Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie:
Finanţe Publice – Autori: Tatiana Moşneanu, Emilia Câmpeanu, Lucian Tâtu, Roxana
Tudor, etc. Editura Universitară
IMPOZITELE
Impozitele – sunt prelevări efectuate de către stat (autorităţi publice centrale şi locale) de la
persoanele fizice şi juridice cu titlu obligatoriu, nerambursabil şi, de regulă, fără o contra prestaţie
directă din partea statului.
ELEMENTELE IMPOZITULUI
Subiectul impunerii – reprezintă persoana fizică P.F. sau persoana juridică P.J. care
trbuie să plătească un anumit impozit pentru veniturile realizate pentru bunurile sau serviciile cumpărate
sau consumate de contribuabil
Contribuabilii sunt:
a. plătitorul – este cel care trebuie să plătească impozitul ( ex.- societăţile
pentru salariaţi )
b. suportatorul – este cel care suportă efectiv impozitul ( în cazul impozitelor
indirecte, accize, TVA )
Obiectul impozabil ( obiectul impunerii sau baza de calcul ) – poate fi un bun in sine
sau poatefi valoarea (TVA, accize)
Sursa – arată de unde se plăteşte impozitul
Asieta – reprezintă totalitatea normelor, metodelor şi mijloacelor de calculare a
impozitelor.
Termenul – reprezintă data limită până la care se poate plăti impozitul fără penalităţi
Facilităţi – reprezintă diminuarea la plată a impozitului dacă este plătit integral până la o
anumită dată (ex.- diminuarea impozitului local pentru plata impozitului până la data de 31.03.20…,
profitul reinvestit, reeşalonarea la plată)
Sancţiuni – reprezintă creşterea la plată a impozitului cu un procent stabilit dacă se
depăşeşte data scadentă până la care se poate plăti impozitul fără penalităţi
Cota de impunere.
Impunerea poate fi:
a. globală
b. separată
Impozitarea poate fi:
a. de repartiţie
b. de cotitate
Există şi impozite în sumă fixă.
Cotele de impunere sunt:
a. proporţionale
b. progresive simple
compuse
c. regresive
Materia impozabilă (valoarea materiei impozabile) se împarte în mai multe tranşe, pentru
fiecare stabilindu-se o cotă de impunere. Impozitul se determină aplicând această cotă asupra materiei
impozabile, conform încadrării în tranşă.
Exemplu:
0 - 10.000 u.m. ………. 10 %
10.001 - 20.000 u.m. ………. 20 %
20.001 - 40.000 u.m. ………. 30 %
peste 40.000 u.m. ………. 40 %
Materia impozabilă (valoarea materiei impozabile) se împarte în mai multe tranşe, pentru
fiecare stabilindu-se o cotă de impunere. Impozitul se determină însumând impozitele tranşelor
anterioare la care se adaugă produsul dintre:
a. diferenţa dintre valoarea efectivă a materiei impozabile şi minimul tranşei în care se
regăseşte aceasta.
b. cota de impunere aferentă tranşei în care se regăseşte valoarea materiei impozabile.
Exemple:
Se dă următoarea valoare a unui venit realizat Vi = 50.000 u.m. Să se calculeze
impozitul care se datorează statului folosindu-se următoarele metode:
a. metoda cotei progresive simple – P.S.
b. metoda cotei progresive compuse – P.C.
Aplicaţii:
Pentru un venit de 2.000 u.m., se aplică următoarele modalităţi de impozitare:
a. până la 1.000 = 10 %
între 1.001 – 1.700 = 100 u.m. + 12 % pentru ceea ce depăşeşte 1.000 u.m.
între 1.701 – 2.500 = 184 u.m. + 15 % pentru ceea ce depăşeşte 1.700 u.m.
b. cota unică de impozitare – 15 %
c. cota progresivă simplă astfel:
- până la 1.000 = 12 %
- între 1.001 – 1.500 = 15 %
- între 1.501 – 2.000 = 18 %
- între 2.001 – 2.500 = 19 %
Rezolvare:
a. 184 + 45 = 229 u.m.
b. 2.000 * 15 % = 300 u.m.
c. 2.000 * 18 % = 360 u.m.
d. 260 + 50 = 310 u.m.
e. 2.000 * 17 % = 340 u.m.
Rezolvare:
V1 = 3.000 u.m. → imp. = 3.000 – 2.000 * 15 % = 150 u.m.
V2 = 5.000 u.m. → imp. = 225 + (20 % * 1.500) = 225 + 300 = 525 u.m.
