Proiect Finante

S.C. ALRO S.A

Student: Cernatescu Marius Mihaita
Grupa: 2424

CUPRINS:
1.
2.
3.
4.
5.

Prezentarea general a ntreprinderii pe care se face studiul

(obiect de activitate, piaa i concurena)
Structura surselor de finanare (pentru ultimele trei exerciii
financiare)
Analiza mutaiilor n structura capitalului propriu i a factorilor de
influen (pentru ultimele trei exerciii financiare)
Analiza mutaiilor n structura resurselor mprumutate (pentru
ultimele trei exerciii financiare)
Sursa datelor incluse in proiect

Analiza surselor de finantare ale

ntreprinderii

ALRO SA
PREZENTAREA GENERALA
A INTREPRINDERII
Fondat n 1965, Alro SA este singurul productor de aluminiu primar i aliaje din
aluminiu din Romnia i cel mai mare productor de aluminiu din Europa Central i de Est.
Alro este o subsidiar a Vimetco N.V., companie global de aluminiu primar i
procesat, integrat pe vertical. ALRO este cel mai mare productor de aluminiu din Europa
Central i de Est, avnd o capacitate de productie instalat de 265.000 tpa.
Capacitile de producie a aluminiului se afl n Slatina i cuprind o secie de
electroliz, capaciti de prelucrare, inclusiv o turntorie, laminoare la cald i la rece i o
secie de extrudate. Compania mai deine i combinatul de alumin Alum SA din Tulcea.

ALRO S.A.

Denumire societate
Cod fiscal / CUI
Cod Registrul Comertului
Adresa
Localitate
Judet
Tara
Pagina internet
E-Mail
Telefon
Fax
Domeniu de activitate
Cod CAEN (Rev.2)

1515374
J/28/8/1991
SLATINA, jud. OLT, str. Pitesti nr. 116
SLATINA
OLT
ro
www.alro.ro
alro@alro.ro
0249-413990, 0249-434302
0249-413990;021-3113595
Metalurgia aluminiului
2442

Consiliu de Administratie si Executiv

Presedinte
FRANK MUELLER
Director General
GHEORGHE DOBRA

OBIECT DE ACTIVITATE
Alro SA realizeaz produse din aluminiu primar, cum ar: fi srm, bare, sleburi, aliaje
turnate i lingouri; i produse din aluminiu prelucrat, precum plci netratate termic, plci
tratate termic, bobine laminate la cald, table i benzi, plci, table i benzi imprimate, table
ondulate, table tratate termic.
n general, srma este utilizat pentru cabluri i srme ce sunt prelucrate ulterior
pentru realizarea unor produse finite, cum ar fi cablurile de telecomunicaii i cablurile de
nalt tensiune. Barele noastre sunt utilizate n procesul de extrudare pentru realizarea
profilelor i a sleburilor ce sunt introduse n laminorul Alro pentru prelucrare ulterioar.
Produsele laminate plate sunt categorisite n funcie de grosime, incluznd table,
benzi i plci. Aceste produse sunt utilizate ulterior de ctre consumatori pentru realizarea
produselor finale, cum ar fi cutii, pri mecanice pentru panouri, instrumente, matrie i
produse electrocasnice, produse pentru care caracteristicile mecanice i de coroziune
optime specifice aluminiului se dovedesc avantajoase i pentru care greutatea sczut a
materialelor joac un rol esenial.
O gam de produse orientat ctre clieni
Pe msur ce evolum de la activitatea de furnizor de produse de baz la cea de
productor cu valoare adugat, cooperm tot mai strns cu clienii notri pentru a
veni n ntmpinarea necesitilor lor. Se poart discuii cu productori importani de
aeronave pentru evaluarea necesitilor viitoare ale acestora.

