CAPITOLUL II.

S.C. ALRO S.A. SLATINA – STUDIU DE CAZ ASUPRA

EFICIENŢEI ACTIVITĂŢII ECONOMICE

2.1 Scurt istoric al societăţii ALRO Slatina

SC. ALRO SA SLATINA este unicul producător de aluminiu primar din

România, sub formă de lingouri, şleburi ( plăci ), sârmă şi bare omogenizate, fiind al
şaptelea producător ca dimensiune din Europa.
Bazele industriei de aluminiu în România au fost puse în 1963 ca urmare a
politici de industrializare a ţării din acea perioadă. Necesitatea dezvoltării industriei de
producere şi de prelucrare a aluminiului în România a fost determinată de cererea tot mai
mare de aluminiu în diferite domenii industriale atât în ţară cât şi pe piaţa externă.
Aluminiul este un metal care a cunoscut o utilizare spectaculară în epoca
modernă în toate domeniile industriale începând cu industria alimentară, de autovehicule,
electrotehnică şi electronică, construcţii civile şi industriale până la construcţia de
avioane – fiind numit metalul secolului XX.
La 1 martie 1961 guvernul României a decis înfiinţarea unei uzine de aluminiu
şi amplasarea acesteia la Slatina având în vedere:
- dezvoltarea armonioasă a zonelor geografice ale ţării;
- repartizarea judicioasă a forţelor de producţie;
- existenţa unei importante surse de apă, râul Olt;
- un punct de alimentare cu energie electrică foarte convenabil;
- posibilităţi de acces ale transporturilor rutiere şi feroviare.
ALRO SLATINA a fost concepută şi construită după licenţa societăţii
ALUMINIUM PECHINEY FRANŢA după cele mai recente realizări din domeniu din
acel moment. La 1 octombrie 1981 uzina a devenit “Întreprinderea de Aluminiu Slatina”.

1
 Prin dezvoltări succesive capacitatea de producţie a crescut la 263.000 tone/an
în 1982. Uzina a funcţionat la toată capacitatea pe durata anilor 1982-1989, având în
structura sa:
4 hale de electroliză de 63-65 KA; 176 cuve/hală;
6 hale de electroliză de 83-85 KA; 128 cuve/hală;
2 turnătorii de aluminiu;
2 ateliere pentru producerea anozilor;
1 instalaţie de epurare a gazelor;
1 secţie de aluminiu rafinat;
1 secţie termo-hidro-energetică;
1 uzină de producere a utilajelor şi pieselor de schimb.
În perioada 1990-1991 din cauza dificultăţilor în alimentarea cu energie
electrică au fost oprite 4 hale de electroliză de 63-65 KA SI 2 hale de electroliză de 83-85
KA. Prin oprirea acestor hale s-a ajuns la o capacitate de producţie în funcţiune în jur de
110000 tone/an.
Societatea comerciala ALRO S.A. Slatina a fost înfiintata la data de
31.01.1991, în baza Legii nr. 15/1990 şi Legii nr. 31/1990, ca societate pe acţiuni,
prin preluarea unei cote de 65% din patrimoniul Întreprinderii de Aluminiu Slatina , iar
în anul 1993 a fost numită o nouă echipă managerială.
Anul 2003 a fost unul decisiv pentru societate, în acel an încheindu-se
contractul de privatizare al societatii prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de
către Marco Group International (o casă de comerţ cu sediul la New Zork ) prin
intermediul Marco Industries BV Holland.

2.1.1Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate al S.C. ALRO S.A. SLATINA îl constituie
producţia şi comercializarea aluminiului tehnic primar şi a aliajelor de aluminiu primar
sub formă de:
1) - bare omogenizate din aliaje de aluminiu primar;
2) - sârmă din aluminiu;
3) - şleburi ( plăci ) din aluminiu şi din aliaje de aluminiu primar;

2
 4) - lingouri din aliaje de aluminiu primar.
Prin modernizările de la secţia Turnătorie structura produselor s-a schimbat,
crescând procentul celor cu valoare adăugată mare, aşa cum poate fi observat şi în
graficul ce urmează :
FIG. 1 - Evoluţia producţiei cu valoare adăugată
2002-2008 estimat ( Tone )

300.000

200.000

100.000

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

TOTAL ALRO 187.00195535220000230000240000240000240000

V.A. ALRO 101.37136373177484208890222000222000222000

Sursa : „Raportul de prognoza al societăţii în anul 2004”

S.C. ALRO S.A. SLATINA este cotată la Bursa de Metale Neferoase de la

Londra ( LME ), iar calitatea produselor realizate de ALRO sunt conforme cu standardele
LME şi cu cele mai severe norme internaţionale. Este certificată din 1995 cu standardele
de calitate – ISO 9001 şi ISO 9002, iar în 2002 a fost certificat şi standardul pentru mediu
prin ISO-14001. Acest fapt a asigurat societăţii o bună reputaţie pe piaţa mondială şi ca o
consecinţă o cerere tot mai mare de produse care poate fi satisfăcută numai în limitele
capacităţii de producţie existente.
În această manieră, în perioada 1997 - 1999 din totalul producţiei mai mult de
75% a fost exportată, calitatea aluminiului românesc fiind recunoscută în diferite ţări:
Grecia, Italia, Franţa, Austria, Turcia, Germania, Israel, Polonia, Slovacia, Ungaria,
Spania etc. Din anul 2000 exportul a început să aibe o evoluţie crescătoare ajungând în
prezent la o proporţie de circa 80 % din totalul producţiei.

