilitatea ei in principiu.

- Tertul va lua locul paratului care va fi scos din judecata. Sau va dobandi calitatea de
intervenient principal.

3. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE

 1. LEGALA – intervine in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa; parinti, tutore, curator

2. CONVENTIONALA

Are la baza acordul dintre parte si reprezentant, acord in temeiul caruia reprezentantul indeplineste
actele de procedura in numelesi pe seama partii.

In mod obisnuit reprezentarea partilor in procesul civil este permisa, cu exceptii ca: interogatoriu,
divort, etc.

A. REPREZENTAREA PRIN MANDATAR NEAVOCAT

Daca cererea de chemare in judecata este facuta de mandatar, in cerere trebuie mentionat acest lucru,
cu indicarea numelui si caliatii mandatarului.

Justificarea calitatii de reprezentant se face cu procura care se alatura cererii in original sau copie
legalizata.

Procura – trebuie data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in judecata,
dupa cum poate fi pentru amandoua. Un mandat general, pentru orice litigiu este nul, cu exceptia
cazurilor cand mandatarul nu are domiciliul in tara sau procura este data unui prepus. Trebuie facuta
in scris sub semnatura legalizata. Dreptul de reprezentare poate fi dat si verbal, in instanta si
consemnat in inchieierea de sedinta.

Punerea de concluzii de catre mandatar – mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu
exceptia consilierului juridic. Aceasta se refera la punerea de concluzii in fond. 3 exceptii: cand
mandatarul este doctor sau licentiat in drept sot sau ruda pana la gradul IV.; la judecatorie cand
mandatarul este sot sau ruda gradul IV; cand dreptul de reprezentare izvorasta din lege sau dispozitie
judecatoreasca.

o Mandatul judiciar NU inceteaza prin moartea mandatarului sau daca acesta a devenit
incapabil, ci dureaza pana la retragerea lui de catre mostenitori sau reprezentati legali.

o Renuntarea la mandat trebuie facuta cu instiintarea instantei si a mandantului cu cel putin 15

zile inainte de infatisare sau implinire a cailor de atac.

Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau asistat de un avocat, in fata sectiilor
disciplinare ale Consiliului Superior al Magistraturii.

B. REPREZENTAREA PRIN AVOCAT

Avocatul reprezinta partea in temeiul unui contract de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa de
avocat si clientul sau mandatarul sau. In baza acestui contract, avocatul se legitimeaza prin procura
avocatiala, aceasta poate fi „procura” la care se refera Codul. In contractul de asistenta este prevazuta
intinderea puterilor pe care clientul le ofera avocatului. Daca nu se prevede altfel avocatul poate sa
savraseasca orice act, specific profesiei pe care il considera necesar pentru apararea intereselor
clientului sau.

In ceea ce priveste actele de dispozitie si avocatul are nevoie de procura speciala, daca in contractul
de asistenta juridica nu s-a precizat expres ca poate face astfel de acte. Avocatul care a participat la o
faza a procesului poare declara orice cale de atac impotriva hotararii date.

C. REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERSOANELOR JURIDICE

Persoanele juridice sunt reprezentate fie de avocat, fie de consilier juridic.

Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei in

serviciul careia se afla, ori a persoanei juridice in care se afla in raport de munca, avizeaza si
contrasemneaza actele cu caracter juridic.

D. REPREZENTAREA ASIGURATA DE CONSILIERUL IN PROPRIETATE

INDUSTRIALA.

Activitatea de consilier in proprietate industriala consta in acordarea de asistenta de specialitate in

domeniul propreitatii industriale si reprezentarea persoanelor fizice si juridice romane sau straine
interesare in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum si fata de terti in procedurile
reglementate.

In fata instantelor judecatoresti acestia sunt conditionati de a avea calitatea de avocat sau consilier
juridic.

 Daca reprezentantul nu face dovada calitatii sale, instanta poate acorda un termen pentru
implinirea lipsurilor. Daca lipsurile nu se implinesc, cererea va fi anulata.

 Lipsa calitatii de reprezentant se invoca pe calea exceptiei ( de preocedura)Ea poate fi

invocata in orice stare a pricinii, dar nu direct in caile de atac intrucat sanctiunea este nulitatea
relativa iar aceasta nu poate fi invocata pentru prima oara in caile de atac.

 Titularul dreptului poate ratifica actele facute de cel care nu avea calitatea de reprezentant.

 Sanctiunea nulitatii intervine numai in situatia in care cererea de chemare in judecata a fost
facuta de reprezentant in numele titularului si nu de titular personal deoarece intr-o asemenea
situatie, partea doat s-ar consemna ca fiind absenta, nu s-ar anula cererea.

Procurorul
Procurorul este parte in proces in sens procesual si nu material. In acelasi timp el isi pastreaza
calitatea de organ care vegheaza la respectarea legii in activitatea de judecata.

FORMELE PARTICIPARII PROCURORULUI LA PROCESUL CIVIL

In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului va fi introdus in proces in calitate de
reclamant. Acesta va putea sa renunte la judecata sau la dreptul subiectiv, sa faca o tranzactie , sau,
daca procurorul intentioneaza sa retraga actiunea, poate sa ceara continuarea judecatii.

Participarea la judecata procesului civil

- Poate pune concluzii in orice proces, in orice faza a procesului, daca apreciaza ca este necesar
pentru apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatii cetatenilor, chiar si atunci cand
procesul are ca obiect drepturi cu caracter strict personal.

- Atunci cand participa la procese acesta poate ridica exceptia de neconstitutionalitate.

- In anumite materii participarea procurorului si punerea de concluzii este obligatorie: punerea

si ridicarea interdictiei; declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreascap; expropriere;
adoptie; controlul averii demnitarilor etc.

 Procurorul financiar participa in mod obligatoriu la judecarea cauzelor rezultate din

activitatea Curtii de Conturi aparand interesele financiare ale statului in domeniul de
competenta stabilit de lege.

 In cazul participarii procurorului la judecata in pricinile unde aceasta este obligatoriu, lipsa
concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii deoarece completul nu a fost legal constituit.

Exercitarea cailor de atac

- Poate sa exercite cai de atac impotriva oricaror hotarari, chiar si impotriva hotararilor
pronuntare asupra unor cereri cu caracter strict personal, indiferent daca a participat sau nu la
judecarea pricinilor. Termenele cailor de atac, pentru procuror curg de la pronuntare si nu de
la comunicare.

Cererea de punere in executare a hotararilor judecatoresti

- Poate sa ceara punerea in executare a hotararilor judecatoresti dar numai in cazurile prevazute
de lege in care poate porni actiunea civila si numai daca hotararea este in favoarea acelor
persoane (minor, interzisi, disparuti etc). Indiferent daca procesul a fost sau nu pornit de el.