PIETE DE DESFACERE
Principalele piete de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea European
(Ungaria, Polonia, Grecia, Germania i Romnia). Compania are exporturi n Statele Unite i
Asia. Combinatul este certificat cu ISO 9001 pentru managementul calittii i are
certificatele NADCAP i EN 9001 pentru unittile de producie pentru industria aerospatial,
produsele sale respectnd standardele de calitate 3 pentru aluminiul primar ale Bursei de
Metale din Londra (London Metals Exchange LME), ct i standardele internationale
pentru produsele laminate plate.
n 2007 creteri semnificative n vnzri s-au nregistrat pe pieele Italiei, Austriei i
Sloveniei i creteri mai modeste pe pieele Ungariei i Greciei.Creterea vnzrilor
nregistrate n Germania, Anglia, Polonia i Austria s-a datorat practicarii unei politici de
cretere a vnzrilor n Europa iar scderea nregistrat n SUA se datoareaz politicilor de
pre foarte agresive din partea principalilor concurenti, mai ales in contextul unei cresteri
semnificative si neasteptate a nivelului LME, care a impiedicat ALRO sa poata vinde
produsele semifinite din aluminiu la nivelul primelor previzionate si in consecinta a dus la
scaderea cantitatilor asteptate a se realiza.

CONCURENTA
Alro SA este, cu o producie de 288.000 de tone metrice de aluminiu primar n 2008,
cea mai mare companie productoare de aluminiu din Europa Central i de Est (exceptnd
Rusia). Alro SA reprezint astzi una dintre cele mai mari companii din Romnia, avnd o
contribuie important la dezvoltarea economiei locale i naionale.
Insa concurenta vine din exterior unde marii producatori de aluminiu depasesc cu
mult capacitatile de productie de care dispune firma Alro SA. In cadrul produselor primare
principalii concureni ai SC ALRO SA pe piaa international a aluminiului sunt ALCAN
(inclusiv Pechiney-Frana), Hydro Aluminium a.s. - Norvegia (inclusiv VAW-Germania),
ALCOA - SUA, DUBAL - Dubai, ALBA - Bahrein, EGYPTAL - Egipt, RUSAL - Rusia.
Piaa produselor laminate din aluminiu i aliaje din aluminiu are particulariti care o
difereniaz total de piaa produselor primare. Una din cele mai importante particulariti
este concurena care este mult mai puternica att din partea productorilor ct i din partea
produselor substitut. Principalii concureni sunt bine cunoscuti fiind, mare parte din ei,
clieni ai Alro de muli ani. Acetia sunt : Alcoa, Alcan, Hydro-Vaw, Elval Grecia, Corus, Impol,
Novelis, Alcoa, Alcan (SUA), Egyptalum (Egypt), Hulett (South Africa).
Statistica cu privire la ace.st aspect poate fi vizualizata in graficul atasat mai jos care
cuprinde productia de aluminiu a primelor zece firme care activeaza in industria aluminiului.
Putem astfel observa trei mari producatori de aluminiu si anume, UC Rusal, Alcoa,
respectiv Alcan, care detin o mare parte din productia totala de aluminiu la nivel global.
Daca ne concentram atentia asupra ultimelor valori din acest grafic, putem observa prin
comparatie o productie de pana la 200% mai mare fata de productia actuala de aluminiu
care iese pe portile firmei Alro SA.

Industria aluminiului a avut de suferit anul acesta din cauza situatiei financiare
mondiale, care a afectat mai ales SUA, al doilea consumator de aluminiu al lumii. China
reprezinta un mare exportator de aluminiu, dar cantitatile vandute in strainatate s-au redus
in ultima perioada pentru a satisface cererea interna, aflata intr-o crestere accelerata De
altfel, China este sursa a 69% din cresterea cererii mondiale de aluminiu, iar reducerea
exportului va reprezenta un motiv de crestere al pretului mondial al aluminiului.

STRUCTURA SURSELOR
DE
FINANTARE
Nevoia de resurse apare atat la infiintarea societatii cat si pe parcursul derularii
activitatii de exploatare si a celei investitionale, capitalul reprezentand motorul dezvoltarii
societatii. Pentru realizarea echilibrului pe termen lung si scurt este necesara acoperirea
nevoilor permanente de capital din surse permanente, mobilizate pe termen lung sau
nelimitat(capitaluri proprii si imprumuturi pe termen lung) si asigurarea unor resurse
temporare care sa faca fata nevoilor de finantare pe termen scurt.
O prezentare comparativ a surselor proprii(capitaluri proprii), a surselor atrase si a
celor imprumutate evidentiaza avantajele fiecarei surse de finantare in parte. Sursele proprii
reprezinta surse sigure de finantare, determina autonomia financiara a firmelor si elimina
riscul retragerii fortuite a capitalurilor. Sursele atrase au principalul avantaj ca sunt
neoneroase, dar in acelasi timp ele sunt nesigure. Dimensiunea si exigibilitatea lor depind de
caracteristicile ciclului de exploatare. Sursele imprumutate prezinta avantajul mobilitatii
pentru armonizarea necesarului de finantare cu sursele proprii atrase.