3
 2.1.2. Forma juridică şi structura societăţii
S.C. ALRO S.A. Slatina este o societate comercială pe acţiuni cu capital
majoritar privat. Capitalul social se ridică la 2.111.448.055.000 lei, reprezentat de
422.289.611 acţiuni nominative cu valoare nominală de 5000 de lei. Situaţia acţionarilor
se prezintă astfel:
Tabelul nr. 2.1. – ACŢIONARII SOCIETĂŢII LA DATA DE 24.05.2005

Nume Număr de Procent

acţiuni
Marco Acqisitions Ltd 321.311.297 76,0879 %

A.V.A.S. 70.858.930 16,7797 %

S.C. CONEF S.A. Bucureşti 22.703.134 5,3762 %
Alţi acţionari 7.416.250 1,7562 %
Sursa : „Raportul General ALRO – mai 2005”

S.C. ALRO S.A. Slatina are un număr de aproximativ 3700 salariaţi care îşi
desfăşoară activitatea în secţiile şi compartimentele funcţionale ale societăţii, structurate
conform unei organigrame bine definită.
Analiza organigramei societăţii arată existenţa unei structuri de tip ierarhic, pe
funcţiuni, care prezintă o serie de elemente de modernitate, specifice economiei de piaţă
şi caracterului profund dinamic al întreprinderii ALRO, ca de exemplu: cercetarea
documentarea, trezoreria, marketing-ul, managementul, controlul, previziunea şi
controlul, privatizarea şi nu în ultimul rând restructurarea.
În cea ce priveşte numărul de personal angajat în cadrul societăţii ALRO, nu se
observă o schimbare sau fluctuaţie majoră, doar o mică scădere, datorată în proporţie de
75 - 80 % încetării activităţii ( pensionării ) a unora dintre angajaţi. Aşa cum se poate
observa şi din tabelul 2, dinamica numărului de angajaţi nu a suferit schimbări majore în
toată această perioadă de modernizare şi retehnologizare a societăţii. Fapt ce conferă o
mare încredere angajaţilor asupra viitorului lor şi al întreprinderii, precum şi potenţialilor
investitori.

4
 Tabelul nr. 2.2. – Dinamica numărului angajaţilor
Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total
numar 3944 4033 3852 3790 3640 3565 3637 3714 3684
angajaţi
Sursa : „Raportul de personal ALRO”

În prezent, după privatizare se derulează un proces de reorganizare internă a

societăţii care va duce la un mai mare grad de eficienţă a activităţii personalului. Vor fi
determinate centre de profit şi de pierderi, verigile slabe ale tuturor sectoarelor de
activitate, vor fi elaborate bugete de profit şi pierderi pentru toate secţiile şi
compartimentele. Vor fi emise norme şi reglementări interne care să ducă la
îmbunătăţirea activităţii, la o mai bună colaborare între compartimente şi între salariaţi.

2.2. Evolutia indictaorilor economico-financiari ai societatii

ALRO Slatina este una dintre cele mai eficiente societăţi comerciale din
România. În sprijinul acestei afirmaţii vin rezultatele financiare pe care societatea le-a
realizat în decursul activităţii sale, dar mai ales în ultimii 10 – 12 ani, perioadă în care
rezultatele economice au înregistrat o creştere spectaculoasă. O altă explicaţie a eficienţei
activităţii economice o reprezintă schimbarea strategiei managemetului firmei, care în
ultimii ani s-a axat pe creşterea intensivă a calităţii produselor oferite, a producţiei şi nu
în ultimul rând a productivităţii factorilor de producţie.
În ultimii opt ani S.C. ALRO Slatina, datorită performanţelor, a reputaţiei
dobândite pe piaţa internă şi internaţională ca exportator direct şi a standardelor de
calitate realizate, s-a situat an de an în topul celor mai performante întreprinderi mari din
România. Pentru aceste motive S.C. ALRO S.A Slatina, a fost onorată de Camera de
Comerţ şi Industrie a Romăniei cu următoarele distincţii :
- în 1997, Locul II la categoria Exportator Direct şi tot locul II la categoria
Întreprinderi Foarte Mari
- în 1998, Locul I la categoria Industrie Metalurgică şi Construcţii Metalice,
precum şi Trofeul de Excelenţă

5
 - în 1999, Locul I la categoriile Întreprinderi foarte mari , Exportator Direct şi
Trofeul pentru Excelenţă
- în anul 2000, Locul I pentru categoria Întreprinderi Foarte Mari şi tot locul I
pentru secţiunea Exportatorilor direcţi
- în anul 2001, Locul întâi pentru categoria Exportator Direct şi acelaşi loc la
categoria Întreprinderi Foarte Mari
- în anul 2002 S.C. ALRO S.A a fost distinsă cu Premiul Român pentru
Calitate J.M. JURAN
- în anul 2003 ALRO a obţinut locul I la firme foarte mari din industria
metalurgică în Topul Naţional al firmelor organizat de Camera de Comerţ şi
Industrie a României
Aceste distincţii atestă eficienţa activităţii economice din cadrul ALRO Slatina
şi sunt o consecinţă a performanţelor obţinute de-a lungul acestei perioade.
Analiza economico – financiară a societăţii ALRO pentru perioada 1999 – 2003
arată o evoluţie în continuă creştere a tuturor indicatorilor de eficienţă economică, chiar
dacă procesul de modernizare si retehnologizare este în plină desfăşurare. Rezultatele
economice prezentate în tabelul 2.3, evidenţiază o creştere economică eficientă şi
dinamică.
Tabelul 2.3 – Rezultatele economico–financiare ale societăţii ALRO Slatina

Rezultate economico-financiare
Anul:
2000 2001 2002 2003 2004
Venituri
totale: 7.581.573.490 9.608.501.575 10.555.237.317 11.207.760.977 14.647.831.412
mii lei
Cheltuieli
totale: 6.013.390.954 7.984.438.378 9.536.541.295 9.757.352.271 12.975.767.105

Profit net:
1.385.663.024 1.428.478.635 844.218.431 1.227.040.869 1.278.086.719
mii lei
Active
totale: 3.234.886.093 5.572.143.171 6.301.847.284 10.377.710.942 12.052.880.452
mii lei
Capitaluri
proprii: 2.007.926.517 3.625.291.508 5.293.761.909 8.710.866.388 9.292.764.104
mii lei
Capital
social: 792.290.910 792.290.910 1.770.592.180 1.949.710.535 2.111.448.055

Numar
Actiuni: 158.458.182 158.458.182 354.118.436 389.942.107 422.289.611

Valoare
5.000 5.000 5.000 5.000 5.000
nominala:

