UNIVERSITATE: CRAIOVA FACULTATEA:STIINTE SOCIALE SPECIALIZAREA:SOCIOLOGIE

Tropice Triste-Claude Levi Strauss

Coordonator stiintific: Lect. univ. drd. Constantin Craitoiu St udent:Panduru Anca

Craiova decembrie 2009

I Biografie

Claude Levi Strauss,cel numit Parintele antropologiei modernes-a nascut pe 28 noiembrie 1908 in Belgia ,tatl sau a fost pictor astfel ncat copilul Claude Levi-Strauss a luat inca de mic contac cu artelei cu frumosul .A crescut pe o strada numit dup pictorul Claude Loraine a crui oper a admirat-o ntotdeauna i despre care a scris ulterior. ntr-un elogiu funebru pe care l aduce omul de cultur Roger-Pol Droit, activitatea lui Lvi-Strauss e definit simplu, pe nelesul tuturor: pe ci diverse i convergente, s-a strduit s neleag aceast mare main simbolic reunind toate planurile vieii umane, de la familie la credinele religioase, de la operele de art la felul de a sta la mas. ... S-ar putea spune c a descifrat solfegiul spiritului. A studiat Drept si Filosofie la Universitatea din Sorbonna.Nu a dorit s-i continue studiile de drept urmand calea filosofiei. n anul 1935 dupa ce a predate caiva ani la liceu a decis s accepte oferta de a face parte,alturi de sotia sa dina , dintr-o misiune cultural n Brazilia ,unde ar fi lucrat ca profesor visitator, de sociologie la o universitate din Sao-Paulo .A locuit in Brazilia pentru mai mult de 4 ani, in aceasta

perioada manifestnd un interes crescand pentru etnografie astfel c a participat alturi de sotia sa,un etnograf recunoscut, la mai multe cercetari de teren in Pdurea Amazonian.La inceput au studiat pentru o perioada destul de scurta de timp triburile Guaycuru si Bororo .In anul 1938 si-au reluat expeditia focalizandu-i atenia asupra triburilor: Nambikwara si Tupi-Kawahib .n timpul expediiei soia sa a suferit o leziune destul de severa care a impeidicat-o s continue expediiaastfel nct muncaei c i-a revenit Lui Levi Strauss;munc care i-a schimbat complet viziunea asupra lumii si care a constituit piatra de temelie a muncii sale ca antropolog. n anul 1939 s-a ntors in Franta care se afla in rzboi fiind ncorporat in armata si alocat ca agent de legatura la linia Maginot.Dupa capitularea Frantei a obinut un post de professor la un liceu din Montpellier dar a fost concediat din pricina faptului ca era evreu.In 1941 a reusit sa fuga in New York unde a obinut o slujba la Universitatea New school for social research.Acolo a cunoscut cativa savani francezi care i-au influenat definitiv gandirea si concepia despre lume si tiin,alaturi de acetiac punand bazele unui soi de universitate de exil numita: cole Libre des Hautes tudes. Tot n aceast perioada i-a cunoscut pe Roman Jakobson, care a determinat concepia sa structuralista dar si pe Frantz Boas apropierea de acesta ajutandu-l s fie mult mai uor acceptat in America. n 1949 a publicat lucrarea : Structures lmentaires de la parentcare a primt critici pozitive fiind considerat una dintre cele mai preioase lucrari antropologice despre rudenie. A continuat s publice pn spre sfaritul anilor 40 i nceputul anilor 60 ;n aceasta perioad ocupand mai multe funcii precum cea de la Musee de LHomme apoi La ecole practique des Haute Etudes iar n anul 1959 devenind profesor titular al catedrei de antropolgie sociala la College de France. Adevarata recunoatere vine odata cu publicarea cartii Tropice triste,aceast carte dovedindu-se a fi mult mai mut decat o lucrare de specialitate caci ea mbin literatura cu filosofia si etnografia fiind una dintre marile capodopere ale secolului.Tropice triste a fost atat de bine primita de critici ncat organizaorii Premilor Gongort i-au cerut scuze c nu ii pot oferii un premiu ntrucat cartea sa nu este un roman propiu-zis.