1.1. Surse proprii

Din punctul de vedere al surselor proprii, nu prea exista multe alternative, respectiv
ori se recurge la autofinantare, ori se aduc aporturi noi la capitalul societatii.
Autofinantarea este cea mai raspandita forma de finantare si presupune ca
intreprinderea sa isi asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a
profitului obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind atat acoperirea
necesarului de inlocuire a activelor imobilizate cat si cresterea activelor de exploatare.
Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria
activitate care vor ramane in mod permanent la dispozitia intreprinderii pentru finantarea

activitatii viitoare. Aceasta este constituita din excedentele pe care intreprinderea le

produce si care sunt folosite pentru finantarea activitatilor ulterioare.
Autofinantarea constituie in general pivotul finantarii intreprinderii si pentru unele
dintre ele sursa exclusiva a finantarii in fazele decisive ale dezvoltarii.
Caracterul fundamental al acestei resurse tine de faptul ca aceasta constituie
elementul in baza caruia finantarea externa va putea fi solicitata si atrasa de catre
intreprindere. Acest statut al autofinantarii tine de 2 ratiuni fundamentale.
Pe de o parte, marimea sa(in valoare absoluta si in valoare relativa) furnizeaza
indicatii cu privire la performantele intreprinderii. O autofinantare ridicata asigura pe
investitorii financiari asupra posibilitatilor de remunerare si de punere in valoare, de catre
intreprindere a fondurilor pe care ei le vor investi. Pe de alta parte autofinantarea creeaza
capacitatea de rambursare a datoriilor intreprinderii si de o masura riscului pe care furnizorii
de fonduri si-l asuma.
Autofinantarea globala are doua componente: autofinantarea de mentinere si
autofinantarea neta. Autofinantarea de mentinere include sursele din care urmeaza sa se
realizeze in viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv pentru
reinnoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscului de exploatare. Principalele surse de
formare a autofinantarii de mentinere sunt amortizarile normale(ce corespund pierderii
reale din valoarea imobilizarilor) si provizioanele.
Autofinantarea neta este partea de autofinantare bruta din care se formeaza sursele
proprii ale intreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite avand ca
efect o crestere a patrimoniului. Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul
net repartizat pentru fonduri proprii, adica din profitul care ramane dupa participarea
angajatilor la profit si remunerarea asociatilor sau actionarilor.
Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a imobilizarilor
poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete. Trebuie precizat ca amortizarea
are o influenta neutra asupra autofinantarii: marind costurile cu amortizarea se micsoreaza
profitul si invers, astfel incat nu se poate conta pana la urma decat pe resursele generate din
exploatare. In schimb, prin politica de amortizare practicata exista posibilitatea intreruperii
sau incetinirii ritmului de amortizare, apare posibilitatea constituirii anuale a unui fond de
amortizare mai mic sau mai mare in functie de nevoile intreprinderii.
Principalele avantaje oferite de autofinantare sunt:
constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila de
fonduri;
autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite intreprinderii
independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit;
asigura intreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investitiilor,
cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile;
permite franarea indatorarii si implicit reducerea cheltuielilor financiare;

permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilitatii

financiare(autofinantarea neta si capitalul propriu);
reprezinta factorul hotarator in asigurarea accesului pe piata de capital si
atragerea de noi capitaluri din afara intreprinderii.
Cu toate aceste avantaje oferite de autofinantare, nu trebuie exagerat in aceasta
directie deoarece in situatia in care rentabilitatea economica a intreprinderii este superioara
ratei dobanzii practicata pe piata financiara, cu cat raportul dintre capitalul imprumutat si
capitalul propriu este mai mare, cu atat randamentul financiar al intreprinderii creste.
Decizia de autofinantare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori externi
cum sunt fiscalitatea, restrictiile privind accesul pe piata de capital si diverse constrangeri
juridice.
Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus monetar care se obtine ca
rezultat al tuturor operatiilor de incasari si plati efectuate de intreprindere intr-o perioada
de timp, avand in vedere si incidenta fiscala.
Marimea autofinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de
semnalizare a performantelor acesteia. Ea indica potentialilor investitori ai intreprinderii
daca aceasta este capabila sa utilizeze eficient capitalurile incredintate si sa le asigure o
remunerare atragatoare.
Pentru creditori marimea absoluta si relativa a autofinantarii certifica nivelul
capacitatii de rambursare precum si nivelul riscului de neplata.
Cresterea de capitaluri proprii inseamna aporturile de capital pe care intreprinderea
le primeste din exterior. Aceste aporturi pot fi furnizate de asociatii sau proprietarii deja
existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor. Dar pot fi asigurate si de noi furnizori de
fonduri doritori sa participe la capitalul intreprinderii. In ambele cazuri e vorba de o
finantare externa, furnizorii de capital primind titluri de proprietate(actiuni, parti sociale) in
schimbul aportului lor.
Subscrierea detinatorilor de fonduri la cresterea capitalului unei societati este
motivata de politica dividendelor si de pozitia pe piata a societatii respective. Aceasta sursa
de finantare mobilizeaza capitaluri suplimentare, pe o perioada nedeterminata, nefiind
rambursabile la scadenta.
Cresterea de capital se poate face fie prin emisiunea de actiuni noi, fie prin majorarea
valorii nominale a actiunilor vechi. A doua alternativa este mai rar practicata.
Emisiunea de actiuni noi presupune, de asemenea, doua alternative: emisiunea la
valoarea nominala a vechilor actiuni si emisiunea la o valoare majorata, in functie de
valoarea acestora la bursa.
Totodata, cresterea capitalului social poate avea ca surse subscrierea de noi aporturi,
incorporarea rezervelor sau a datoriilor, convertite in contributii la capitalul social. Dar
pentru finantarea investitiilor nu intereseaza decat subscrierea de noi aporturi care
8

determina cresterea efectiva a capitalului social, celelalte nefiind decat conversii ale
posturilor de pasiv, fara a determina cresterea surselor de finantare.
Valoarea de emisiune a unei actiuni noi trebuie sa fie apropiata de valoarea de piata a
unei actiuni vechi pentru a limita efectul de diluare a rentabilitatii actiunilor, prin
impartirea profitului la un numar mai mare de actiuni.
Prima de emisiune, diferenta intre valoarea de emisiune si cea nominala, este
folosita pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de emisiune si este o rezerva in pasivul
bilantier alaturi de capitalul social sau se incorporeaza in acesta printr-o noua crestere de
capital.
Diferenta intre valoarea de piata inainte de cresterea de capital si valoarea dupa
crestere este dreptul de subscriere si care este de fapt pierderea de valoare a actiunii vechi
cu care trebuie recompensat detinatorul acesteia pentru a nu fi afectat de suplimentarea
capitalului social.
Cresterea de capital prin incorporarea rezervelor, a primelor de emisiune si a
profiturilor nerepartizate, nu aduce un aport nou, ci da posibilitatea atribuirii gratuite de
actiuni noi sau de crestere a valorii nominale a actiunilor vechi.
CAPITAL PROPRIU
STRUCTURA SURSELOR DE FINANTARE
Capital subscris varsat
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Total Rezerve
Profitul sau pierderea reportat
Profitul sau pierderea exercitiului financiar
Repartizarea profitului
Total Capitaluri proprii

2009

2010

2011

356.889.568
78.957.970
401.073.880
361.763.553
156.477.760(C)
78.216.767(C)
0
1.433.379.498

356.889.568
78.957.970
389.785.388
373.052.045
100.784.686(C)
159.781.849(C)
0
1.459.251.506

356.889.568
78.957.970
383.702.154
404.834.055
100.784.686(C)
228.309.982(C)
331
1.553.478.084

1.2. Surse atrase

Sursele atrase sunt constituite din datorii de exploatare si in afara exploatarii
acumulate de o firma in decursul unei perioade de gestiune ca urmare a realizarii obiectului
de activitate si care pana in momentul stingerii lor sunt asimilate surselor proprii fiind
utilizate pentru finantarea activitatii curente.
Gestiunea financiara a acestei categorii de surse economice vizeaza analiza structurii
lor, urmarirea scadentei acestora, corelatia creante-obligatii, viteza de rotatie a datoriilor si
factorii de influenta asupra ei.
In cadrul acestor datorii sursele atrase sunt reprezentate de:
avansuri incasate in contul comenzilor;
9

datorii comerciale;
efecte de comert de platit;
sume datorate societatilor din cadrul grupului;
sumele datorate privind interesele de participare;
alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale.