6
 Dividend
2.760 3.540 1.367 2.207 3.107
actiune:

Sursa : Rapoartele de activitate ale companiei

Profitul societăţii, ca indicator al eficienţei economice, a avut o evoluţie

crescătoare, cu o scădere în anul 2002, explicată prin cheltuielile mari cu modernizarea şi
retehnologizarea bazei tehnico – materiale dar şi prin evoluţia descrescătoare a preţului
produselor din aluminiu de pe piaţa LME (London Metal Exchange). Evoluţia profitului
o putem analiza şi din datele oferite de profitul din exploatare rezentat ţn tabelul următor:

Tabelul nr. 2.4 – profitul din exploatare

INDICATOR ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL

2000 2001 2002 2003 2004
VENITURI
DIN
EXPLOATARE
mii lei 7296280850 9441940917 10353331754 11066567475 14369818458
CHELTUIELI
DIN
EXPLOATARE
mii lei 5548620316 7744684220 9364514513 9592149127 12679887412
PROFIT
DIN
EXPLOATARE
Mii lei 1747660534 1697256697 988817241 1474418348 1689931046
Sursa : rapoartele de companie 2000 – 2004
Din datele de mai sus se poate observa şi evoluţia veniturilor care au crescut
constant, cu un punct de maxim chiar în ultimul an analizat, 2004, când piaţa
aluminiului a înregistrat o creştere ce s-a reflectat şi asupra activităţii ALRO. Această
creştere fiind o creştere coerentă demonstrată prin creşterea profitului.
Comparativ cu anul 2003, în 2004 creşterea veniturilor (V) a fost mai mare
decât creşterea cheltuielilor ( C ) :

∆ V V2004 – V 2003
Ic =  =  ( 2.1. )
∆ C C2004 – C2003

7
Unde :
Ic – Indicele de evoluţie al veniturilor în raport cu cheltuielile
V – Veniturile
C – Cheltuielile

∆ V V2004 – V 2003
Ic =  =  =>
∆ C C2004 – C2003

14369818458 − 11066567475 3 303 250 983

Ic = = 
12679887412 − 9592149127 3 087 738 285

Ic = 215 512 698

Creşterea aceasta poate fi explicată în primul rând prin creşterea eficienţei

factorilor de producţie, determinată de modernizarile şi retehnologizările intensive care
au avut loc în cadrul companiei. O altă explicaţie ar fi schimbarea strategiei de producţie,
şi implicit a strategiei de vânzare, pe produsele cu valoare adăugată mare care au adus
câştiguri suplimentare companiei, noi parteneri de afaceri şi intrarea pe pieţe noi, cu un
potenţial de vânzare mult mai mare, decât al pieţelor de vânzare pentru produsele cu
valoare adăugată mică.
Profitul obţinut în decursul perioadei anlizate a avut o evoluţie, în general
crescătoare, cu o mică excepţie în anul 2002, când datorită implementării tehnologiei noi
în halele 7 şi 8, precum şi datorită scăderii continue, pe tot parcursul anului respectiv, a
preţului la produsele din aluminiu ( în special preţul lingourilor din aluminiu, produsul
care avea cea mai mare pondere în vânzarile ALRO ). Evoluţia profitului fiind prezentată
şi în figura ce urmează :
Figura 2 – Evoluţia Profitului
16000000000
14000000000
12000000000 VENITURI DIN EXPLOATARE
10000000000
CHELTUIELI DIN
8000000000
EXPLOATARE
6000000000
PROFIT DIN EXPLOATARE
4000000000
2000000000
0
2000 2001 2002 2003 2004

8
 Rentabilitatea companiei indică şi ea cifre în continuă creştere. Rentabilitatea
economică, financiară şi comercială arată eficienţa fiecărui departament în parte şi
eficienţa întregului sistem economic de la ALRO Slatina.

P
Rp =  x 100 ( 2.2. )
C.A.

P
Re =  x 100 ( 2.3. )
A.T.
unde :
Rp – Rentabilitatea comercială
Re – Rentabilitatea economic
P – Profitul
C.A. – Cifra de afaceri
A.T. – Activele totale
Tabelul 2.5 – Indicatorii
ANUL INDICATOR DE EFICIENŢĂ
CIFRA DE PROFITUL ACTIVE
AFACERI mii lei NET mii lei TOTALE mii lei
2000 7.050.402.491 1.385.663.024 3.234.886.093
2001 8.632.086.765 1.428.478.635 5.572.143.171
2002 10.358.934.721 844.218.431 6.301.847.284
2003 11.071.363.271 1.227.040.869 10.377.710.942
2004 12.136.741.173 1.398.086.719 12.052.880.452
Sursa : Rapoartele companiei
Din tabelul de mai sus =>
P
Rp =  x 100 ( 2.4. )
C.A.

1385663024
Rp / 2000 = x 100 = 19.6536 %
7050402491

9
 1428478635
Rp / 2001 = x 100 = 16.5484 %
8632086765

844218431
Rp / 2002 = x 100 = 8.1496 %
10358934721

1227040869
Rp / 2003 = x 100 = 11.0830%
11071363271

1398086719
Rp / 2004 = x 100 = 11.5194 %
14136741173

Rata rentabilităţii comerciale în decursul perioadei analizate a avut o evoluţie

crescătoare, cu o scădere bruptă în 2002 atunci cănd piaţa aluminiului a înregistrat un
declin vizibil şi când societatea investea în retehnologizare. Acestea evenimente au
înjumătăţit rentabilitatea companiei în comparaţie cu anul 2001, însă nu a avut
repercursiuni majore asupra activităţii companiei. Rentabilitatea scăzută din 2002,
rămânând o consecinţă a cheltuielilor de modernizare - retehnologizare importante
desfăşurate in acel an, retehnologizare ce s-a făcut din fonduri proprii.
Cu excepţia anului 2002, rentabilitatea comercială a societăţii s-a situat peste
procentul de 10 % , o cifră şi aşa destul de mare.
Rentabilitatea economică a companiei a înregistrat şi ea valori mari, cea ce
denotă “sănătatea” şi profitabilitatea ridicată a societăţii ALRO. În perioada 2000 – 2004
înregistrându-se o serie de rezultate remarcabile din acest punct de vedere. Astfel,
1385663024
Re / 2000 = x 100 = 42.83 %
3234886093