n 1962 a publicat una dintre cele mai importante lucrari ale sale :Gandirea salbatica Studiind viata si ritualurile unor triburi, antropologul a dedus c indigenii vizati de observatia experimental au o alta perspectiva asupra lucrurilor i le pot intelege doar folosind acele structuri de gandire pe care le-au mostenit sau invatat de la tribul de apartenenta.Cele doua carti Tropice Triste si Gandirea salbatica sunt cele care cuprind esenta omului Claude LeviStrauss,cele care ne ajut s-l inelegem i cele care i prezint traiectoria ca om de stiinta. Acestor cri i urmeaz volumul Mithologiques,care urmarete evoluia miturilor altfel spus avand in vedere evolutia unui singur mit Levi Strauss cerceteaz diverse triburi pentre a vedea cum este acesta inteles ,ce particulariti capat.Aceasta este una dintre cele mai cunocute lucrari ale sale cci explicitand miturile a reusit sa descopere noi tipuri de inrudire,de raporturi cauzale de structure ale gandirii primitive care dovedesc aspect fundamentale commune in pofida distantelor enerome la care se gasesc unele fata de altele. (i.marculescu,lupta de clasa,seria a v-a,anul XLVII,mai 1967pag102103) Remarcabilele rezultate obtinute in domeniul cercetarii stiintifice s-au datorat mai ales aplicarii metodei de analiza strucurala la studiul problemelor de etnologie.Levi Strauss se numarara printe structuralistii de seama ai omenirii acesta considerand indispensabila studierea raporturilor dintre elementele intregului ,explicarea raporturilor cauzale inre structuri ,definirea sistemului acestor raporturi ,degajarea structurii subiacente a fiecarei institutii si obicei.El considra structuralismul o metoda de analiza care poate ajuta etnograia sa elucideze diferite mistere:cercetarile de structura nu revendica un domeniu propiu printre faptele societatii;ele constituie mai curand o metoda suscesibila de a fi aplicata a diverse problem etnologice iar ele se inrudesc cu formele de analiza structural in uz in domenii diferite(Claude levi strauss,Antrophologie structural,Plon,1958,pag306). Cercetarile structuraliste ale lui Levi Strauss au inovat etnologia in analiza sa structuralista putand fi gasite si cateva elemente ale materialismului. Claude Levi-struss a folosit aceasta metoda in majoritatea cartilor sale importante,dintre acestea amintim:La vie familial et sociale des indigens Nambikawara,Les structures elementaires de la

parente.Race et histoire,antrophologie strcturale,Le totemisme daujourdhui,La pensee sauvage,M ithologiques etc. Elogiile ce i se aduc n aceste zile lui Claude Lvi-Strauss, l calific drept un cercettor angajat, preocupat, cum l arat jurnalul ce formeaz substana Tropicelor triste, de dezastrele planetare, de distrugerea diversitii umane, de ecologie, nainte ca ea s devin la mod, nclinat spre budism i extrem de reticent fa de islam. Altfel spus, un om al timpului su i, prin extensie, al timpurilor noastre.

