5 Modelul Mundell – Fleming

1. Ecuaţiile modelului

Modelul Mundell – Fleming este un model pentru o economie mică deschisă ce

presupune pe lângă echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe piaţa
monetară şi echilibrul balanţei de plăţi (BP).
Ecuaţia echilibrului balanţei de plăţi: BP = CA + KA = 0
CA (current account) – contul curent este format din:
a. balanţa comercială (E-X)
b. transferuri curente
c. venituri din muncă şi dobânzi

KA (capital account) – contul de capital este format din:

a. Intrări nete de capital (din investiţii directe, investiţii de portofoliu,
împrumuturi) – le vom nota cu CF (capital flows)
b. Modificarea activelor rezervelor valutare ale băncii centrale (
∆REZ )

În concluzie: CA + CF + ∆REZ = 0 .
Pentru a simplifica explicaţiile, în cele ce urmează vom considera că transferurile
curente, veniturile din muncă şi dobânzi sunt neglijabile, deci ecuaţia echilibrului
balanţei de plăţi se scrie:
BP : E − X + CF + ∆REZ = 0 (1)
Echilibrul general în cadrul modelului Mundell Fleming se obţine prin rezolvarea
sistemului format din ecuaţiile IS+LM+BP.

2. Determinanţii contului de capital

Intrările nete de capital dintr-o economie sunt determinate de o multitudine de factori

printre care: diferenţialul de rate ale dobânzii r − rf (unde rf este rata dobânzii pe
piaţa internaţională), diferenţialul de productivitate, nivelul lichidităţii pe piaţa
internaţională, gradul de liberalizare al contului de capital etc.:
CF = δ ( r − rf ) + alti determinanti
Coeficientul δ ţine de gradul de liberalizare al contului de capital:
a) contul de capital este complet restricţionat – mobilitatea fluxurilor financiare
nu se datorează diferenţialului de rate aale dobânzii: δ = 0 şi
CF = alti determinanti .
b) contul de capital este parţial liberalizat δ > 0 - există anumite restricţii la
intrarea sau ieşirea fluxurilor financiare din/în economie.
CF
c) contul de capital este complet liberalizat δ → ∞ ⇒ r − rf = → 0 ⇒ r = rf ,
δ
rata internă a dobânzii este egală cu rata dobânzii pe piaţa internaţională. Şi în

1
 acest caz mobilitatea fluxurilor financiare nu se datorează diferenţialului de
rată a dobânzii: CF = alti determinanti .

3. Regimul de curs de schimb

Pentru regimul de curs de schimb există două situaţii extreme:

a) curs de schimb perfect flotant – cursul de schimb se formează pe piaţa valutară

liber, prin confruntarea cererii cu oferta de valută, fără nicio intervenţie din
partea băncii centrale; în acest caz ∆REZ = 0 ;
b) curs de schimb fix – banca centrală asigură menţinerea unei parităţi fixe a
monedei naţionale faţă de o altă monedă sau un coş de alte monede. În acest
context, va interveni oricând există un surplus sau un deficit de valută pe piaţă,
deci ∆REZ ≠ 0 . Exemple de un asemenea regim de curs de schimb sunt
consiliile monetare existente în prezent în ţări precum Bulgaria, Estonia,
Lituania, Hong Kong etc.
4. Soluţia modelului Mundell – Fleming în funcţie de regimul de curs de
schimb şi de gradul de liberalizare al contului de capital

a) curs de schimb flotant, cont de capital restricţionat:

δ > 0, ∆Rez=0 ⇒ E - X + δ (r - rf )=0 , iar exporturile şi importurile depind
de cursul de schimb. În acest caz, în cadrul modelului Mundel Fleming
există trei necunoscute - PIB şi rata dobânzii (ca şi în modelul IS-LM) şi
cursul de schimb – şi trei ecuaţii – IS, LM şi BP.
b) curs de schimb flotant, cont de capital perfect liberalizat: δ → ∞ ⇒ r = rf .
În acest caz, în cadrul modelului există două necunoscute – PIB şi cursul de
schimb – şi 2 ecuaţii - IS şi LM. Ecuaţia BP nu este utilă în determinarea
variabilelor necunoscute, deoarece contul de capital nu depinde de
diferenţialul de rată a dobânzii şi va rezulta din ecuaţia BP ca fiind egal cu:
CA = − KA .
c) curs de schimb fix, cont de capital restricţionat: δ > 0, ∆Rez ≠ 0 . În acest
caz, în cadrul modelului există două necunoscute – PIB şi rata dobânzii – şi
2 ecuaţii - IS şi LM. Din ecuaţia BP va rezulta variaţia rezervelor băncii
centrale.
d) curs de schimb fix, cont de capital perfect liberalizat: δ → ∞ ⇒ r = rf . În
acest caz, în cadrul modelului mai există o singură necunoscută, PIB care
reiese din ecuaţia IS. Din ecuaţia BP va rezulta variaţia rezervelor băncii
centrale.

2
 Aplicaţii

1. Se consideră o economie descrisă de următoarele relaţii:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c(Y − T ) ; T = tY ; I = I 0 − gr ;

NX = E − X ; E = E 0 + aρ ; X = X 0 + mY − bρ ;

L = L 0 + l 1Y − l 2 r ;

(
CF = δ r − r f ; )
unde Y reprezintă PIB, C consumul, I investiţiile, G cheltuielile
guvernamentale (exogene), NX exportul net, C0 consumul autonom, c înclinaţia
marginală spre consum, T taxele, t rata fiscalităţii, I 0 investiţiile autonome, r
rata de dobândă internă, g senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă, E
exportul, E0 exportul autonom, a senzitivitatea exportului la cursul de schimb, ρ
cursul de schimb real, X importul, X 0 importul autonom, m înclinaţia marginală
spre import, b senzitivitatea importului la cursul de schimb, L cererea de bani, l1
inversul vitezei de rotaţie a banilor, l2 senzitivitatea cererii de bani la rata de
dobândă, CF contul de capital, δ senzitivitatea contului de capital la diferenţialul
de dobândă şi r f rata de dobândă pe piaţa de capital internaţională. Regimul valutar
este cel al cursului de schimb liber, iar contul de capital este restricţionat.

(a) Să se precizeze şi să se interpreteze semnul parametrilor a şi b.

(b) Să se scrie ecuaţiile care dau echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor, pe piaţa
monetară şi identitatea contabilă reprezentând constrângerea externă.

(c) Să se determine PIB, rata dobânzii şi cursul de schimb de echilibru, cunoscând

următoarele valori ale parametrilor: C0 = 700 ; c(1 − t ) = 0,544 ; G = 4000 ;
I 0 = 1400 ; g = 5000 ; a + b = 1200 ; l1 = 0,25 ; l2 = 8000 ; L0 = 300 ;
R N
E − X 0 = 300 ; = 15% ; = 40% ; N = 872, 73 ; R = 327, 27 ; P = 1; C0 = 700 ;
D D
r f = 8% , δ = 1000 , m = 0,15 .

(d) Să se compare senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă de pe piaţa naţională

cu senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă de pe piaţa externă.

2. Se consideră următorul model de tip Mundell-Fleming:

3
 Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c(1 − t )Y ; I = I 0 − gr ;

Pf
NX = NX 0 + n ⋅ Y f − mY + aε ;
Pi

L = L0 + l1Y − l2 r .

C0 = 10500 ; c = 0,8 ; t = 0,28 ; G = 28500 ; I 0 = 10000 ; g = 5500 ; a = 1700 ;

l1 = 0,28 ; l2 = 5000 , NX 0 = 200 ; n = 0.001 ; Y f =10 .000 .000 , m = 0,25 ;
L0 = 2000 , r f = 5% , P =1,05 , Pf =1.02 , M = 30000 .