1428478635
Re / 2001 = x 100 = 25.63 %
5572143171

10
 844218431
Re / 2002 = x 100 = 13.39 %
6301847284

1227040869
Re / 2003 = x 100 = 11.82 %
10377710942

1398086719
Re / 2004 = x 100 = 11.59 %
12052880452

După căte se poate observa rentabilitatea economică a scăzut simţitor. Cel puţin
în primii ani ai anlizei aceasta înregistrînd reduceri masive, dar reducerea aceasta a
însemnat creşterea ponderii activelor, în principal a celor financiare, în raport cu
creşterea profitului şi nu o reducere a profitului, aşa cum s-ar înţelege dacă ar fi analizate
doar rezultatele furnizate de rentabilitatea economică. Aşa cum reiese şi din tabelul 4.1 ,
profitul şi activele totale au avut o tendinţă de creştere, însă activele au inregistrat o
creştere mult mai mare decât creşterea înregistrată de profit. Creşterea activului în raport
cu profitul explică şi scăderea rentabilităţii economice ( scădere ce arată amploarea cu
care s-a mărit activul în această perioadă de creştere economică a societăţii )
Eficienţa economică a societăţii se poate exprima şi prin creşterea producţiei.

Produc ţi
pe 11
 În perioada analizată societatea a continuat lucrările pentru mărirea capacităţii
de producţie şi de modernizare- retehnologizare a bazei tehnico-materiale. Conform
graficului de producţie realizat şi estimat pentru perioada 2002 – 2009, capacitatea de
producţie ar trebui să crească de la 250 000 de tone/an, cât este în prezent până la o
capacitate de 400 000 de tone/an. Explicaţia acestei creşteri spectaculoase a capacităţii de
producţie o reprezintă cererea din ce mai mare pentru acest tip de produse şi prognozele,
care arată că gradul de utilizare a aluminiului va creşte progresiv ca urmare a creşterii
cererii de materiale structurale şi semi-structurale la preţuri competitive cu performanţe
mai bune . În acest context, greutatea redusă, varietatea de forme şi finisaje, rezistenţa la
coroziune şi reciclabilitatea sa integrală vor face din aluminiu alegerea potrivită.
Având în discuţie aceste modernizări şi retehnologizări, actualizarea invetiţiilor
se calculează după formula :

d 1
I tan = ∑ x Ih ( 2.5. )
h =1 (1 + a)
unde :
Itan - investitii totale actualizate la momentul “n”

d - durata de executie a lucrarilor

Ih - investitia anuala
a - factor de actualizare
În anul 2004 investiţia totală a fost de 34 milioane dolari, durata de execuţie 1
an de zile, a = 0,15 =>
1

Itan = x 34 mil. dolari = 29,5652 milioane dolari

(1 + 0,15)1

Investitiile se eşalonează pe o perioada care în raport cu momentul de referinţă

ales “n” este viitor. În consecinta investitiile actuale vor scădea în timp.

12
 Ca o concluzie, se poate spune că ALRO este una dintre cele mai eficiente
companii de pe piaţa romănească, rezultatele economice şi financiare obţinute fiind o
confirmare în sprijinul strategiei alese, calităţii produselor oferite clienţilor firmei ( 99,7
% ) şi a eficienţei activităţii desfăşurate. ALRO Slatina este situată conform unui studiu
realizat de Camera de Comerţ despre “companiile ce-şi defăşoară activitatea în industria
românească” în topul primelor 10 companii eficiente din România.

2.3. Analiza productivitatii munci la SC ALRO SLATINA SA

2.3.1. Factorii interni :

Punctele forte ale societăţii ALRO Slatina sunt :
• calitatea produselor oferite este la cel mai ridicat standard, în conformitate cu
standardele internaţionale
• tehnologia de producţie este adusă la nivelul mondial
• costul redus al forţei de muncă
• aşezarea geografică şi accesul facil la toate modalităţile de transport ( rutier ,
feroviar , naval şi aerian )
• existenţa unui sistem informatic intergrat
• stabilitate economico – financiară

• creşterea gradului de prelucrare a produselor şi ponderea mare a exporturilor

• pozitia pe piaţă, ca unic producator autohton şi jucator important pe piata
internaţională
• program amplu de investiţii
• activitate profitabilă şi grad de îndatorare redus
• atractivitate pentru investitorii strategici şi financiari
• poziţia fruntaşă în rândul societăţilor cotate la bursă

Punctele slabe ale societăţii ALRO Slatina sunt :

• nivelul scăzut în calificarea forţei de muncă

13
 • gama de produse relativ redusă
• lipsa unui sistem propriu de distribuţie
• proceduri de lucru mult prea complicate

Factorii cheie ai succesului pe piaţa aluminiului rămân :

- costul redus de producţie, ca cel mai important factor, întrucât garantează
viabilitatea afacerii şi în punctele joase ale cotaţiilor preţului pentru produsele din
aluminiu;
- eficienţa în funcţionare – măsurată în ore de muncă;
- tehnologia utilizată – care poate oferi un avantaj concurenţial în cazul în care
furnizează un avantaj de cost
În prezent ALRO se află pe la jumătatea clasamentului producătorilor mondiali
în cea ce priveşte costul şi eficienţa în funcţionare, iar din punct de vedere tehnologic s-a
reuşit atingerea nivelului general al companiilor ce acţionează pe piaţa aluminiului.

Factorii cheie ai influenţării reacţiilor pieţei pe care acţionează ALRO Slatina sunt:
• politica de promovare axată pe schimbarea imaginii ALRO Slatina pe piaţă şi
poziţionarea sa, în percepţia clienţilor, alături de firmele cu mare tradiţie
precum Alcoa, Alcan, Hydro, Pechiney
• calitatea constantă şi foarte ridicată a produselor livrate către clienţi
• reducerea timpului de livrare
• reucerea timpului de rezolvare a inconvenientelor de calitate şi/sau
comerciale
• creşterea conţinutului de servicii ataşate produsului livrat

Reactiile concurenţei faţă de politica firmei de extindere sau ocupare a unor noi
segmente de piaţă nu au întârzâiat să apară.
Strategia ALRO axată pe dezvoltare prin efort propriu s-a concretizat prin
creşterea continuă a producţiei de la 112.000 tone în 1993 până la 220.000 tone în 2003,
atât prin schimbarea radicală a structurii societăţii cât mai ales prin trecerea de la prducţia