1.3. Surse imprumutate

In afara resurselor proprii interne si externe intreprinderea poate recurge si la
indatorare pentru finantarea necesarului de resurse pe termen scurt, mediu si lung. In acest
scop ea poate utiliza in principal piata creditului, piata obligatara si piata leasingului.
Imprumutul obligatar reprezinta o forma deosebita a creditului pe termen lung
careconsta in emisiunea si vanzarea publica a obligatiunilor. Obligatiunile sunt titluri de
valoare, negociabile, reprezentand un drept de creanta asupra capitalurilor imprumutate
unei societati. De obicei, aceste imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat
subscrierile la capitalul social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor. Decizia
privind emisiunea se obligatiuni apartine Adunarii Generale a Actionarilor si se realizeaza
prin institutii care actioneaza ca intermediar(societatile de valori mobiliare), in nume
propriu sau ca garant al emisiunii.
Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajand modalitati diferite, pe
termen scurt si termen mediu si lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara,
garantate, in fiecare caz in parte sau in cadrul unui acord general. In cadrul acestui proces,
iau nastere atat cereri suplimentare de capital, care nu au alte posibilitati de satisfacere
decat prin credit, cat si resurse disponibile de capital, societatii in ansamblul sau nefiindu-i
indiferent modul de folosire a acestor disponibilitati de capital. Rolul creditului este
concretizat in rezultatele obtinute in economie prin manifestarea relatiilor de credit sau in
contributia creditului la realizarea anumitor obiective de politica economica. Folosirea
creditului bancar este avantajoasa in cazul in care rata rentabilitatii este mai mare decat rata
dobanzii. Insa chiar in conditiile in care in faza de previziune rentabilitatea depaseste costul
indatorarii este necesar sa se aiba in vedere si riscul financiar determinat de eventualitatea
ca pe parcurs, rata dobanzii sa devanseze rata rentabilitatii.
Leasing-ul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor mobile sau imobiliare, prin
care beneficiarul detine toate drepturile ce reies din detinerea bunului, mai putin dreptul de
proprietate. In schimbul acestor avantaje pe care le primeste, beneficiarul leasingu-lui
plateste o rata de leasing care este formata dintr-o cota parte a valorii bunului, o dobanda
pe care proprietarul (de cele mai multe ori o societate de leasing ca intermediar financiar) o
plateste finantatorului(de obicei o banca), primele de asigurare si comisionul societatii de
leasing.

10

STRUCTURA SURSELOR DE FINANTARE

DATORII CURENTE
DATORII PE TERMEN LUNG
TOTAL DATORII

2009

2010

2011

722.414
214.759
937.173

323.354
661.645
984.999

300.740
656.944
957.684

ANALIZA MUTATIILOR IN STRUCTURA

CAPITALULUI PROPRIU
SI A FACTORILOR DE INFLUENTA
Costul capitalului este influentat de o varietate de factori, o parte din acestia
neputand fi controlati de catre firma. Restul depind de politica de finantare si de investitii a
companiei.
FACTORII PE CARE FIRMA NU II POATE CONTROLA
Cei mai importanti factori pe care firma nu ii poate controla in mod direct sunt
nivelul ratelor dobanzii si impozitele.
Nivelul ratelor dobanzii
Daca in cadrul unei economii, nivelul ratelor dobanzii creste, costul capitalului
imprumutat creste deoarece firma va trebui sa plateasca dobanzi mai mari la sumele
imprumutate. De asemenea, cresterea ratelor dobanzii determina o marire a costurilor
capitalului propriu comun si preferential.

Ratele de impozitare
Impozitele sunt in afara posibilitatii de control al unei firme, desi sindicatele fac
lobby in favoarea instituirii unui tratament fiscal mai favorabil.
Impozitele intra in calculul costului mediu ponderat al capitalului.
FACTORII PE CARE FIRMA II POATE CONTROLA
O firma poate sa influenteze costul capitalului in functie de politicile adoptate
referitoare la structura capitalului, dividende si investitii.
Politica de structura a capitalului (Capital structure policy)
O firma isi poate modifica structura capitalului, iar acest lucru va afecta costul
capitalului. Costul capitalului imprumutat in urma deducerii taxelor este mai scazut decat
costul capitalului propriu. Daca firma decide sa se indatoreze mai mult si sa utilizeze mai
putin capitalul propriu, costul mediu ponderat al capitalului va scadea.