V3 = 6.000 u.m. → imp. = 525 + (25 % * 1.000) = 525 + 250 = 775 u.m.
a. răspuns greşit – 150 + 525 + 775 = 1.450 ≠ 3.500 u.m.
b. răspuns greşit – 14.000 – (150 + 525 + 775) = 14.000 – 1.450 = 12.550 u.m.
c. răspuns greşit
d. răspuns greşit – 525 + 775 = 1.300 ≠ 675 u.m.
e. răspuns corect – 150 + 775 = 925 u.m.
Patru dintre acţionarii unei societăţi comerciale deţin următoarele cote de participare
la capitalul social:
A. 17 %, B. 12 % C. 8 % D. 7 %
Profitul total al societăţii este de 400.000.000 u.m.. Din acesta, 17 % revine societăţii,
iar restul se repartizează acţionarilor sub formă de dividende. În statul respectiv se impune separat
profitul societăţii cu o cotă proporţională cu 34% şi separat se impozitează dividendele acţionarilor.
Cotele progresive de impozitare a dividendelor sunt:
- între 21.000.000 şi 24.000.000 = 16 %
- între 24.000.001 şi 30.000.000 = 17 %
- între 30.000.001 şi 40.000.000 = 20 %
……………………………………………….
- între 50.000.001 şi 60.000.000 = 30 %
Să se determine:
a. venitul societăţii
b. impozitul pe venitul societăţii
c. cuantumul impozitului pe dividendele cuvenite celor 4 acţionari
Rezolvare:
a. 400.000.000 * 17 % = 68.000.000 u.m.
b. 68.000.000 * 34 % = 23.120.000 u.m.
c. 400.000.000 – 68.000.000 = 332.000.000 u.m.
A. 332.000.000 * 17 % = 56.440.000 u.m.
- impozit dividende = 56.440.000 * 30 % = 16.932.000 u.m.
B. 332.000.000 * 12 % = 39.840.000 u.m.
- impozit dividende = 39.840.000 * 20 % = 7.968.000 u.m.
C. 332.000.000 * 8 % = 26.560.000 u.m.
- impozit dividende = 26.560.000 * 17 % = 4.515.200 u.m.
D. 332.000.000 * 7 % = 23.240.000 u.m.
- impozit dividende = 23.240.000 * 16 % = 3.718.400 u.m.
O persoană fizică doreşte să introducă in instanţă două acte separate pentru redobân-
direa unor drepturi. Pentru primul caz, evaluarea revendicării în bani este de 15.629 u.m. Pentru al doilea
caz, evaluarea revendicării în bani este de 221.597 u.m. Ce taxă judiciară de timbru are de plătit persoa-
na în cauză la depunere dosarului şi începerea acţiunilor, cunoscându-se că se practică conform
procedurilor legale următoarele grile de calcul:
- între 3.801 – 19.000 = imp. este 279 + 6 % pentru ceea ce depăşeşte 3.800 u.m.
…..………………………………………………………………………………………….
- peste 189.500 u.m. = imp. este 4.520 + 1 % pentru ceea ce depăşeşte 189.500 u.m.
Rezolvare:
V1 = 15.629 u.m.
V2 = 221.597 u.m.
- imp. 279 + 6 % * ( 15.629 – 3.800) = 279 + 6 % * 11.829 = 279 + 710 = 989 u.m.
- imp. 4.520 + 1 % * (221.597 – 189.500) = 4.520 + 1 % * 32.097 = 4.520 + 321 = 4.841 u.m.
Impozitul total = 989 + 4.841 = 5.830 u.m.
PRESIUNEA FISCALĂ
( GRAD DE FISCALITATE; SARCINĂ FISCALĂ; PRESIUNEA FISCALĂ )
unde:
Pf Imp i ‗ Imp i x 100 Pf Imp i – presiune fiscală asupra unui impozit ,, i ’’
Σ Imp
CURBA LUI LAFFER
Zonă inadmisibilă
Metoda scutirii
A. Scutirea progresivă – venitul oţinut în S.O. (statul de origine a venitului, statul
străin) şi pentru care se plăteşte impozit în S.O. se cumulează cu venitul obţinut în S.R. (statul de
rezidenţă, propriul stat), pentru venitul cumulat stabilindu-se cota de impunere practicată din S.R.
dublă impunere
ISO = VSO * Ci SO
unde:
ISO – impozitul din statul de origine
VSO – venitul din statul de origine
Ci SO – cota de impunere din statul de origine
B. Scutirea totală – venitul obţinut în S.O. şi pentru care se plăteşte impozitul în S.O.
nu se are în vedere în scopul impozitării în S.R.