14
de lingouri din aluminiu primar ( produs cu valoare adăugată mică ) la producţia de
produse cu valoare adăugată mare precum barele omogene, sârmă şi şleburi.
Firmele de trading care cumpărau lingouri s-au împuţinat treptat şi au apărut
firmele consumatoare, pe de-o parte,şi firmele de trading specializate în comercializarea
produselor cu valoare adăugată mare. Datorită acestor evoluţii pe piaţă şi a reorientării
strategiei ALRO pe produsele cu valoare adăugată mare, firmele concurente au fost
forţate să ofere facilităţi de preţ şi plată la produsele similare pe pieţele unde ALRO
Slatina a reuţit să pătrundă.
Marile grupuri care în trecut cumpărau lingouri ALRO pentru a le procesa şi
revinde sub forma de semi – fabricate au fost obligate să cumpere acelaţi produs de la alţi
producători, cu alte costuri şi să înfrunte un nou concurent. În tot acest proces de
transformare al pieţei aluminiului, a mai aparut şi vânzarea de tehnologie ( ex.
Implementarea tehnologiei de fabricaţie PECHINEY - Franţa la ALRO Slatina ). Este de
aşteptat ca în continuare concurenţa să fie acerbă şi să reacţioneze activ la orice pas făcut
de ALRO Slatina.

2.3.2. Factorii externi :

Gradul de utilizare a aluminiului va creşte progresiv ca urmare a creşterii cererii
de materiale structurale si semi-structurale la preţuri competitive cu performanţe mai
bune . În acest context, greutatea redusă, varietatea de forme şi finisaje, rezistenţa la
coroziune şi reciclabilitatea sa integrală vor face din aluminiu alegerea potrivită.
Estimările cu privire la dezvoltarea principalelor pieţe ale aluminiului în Europa
de Vest şi Statele Unite arată că :
 cel mai mult va creşte gradul de utilizare a aluminiului în transporturi ( în special
în domeniul automobilelor şi în industria aerospaţială )
 va creşte gradul de utilizare a aluminiului în construcţii ( uşi , ferestre , pereţi ,
cortine , faţade , mobilier , podele , etc. )
 va creşte gradul de utilizare a aluminiului în ambalaje
 procesul de consolidare va continua în industia aluminiului, fapt ce va lăsa firmele
de procesare independente fără prea multe opţiuni în alegerea furnizorului de
materie primă.

15
 Oportunităţile :

• Eliminarea taxelor vamale pentru importurile de materii prime au condus la

reducerea costurilor de fabricaţie şi la creşterea profitabilităţii prin preţurile
mai mici plătite pentru materiile prime şi pentru materialele importate prin
reducerea preţurilor la materii prime şi materiale cumpărate de pe piaţa
internă graţie concurenţei pe piaţa externe.
• Cerinţa din ce in ce mai accentuată a pieţei pentru recipiente mai uşoare, mai
rezistente cu un aspect atractiv, reciclabile cu un efort minim şi consum mic
de energie a dus la creşterea cererii de aluminiu, de bare şi şleburi pentru
producţia acestor recipienţi şi implicit la creşterea primelor pentru produsele
respective.
• Schimbarea regimurilor politice în ţară şi alte ţări din Europa şi promovarea
dreptului proprietăţii private a dus la creşterea sectorului de construcţii civile
şi industriale şi implicit la creşterea cereri de profile din aliaje de aluminiu şi
de piese de arhitectură turnate din aluminiu.
• Creşterea nivelului de viaţă în ţările ex-comuniste care se situează într-o
perioadă de trecere progresivă la o economie de piaţă, la o economie de
consum cu un program de muncă prelungit şi de asemenea cu mai multe
locuri de muncă, vor avea ca rezultat reducerea timpului liber disponibil
pentru prepararea hranei acasă şi creşterea cerinţei pentru produse
semipreparate. Aceasta se va reflecte de asemenea asupra creşterii numărului
de maşini ce vor aparţine unei familii din clas mijlocie, maşini care vor
încorpora o cantitate importantă de aluminiu.
• Creşterea nivelului de civilizaţie măsurat prin timpul afectat pentru grija
acordată cetăţeanului va conduce la creşterea cererii de echipamente medicale
şi sportive care incorporează în mare măsură aluminiu.
• Noile exigenţe privind protecţia mediului reglementate prin Protocolul de

16
 • la Kyoto, impun reducerea tot mai accentuată a emisiunilor de gaze reziduale
în atmosferă, ceea ce vor impune folosirea în proporţie tot mai mare a
aluminiului în construcţia de automobile pentru reducerea greutăţii lor.
Aceasta se va reflecta de asemenea în construcţiile de vapoare pentru
transportul de pasageri, pentru iahturi şi bărci de agrement.
• Îmbătrânirea flotei aeriene naţionale şi de asemenea noile exigenţe de
securitate a avioanelor impuse de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001
vor conduce la proiectarea şi construirea unei noi generaţii de avioane
crescând astfel consumul de aluminiu.
• Avansul tehnologic produs în industria de aluminiu va conduce la reducerea
costurilor de fabricaţie până la nivelul la care aluminiu va putea substitui
plasticul şi chiar oţelul în majoritatea domeniilor de aplicare.
• Globalizarea pieţelor va oferi posibilitatea de a găsi noi pieţe de vânzare şi de
creşterea vânzărilor.
• Avansul tehnologic din telecomunicaţii şi din transporturi vor conduce la
creşterea eficacităţii activităţii de producţie şi de distribuire a produselor.
• Privatizarea poate constitui o oportunitate în măsura în care va oferi accesul
la resursele de management, tehnice, tehnologice, financiare şi de piaţă ale
unui mare jucător pe piaţa aluminiului.
• Eventuala adeziune la Uniunea Europeană va permite accesul la piaţa de
energie a UE şi obţinerea de preţuri pentru energia electrică comparabile cu
cele ale concurenţilor.

