Ingineria genetica si drepturile omului

"Consecinta fireasca a egoismului uman, a crearii de sperante ireale si a ispitei insolite, este incercarea de a te substitui lui Dumnezeu, de a actiona nu numai asupra mediului si lucrurilor neinsufletite, dar si asupra celulei vii, embrionului viu, a genei, a batranului invalid sau a copilului handicapat. Omul tinde la o dezvoltare in sine fara dragoste, fara aspiratie, fara perspectiva, fara independenta, fara libertate."( Reich, W.T., - The word " Bioethics " ; The Struggle Over Its
Earliest Meanings, Kennedy Institute of Ethics Journal)

Ingineria genetica ar putea deveni viitorul camp de batalie al institutiilor pentru respectarea drepturilor omului. In timp ce inainte lupta se ducea pentru respectarea ecosistemelor si a societatilor umane acum lupta se duce pentru a se stabili ce inseamna a fi uman. Ingineria genetica a adus foarte multe beneficii medicinii si umanitatii prin sintetizarea unor substante medicamentoase de mare necesitate n medicina moderna: humulina-utilizata n tratamentul diabetului, interferonul- utilizat n tratamentul cancerului, hormonul de crestere- utilizat n combaterea piticismului hipofizar , angiotensina II- hormon care controleaza tensiunea arteriala si a ajutat si la imbunatatirea performantelor speciilor agricole prin modificari genetice, insa prin unele metode cum ar fi:clonarea, celulele stem, eugenia, ingineria tinde sa modifice statutul umanitatii si sa incalce drepturile fundamentale ale omului. Beneficiile biotehnologiilor sunt, fara indoiala, incurajatoare, daca ne referim doar la posibilitatea depistarii si corectarii malformatiilor, diminuarii anumitor handicapuri, a tratarii unor maladii grave. Dar se cuvine a fi aplicate aceste biotehnologii de cineva nepregatit suficient pentru a utiliza o forta capabila sa modifice fundamental specia careia ii apartine? Oare nu exista riscul descatusarii unor forte necontrolabile si deschiderii drumului "totalitarismului" in biologie? Omul, fiinta limitata in timp prin evolutia sa ontogenetica intre doua puncte (nasterea si moartea), poate sa se apropie de adevar, sa-si recapete demnitatea sa reala si libertatea, doar acceptandu-si imperfectiunile. Dorinta de a atinge perfectiunea prin

inginerie genetica ar putea sa conduca la riscul de a derapa de la conditia umana, un astfel de exemplu este si clonarea umana. Clonarea este un subiect foarte dezbatut in zilele noastre datorita posibilelor efecte negative pe care le va avea asupra conditiei umane. Trebuie insa tinut seama si de oportunitatile pe care ni le ofera . Prin clonare se va deschide o noua frontiera in reproducerea rasei umane; cuplurilor ce nu pot avea copii li se va oferi posibilitatea de a avea copii inruditi genetic, o alternativa la adoptie. Prin clonare s-ar putea invinge si moartea, s-ar putea readuce la viata persoanele dragi pierdute in urma unor accidente nefericite. Un exemplu in acest fel il reprezinta Olga Tomusyak, o fetita care a murit cu doua saptamani inainte de a implini 7 ani, cazand de la fereastra apartamentului in care locuia. Parintii au fost complet devastati de pierderea fetitei afirmand ca viata lor nu mai are niciun sens fara ea. Ei si-au exprimat ulterior dorinta de a o clona pe Olga constienti insa de faptul ca noua fetita nu va avea aceeasi personalitate cu Olga dar fiind multumiti ca macar va arata identic . Familia Tomusyak au mai afirmat ca o vor trata pe noua fetita ca fiind sora geamana a Olgai si ca o vor considera ca fiind propria fiica. Unele persoane si-au exprimat deja dorinta testamentara ca dupa moarte sa fie clonate dar aceste persoane nu inteleg ca prin clonare nu inseamna ca te dublezi pe tine insuti, ci iti reproduci un geaman care desi va arata identic cu tine personalitatea nu o va avea la fel. Personalitatea este influentata de mediu si experientele prin care trece cineva de-a lungul vietii iar din aceste motive exista si posibilitatea ca asupra clonelor sa se exercite unele asteptari nedreptatite din partea rudelor persoanei moarte. Clona reprezinta o noua fiinta, un nou suflet, nu persoana care a murit. Domeniul transplanturilor de organe ar beneficia la randul sau de o ampla dezvoltare deoarece prin clonare s-ar obtine noi indivizi cu ADN identic cu al nostru care vor fi in stare sa ne doneze sange si organe perfect compatibile in cazul in care ar fi nevoie.