MST ISR = VSR * Ci SR * VSR
Metoda creditării
A. Creditarea obişnuită – Impozitul datorat şi plătit în S.O. este permis a se deduce
din impozitul datorat în S.R. dar nu integral ci numai până la limita impozitului aferent în S.R. pentru un
venit egal cu cel obţinut în S.O.
MC OB ISR = ISR dat - ISO
Aplicaţii:
Să se determine ISO (impozitul în statul de origine), ISR (în statul de rezidenţă),
VN (venitul net), Gf (gradul de fiscalitate), Df (deprecierea fiscală) în următoarele 8 situaţii:
Nr. Situaţie /
ISR IT VN Gf Df
Crt. Cazul
16.000+3.200 40.000-19.200 19.200/40.000
1 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, IG 16.000
=19.200 =20.800 *100=48%
–
2 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, IS 8.800 12.000 28.000 30% –
Legendă tabel
CFisc – convenţie fiscală
CF – codul fiscal
∃ – există
∃ – nu există
DIJI – dublă impunere juridică internaţională
IG – impunere globală
IS – impunere separată
MSP – metoda scutirii progresive
MST – metoda scutirii totale
COB/IG – creditare obişnuită / impozitare globală
COB/IS – creditare obişnuită / impozitare separată
CT/IG – creditare totală / impozitare globală
CT/IS – creditare totală / impozitare separată
ISO – impozitul din statul de origine
Notă!
Degrevarea fiscală – reprezintă o economie pentru contribuabil, un impozit sau o
diferenţă de impozit pe care ar fi trebuit să il plătească şi nu o plăteşte datorită aplicării convenţiei fiscale
Degrevarea fiscală - este o facilitate (renunţare) la a încasa un impozit sau o
diferenţă de impozit, acordată de către stat conform angajamentului din prevederea fiscală, este o
renunţare benevolă din partea statului de a încasa anumite venituri în scopul eliminării sau diminuării
barierei fiscale numită DIJI pentru a permite libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor, serviciilor.
Rezolvare:
Formule:
ISO = VSO * Ci SO
IT = ISR + ISO
VN = VT – IT
Gf ‗ IT ∗ 100
VT SP
Df = ISR ∃ DIJI – ISR ∃ DIJI ST
COB
CT
ISR = (16.000 + 24.000) * 40% = 16.000 u.m.
ISO = 16.000 * 20% = 3.200 → valoare constantă
ISR = 16.000 * 10% + 24.000 * 30% = 8.800 u.m.
MSP ISR = VSR * Ci SR (VSR + VSO) = 24.000 * 40% = 9.600 u.m.
MST ISR = VSR * Ci SR *VSR = 24.000 * 30% = 7.200 u.m.
ISR IG = ISR dat – ISO (ISO = VSR * Ci SR ; VSR=VSO) = 16.000 – 16.000 * 10% = 14.400 u.m.
1.600
ISR IS = ISR dat – ISO (ISO = VSR * Ci SR ; VSR=VSO) = 8.800 – 16.000 * 10% = 7.200 u.m.
1.600
ISR = ISR dat – ISO = 16.000 – 3.200 = 12.800 u.m.
ISR = ISR dat – ISO = 8.800 – 3.200 = 5.600 u.m.
Într-o convenţie fiscală pot să fie precizate două sau toate metodele sau metode mixte aşa
cum doresc părţile contractante pentru anumite categorii de venituri.
Fiecare stat, pentru reducerea volumului lucrărilor (calculelor) reducerea birocraţiei poate să
stabilească prin lege un mod de calcul diferit de cel prevăzut în modelele OCDE şi ONU.
În România, codul fiscal şi normele metodologice precizează o formă de calcul aproximativă
comparativ cu calculul de mai sus.
Aplicaţie:
Să se determine ISR în cazul aplicării metodelor de eliminare a dublei impuneri,
cunoscându-se următoarele:
- VSO = 22.000 u.m.
- Ci SO = 10%
- VSR = 38.000 u.m.
- Ci SR = pentru 22.000 ………… 8 %
38.000 ………… 40 %
60.000 ………… 45 %
De rezolvat!!!
Aplicaţie:
A. Să se determine ISR, gradul de fiscalitate şi degrevarea fiscală în cele 8 cazuri,
cunoscându-se următoarele:
- VSO = 22.000 u.m.
- VSR = 48.000 u.m.