11

Politica de dividende (Dividend policy)

Una dintre deciziile dificile pe care managementul unei companii trebuie sa o ia se
refera la procentul de castig care urmeaza sa fie distribuit sub forma de dividende si
procentul care va ramane la dispozitia firmei pentru a fi reinvestit.
In general firmele repartizeaza dividendele intr-un procent care sa urmeze o evolutie
crescatoare constanta cunoscandu-se faptul ca fluctuatiile mari de la o perioada la alta sunt
de natura sa afecteze negativ increderea investitorilor.
Desi managementul unei firme ar prefera pastrarea dividendului pentru a fi
reinvestit, acesta fiind o sursa foarte convenabila de finantare, totusi, pentru a pastra o
buna relatie cu investitorii compania trebuie sa le acorde acestora un dividend rezonabil.
Politica de investitii (Investment policy)
Atunci cand estimam costul capitalului, utilizam ca punct de plecare ratele de
rentabilitate ale stocurilor si obligatiunilor. Aceste rate reflecta gradul de risc al activelor
existente ale firmei. De obicei, firma investeste noul flux de capital in active de acelasi tip ca
si cele existente si cu acelasi grad de risc. Ar fi gresit ca firma sa isi schimbe total politica de
investitii si sa investeasca de exemplu intr-o linie de afaceri complet noua. Costul marginal al
capitalului ar trebui sa reflecte gradul de risc al noii afaceri.
Mutatiile din structura capitalului propriu pot fi gasite in tabelele urmatoare. Acestea
contin date privitoare la modificari suferite de anumite componente care compun capitalul
propriu al firmei pe parcursul celor trei exercitii financiare.
Astfel, in 2010, comparativ cu anul 2009, totalul de capitaluri proprii a cunoscut o
crestere, nu foarte semnificativa, si anume de 25.872.008 RON. In decursul exercitiului
financiar 2009-2010, putem observa atat cresteri, cum ar fi cazul surplusului de rezerve
constatat prin reevaluare, cu o suma de 21.458.818 RON, cazul rezultatului reportat
constituit de profitul nerepartizat, cu o suma de 78.216.767 RON, respectiv cazul profitului
realizat de 159.781.849 RON.
Scaderi ale capitalului propriu se constata in cazul rezervelor din reevaluare, cu o
suma de 21.458.818, in cazul rezultatului reportat constituit de profitul nerepartizat, cu o
suma de 135.123.040, in urma corectarii rezultatului reportat, unde s-a descoperit o
pierdere de 1.213.199 RON, si un in ultimul rand un deficit in valoare de 78.216.767 RON in
cazul profitului.
EXERCITIUL FINANCIAR 2009-2010

Capital subscris varsat

Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Surplus de rezerve din reevaluare
Alte rezerve
Rezultatul reportat reprezentand profitul
nerepartizat
Rezultatul reportat initial
Rezultatul reportat corectat
Profitul
Total capitaluri proprii

2009
356.889.568
78.957.970
401.073.880
71.377.582
115.648.370
174.737.601
136.488.358

Cresteri
21.458.818
78.216.767

Scaderi
21.458.818
135.123.040

2010
356.889.568
78.957.970
379.615.062
71.377.582
137.107.188
174.737.601
79.582.085

21.202.601
(1.213.199)
78.216.767
1.433.379.498

159.781.849
259.457.434

(1.213.199)
78.216.767
233.585.426

21.202.601
159.781.849
1.459.251.506

12

CRESTERI DE CAPITAL REALIZATE IN

2009-2010

Surplus de rezerve din

reevaluare
8%

Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat
30%
Profitul
62%

SCADERI DE CAPITAL REALIZATE IN

2009-2010

Rezerve din reevaluare

9%

Profitul
33%

Rezultatul reportat
corectat
1%

Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat
57%

In cursul exercitiului financiar 2010-2011, capitalurile proprii au cunoscut o crestere

semnificativa de 94.226.578 RON. Aceasta a fost posibila datorita cresterilor inregistrate in
randul rezervelor din reevaluare, cu o suma de 55.678.809 RON, a constatarii unui surplus in
randul rezervelor din reevaluare de 21.611.353 RON, a transferului rezultatului reportat
constatat in exercitiul financiar anterior de 159.781.849 RON, si respectiv a realizarii unui
profit considerabil de 228.309.982 RON.
In randul scaderilor se pot observa pierderi constatate in domeniul rezervelor din
reevaluare, cu o suma de 51.591.717 RON, si o distribuire a profitului realizat anterior in
valoare de 159.781.849, sub forma de dividende. Restul mutatiilor ce au avut loc in
structura capitalurilor proprii au avut un impact nesemnificativ asupra valorii acestuia.