II.Tropice Triste,opinii critice

Una dintre primele lucrri de amploare ale antropologului ,Tropice Tristetinde s se apropie mult mai mult de specificul unui jurnal de cltorie cu caracter etnografic dect de o lucrare tiinifica cu caracter structuralist. Descrierea detaliata din Tropice a acestor societati a reprezentat piatra de temelie pentru cercetarile si operele ulterioare, mai ales in ceea ce priveste metoda de analiza numita structuralism. In Antropologie structurala Levi-Strauss citeaza pasaje intregi din Tropice, pe care le explica cu ajutorul demersului structuralist. Studierea triburilor primitive l-a ajutat pe autor in definirea miturilor si relatiilor de rudenie, in descoperirea de raporturi cauzale si structuri ale gandirii primitive; aspecte prezentate pe larg in Gandirea salbatica si ciclul Mitologice Una dintre capodoperele secolului nostru ,Tropice Tristeeste dificil de ncadrat ca aparinnd unui anumit gen literar cci ea este in egal msur: jurnal de cltorie,carte cu memorii,lucrare etnografic,avand un pronunat caracter filosofic. ns mai presus de toate acestea,Tropice triste este o carte autobiografic care ne permite sa ptrundem dincolo de imaginea savantului,cartea ne ofer posibilitatea de a cunote omul cu preocuparile si gndurile sale ,in evoluia sa profesional. Noutatea tiinific adus de tropice triste consta mai ales in aportul original si innovator prppus de autor pentru a cunote cultura,cutumele ,obiceiurile unor popoare primitive,putin cunoscute lumii stiintifice si mai ales publicului larg.Claude Levi Straus a cercetat zonele Braziliei, pupulatate de civilitati aflate inca in stadiul primitive, incercand sa le aduca la cunostinta publicului si intr-o oarecare maniera sa explice modul de viata si cultura lor ,care desi necunoscuta pana atunci s-a dovedit a fi nu mai putin fascinante decat alte culturi. Cartea este i o dare de seam etnografic, n contextul creia antropologul este doar cel care se aventureaz acolo unde intelectualii cafenelelor din Paris, diplomaii din Sao Paolo, chimistul ori filosoful nu ndrznesc s mearg. Mistica muncii de teren se regsete mereu reafirmat. Textul e, astfel, i filosofic: Lvi-Strauss a descoperit contractul social" al lui Rousseau la indienii nambikwara din Brazilia (ibid. pag. 362), denunnd impactul civilizaiei occidentale

asupra societilor non-occidentale. E adevrat c antropologul a fost prezent, a vzut i a analizat, dar specific crii Tristes Tropiques i este originalitatea de a ne spune c, la urma urmelor, a fi fost acolo este o experien cu gust amar, care nu poate conduce dect spre fraud, minciun ori decepie. Pentru a-i cunoate pe slbatici, nimic nu ne folosete s ni-i apropiem fizic; tot ceea ce trebuie s facem este s le reducem expresiile culturale la modele abstracte de relaii: Dorisem s merg pn la extrema slbticie; speram s fiu rspltit din plin printre aceti graioi indigeni, pe care nimeni nu-i mai vzuse naintea mea i pe care nimeni, poate, n-avea s-i mai vad dup mine. La captul unui parcurs entuziast, m apropiasem mult de aceti slbatici. Din nefericire, prea tare chiar. Pentru c, de fapt, existena lor nefiindu-mi revelat dect n ultimul moment, nu putusem s le dau timpul acela absolut necesar pentru a-i cunoate. Resursele precare de care dispuneau, starea de degradare fizic n care ne gseam, eu i tovarii mei, [... ] nu-mi permiteau dect un scurt chiul de la coal", n locul unor luni de studii. Erau acolo, pregtii s-mi arate obiceiurile, i credinele lor, iar eu nu le tiam limba. Tot att de aproape de mine ca i propriami imagine n oglind, puteam s-i ating, dar nu s-i i neleg. Primeam, prin urmare, din partele att recompensa, ct i pedeapsa. Cci nu era oare vina mea i a meseriei mele s cred c unii oameni nu sunt ntotdeauna oameni ca oricare alii, c unii merit mai mult interes i atenie doar pentru c pielea lor e colorat" i obiceiurile lor ne mir? Era, ns, suficient ca eu s-i intuiesc, pentru ca, de ndat, ei s se despoaie de toat stranietatea lor: a fi putut la fel de bine, atunci, s rmn n satul meu" Etnologul, pare s spun Lvi-Strauss, este prins ntr-o capcan a dilemei: el i poate atinge" pe slbatici, dar nu-i poate nelege"! Suntem departe de optimismul epistemologic al lui EvansPritchard. Pentru Lvi-Strauss, e de dorit s se renune la proximitatea ntlnirii cercettor indigen: cercettorul trebuie s se orienteze mai degrab ctre producia cultural atemporal, precum miturile, ritualul ori literatura, care sunt singurele demne i n stare de a fi transformate n generalizri n universalii". Lumea real i concret se vede, prin urmare, redus, la LviStrauss, la cteva izomorfisme ori opoziii de tip binar; actorii sociali se vd dizolvai" n cteva opoziii formale. Analiza popaorelor bastinase merge uneori pana la studierea istoriei acestora Claude Levi Strauss fiind interest in primul rand de unitatea lor istorica a acestora dar si de insemnatatea lor pentru istoria celor doua Americi.Infruntand numeroase greutati antropologul reuseste totusi sa raspunda unor intrebari referitoare la evolutia culturii lor, la miscarile demografice care s-au produs o data cu trecerea timpului etc. Aceasta carte se dovedeste a fi o marturie veridica ,bazata pe date stiintifice obtinute de autor in urma cercetarilor de teren efectuate in timpul expeditilor sale in zonele mai putin civilizate din Brazilia.Cartea infatiseaza lucrurile vazute ,traite ,interpretate de autor iar in unele cazuri intamplarile vorbesc de la sine.