- Ci SR = pentru 22.000 ………… 20 %
48.000 ………… 30 %
70.000 ………… 40 %
- ISO = 22.000 * 10 % = 2.200 u.m.
Rezolvare:
∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG ISR = (22.000 + 48.000) * 40 % = 28.000 u.m.
Gf = 30.200 / 70.000 = 0,43 = 43 %
Df = ø
∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IS ISR = (22.000 * 20 %) + (48.000 * 30 %) = 18.800 u.m.
Gf = 21.000 / 70.000 = 0,30 = 30 %
Df = ø
∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = MSP ISR = (48.000 * 40 %) = 19.200 u.m.
Gf = 19.200 + 2.200 = 21.400 / 70.000 = 0,31 = 31 %
Df = a. 28.000 – 19.200 = 8.800 u.m.
b. 18.800 – 19.200 = (–) 400 u.m.
∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = MST ISR = 48.000 * 30 % = 14.400 u.m.
Gf = 14.400 + 2.200 = 16.600 / 70.000 = 0,24 = 24 %
Df = a. 28.000 – 14.400 = 13.600 u.m.
b. 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m.
∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG ISR = 28.000 – 22.000 * (??)
MCOB
Deoarece Ci SO = 10% < Ci SR = 20% Metoda nu se aplică
DATORIA PUBLICĂ
Creditul public. Pentru acoperirea cheltuielilor unei perioade de timp, statul poate recurge la
împrumuturi, el fiind debitorul iar creditorii săi fiind PF şi PJ deţinătoare de resurse băneşti care au
cumpărat titlurile de stat lansate pe piaţă.
Datoria publică poate fi:
- internă
- externă
Datoria publică – cuprinde totalitatea creditelor contractate şi garantate de stat şi de
administraţiile publice locale. Datoria publică poate fi internă de la PF; PJ interne sau externă de la
PF; PJ nerezidente.
Datoria publică la nivel central
la nivel local Sunt trecute în registre speciale
unde:
DPT = DPI + DPE DPT – datoria publică totală
DPI – datoria publică internă
DPE – datoria publică externă
Serviciul datoriei publice ( SDP ) – reprezintă sumele de rambursat într-o perioadă de timp
(de regulă 10 ani) + dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli.
unde:
RA DPT – rate anuale ale datoriei publice totale
Dob DPT – dobânda aferentă datoriei publice totale
CM DPT – comisioane aferente datoriei publice totale
AC DPT – alte cheltuieli aferente datoriei publice totale
Notă!
Indicatorii de mai sus nu reflectă datoria statului pe mai mulţi ani ( suma totală pe un
împrumut – de ex. datoria unui credit pe 10 ani ) ci reflectă datoria statului pentru anul curent.
Indicatorul orientativ – arată în ce măsură statul aflat în situaţii dificile ( dpdv politic,
financiar, social ) poate să onoreze ( achite ) datoria publică externă DPE (o cheltuială publică ) pe
seama încasărilor din exportul de mărfuri şi servicii ( încasări şi din sistemul public şi privat ).
Dob DPE * 100 Indicator orientativ
ÎEMf S
Aplicaţie:
Se cunosc următoarele date privind datoria publică a Turciei
Nr. To T1
Indicatori U.M.
Crt. 2.000 2.001
1 Datoria publică totală din care: 63.416 178.193 mld. lire
2 Datoria publică internă 36.421 122.157 mld. lire
3 Datoria publică externă 26.995 56.036 mld. lire
4 P.I.B. 124.982 342.517 mld. lire
5 Cursul valutar 1.225,50 1.507,20 umn/$
6 Populaţia 67,38 68,61 mil. loc
Să se determine:
a. indicatorul de analiză a datoriei publice
b. structura datoriei publice
Rezolvare:
A. ± ΔDPT(1-0) = DPT1 – DPT0 = 178.193 – 63.416 = 114.777 mld. lire
± ΔDPT(1/0) ‗ 178.193 – 63.416 * 100 = 181 %
63.416
DPT/loc(1-0) ‗ DPT1 * 1.000 _ DPT0 * 1.000 ‗ 178.193.000 _ 63.416.000 ‗ 1.656.018 lire/loc
P1 P0 68,61 67,38
DPTUSD/loc(1-0) ‗ DPT1 * 1.000 _ DPT0 * 1.000 ‗ 178.193.000 _ 63.416.000 ‗ 955 USD/loc
P1 * CSV1 P0 * CSV0 68,61*1.507,2 67,38*1.225,5
De continuat!