13

EXERCITIUL FINANCIAR 2010-2011

Capital subscris varsat

Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Surplus de rezerve din reevaluare
Alte rezerve
Rezultatul reportat reprezentand profitul
nerepartizat
Rezultatul reportat initial
Rezultatul reportat corectat
Profitul
Repartizare profit
Total capitaluri proprii

CRESTERI DE CAPITAL REALIZATE IN

2010-2011

2010
356.889.568
78.957.970
379.615.062
71.377.582
137.107.188
174.737.601
79.582.085

Cresteri
55.678.809
331
21.611.353
159.781.849

Scaderi
51.591.717
159.781.849

2011
356.889.568
78.957.970
383.702.154
71.377.913
158.718.54
174.737.601
79.582.085

21.202.601
159.781.849
1.459.251.506

228.309.982
(331)
465.381.993

159.781.849
(331)
371.155.415

21.202.601
228.309.982
(331)
1.553.478.084

Rezerve din reevaluare

12%
Surplus de rezerve din
reevaluare
5%

Profitul
49%

Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat
34%

SCADERI DE CAPITAL REALIZATE IN

2010-2011

Rezerve din reevaluare

14%

Profitul
43%

Rezultatul reportat
reprezentand profitul
nerepartizat
43%

14

ANALIZA MUTATIILOR IN STRUCTURA

RESURSELOR IMPRUMUTATE
In afara resurselor proprii interne si externe intreprinderea poate recurge si la
indatorare pentru finantarea necesarului de resurse pe termen scurt, mediu si lung. In acest
scop ea poate utiliza in principal piata creditului, piata obligatara si piata leasingului.
In tabelul de mai jos sunt inscrise datoriile cuvenite pentru sursele de finantare care
se impart in datorii pe termen scurt si datorii pe termen lung. Astfel in 2009, datoriile pe
termen scurt ale firmei ALRO SA, au valorat 722.414 RON, din care: 76.929 RON datorii catre
furnizori, 487.362 RON valoarea rambursabila a imprumuturilor, 6.075 RON datorii in urma
contractelor de leasing financiar, 1.343 RON datorii cu impozitul curent, 52.292 RON datorii
privind instrumente financiare derivative, 26.246 RON valoarea provizioanelor si o suma de
73.167 RON constituita din alte datorii curente.
Datoriile pe termen lung in cursul aceluiasi an au insumat doar 214.759 RON, din
care: 79.089 RON valoarea rambursabila a imprumuturilor, 11.696 RON datorii in urma
contractelor de leasing financiar, 21.211 RON valoare obligatiilor privind beneficiile de
pensionare, 94.289 RON datorii privind instrumente financiare derivative, 8.242 RON
valoarea provizioanelor si o suma modica de 232 RON constituita din alte datorii curente.
In 2010, datoriile pe termen scurt ale firmei ALRO SA, au valorat 323.354 RON, din
care: 81.271 RON datorii catre furnizori, 57.208 RON valoarea rambursabila a
imprumuturilor, 5.340 RON datorii in urma contractelor de leasing financiar, 2.307 RON
datorii cu impozitul curent, 92.604 RON datorii privind instrumente financiare derivative,
16.995 RON valoarea provizioanelor si o suma de 67.629 RON constituita din alte datorii
curente.
Datoriile pe termen lung in cursul aceluiasi an au insumat doar 661.645 RON, din
care: 557.015 RON valoarea rambursabila a imprumuturilor, 5.056 RON datorii in urma
contractelor de leasing financiar, 20.620 RON valoare obligatiilor privind beneficiile de
pensionare, 70.785 RON datorii privind instrumente financiare derivative, 8.004 RON
valoarea provizioanelor si o suma modica de 165 RON constituita din alte datorii curente.
In 2011, datoriile pe termen scurt ale firmei ALRO SA, au valorat 300.740 RON, din
care: 97.750 RON datorii catre furnizori, 64.007 RON valoarea rambursabila a
imprumuturilor, 2.931 RON datorii in urma contractelor de leasing financiar, 7.980 RON
datorii cu impozitul curent, 37.280 RON datorii privind instrumente financiare derivative,
19.217 RON valoarea provizioanelor si o suma de 71.575 RON constituita din alte datorii
curente.
15