Insasi titlu lucrarii este o impresie a autorului caci lui Levi Strauss atmosfera din tropicele ii produce o stare de tristete din cauza realitatii existente acolo a mizeriei in care sunt nevoiti sa-si duca viata bastinasii dar si a permanentei exploatari a acestora de catre colonialisti. Cartea este structurata in noua parti insumand 40 de capitol. Primele trei parti prezinta reflectiile autorului despre parasirea Europei si vizitarea Lumii Noi si a Tropicelor, comparand primele impresii cu vizitele ulterioare. Cartea debuteaza cu fraza : Detesc calatoriile si exploratorii. Si iata-ma gata sa-mi povestesc expeditiile,autorul manifestandu-si inca de la inceput dispretul fata de superficialitatea povestilor de calatorie.In continuare autorul isi argumenteaza afirmatia spunand ca aventura nusi are locul in meseria de etnolog, este doar o servitute care copleseste munca in sine cu timpul pierdut pe drum saptamani si luni de-a randul, cu povara foamei, a oboselii, uneori a bolii,incercand sa indeparteze imagine romantata pe care cititorii si-o creeaza in general referitor la meseria de etnograf.acesta doresta sa sugereze ca aventurile ,intamplarile tragic sau dimpotriva comice sunt parti obisnuite ale muncii de explorator asa cum e lectura de exemplu ,pentru alti oameni. Textele lui Lvi-Strauss sunt opace; el nu dorete ca noi s privim prin intermediul lor pentru a putea vedea cum triete un popor. Populaiile concrete, vii nu sunt obiectul su de studiu; el nu are de gnd s ne familiarizeze cu organizri sociale concrete. Cci, pentru un astfel de scop, efortul de a ntlni slbatici nu trebuie s aib loc sub tropice: aceast aventur prin lume, In ncercarea di a descoperi omul, este, n adevratul sens al cuvntului, o cutare zadarnic; surprindem, din aceste cuvinte, dezgustul su, exprimat chiar n prima fraz a crii: Ursc cltoriile i exploratorii". In partea a doua a cartii intitulata Foi de drum,in Capitolul 6 cum devii etnograf autorul isi marturiseste pasiunea pentru etnografie ,prezentandu-si traiectoria profesionala si explicand ce anume l-a indreptat catre acest domeni,auroul sugereaza chiar ca unul dintre motivele care l-au facut sa imbratiseze meseria de antropolog este o "afinitate de structura" intre "civilizatiile studiate" si "propria gandire".Acesta spunea ca Mie etnografia imi da o satisfactie intelectuala [] Propunandu-mi sa studiez omul, ma elibereaz de indoiala.autorul subliniaza totodata si faptul ca stdile etnografice au o importanta covarsitoare in dezvoltarea antropologiei sociale Cea de-a patra parte Pamantul si Oamenii contine o analiza geografica a evolutiei colonizarii in America de Sud, facand totodata referiri la procese asemanatoare din India si Pakistan. De asemenea, Levi-Strauss denunta exploatarea bastinasilor de catre colonisti. Autorul este profund impresionat de conditiile precare in care traiesc populatiile de la tropice.De aici vine de fapt si Titlul cartii TRopice Triste caciin viziunea sa tropicele sunt triste ,sarace si exploatate. Sectiunile cinci-opt se concentreaza asupra descrierii triburilor pe care autorul l-a cercetat in timpul numeroaselor sale expeditii.Levi Strauss manifesta un interes deosebit pentru relatiile din cadrul familiei ,pentru ritualurile de-a dreptul magice dar si pentru modul de viata al bastinasilor.