Constrângerile :

• Discriminările legislative determinat S.C. ALRO S.A. Slatina să ia măsuri de

dezvoltare prin achiziţionarea şi implementarea noilor descoperiri ştiinţifice în
domeniu, într-un amplu program de investiţii pentru modernizare şi
retehnologizare prin eforturi proprii.
• Lipsa unui mediu de afaceri sănătos în economia românească constitue un
obstacol prin efectivele foarte numeroase de personal non productiv pentru

17
 controlul şi supravegherea derulării tuturor tranzacţiilor încheiate cu diverşi
parteneri de afaceri.
• Monopolul reprezentat de TransElectrica S.A. şi de Electrica S.A. au condus la
preţuri foarte mari la energia electrică la materiile prime de bază în producţia de
aluminiu.
• Amplasarea geografică departe de furnizorii principali de materii prime a condus
la creşterea costurilor de producţie prin aportul crescut al tarifelor de transport
feroviar.
• Amplasarea geografică departe de principalul port la mare a condus la reducerea
rentabilităţii prin aportul crescut al tarifelor de transport feroviare între Slatina şi
portul Constanţa.
• Concurenţii cu tradiţie în fabricarea produselor din aluminiu cu valoare adăugată
mare au deja create propriile standarde tehnice de fabricaţie şi de calitate. Prin
experienţa acumulată prin propriile cercetări şi dezvoltarea propriilor tehnologii
de fabricaţie aceştia au ridicat standardele de calitate tot mai sus pentru a
împiedica intrarea pe piaţă a altor producători. Ca rezultat din cauza diferenţei de
tehnologie şi de calitate profitabilitatea ALRO a suferit din cauza preţului mai
mic practicat.
• Nivelul ridicat al investiţiilor specifice pe tona de capacitate şi absenţa surselor
de finanţare adecvate au impus menţinerea capacităţii de producţie la nivelul
actual.
• Exigenţele de protecţie a mediului înconjurător din ce în ce mai stricte impun
alocarea de resurse din ce în ce mai mari pentru ecologizarea fabricii conducând
la creşterea costurilor de producţie.

Deci în eforturile sale de a se menţine pe piaţă ALRO a trebuit să se opună mai

multor factori de constrângere. Pe lângă factori analizaţi mai sus ALRO a trebuit să ţină
seama şi de: blocajul financiar din economia românească, de variaţia preţului aluminiului
primar stabilit la bursa de la Londra, de preţurile ridicate la materiile prime de bază,
legislaţia privind protecţia mediului înconjurător.

18
 Printr-un efort susţinut ALRO a reuşit să identifice şi să neutralizeze în mare parte
şi o serie de constrângeri interne ca de exemplu următoarele:
- Tehnologia învechită conform anilor ’70;
- Productivitatea muncii scăzută;
- Consumul mare de energie electrică;
- Consumul mare de materii prime, materiale şi piese de schimb;
- Costurile de producţie ridicate;
- Producţia şi exportul de produse cu valoare adăugată mică;
- Personal numeros;
- Necesitatea ameliorării pregătirii personalului şi depăşirea concepţiilor şi
mentalităţilor învechite;
- Necesitatea realizării condiţiilor impuse pentru îmbunătăţirea mediului de lucru şi
pentru protecţia mediului înconjurător.
Evoluţia bună din ultimii ani a S.C. ALRO este o dovadă a justeţei strategiei pe
termen lung adoptată de echipa managerială: profitul ridicat obţinut s-a datorat producţiei
orientată către produse cu valoare adăugată mare, deciziilor de investiţii pentru
ecologizarea şi pentru modernizarea procesului tehnologic.

2.3.2. Piaţa de desfacere

S.C. ALRO S.A. Slatina este unicul producător român de aluminiu primar cu o
poziţie dominantă pe piaţa internă şi de asemenea este unul dintre cei mai mari
producători având în vedere capacitatea totală de producţie din Europa.
Poziţia sa de monopol în producţia de aluminiu garantează faptul că creşterea
economiei româneşti este în mod direct reflectată de realizările S.C. ALRO S.A. Slatina.
Preţul aluminiului este stabilit în funcţie de cotaţia preţului aluminiului la Bursa de
Metale de la Londra şi de cursul leu/dolar.

Tabelul nr 2.6. - Evoluţia producţiei de aluminiu pe sortimente este următoarea:

Anul Aliaje Plăci Sârmă Bare Lingouri Total

1996 9,830 19,053 13,030 7,625 91,336 140,874

1997 6,956 17,119 18,765 20,948 98,119 161,917

19
 1998 7,853 13,504 24,130 31,272 97,275 174,034

1999 8,094 11,639 23,243 65,509 65,615 174,100

2000 5,967 12,849 26,010 73,018 61,194 179,038
2001 6,314 13,626 31,076 47,055 83,759 181,830
2002 5,728 20,566 33,692 47,098 79,968 187,052
2003 8,784 29,486 42,924 56,671 74,568 212,433
Sursa : Raport ALRO iunie 2004
Pentru aluminiul primar sub formă de lingouri 99,7% contractele au fost
semnate cu o primă de 100 de dolari peste preţul LME de la categoria mare puritate,
pentru bare omogenizate din aluminiu primar şi pentru bare din fero-aliaje de aluminiu
primar contractele au fost semnate cu o primă de 210 dolari/tonă peste preţul final LME
de la categoria aluminiu de mare puritate.
În prima jumătate a anului 2004 cererea de produse de aluminiu a cunoscut o
creştere de aproximativ 20 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2003, adăugându-se la
creşterea de 14 % din 2003. Creşterea înregistrată se datorează preţului de vânzare (situat
sub nivelul pieţei ) şi calităţii produselor oferite ( puritatea aluminiului de 99,7 % )
S.C. ALRO vinde aproximativ 20 - 25% din producţia sa pe piaţa internă
utilizând canale directe de distribuţie la acelaşi preţ ca şi pe piaţa externă. Cererea globală
de aluminiu este puternic corelată cu economia mondială.
Pe piaţă aluminiul este cunoscut ca:
- marfă durabilă;
- metal foarte rezistent şi chiar foarte dur în amestec cu alte metale;
- rezistent la coroziune;
- excelent conducător de căldură şi electricitate;
- excelent reflectorizant de căldură şi lumină;
- non-magnetic, o proprietate importantă pentru fabricarea busolelor şi a
aparatelor electronice.
- netoxic, adesea utilizat pentru ambalarea alimentelor, băuturilor şi
medicamentelor;
- rezistent la frig intens;
- un metal cu calităţi bune care poate rămâne mereu în circulaţie
Factori care fac industria aluminiului atractivă:
- dezvoltarea pieţelor;