Datoriile pe termen lung in cursul aceluiasi an au insumat doar 656.944 RON, din
care: 559.716 RON valoarea rambursabila a imprumuturilor, 2.499 RON datorii in urma
contractelor de leasing financiar, 23.442 RON valoare obligatiilor privind beneficiile de
pensionare, 62.530 RON valoarea impozitului amanat, 8.004 RON valoarea provizioanelor si
o suma modica de 753 RON constituita din alte datorii curente.
Totalul datoriilor in cursul celor trei ani au cunoscut variatii modice de la an la an, in
2009 avand valoarea de 937.173 RON. In 2010 observam o crestere a datoriilor de 47.826
RON, urmand ca in 2011 firma ALRO SA sa beneficieze de o scadere a datoriilor in valoare de
27.315 RON.
ANALIZA SURSELOR IMPRUMUTATE
STRUCTURA SURSELOR DE FINANTARE
DATORII PE TERMEN LUNG
Imprumuturi
Datorii de leasing financiar
Obligatii privind beneficiile de pensionare
Instrumente financiare derivative
Datorii cu impozitul amanat
Provizioane
Alte datorii pe termen lung
DATORII CURENTE
Furnizori
Imprumuturi
Datorii de leasing financiar
Datoria cu impozitul curent
Instrumente financiare derivative
Provizioane
Alte datorii curente
TOTAL DATORII

2011

2010

2009

656.944
559.716
2.499
23.442
62.530
8.004
753
300.740
97.750
64.007
2.931
7.980
37.280
19.217
71.575
957.684

661.645
557.015
5.056
20.620
70.785
8.004
165
323.354
81.271
57.208
5.340
2.307
92.604
16.995
67.629
984.999

214.759
79.089
11.696
21.211
94.289
8.242
232
722.414
76.929
487.362
6.075
1.343
52.292
26.246
73.167
937.173

EVOLUTIA DATORIILOR - FORMA SIMPLIFICATA

VALOARE (mil. RON)

1200
1000
800
600
400
200
0

2011

2010

2009

DATORII PE TERMEN
LUNG

656.944

661.645

214.759

DATORII CURENTE

300.74

323.354

722.414

TOTAL DATORII

957.684

984.999

937.173

16

Pe baza tabelului de mai sus am realizat un grafic mai simplificat privitor la datoriile
firmei SC ALRO SA. Acesta contine variatia datoriilor pe termen lung, a celor pe termen
scurt, respectiv variatia totalului de datorii cumulate de-a lungul celor 3 exercitii financiare.

17

SURSA DATELOR INCLUSE IN PROIECT

CAPITOLUL 1 date despre firma: istoric, obiect de activitate, piete si concurenta;
http://www.alro.ro/
http://www.stk.ro/members/share/ALR_17102008.pdf
http://www.aluminiumleader.com/en/serious/industry/
CAPITOLUL 2 teorie despre surse de finantare, date tabele:
http://www.scrigroup.com/finante/SURSELE-DE-FINANTARE-ALE-INTRE53654.php
http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ALR&t=2
CAPITOLUL 3 teorie despre factorii de influenta asupra capitalului,date tabele:
http://www.efin.ro/analiza_financiara_1967/factorii_care_influenteaza_costul_capitalului.html
http://www.alro.ro/ri/rapoarte-alro
http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2011/FinancialReports/290411_Sit._Fin_individ_RAS_Ra
port_auditor.pdf
TABEL 2009-2010
http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2012/apr2012/RO/030512_ALRO%20NECONS%20OMF%
20ROM.PDF
TABEL 2010-2011
CAPITOLUL 4 TABEL DATORII
http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2011/FinancialReports/290411_Sit._Fin_individ_RAS_Ra
port_auditor.pdf
http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2012/apr2012/RO/030512_ALRO%20NECONS%20OMF%
20ROM.PDF

AM ADAUGAT ACEASTA PAGINA PENTRU A EXPLICA VALORILE

DIN TABELE IN SPECIAL SI SURSA DATELOR IN GENERAL

18