Partea a noua Reintoarcerea inchide cartea .Aceasta parte este mai mult de facture filosofica cuprinzand reflectii despre rolul antropologiei ca stiinta ,despre efectele si importanta calatoriilor pentru om si despre cele doua mari religii orientale islamismul si budismul,autorul incercand sa realizeze o comparative intre acestea . n paralel cu toate acestea, specialitii, crora le place s-i rezerve domenii inaccesibile, au afirmat c Tropice Triste nu este opera major a lui Lvi-Strauss i au privit-o cu oarecare condescenden, considernd-o puternic literar, de aceea gsindu-i cu greu locul n mijlocul unei opere abstracte i teoretice, n restul lucrrilor sale, autorul nu transpare niciodat; n plus, i acest lucru este nc i mai straniu, nu gsim n ele practic nicio referin la datele etnografice pe care le-ar fi putut culege n cursul expediiilor" sale, dup cum se spunea la vremea aceea. ntreaga sa oper se bazeaz, deci, pe analiza etnografiei altor autori. Prin urmare, exist acest contrast aparent ntre teoria lui Lvi-Strauss i aceast carte de cltorii autobiografic" (Leach), acest mod de a gndi, aceast privire introspectiv, aceast parantez, aceast pauz, la urma urmei inutil, ntr-un lung demers de puritate intelectual". Acesta era sentimentul ndelung mprtit al comunitii antropologice, cnd, n 1988, Clifford Greetz public un remarcabil voluma, Works and Livesy n care se spune c Tristes Tropiques este nu numai cea mai bun lucrare a lui Lvi-Strauss, ci i cea care i clarific cel mai bine ntreaga oper, cheia care deschide uile cele mai ntunecate ale operei sale. Aadar, este interesant s-1 urmrim pe acest antropolog american n ceea ce dorete s demonstreze.

III Bororo

Prima civilizatie primitive cu care autorul intra in contact este civilizatia Bororo.Acesta este impresionat inca de la inceput de locuintele impunatoare ca dimensiune care par a fi lucrarea unor artizani.

Satele Bororo sunt alcatuite din 26 de case( ce au acoperisul din crengi),dispuse circulat in jurul unei case de dimensiuni mai mari pe care locuitorii o numeau baitemnnageo,structurare care ii amintea autorului de rotile de la carute .Locuinta din centru era un fel de club al barbatilor caci ea ii adapostea pe barbatii celibatari fiind interzisa femeilor casatorite,care locuiesc in colibele periferice.Aceasta casa nu este numai un colt de relaxare si de placere pentru barbati ea este si un templu unde se desfasoare ritualuri religioase care sunt interzise femeilor si unde se invata dansurile sacre. Din punct de vedere al aspectului indienii Bororbo sunt inalti si impunatori ,corpul lor fiind intotdeauna gol (mai putin zona peniului care era acoperita de un cornet)si acoperit cu vopsea rosie,vopsindu-si inclusive parul pe care-l poarta lasat liber pe umeri sau tuns rotund pana in dreptul urechilor.Femeile sunt mult mai scunde decat barbatii avand trasaturi neregulate si un aspect plapand.Costumatia lor este alcatuita dintr-un sort din panza de bumbac impregnate cu urucu in jurul unei centuri rigide in scoarta de copac.Aceastea sustinea o panglica alba mai supla,din scoarta de copac batatorita care le trecea printer pulpe.Peste piept li se petreceau doua fuiaore din bumbac,fin impletite.In contrast cu simplitatea vestmintelor Bororo isi impodobesc corpul cu diferitebijuterii.Femeile isi transmit din mama-n fiica podoabele care constau in dinti de maimute sau colti de jaguar montati pe lemn.Barbatii poate pandantive in forma de semiluna facuta din urechile unor animale salbatice si isi impodobesc capul cu pene ,culese de la pasari crescute special pentru asta.Uneori podoabele lor sunt atat de impunatoare incat dureaza ore ca sa fie puse pe cap.