20
- consumul de aluminiu în continuă creştere pe cap de locuitor
- concurenţa slabă pe piaţa Europei de Est a făcut să crească preţul LME;
- noi domenii de utilizare a aluminiului;
În calitate de unic producător de aluminiu din România S.C. ALRO S.A. Slatina
satisface necesarul de aluminiu tehnic primar, de aliaje din aluminiu, de semifabricate şi
de sârmă din aluminiu pentru consumatorii din ţară.
Principali parteneri ai societăţii pe piaţa internă sunt :
- ALPROM Slatina 50,46%
- IPROEB Bistriţa 7,37%
- PIRELLI Slatina 6,65%
- ALTUR Slatina 5,52%
- ISPAT SIDEX Galaţi 4,82%
- DACIA Piteşti 4,14%
- Altele 21,35%

Pentru a vinde mai bine produsele sale pe piaţa internă dar mai ales pe piaţa
externă, S.C. ALRO S.A. Slatina ţine cont de cerinţele clienţilor săi. În acest sens
anumite sortimente sunt fabricate în funcţie de compoziţia chimică solicitată de
beneficiar la dimensiunile cerute şi sunt ambalate şi marcate în conformitate cu indicaţiile
clientului.
S.C. ALRO S.A. Slatina vinde mai mult de 75% din producţia totala a societăţii
pe piaţa externă şi din această cauză este expusă presiunilor mediului concurenţial global
din sectorul producţiei de aluminiu.
În prezent circa 80% din exporturile ALRO au ca destinaţie ţările din Uniunea
Europeană, acest lucru fiind o consecinţă a unei politici deliberate de a speculare a
avantajului concurenţial dat de acordul României cu Uniunea Europeană pentru scutirea
de taxe vamale pentru anumite produse ( inclusiv cele din aluminiu ). Deşi pe termen
lung această taxă v-a dispărea, cei câţiva ani în care ALRO a beneficiat de protecţie au
adus venituri suplimentare utilizate pentru ecoloizarea societăţii, eficientizarea activităţii
şi producerea şi/sau lansarea de noi produse.

21
 În comparaţie cu piaţa internă, piaţa externă este mult mai dinamică din cauza
concurenţei acerbe.
Pieţele principale în anul 2004 pentru ALRO au fost:
- Grecia 41,05%
- Italia 32,48%
- Franţa 5,74%
- Ungaria 3,89%
- Turcia 2,90%
- Polonia 2,74%
- Austria 2,07%
- Altele 7,39%
În cea ce priveşte clienţii cei mai importanţi de pe pieţele externe, trebuie
menţionaţi : BRANDEIS Ltd, MARUBENI, MITSUI & CO UK, MARCH – RICH,
HZDRO ALUMINIUM , GLENCORE
De asemenea, trebuie menţionat că cea mai mare parte din clienţii ALRO sunt
fime de procesare independente, firme care achiziţionează materia primă de pe piaţa
liberă. Excepţiile sunt Pechiney ( care achiziţionează şleburi de la ALRO pentru fabricile
din Issoire şi Neuf Brisac ) şi Alcoa ( care cumpără bare şi şleburi de la ALRO pentru
fabrica Kofem din Ungaria ) .
Acest fapt a determinat marile grupuri producătoare de aluminiu să fie interesate
de cumpărarea S.C. ALRO S.A. Slatina.

2.4. Cai de sporire a productivitatii muncii in cadrul SC ALRO SA

Începând cu anul 1994 în S.C. ALRO S.A. Slatina s-a implementat un amplu
program de modernizare, realizat cu surse financiare proprii. Amplul proces de
modernizare a avut în vedere creşterea profitului, realizată prin:

a) Reducerea costurilor de fabricaţie prin următoarele căi: introducerea noilor

tehnologii în toate sectoarele de producţie; modernizarea halelor de electroliză;
alimentarea centralizată şi automatizată cu alumină a cuvelor; reducerea
consumului de energie electrică de la 1430kwh/t la 1330kwh/t; creşterea

22
 randamentului Faraday; reducerea consumului de săruri de fluor; ameliorarea
condiţiilor de muncă; creşterea productivităţii muncii;

b) Creşterea plus-valorii prin: modernizarea secţiei Turnătorie; reducerea

personalului în activităţile de bază; ieşirea pe piaţă cu noi produse prin repunerea
în funcţiune şi utilizarea instalaţiilor oprite (T.P.3 şi C.C.6); creşterea perioadei de
funcţionare pentru cuptoarele de coacere a anozilor de la 4,5 ani la 10 ani.
c) Dezvoltarea tehnicii de calcul prin: introducerea unei reţele de calculatoare în
toate sectoarele de activitate; utilizarea de calculatoare personale; utilizarea reţelei
Intranet şi Internet;
d) Reducerea activităţilor auxiliare şi implicit reducerea numărului de salariaţi din
cadrul societăţii;
e) Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, ecologizarea mediului de muncă şi protecţia
mediului înconjurător.
f) Creşterea cotei de piaţă, în special în zona Europei Centrale şi de Est.
g) Atingerea, până în 2005, a standardelor U.E. de protecţie a mediului.
h) Creşterea capacităţii de producţie de la 187.000 t/an în 2002 până la 400000
t/an în 2009.
i) Pregătirea permanentă a personalului pentru a face faţă celor mai moderne
cerinţe tehnologice.
j) Realizarea numai de produse cu valoare adăugată începănd cu 2007 – 2008.
k) Asigurarea unei surse competitive de energie pe termen lung.