Clonarea poate deveni un instrument viabil si pentru conservarea speciilor pe cale de disparitie, vom putea raduce la viata chiar si dinozaurii. In luna Ianuarie, anul 2009, un grup de oameni de stiinta de la institutul: Centre of Food Technology and Research of Aragon, in Zaragoza, nordul Spaniei, au anuntat clonarea unei Pyrenean ibex, un exemplar apartinand unei specii de capre salbatice, din zona de munte, declarata oficial disparuta in anul 2000. Oamenii de stiinta au preluat ADN-ul necesar din mostrele de piele provenite de la un exemplar mort, conservate in nitrogen lichid. Clonarea embrionara sau ADN, ceruta a fi blocata de 93 laureati ai premiului Nobel si interzisa prin moratorii si legi (exemplu protocolul aditional de la Oviedo), este respinsa, deoarece, omul are dreptul la identitatea genetica unica, garantata de natura, iar sentimentul de copie inlatura aceasta originalitate si duce la "fundamentalism genetic". Fiecare specie biologica este un unicat, un rezultat unic al evolutiei, posedand un genofond irepetabil. In polimorfismul genetic rezida progresul in natura si societate. De aceea evolutia a inventat reproducerea sexuata. Clonarea ar saraci diversitatea realizata de reproducerea sexuata, ca un progres al evolutiei in natura. Mai mult, clona, avand varsta celulei clonate, reduce longevitatea si favorizeaza imbatranirea . In anul 1997, luna februarie, postul de televiziune CNN a realizat un sondaj de opinie legat de clonare asupra unui esantion de 1005 persoane adulte, apartinand SUA. Cu o marja de eroare de 3 % , 93% dintre persoanele intervievate au considerat clonarea umana ca fiind o idee rea, 66% au considerat ca si clonarea animalelor este o idee rea; 69% au declarat ca sunt speriati de posibilitatea clonarii umane; 74% au fost de parere ca clonarea este impotriva vointei Domnului. Doar 7% din totalul persoanelor intervievate au declarat ca si-ar face o clona. Un sondaj ulterior a fost facut in anul 2001 de acelasi post de televiziune ,cu urmatoarele rezultate: 90% dintre persoane au considerat clonarea ca fiind o idee rea, 67% au considerat si clonarea animalelor o idee rea, 54% dintre persoanele intervievate cred ca e posibila realizarea de clone umane in urmatorii 10 ani, 69% dintre oameni cred k e impotriva vointei Domnului si 23% cred ca nu e.

In cazul clonarii procurarea de celule de la un individ de interes, fara acordul acestuia, este relativ facila (fire de par sau celule epiteliale pierdute n mod accidental), teoretic orice persoana ar putea fi clonata fara acordul prealabil al acesteia, ceea ce este o incalcare evidenta a drepturilor omului. In ingineria genetica daca un experiment esueaza victima nu va fi un ecosistem ci un copil ai carui parinti voind sa-l inzestreze cu o inteligenta mai mare il va inzestra din pacate cu un risc mai mare de a suferi de cancer, de a suferi de o boala mintalala la batranete, sau cine stie ce efecte adverse necunoscute. O alta problema delicata a ingineriei medicale o reprezinta celulele stem. Celulele stem sunt celulele continute intr-un embrion care au capacitatea de a se transforma in orice alt tip de celula. Exista trei tipuri de celule stem: embrionare, adulte si cele extrase din cordonul ombillical. Ultimul tip de celule stem este binecunoscut si deja practicat in majoritatea tarilor prezentand o multitudine de avantaje . Celulele stem embrionare dupa fertilizare se transforma in alte tipuri de celule. Recoltarea celulelor stem embrionare in vederea dezvoltarii unui tratament necesita distrugerea embrionul in laborator. Desigur, acesta ridica mari semne de intrebare legate de etica profesionala. Fiecare fiinta, fiecare persoana este unica. Deci: cum si cu ce drept sa folosim embrionii, care au acest potential extraordinar de a se transforma ntr-un OM UNIC, n scopul cercetarii? Aceasta este problema pe care filosofii moderni o au de rezolvat. Pentru cercetarea pe embrioni umani stau ca argumente n primul rnd incredibilele beneficii pe care le-ar putea aduce aceasta n tratamentul tuturor afectiunilor cum sunt bolile sistemului nervos: boala Parkinson, boala Alzheimer, scleroza multipla, precum si alte afectiuni neurodegenerative dar si in tratarea cancerului.. Cu alte cuvinte, nu este sigur daca este etica aceasta cercetare, dar cu siguranta este nevoie de ea. n acelasi timp, o contributie majora n aceasta dezbatere o aduc opiniile diferitelor religii, opinii care variaza n functie de statutul embrionului uman n diferitele culturi si confesiuni. Unele considera posibila utilizarea embrionului n scopuri

