P. 1
Elementele actiunii civile

Elementele actiunii civile

|Views: 198|Likes:
Published by Alexandru Bascacov

More info:

Published by: Alexandru Bascacov on Sep 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

Elementele actiunii civile

Elementul actiunii civile - Consideratii generale Acţiunea civilă nu poate fi concepută fără existenţa a trei elemente esenţiale: un element subiectiv - părţile- şi două elemente obiective - obiectul şi cauza acţiunii. Fără aceste elemente, acţiunea nu reprezintă o entitate juridică оn considerarea căreia instanţa să devină activă, să-şi оnceapă exerciţiul său special. Elementele acţiunii civile servesc la individualizarea acesteia оn raport cu o altă acţiune şi оi determină cadrul procedural necesar şi indispensabil. Subiectele actiunii civile Noţiunea de participanţi оn procesul civil desemnează persoanele şi organele de stat care participă la activitatea de оnfăptuire a justiţiei. In doctrină se distinge оntre participanţii procesuali principali (subiecţii procesului civil) a căror activitate influenţează desfăşurarea şi soarta procesului civil: instanţa, părţile, organele de executare şi procurorul; şi participanţii procesuali auxiliari, care au un rol subsidiar ce vizează doar lămurirea unor оmprejurări de fapt ale cauzei: martori, experţi, interpreţi etc. Cercul participanţilor la proces deseori este lărgit: părţile se prezintă prin mandatari ori sunt apărate de avocaţi. Dintre subiecţii procesului civil trei sunt indispensabili contenciosului şi anume: instanţa, reclamantul şi pвrвtul. Spre deosebire de proces, părţile acţiunii civile se identifică numai cu ultimele două: reclamantul şi pвrвtul. Insă nu trebuie minimalizat rolul pe care judecătorul оl are оn procesul civil, rol consacrat cu mai multă claritate оn art. 129 c. proc. civ., оn redactarea ce i s-a dat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000. Judecătorul trebuie să aibă un rol activ, deoarece el este nu numai protectorul intereselor private, ci şi păzitorul legii. Părţile poartă o denumire specifică оn raport de mijlocul procesual ce intră оn componenţa acţiunii de care uzează: reclamant şi pвrвt оn cererea de chemare оn judecată; apelant si intimat la apel, recurent si intimat la recurs, contestator şi intimat оn cazul contestaţiei оn anulare; revizuent si intimat оn cererea de revizuire; creditor si debitor оn faza executării silite. Poziţia părţilor оn procedura contencioasă este esenţialmente contradictorie оn tot timpul procesului. Distinct de situaţia părţilor din procesul penal, оn materie civilă acestea se află оntro poziţie de egalitate juridică. Poziţia părţilor principale - reclamant şi pвrвt - prezintă multiple variţii оn procesul civil, оn sensul că poziţia ofensivă dintr-o formă procesuală se poate transforma оntr-o poziţie defensivă оn altă formă procesuală: оn apelul pвrвtului, reclamantul din cererea de chemare оn judecată va dobвndi poziţia de intimat; оn excepţie, prin formularea unei cereri reconvenţionale, caracterizată prin părăsirea poziţiei pur pasive a pвrвtului, acesta devine reclamant. Această cerere va schimba raportul tradiţional dintre părţi, astfel оncвt pвrвtul devenit reclamant va trebui să probeze ceea ce afirmă.(art. 1169 C.civ.) Instituţia participării terţelor persoane оn procesul civil este reglementată оn Codul de procedură civilă оn Cartea a II-a, capitolul III din Titlul I, intitulat "Alte persoane care pot lua parte la judecată". Conceptul de terţe persoane are o semnificaţie diferită оn dreptul procesual civil faţă de dreptul substanţial. Dacă оn dreptul material terţii sunt persoane străine de actul juridic - penitus extranei - faţă de care nu se produc efecte juridice , оn dreptul procesual terţii sunt persoane care se pot adăuga părţilor оntre care s-a stabilit iniţial raportul juridic procesual, din iniţiativa lor sau a părţilor iniţiale, dobвndind astfel, calitatea de părţi. Codul de procedură civilă reglementează următoarele forme de participare a terţilor оn procesul civil: intervenţia, chemarea оn judecată a altor persoane, chemarea оn garanţie şi arătarea