Civilizatia bororo este cu adevarat interesanta din punct de vedere al structurii sociale.Astfel satul este impartit de fluviul Rio- velmelho in doua grupuri astfel putem gasi in zona de nord grupul cera iar in partea sudica grupul tegare.Un individ apartine aceluiasi grup din care face parte si mama sa iar dupa casatorie ,femeil fiind cele care cer barbatii,reprezentatii sexului

masculine se muta-n casa femeii parasindu-si resedinta dar si grupul de origine astfel incat daca un barbat apartine grupului cera el este obligat sa se casatoreasca cu o femeie tegare iar dupa casatorie el apartine grupului sotiei sale.In aparenta prin acest schimb continuu de grupuri se creaza impresia unei egalitati intre cele doua clase sociale dar indienii Boror nu sunt divizati doar in grupuri ci si in ginti,tot pe linie materna.Exista trei ginti care nu se amesteca nicidata intre ele ele :Ginta superioara,ginta inferioara si ginta mijlocie; de asemeea se mai imparti in ginti rosii si ginti negre.Membrii unei ginti stau intotdeauna impreuna sau in colibe alaturate fiind obligati sa se casatoreasca doar cu personae aprtinand aceleasi ginte.Exista de asemenea ginti bogate si ginti sarace aceasta diferentiere consta in numarul de privilegii de ca re dispune o ginta astfel incat fiecare ginta are blazoane ce permit indentificarea pozitiei sociale a unui anumit individ.Aceste privilegii constau in obtinerea unor anumite tipuri de pene care le permit sa-si decoreze armele,poadoabele sau colibele,Lui Claude Levi Strauss i-a placut sa-ii divizeze in rafinati si rustici.Referitor la problema impartirii sociale a tribului Bororo ,Manolescu spunea ca populatiile bororo si-au rezolvat (sau mascat) contradictia fundamental din structura social prin metode sociologice: principiul jumttilor a permis trufiei de cast s se mentin O alta component importanta a vietii civilizatiei Bororo e componenta religioasa sau mai bine zis spirituala,totusi in ciuda faptului ca tribul borora abunda in practice religioase,bastinasii le privesc ca pe ceva comun,uzual lipsindu-le de sacralitate.Astfel autorul are ocazia sa intre in contact cu una din practicile lor inca din prima sa zi de sedere caci inainte de a se bucura de vanat,locuitorii simt nevoia sa execute un ritual complex de linistire a spiritului vanatului si de consacrare a vanatorii.Acest Ritual pote sa fie executat numai de catre barbate,femeilor fiindule interzisa participarea.Ritualul consta in cantece si dansuri tribale,artistii fiind acompaniati de cateva instrumente de suflat si de sunetele unei tartacute umpluta cu pietris.Ritualul dureaza toata noapte ,bororo dormind doar de la lasarea zorilor si pana la ora pranzului. In comunitatea bororo exista doi preoti :un bari care este un mediator intre societatea omeneasca si sufletele raufacatorilor si un aroettowaraare un mediator intre societatea celor vii si a celor morti,cei doi poedada calitati antagonice si de cele mai mute ori se urasc intre ei.Devii bari in urma incheierii unui pact cu spirite raufacatoare ,in parte cereste ,animale si subterane.Un bari se bucura de anumite privilegii astfel el este primul care gusta din recolte sau vanat caci bororo considera ca ele nu sunt bune de mancat pana in acel moment.Totusi sa fii bari are si anumite aspect negative caci acestia nu sunt stapani pe copul lor, intrand uneori in transa fiind posedati de spiritul cu care au incheiat pactul ;aroettowaraare nu are dreptul la ofrande trebuind sa evite anumite feluri de mancare ,de asemenea el are si cateva prohibitii vestimentare fiindu-i interzis sa poarte culori vii dar spre deosebire de bari el este singurul stapan al corpului sau, comunicand cu spiritele pe cale onirica.Un bari prevesteste boala sau moarte ocupandu-se mai mult de partea fizica pe cand un aroettowaraar evindeca si ingrijeste. .