Contul de capital este perfect de liberalizat, iar cursul este flotant.

a) Să se calculeze PIB, cursul nominal, rata dobânzii, consumul, mărimea

investiţiilor, ponderea deficitului bugetar în PIB, soldul contului curent şi
mărimea investiţiilor;

b) Se estimează că PIB potenţial este Y = 96000 . Cum se poate utiliza politica

fiscală sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potenţial. Ce
se întâmplă cu moneda naţională;

c) Nivelul PIB global ( Y f ) creşte cu 3%. Cu cât se modifică PIB, rata dobânzii,
cursul de schimb. Explicaţi, folosind eventual o diagramă IS-LM, modificările
din economia naţională;

d) Nivelul ratei de dobândă de pe piaţa internaţională ( r f ) creşte cu 0,5 pp. Cu

cât se modifică PIB, cursul de schimb şi rata dobânzii. Explicaţi, folosind
eventual o diagramă IS-LM, modificările din economia naţională;

e) Presupunem că evoluţia economiei globale se poate aproxima printr-un model

IS-LM. Să se arate că şocurile de politică bugetară la nivel global se transmit
în mod pozitiv la nivel naţional (i.e. o creştere a cheltuielilor guvernamentale
la nivel global generează o creştere a PIB intern), în timp ce şocurile de
politică monetară se transmit în mod negativ (i.e. o creştere a masei monetare
la nivel global generează o scădere a PIB intern).

3. Se consideră următorul model Mundell-Fleming:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c (Y − T ) ; T = tY ; I = I 0 − gr ;

Pf Pf
NX = E − X ; E = E0 + aε ; X = X 0 + mY − bε ;
P P

L = l1Y − l2 r ; CF = CF0 + δ (r − rf )

4
Cursul de schimb este fix, iar fluxurile de capital sunt restricţionate. Intervenţiile
băncii centrale pentru susţinerea cursului fix sunt sterilizate. Se cunosc următoarele
date: C0 =100 ; c = 0,875 ; t =0,3 ; G =1.405 ; I 0 = 800 ; g =3.600 ; a = 7 ;
b = 5 ; l1 = 0,25 ; l2 = 4.800 , E0 = 250 , X 0 = 100, m = 0, 25, δ = 1000 , CF0 = 0 . Se
ştie că rata fixă este ε = 3,5 , r f = 5% , P =1,06 , Pf =1.02 , M = 580 .

(a) Să se determine venitul naţional (Y ) şi rata de dobândă internă ( r ) .

(b) Să se calculeze şi să se explice impactul politicilor monetară şi fiscală asupra

venitului naţional şi a ratei dobânzii.

4. Se dau următoarele ecuaţii pentru modelul Mundell-Fleming:

Y = C + I + G + NX ;

C = C0 + c(1 − t )Y ; I = I 0 − g (r − π ) ;

Pf
NX = a + bε ;
Pi

L = l1Y − l2 r .

Se cunosc următoarele date: C 0 = 400 ; c = 0.85 ; t = 0.25 ; G = 500 ; I 0 = 860 ;

g = 2000 ; a = 50 .67 ; b = 11 ; l1 =1.1 ; l 2 = 7900 . Se ştie că rata fixă este ε = 24 ,
fluxurile de capital sunt libere şi r f = 16% , Pi =1.08 , Pf =1.02 , M S = 5200 .

(a) Să se determine nivelul venitului şi al ratei de dobândă de echilibru ( Y * , r * ) ;

N R
(b) Ştiind că raportul = 0.4 şi = 0.2 (N reprezintă numerarul în circulaţie, R
D D
sunt rezervele băncilor la banca centrală, iar D reprezintă nivelul total al depozitelor),
să se precizeze în ce sens şi cu ce valoare ar trebui să se modfice baza monetară, astfel
încât să se menţină paritatea cursului de schimb;

(c) În cazul în care are loc o creştere a ratei de dobândă pe piaţa internaţională cu 5 la
sută, iar banca centrală doreşte să păstreze baza monetară constantă, cu va trebui
devalorizată moneda naţională?

(d) Să se compare senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă de pe piaţa naţională

cu senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă de pe piaţa externă.