desfacerea căsătoriei etc. Procurorul este un subiect al procesului civil оn calitate de parte. Obiectul acţiunii se concretizează şi se nuanţează prin mijlocul procesual folosit. chiar si atunci cвnd are calitatea de reclamant. Obiectul este ilicit atunci cвnd s-ar pretinde valorificarea unui drept care s-a stins prin neuz sau achitarea contravalorii unui bun vвndut оn valută. Relaţiile dintre procuror si judecător. El trebuie să fie licit. Instituţia participării terţilor la procesul civil are un profund caracter preventiv. Obiectul acţiunii trebuie să оndeplinească. chiar şi atunci cвnd intervine pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. Excepţiile procesuale au ca obiect invocarea оncălcării normelor de organizare judecătorească. efectele hotвrоrii judecătoreşti nu se оntind оn mod direct asupra procurorului nu poate fi condamnat la plata cheltuielilor de judecată. indiferent de formele de participare a acestuia la proces. de informare asupra disputei judiciare. posibil şi determinat. оn acest caz. asigurвnd totodată instanţei o poziţie independenta si suverana. nu se poate cere pe calea acţiunii predarea оn natură a unui bun determinat care a pierit (ad imposibilium nulla obligatio). etc. participă la activitatea judiciară оn condiţiile şi cazurile determinate de art.sa raporteze acest lucru şefului unităţii din care face parte. Obiectul actiunii civile Obiectul acţiunii civile оl reprezintă protecţia unui drept subiectiv sau a unui interes pentru a cărui realizare calea justiţiei este obligatorie. procurorul acţionează potrivit drepturilor si obligaţiilor consacrate de procedura civila si care statornicesc un regim de egalitate si contradictorialitate intre participanţii la procesul civil. fara a fi necesara оndeplinirea unei formalităţi. Procurorul care ştie ca in privinţa lui exista un motiv de recuzare este dator . Participarea sa la judecată nu se reduce la o asistenţă pasivă. Civ . оn principiu. reclamantul va trebui să ceară echivalentul bănesc . a) Obiectul acţiunii trebuie să fie licit şi posibil. Cererile de intervenţie sunt cereri incidentale.25 C. competenţa soluţionării lor aparţine instanţei sesizată cu cererea principală. De exemplu. оn cazurile expres prevăzute de lege. Procurorul poate face uz de de instituţia recuzării in cazurile in care legaturile de rudenie privesc pe judecător si celelalte parti. cu un alt procuror. nu pot fi invocate ca motiv de recuzare de către nici una din parti. Acţiunea poate să aibă ca obiect luarea numai a unor măsuri conservatorii sau provizorii. formulвnd si o cerere de abţinere. pr.. In general. Astfel. Procedura abţinerii procurorului se va desfăşura in conformitate cu principiile de organizare si modul de funcţionare a unittailor Ministerului Public. prin care se urmăreşte prevenirea unor prejudicii. şi ca urmare. aceleaşi condiţii ca şi obiectul unei convenţii. obiectul acţiunii constă fie din pretenţia de recunoaşetere a unui drept sau la condamnarea pвrвtului la executarea obligaţiei pe care a оncălcat-o.in conformitate cu art. Participвnd in procesul civil. Procurorul care participa la judecata poate fi substituit oricвnd. Cu privire la cea de-a doua condiţie. de competenţă sau de procedură propriu-zise (excepţii de procedură) ori a unor lipsuri referitoare la exercitarea acţiunii (excepţii de fond).titularului dreptului. anularea unui cotract. fie din pretenţia la cererea unor situaţii juridice noi. Procurorul intervine оn activitatea judiciară pentru a apăra interesele generale ale societăţii. si in orice faza a procesului. proc. 45 c. poate exercita căile ordinare de atac chiar dacă nu a fost parte оn proces оn faţa instanţei de judecată. Această оmprejurare оi conferă statutul special de parte оn procesul civil. civ. obiectul cererii de chemare оn judecată оl formează pretenţia concretă a reclamantului (res in judicium deducta): plata unei sume de bani.

sau totuna cu cauza raportului juridic ori a obligaţiei puse оn discuţie (causa debendi). care este оndreptăţită şi chiar obligată. determinat de un anumit scop.cumpărare.cauza Prin cauza acţiunii civile trebuie оnţeles temeiul juridic al cererii (causa petendi). deoarece cel ce acţionează оn justiţie urmăreşte un anumit scop. se va putea pretinde de la acelaşi debitor acelaşi obiect. neputвnd porni o acţiune lipsită complet de cauză Cauza acţiunii trebuie să fie reală. care nu poate fi schimbat. fiind indispensabil şi un al treilea element . acţiunea оn nulitatea unui act juridic se poate admite pentru oricare dintre viciile de consimţămвnt. Prima condiţie se оndeplineşte de regulă. şi nici depăşit. adică să nu urmărească un interes contrar ordinii publice şi bunelor moravuri. pentru un act care emană de la o persoană lipsită de capacitate ori оncheiat cu nerespectarea formei solemne prevăzute de lege. Cauza acţiunii civile se determină nu numai raportat la cererea de chemare оn judecată. o dată invocвndu-se ca temei contractul de schimb. nu determină pe nimeni să reclame sau să se apere injustiţie. оn ocrotirea drepturilor şi intereselor lor legitime. Spre deosebire de obiectul acţiunii. iar ulterior. . Existenţa motivelor de a acţiona sau apăra оn faţa instanţei un anumit drept. Cu privire la acelaşi obiect pot exista mai multe acţiuni оntemeiate pe cauze diferite. Realitatea cauzei cere ca cel ce reclamă să-şi fi exprimat voinţa de a proceda оn felul acesta. să fie reală şi să fie licită şi morală. Cauza actiunii civile Acţiunea civilă nu se poate identifica deplin numai prin părţi şi obiect. b) Obiectul acţiunii trebuie să fie determinat. să dea acţiunii calificarea juridică exactă. оn exercitarea rolului său activ şi pentru a ajuta efectiv părţile. un contract de vвnzare . ci trebuie căutată оn complexitatea de circumstanţe care determină şi оntreţin voinţa părţii interesate de a reclama sau de a se apăra şi de a stărui оn ceea ce reclamă ori оn ceea ce contestă. pentru lipsa obiectului sau cauzei actului. alta decвt cea dată de reclamant prin cererea sa de chemare оn judecată. Cauza acţiunii civile nu trebuie confundată cu obiectul acesteia. fundamentul legal al dreptului pe care una dintre părţi оl valorifică оmpotriva celeilalte. privită din punct de vedere al scopului. Cauza acţiunii civile.al acestui bun. fără prefigurarea mintală a obţinerii unui anumit rezultat. temeiul juridic nu leagă instanţa. trebuie să оndeplinească următoarele condiţii: să existe. Cauza acţiunii trebuie să fie licită şi morală. De exemplu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->