De fapt chiar si divizarea in doua grupe este strans in legatura cu aceasta dualitate caci barii au o origine tugare si areottowareette au o origine cera.ba mai mult toate miturile bororo prezinta eroii tugare drept creatori in tip ce eroii cera sunt prezentati ca pacificatori si ordonatori.

IV. Nambikwara

In celebra sa lucrare, Claude Levi-Strauss a ntiprit pentru mult vreme imaginea cutremurtoare a unei populaii nenchipuit de srace, biete fpturi fr veminte dormind

ghemuite n cenua vetrelor, a cror inocent abandonare evoc pentru el "expresia cea mai nduiotoare i mai veridic a tandreei omeneti". Levi-Strauss este uimit inca de la inceput de modul de viata a acestuitrib relatand ca Dupa splendoarea palatelor bororo saracia in care traiesc triburile nambikwara este aproape de necrezut. [] datorita saraciei culturii materiale care te indreptatea sa-i consideri mai degraba ca supravietuitori ai epocii pietrei.,pentru etnograf tribul amazonian reprezinta o copilarie a omenirii.Tribul cuprindea un numar mic de personae doar 20 ,grupate in sase familii: cea a efului de trib alctuit din cele trei neveste si din fiica sa adolescenta si nc cinci compuse dintr-un cuplu cstorit si un copil. Asa cum relata Levi-Strauss indienii Nambicawara sunt mici de statura,cu un aspect plapand avand pielea mai inchisa la culoare si o parte din trsturile negroteilor.nlimea brbailor ajunge pn la 1,60 m in timp ce femeile nu depesc 1,50. Imbracamintea femeilor din trib se reducea la un sirag subtire de margele din scoici, innodat in jurul taliei si la alte cateva podoabe, bratari sau cercei din sidef si pene. Barbatii erau la fel de sumar imbracati, avand doar un pompon de pai agatat la brau. Noaptea, nambikwara nu dormeau in colibe, ci goi,afara, pe pamant lipindu+i corpul unii de alii ca s se nclzeasc. Levi-Strauss relateaza ca tribul impartea anul in doua perioade distincte: sezonul ploios, din octombrie pana in martie cand fiecare grup din trib locuiste in colibe din ramuri de palmier, construite pe mici ridicaturi de pamant din apropierea raurilor, si sezonul secetos cand satul este parasit si tribul se imparte in mai multe cete nomande. Timp de sapte luni, cetele ratacesc prin savana in cautarea hranei: larve, paianjeni, lacuste, rozatoare, serpi, precum si fructe, radacini sau miere salbatica. In aceasta perioada femeile tribului nambickawara i poarta toat averea in spate,astfel spus intr-un mod mai explicit ele car mici cosuri de bambus in care-si pun cateva merinde,puinul mobilier pe care-l dein dar mai ales arme ,unele dintre acestea fiind construite din piatr sau bambus. Economia tribului era de natura dubla: a vanatorii si gradinaritului, pe de o parte si a culesului, pe de alta parte. Prima era asigurata de barbat, iar cea de-a doua de femeie.In timp ce brbaii se ndeletnicesc toat ziua cu vanatoarea femeile,alaturi de copii pornesc in cautare de merinde ,in aceasta categorie intrand absolute orice le poate asigura subzistena.Totui dei femeile sunt cele cre intrein de cele mai multe ori familia activitate or este privita ca inferioara cci visul oricarui nambickawara este sa aib cat mai mult vanat in timp ce mancare obtinuta de femei e vazuta ca facand parte din mizeria cotidian. Este intersant de precizat ca nambickawara au in sigur cuvant atat pentru tnr cat si pentru frumos si de asemeni doar un alt cuvant pentru btran si urt.Etnograful consider c atitudinea lor despre relatia de cuplu este asemanatoare dictonuluie bines faci dragoste cac problemele sentimentale stranes intodeauna interesul tuturor:de asemenea relatia dintre sexe este echilibrata caci femeile sunt private cu dragoste si admiratie de catre barbai acestea fiind de cele mai multe ori mai volubile decat ei,energice si vesele.Dei in public barbatii par s aib o atitudine ironica

fata de soiile lor in relia de cuplu ei pun mult prt pe parerea si dragostea acestora,castoria la nambickawara insemnand sprijin reciproc si cooperare.