5. Se consideră următorul model de tip Mundell-Fleming:

Y = C + I + G + NX ;

5
 C = C0 + c(1 − t )Y ; I = I 0 − gr ;

Pf
NX = NX 0 + n ⋅ Y f − mY + aε ;
Pi

L = L0 + l1Y − l2 r .

C0 = 10500 ; c = 0,8 ; t = 0,28 ; G = 28500 ; I 0 = 10000 ; g = 5500 ; a = 1700 ;

l1 = 0,28 ; l2 = 5000 , NX 0 = 200 ; n = 0.001 ; Y f =10 .000 .000 , m = 0,25 ;
L0 = 2000 , r f = 5% , P =1,05 , Pf =1.02 , M = 30000 .

Contul de capital este perfect de liberalizat, iar cursul de schimb este fix, paritatea
fiind stabilită la nivelul ε = 3,15 .

a) Să se calculeze PIB, cursul nominal, rata dobânzii, mărimea masei monetare,

consumul, mărimea investiţiilor, ponderea deficitului bugetar în PIB, soldul
contului curent şi mărimea economiilor sectorului privat;

b) Se estimează că PIB potenţial este Y = 96000 . Cum se poate utiliza politica

fiscală sau politica monetară pentru a aduce economia la nivelul potenţial.
Cum trebuie să acţioneze banca centrală pentru a păstra cursul fix?

c) Nivelul PIB global ( Y f ) creşte cu 3%. Cu cât se modifică PIB, cursul real şi
rata dobânzii. Cum trebuie să acţioneze banca centrală pentru a păstra cursul
fix? Explicaţi, folosind eventual o diagramă IS-LM, modificările din economia
naţională;

d) Nivelul ratei de dobândă de pe piaţa internaţională ( r f ) creşte cu 0,5 pp. Cu

cât se modifică PIB, cursul real. Explicaţi, folosind eventual o diagramă IS-
LM, modificările din economia naţională;

e) Presupunem că evoluţia economiei globale se poate aproxima printr-un model

IS-LM. Să se arate că şocurile de politică monetară se transmit în mod pozitiv
la nivel naţional (i.e. o creştere a masei monetare la nivel global generează o
creştere a PIB intern). Dar şocurile de politică bugetară?

6. În cadrul modelului Mundell-Fleming (cont de capital liberalizat, curs flotant ) se

cunosc: C 0 = 1500 , X 0 = 600 , I 0 = 1500 , G=3400, E 0 = 800 , c=78%, m=22%,
P=1, M=2000, g=2000, r*=7%, l1 = 0.2 , l 2 = 2500 , a=20, b=18.

Y = C + I + G + E − X ; C = C o + c(Y − T ) ; I = I o − gr ; E = E o − aρ ;
X = X o + mY − bρ

Se ştie că dacă masa monetară se reduce cu 100 u.m., cursul de schimb se reduce cu
8.66316. Să se calculeze:

a) (Y*, r*), ponderea contului de capital, contului curent si a deficitului bugetar

in PIB;

6
 b) Pe piaţa internaţională rata dobânzii a urcat la 8%. Guvernul a hotarat să ia
măsuri pentru ca cursul să nu se modifice. Cu cât ar trebui modificate
cheltuielile guvernamentale astfel încât cursul să fie constant?

7. Economia este descrisă de următoarele ecuaţii: Y = C + I + G + E − X ,

C = C o + c(Y − T ) ; E = E 0 + αH ; α este cursul de schimb valutar,
M
α = α 0 + h( r − r f ) ; I = I o − gr ; l1Y − l 2 r = , D = G − T , CK = I − S ,
P
D
CC = E − X , d = , iar r f este rata dobânzii pe piaţa internaţională.
Y

(a) Să se calculeze: Y, r, E şi CC în punctul de echilibru;

(b) Se cunosc: p = 1; c = 80%; t = 30%; m = 0.22; l1 = 0.2 ; l 2 = 183 ; g = 228.75; h

= 10; α 0 = 2 ; r f = 8% ; C 0 = 50 ; X 0 = 30 ; I 0 = 200 ; E 0 = 300 ; H = 15; G = 450;
M = 280.75. Să se calculeze Y, r, S, E, I, d, CC, α .