Strategia societăţii pe termen mediu şi lung vizează o serie de obiective menite

să crească poziţia pe piaţă a S.C. ALRO S.A.
Programul de investiţii pentru perioada 2005 – 2009 prevede pe lânga realizarea
unei producţii de 400 000 de tone şi următoarele modernizări in sectoarele de activitate a
întreprinderii :
a. Finalizarea lucrărilor de modernizare la halele de electroliză 5, 6, 7 şi 8.
La finalizarea lucrărilor de modernizare a tehnologiei de fabricare a aluminiului
electrolitic de la halele de electroliză nr.5-8 se vor reduce costurile de producţie cu 80-

23
100 USD. De asemenea se va reduce consumul de energie electrică cu cca. 1000kwh/t, se
va reduce consumul de anozi şi de săruri de fluor. Activitatea ALRO se va încadra în
exigenţele legislaţiei de mediu privind emisiile de noxe. Aceste investiţii vor fi realizate
cu un efort financiar de 3500 mii USD.
b. Modernizarea a trei cuptoare de coacere anozi cruzi ce vor reduce
consumul de gaz metan cu aproximativ 100 Nm3/t, consumul de materiale refractare/tonă
anozi copţi şi emisiile de noxe. Costurile pentru aceste investiţii vor fi de aproximativ
20700 mii USD.
c. Realizarea unei halde ecologice pentru depozitarea reziduurilor
industriale rezultate din procesul tehnologic şi activitatea de reparaţii, agregate
metalurgice (cuve de electroliză, cuptoare de coacere anozi etc.) ce va avea ca rezultat
realizarea obiectivelor de mediu şi încadrarea în prevederile legislaţiei de mediu în
vigoare. Realizarea haldei ecologice va costa 4800 mii USD.
d. Achiziţionarea a patru grupuri de transformare-redresare a energiei
electrice pentru alimentarea cu energie electrică a halelor de electroliză care vor asigura
intensităţi de lucru pentru cuvele modernizate mai mari cu 7% faţă de cuvele cu
tehnologie clasică. Această investiţie va costa 9530 mii USD.
e. Reabilitarea a cinci grupuri de transformatori pentru siguranţa în
alimentarea cu energie electrică a cuvelor de la halele 5-8. Costurile acestei îmbunătăţiri
vor fi de 155 mii USD.
f. Realizarea unei instalaţi de curăţite a anozilor uzaţi de crustă, cu un cost
de aproximativ 600 mii USD, care va asigura reciclarea amestecului alumină-săruri de
fluor şi reciclarea deşeurilor de anozi uzaţi.
g. Amenajarea actualei halde de la Satu-Nou în conformitate cu prevederile
Programului de Conformare încheiat cu Inspectoratul de Protecţie a Mediului Olt va
permite realizarea obiectivelor de mediu cu încadrarea în prevederile legislaţiei de mediu
în vigoare. Aceasta va costa cca. 1000 mii USD.
h. Dezvoltarea sistemului informaţional al societăţii care va costa 1700 mii
USD va asigura urmărirea consumurilor şi a costurilor şi uniformizarea sistemului
informatic.

24
 i. Dotarea cu utilaje şi echipamente noi precum şi înlocuirea utilajelor casate
şi scoase din funcţiune va costa aproximativ 7000 mii USD şi va asigura aparatura şi
echipamentele de măsură şi aparatura şi echipamentele de laborator în concordanţă cu
cerinţele tehnice actuale.
j. Înlocuirea a două cuptoare din secţia turnătorie (pentru instalaţia de
turnare sleburi din aluminiu şi aliaje din aluminiu şi pentru instalaţia de turnare sârmă din
aluminiu ce se va efectua cu un cost de 1000 mii USD va permite creşterea producţiei de
sleburi cu cca. 2500t/lună, produs cu valoare adăugată mai mare cu 80-100 USD/t faţă de
blocurile de aluminiu.
k. Sistemele de monitorizare a consumurilor de energie electrică, gaze
naturale, apă, aer şi sistemele de monitorizare şi automatizare a proceselor tehnologice de
producţie, ce vor fi implementate vor permite reducerea costurilor de producţie prin
reducerea consumurilor de energie electrică, gaze naturale, apă, aer comprimat. De
asemenea vor permite reducerea costurilor cu manopera prin reducerea numărului de
personal ca efect al automatizării proceselor de producţie. Costurile acestei investiţii vor
fi de 800 mii USD.
l. Modernizarea instalaţiilor de turnare verticală a barelor din aliaje de
aluminiu prin implementarea sistemului Air Slip (ungere cu ulei) şi controlul automat al
turnării vor costa aproximativ 2000 mii USD şi vor permite creşterea productivităţii
instalaţiei existente, creşterea volumului vânzărilor prin consolidarea exportului de bare
omogenizate, îmbunătăţirea calităţii, structurii metalografice şi a suprafeţei barelor.
m. Achiziţionarea unei instalaţii de tratare cu clor gazos a aluminiului lichid
de la turnarea sleburilor din aluminiu şi aliaje din aluminiu şi neutralizarea gazelor
rezultate. Această instalaţie va costa aproximativ 200 mii USD şi va duce la
îmbunătăţirea calităţii sleburilor prin eliminarea hidrogenului, şi în special a sodiului din
metal, înainte de turnare.
n. Diverse investiţii de modernizări utilaje, procese tehnologice, în valoare
de 4600 mii USD care vor duce la modernizări de mică complexitate ce sunt necesare de
efectuat în funcţie de priorităţile producţiei.
o. Realizarea unei instalaţii de transport a aluminei proaspete de la silozul de
recepţie SL5, de 4000t la silozul de zi al centrului de tratare gaze aferent halelor 5-8 de

25
electroliză (SL16). Această instalaţie se va realiza cu un efort financiar de 2000 mii USD
şi va duce la eliminarea consumului de combustibil şi manoperă pentru transportarea
aluminei. De asemenea va elimina cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţia autovehiculelor
de transport şi va elimina pierderile de alumină la operaţiile de descărcare încărcare siloz
– autocisternă – siloz.
p. Realizarea unei instalaţii de transport pneumatic a aluminei calcinate între
centrul de tratare gaze aferent celor 6 hale de electroliză şi buncărele cuvelor de
electroliză. Această investiţie va costa 8000 mii USD şi va avea ca rezultat eliminarea
consumului de combustibil şi manoperă pentru transportarea aluminei. De asemenea va
elimina cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţia autovehiculelor de transport şi va elimina
pierderile de alumină la operaţiile de descărcare încărcare siloz – autocisternă – siloz.
Toate aceste modernizări au fost şi vor fi făcute prin eforturi proprii ale S.C.
ALRO S.A. Slatina şi vor urmări îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, creşterea
eficienţei economice, pătrunderea pe noi pieţe.

26