O dovada de dragoste si interes pe care membrii tribului si-o aratau intre ei era despaducherea;un brbat sau un copil se lasa in poala femeii iar aceasta ii cerceta cu grije capul ,impartindu0I parurl pe sectiuni si distrugand orice parazit aflat in acea regiune.Ritualul despaducherii era socotit o marturie a atasamentului pe care il aveau unii cu altii. La fel, copiii isi inconjurau mamele cu o dragoste plina de grija si exigenta, ei vegheau ca ea sa primeasca partea din produsele vanatorii. eful tribului nu isi daruieste functia ereditar,astfel incat cand un conducator simte ca e pe moarte acesta isi va alege din cadrul cetei un succesor.Spre deosebire de lumea occidentala la nambikawara puterea politic anu este atat de dorita fiind mai degraba o responabilitate din cauza modului lor de viata.Astfel incat daca un conducator nu reuseste sa asigure hrana cetei acesta se va vedea in situatia de a renunta la conducere si de se alatura unei ete mai mari,ce o duce mai bine Principalul privilegiu al cpeteniei era acela de a pornii primul razboiul in rest seful avand numai responsabilitati eful trebuia sa alega itinerariul pentru vanatoare,sa gasesca teren pentru plantarea gradinilor si sa fie generous cu oamenii sai,dandu-le acestora tot ce ii cereau.De asemenea seful trebuie sa fie un bun vrajitor el fiind cel care prepara otravurile cel care canta cel mai frumos si danseaza cat mai energic. Un alt privelegiul al sefului este acela de a avea mai multe sotii care au roluri diferite.Astfel prima sotie are grije de copii,obtine mancare ,o prepara pleaca la cules in padure in timp ce celelate doua,mult nai tinere se joaca cu copii sau isi insotesc sotul la vantoare fiind un real ajutor fizic si moral.Aceasta concesie acordata sefului are atat un rol sentimental cat si unul

politic fiind un fel de contract semnata intre grup care ii ofera femei si sef care isi ia raspunderea de a asigura hrana pentru toata ceata. Etnologul noteaza si cateva ritualiri magice ale tribului, spre exemplu, gonirea furtunii. Ea se realiza prin aruncarea unor tepuse speciale in directia de unde credeau ca vine atasul. Atasul era denumirea pe care nambikwara o dadeau lucrurilor de care le era frica, el desemna un fel de spirit raufacator. Levi-Strauss ne povesteste ca, pentru bastinasi, chiar si ceasul sau de la mana reprezenta un atasu. Indienii nambickawara folosesc mai multe dialecte necunoscte iar pentru a verbaliza un substantiv e nevoie sa adaugi la final un anumit sufix.De asemenea nambickawara nu stiau s scrie dar etnologul a fost uimit atunci cand eful tribului dorind sa-si sporeasca prestigiul a incercat sa sa scrie pe o foaie simboluri ciudate,fara inteles pentru lumea civilizata,cerandu-I autorului cateva aobiecte la schimb. Un alt aspect important pe care Levi-Strauss il observa, este reprezentat de cunostintele toxicologice ale tribului. Otravurile preparate erau numite nande si de cele mai mute ori erau folosite in caz de rzboi,in scopuri comerciale sau chiar in probleme amoroase. Prin cartea Tropice Triste Levi-Strauss adduce o contributie covaritoare etnografiei dar mai ales antropologiei cultural..Acesta scrie ca : Fie c se afl n Indii ori n America, cltorul modern e mai puin surprins dect o arat). Diferenele care-i despart pe oameni sunt doar superficiale, oamenii rmnnd mereu oameni. Etnologia devine aici antropologie.

Cuprins:

-I.Biografie

-II.Tropice Triste,opinii critice

-III.Bororo

-IV.Nambickawara