(c) Să se calculeze ∆K E , ∆K α , ∆K CK , ∆K CC , unde k = 1 reprezintă variaţia

M
indicatorului în raport cu ∆ , iar k = 2 în raport cu ∆G , iar k = 3 în raport cu r f
P
.

(d) Să se menţioneze cu cât e puncte procentuale se modifică r şi cu câte procente se

modifică E, CC şi D în cazul în care rf creşte de la 8% la 12 %.

8. Se consideră următorul model Mundell-Fleming:

M
Y = C + I + G + E − X , l1Y − l2 r = , ρ = ρ0 − ρ1 ( r − rf )
P
Unde
C = C0 + c ( Y − T ) , I = I 0 − gr , E = E0 + a ρ , X = X 0 + mY − b ρ
G −T
Se consideră ponderea deficitului bugetar în PIB: d = . Se cunosc:
Y
C0 = 1400; c = 0,82; d = 0, 024; I 0 = 4200; g = 4500; l1 = 0,18; l2 = 6000; rf = 6%; m = 0, 2; ρ0 = 4, 2;
ρ1 = 7, 2; a = 320; b = 350; P = 1; G = 10000; M = 4700; E0 = 3500; X 0 = 2000

a) să se calculeze Y * , r * , ρ *
M 
b) să se calculeze ∆Y * , ∆r * , ∆ρ * în cazul în care ∆   = 100
 P
c) să se calculeze ∆Y , ∆r , ∆ρ în cazul în care . ∆G = 1000
* * *

Rezolvări

∆E ∆X
1. (a) Deoarece > 0 , a > 0 . În schimb <0 , b > 0 .
∆ρ ∆ρ

7
(b) +(c) Relaţia IS: Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − gr + G + E0 − X 0 + ( a + b ) ρ − mY ;
M
Relaţia LM: L0 + l1Y − l2 r = ;
P
Relaţia BP: E0 − X 0 + (a + b) ρ − mY + δ (r − r ) = BP = 0 .
f

Din relaţia BP ⇒ (a + b) ρ = − E0 + X 0 + mY − δ r + δ r (1)

f

Introducem (1) în relaţia IS:

Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − gr + G + E0 − X 0 − E0 + X 0 + mY − δr + δr f − mY (2)
l1 1 1 M
Din relaţia LM se obţine: r = Y + L0 − şi se introduce în (2)
l2 l2 l2 P

l1 1 1 M
Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − ( g + δ ) Y − ( g + δ ) L0 + ( g + δ ) + G + δr f
l2 l2 l2 P

1 1 M
C0 + I 0 − ( g + δ ) L0 + ( g + δ ) + G + δr f
l2 l2 P
Y* =
l
1 − c(1 − t ) + ( g + δ ) 1
l2

l1 1 1 M
r* = Y * + L0 −
l2 l2 l2 P

− E0 + X 0 + mY * −δr * +δr f
⇒ρ* =
a +b

1
k= 1 1 M
l1 , A = C0 + I 0 − ( g + δ ) L0 + ( g + δ ) + G + δr f
1 − c (1 − t ) + ( g + δ ) l2 l2 P
l2

Masa monetară se obţine din următoarea formulă:

N
+1
M = µM0 = D ( R + N ) = 2,154 ⋅1200 = 2584, 62 .
N R
+
D D
Înlocuind cu datele disponibile, se obţine:

k = 1,554 , A = 7893, 46 , Y * = k ⋅ A = 12266, 45

r* = 9, 775%

8
ρ * = 1, 2685

d) Pornim de la ecuaţia investiţiilor: I = I 0 − gr

- senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă de pe piaţa naţională =

∂I
= −g = −5000
∂r
∂I
- senzitivitatea investiţiilor la rata de dobândă de pe piaţa externă = =
∂r f
I = I 0 − gr ⇒ ∆I = − g∆r

l1
∆r se obţine din ecuaţia de echilibru pentru rata dobânzii: ∆r = ∆Y .
l2
∆Y se obţine din ecuaţia de echilibru pentru PIB: ∆Y = k ⋅ δ ⋅ ∆r f

l1 ∂I l
∆I = − g ⋅ ⋅ k ⋅ δ ⋅ ∆r f ⇒ f = − g ⋅ 1 ⋅ k ⋅ δ = −242,81 .
l2 ∂r l2
Investiţiile de pe piaţa naţională sunt mai sensibile la rata dobânzii interne.

2. a) Pornim de la faptul că în economie contul de capital este perfect liberalizat ceea

ce înseamnă că rata dobânzii este egală cu rata de dobândă internaţională.
r * =r f =0,05

Scriem ecuaţia IS:

pf 
Y = C 0 + c(Y − T ) + I 0 − gr + G + NX 0 + nY f − mY + aε 
p ⇒
T = tY , r = r f 

pf
Y = C 0 + c(1 − t )Y + I 0 − grf + G + NX 0 + nY f − mY + aε (1)
p

Scriem ecuaţia LM:

M  M
= L0 + l1Y − l2r (2) M − L0 + + l2 rf
P (3) Y * = 9 5 ,78 9 0
 ⇒ = L0 + l1Y − l2 rf ⇒ Y =
*
P
r = rf  P l1

Ce trebuia să observăm în ecuaţia (2)? Că nu mai există decât o necunoscută: PIB-ul!
În modelul Mundell Fleming cu cont de capital liberalizat şi curs flotant PIB-ul de
echilibru se obţine din LM. Din IS se obţine cursul de schimb de echilibru.
Revenim la ecuaţia 1:

9
 pf
Y * = C 0 + c(1 − t )Y * + I 0 − gr f + G + NX 0 + nY f − mY * + aε ⇒
p
Y * [1 − c(1 − t ) + m] − C 0 − I 0 + gr f − G − NX 0 − nY f p
ε =
*
(4) ε * = 3,414
a pf
C = C 0 + c(1 − t )Y = 65675 .5
* *
I * = I 0 − gr f = 9725
D* G
d* = = − t = 0,01753 S = Y * − C * − T * = 3293 .3
Y* Y*
pf
NX = NX 0 + nY f − mY * + aε * = −8109 .7
p

b) pentru a aduce economia la potenţial trebuie ca PIB-ul trebuie să se modifice cu

∆Y = Y − Y * = 209 .2

Pentru a determina ce tip de politică economică este eficientă ne uităm la formula

PIB-ului de echilibru (3).
M
− L0 + + l2 r f
Y* = P . Poate fi utilizată politica fiscală în modificarea PIB-ului? NU!
l1
Pentru că în formula PIB-ului de echilibru NU există nici o variabilă de politică
fiscală.
De aceea doar politica monetara (modificarea masei monetare) poate fi utilizată.
1 M M M ∆M
∆Y = ∆ ⇒∆ = l1 ∆Y = 58 .576 , ∆ = ⇒ ∆M = pl1 ∆Y = 61 .5
l1 P P P P
Pentru a determina ceea ce se întâmplă cu moneda naţională ne uitam la punctul de
echilibru al cursului de schimb formula (4).

[1 − c(1 − t ) + m]∆Y p
∆ε = = 0.0854
a pf

c) Dacă PIB-ul global creşte cu 3%, modificarea lui va fi egală cu

∆Y f = 0,03 * Y f 0 = 0,03 * 10000000 = 300000
Ce impact are această modificare asupra PIB-ului de echilibru? Nici una pentru că
Y f nu apare în formula PIB-ului de echilibru! De asemenea rata de dobândă este
egală cu r f deci nu se va modifica! ∆Y = 0, ∆r = 0 . impactul asupra cursului de
schimb se calculează tot în punctul de echilibru.
− n∆Y f p
ε* = = −1.02941
a pf

d) ∆r f = 0.005
Modificările se calculează, ca de obicei, în punctul de echilibru.
l
∆Y = 2 ∆r f = 89 .286
l1
[1 − c(1 − t ) + m]∆Y + g∆r f p
∆ε = = 0.0531
a pf

10
e) Ce se întamplă în cadrul modelului IS LM dacă cresc cheltuielile guvernamentale
în economia globală? Creşte PIB-ul extern Y f şi creşte rata de dobândă din
străinătate r f . Ne uităm în formula PIB-ului de echilibru pe piaţa naţională:

M
− L0 + + l2 r f
Y* = P . Se observă că dacă r f creşte atunci şi PIB-ul intern creşte!
l1
Ce se întamplă în cadrul modelului IS LM dacă creşte masa monetară în economia
globală? Creşte PIB-ul extern Y f şi scade rata de dobândă din străinătate r f . Din
formula PIB-ului de echilibru pe piaţa naţională se observă că dacă r f scde atunci şi
PIB-ul intern scade!

Observaţie: cum se modifică relaţiile ce descriu echilibrul şi senzitivităţile dacă cursul

de schimb nominal este fix şi egal cu 3,5 unităţi?

2. (a) Pentru a determina venitul naţional şi rata de dobândă, precum şi soldul

monetar al balanţei de plăţi trebuie să exprimăm ecuaţiile echilibrului pe piaţa
bunurilor şi a serviciilor şi pe piaţa monetară, precum şi identitatea contabilă
reprezentând constrângerea externă.

Echilibrul pe piaţa de bunuri şi servicii:

f
[1 − c(1 − t ) + m]Y + gr = C0 + I 0 + G + E0 − X 0 + ( a + b )ε P .
P

Echilibrul pe piaţa monetară:

M
l1Y −l2 r = .
P

Identitatea contabilă reprezentând constrângerea externă:

Pf
− mY + δr = BP − ( E0 − X 0 ) + δr f − ( a + b)ε .
P

Venitul naţional de echilibru:

 Pf g M 
Y * = k C0 + I 0 + G + E0 − X 0 + ( a + b )ε + ,
 P l2 P 

−1
 l 
Unde k = 1 − c(1 − t ) + g 1 + m .
 l2 

Rata de dobândă internă de echilibru:

l1 * 1 M
r* = Y − .
l2 l2 P

11
Înlocuind numeric obţinem k=1,2121; Y * = 3522 , r * = 6,95% .

(b) Politica fiscală

∆Y ∆r l
Multiplicatorii au formulele: = k > 0 şi = k 1 > 0 . Creşterea cheltuielilor
∆G ∆G l2
guvernamentale va genera creşterea venitului naţional şi a ratei de dobândă.

Politica monetară

∆Y g ∆r l 1
=k >0 = k 12 − > 0
Multiplicatorii au formulele: ∆ M  l2 şi  M  l2 l2 . Creşterea
  ∆ 
P  P
ofertei de monedă induce creşterea venitului naţional şi scăderea ratei de dobândă de
echilibru, ceea ce determină creşterea importurilor şi a ieşirilor de capital, deteriorând
echilibrul extern.

4. (a) Cursul de schimb este fix, iar capitalurile sunt perfect mobile. Putem
concluziona că r = r f = 16% .

Relaţia IS – echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor:

P
Y = C0 + c(1 − t )Y + I 0 − g ( r f − π ) + G + a + bε f ⇒
Pi

Pf
C0 + I 0 − g (r f − π ) + G + a + bε
Pi (1)
Y=
1 − c (1 − t )

Se cunosc toate elementele, mai puţin rata inflaţiei. Dar π = Pi −1 = 0.08

Înlocuind datele problemei în (1), se obţine următorul punct de echilibru:

Y * = 5241,39; k = 2, 7586

 r * = 16%

(b) Se determină masa monetară care corespunde echilibrului. În cazul în care regimul
de curs de schimb este fix, masa monetară este o variabilă endogenă.

M
= l1Y * − l2 r * = 1,1⋅ 5241,39 − 7900 ⋅ 0,16 = 4501,53
Pi

M
Masa monetară reală trebuie să scadă cu: ∆ = −698, 47 . Preţurile interne sunt
P
Pi =1.08 , deci ∆M = −754 . Pentru aceasta, banca centrală trebuie să modifice baza
monetară ( M 0 ), astfel:

12
 N
1+
∆M = µ ⋅ ∆M 0 , unde µ este multiplicatorul monetar, µ = D = 2.33
.
R N
+
D D

∆M
∆M 0 = = −323, 76 .
µ

(c) r f 1 = 1.05r f 0 = 0.16 8⇒ ∆ r f = 0.0 08

 ∆M = 0 M
 ⇒∆ =0
P
 i = const . P

M M l ∆r
LM: = l1Y − l2 r ⇒ ∆ = l1∆Y − l2 ∆r ⇒ ∆y = 2 = 57 .45
Pi Pi l1

Pf
C 0 + I 0 − g ( r f − π ) + G + a + bε
IS: Pi
Y= ⇒
1 − c(1 − t )

Pf
∆Y = k (− g∆r + b ∆ε ) ⇒ ∆ε = 3.54471 ⇒ ε1 = 27 .54472
Pi

1 1
−
ε1 ε 0
Devalorizarea monedei naţionale = = −12.87%
1
ε0

6. a)
∆ρ
l ( a + b ) = 1 − c ( 1 − t ) + m ⇒ t = 0, 28
M 1
∆
P
 Y * = 10875  d = 3,3%
 * 
 r = rf = 7% cc = −13, 72%
 ρ * = 18, 423 
  ck = 10, 45%
b)
l2
∆Y = ∆rf
l1
1 − c ( 1 − t ) + m  ∆Y + g ∆rf − ∆G
∆ρ =  = 0 ⇒ ∆G = 102,3
a+b

7. a)

13
 g − Hh M
C0 + I 0 + G + + E0 − X 0 + H α 0 − Hhrf
l2 P
Y* =
g − Hh
1 − c(1 − t ) + m + l1
l2

l1 * 1 M
r* = Y −
l2 l2 P
E * = E0 + H α 0 + Hh(r * − rf )

b)

k = 1, 3404; Y * = 1486, 2; r * = 9, 01%; α * = 2,1013; E * = 331,52;

I * = 179,38; S * = 158, 07; CC * = −25, 45; D = 4,1352

k lk 1 h l 
c) ∆1Y = − ( Hh − g ) , ∆1r = − 12 ( Hh − g ) − , ∆1E = H  k 1 ( g − Hh ) − 1
l2 l2 l2 l2  l2 

l1 l
∆ 2Y = k , ∆ 2 r = k , ∆ 2 E = Hh 1 k
l2 l2

l1  l 
∆ 3Y = − Hhk , ∆3 r = − Hh k , ∆3 E = Hh  − Hh 1 k − 1
l2  l2 

d)
∆rf = 0, 04
∆E  l   l 
= Hh  − Hh 1 k − 1 ⇒ ∆E = Hh  − Hh 1 k − 1 ∆rf = 324, 2
∆rf  l2   l2 

∆CC = −31; ∆D = 6,55

1
k= = 1,5624
8. a) l1
1 − c(1 + d ) + m + ( g + ( a + b ) ρ1 )
l2

Y * = k  C0 − cG + G + I 0 + E0 − X 0 + ( a + b ) ( ρ0 + ρ1rf ) +
( g + ( a + b ) ρ1 ) M  = 30165, 68
 l2 P 

l 1M
r* = 1 Y * − = 0,1216
l2 l2 P
ρ = ρ 0 − ρ1 ( r * − rf ) = 3, 7562
b)

∆Y = k
( g + ( a + b) ρ ) ∆ M
1

l2 P

14
 l1 1 M  ( g + ( a + b ) ρ1 ) 1  M
∆r = ∆Y − ∆ = k − ∆
l2 l2 P  l2 l2  P

 ( g + ( a + b ) ρ1 ) 1  M
ρ = − ρ1∆r = − ρ1  k − ∆
 l 2 l2  P
c) ∆Y = k (1 − c) ∆G
l l
∆r = 1 ∆Y = 1 (1 − c )k ∆G
l2 l2
l
∆ρ = − ρ1∆r = − ρ1 1 (1 − c )k ∆G
l2

15