terapeutice sau de cercetare, n timp ce altele considera inacceptabila folosirea embrionului uman in astfel de scopuri. Cea mai categorica opinie contra folosirii embrionilor n scopuri terapeutice sau pentru cercetare o are Biserica Romano-Catolica. Aceasta opozitie se datoreaza perceptiei ca omul si capata statutul de fiinta umana n momentul fertilizarii, deci embrionul este considerat fiinta umana si i se confera toate drepturile, inclusiv dreptul la viata. Viata fiecarui embrion este sacra si n concluzie nu este permisa sub nici o forma utilizarea embrionilor supranumerari n scopuri terapeutice. Papa Ioan Paul al II-lea spunea ca cercetarea pe celule stem embrionare este n aceeasi categorie cu avortul, eutanasia sau orice alta forma de atac asupra unei vieti nevinovate. In documentul " Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si Demnitatii Fiintei Umane privitoare la Aplicarea Biologiei si Medicinei: Conventia asupra Drepturilor Omului si Biomedicinei" intrata in vigoare la 1 decembrie 1999 punctul de plecare este ca interesele fiintei umane trebuie sa aiba prioritate fata de interesele stiintei sau ale societatii. In privinta protectiei fetusului si embrionului uman, Conventia statueaza o regula generala fundamentala, in art. 18: 1. In cazurile in care legea autorizeaza cercetarile pe embrionii in vitro, trebuie sa asigure o protectie adecvata a embrionului. 2. Crearea embrionilor umani in scopuri de cercetare este interzisa. In capitolul IV "Genomul uman" sunt legitimate doua cazuri de modificari genetice.

In primul rand, o interventie asupra genomului uman nu este posibila decat in vederea unor scopuri preventive, de diagnosticare sau terapeutice, sub conditia de a nu avea ca urmare o modificare in genomul descendentei (articolul 13).. Dezvoltarile in acest domeniu pot conduce la beneficii importante pentru umanitate, dar folosirea gresita a ingineriei genetice poate pune in pericol nu numai individul, ci intreaga specie umana. 5

In al doilea rand, utilizarea tehnicilor de controlare medicala a procreerii nu este admisa pentru a determina sexul copilului ce urmeaza sa se nasca, cu exceptia cazului cand se doreste a se evita a boala ereditara grava legata de sex (articolul 14).. In acest document nu se defineste termenul de "viata" si nici cel de "persoana" . Conventia foloseste termenul de "fiinta umana", fiind acceptat de catre autorii acestui document ca protectia demnitatii si identitatii fiintei umane trebuie asigurata din momentul conceptiei. Recent in Spania, la Sevilla, s-a nascut primul bebelus selectat genetic pentru a-l vindeca pe fratele su mai mare in varsta de sase ani care suferea de o form grav de anemie congenital . Sangele prelevat din cordonul ombilical al bebelusului ii va fi injectat fratelui sau Andres, in speranta de a-l vindeca de boala sa. Ceilalti embrioni examinati in acest proces au fost "distrusi sau congelati", ceea ce i-a privat pe "fratii" noului-nascut de "dreptul fundamental la viata", acest fapt a determinat o reactie negativa din partea Vaticanului. Episcopii spanioli au afirmat la randul lor ca, departe de a fi un "progres stiintific", aceasta nastere a "redus demnitatea persoanei la o simpla valoare utilitara". Ei critica, pe de alta parte, "practica eugenica, ce presupune distrugerea fratilor generati in vitro". Eugenia este o teorie care preconizeaza ameliorarea populatiilor umane prin masuri genetice (alegerea parintilor, sterilizarea, interzicerea procrearii etc.), folosita de rasisti si fascisti.. Desi acest domeniu a intampinat dificultati stiinta continua sa evolueze fara a tine cont de religie, societate. Ne mai ramane o singura optiune: sa evoluam o data cu ea. Concluzia este ca avem nevoie de ingineria genetica pentru a putea face fata viitorului.

Bibliografie
1. Reich, W.T., - The word " Bioethics " ; The Struggle Over Its Earliest Meanings, Kennedy Institute of Ethics Journal, 1995

2. Revista " Stiinta si Tehnica" , articolul " INGINERIA GENETICA: cnd plopul face pere si rachita micsunele", Martie 2004 3. "Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si Demnitatii Fiintei Umane privitoare la Aplicarea Biologiei si Medicinei: Conventia asupra Drepturilor Omului si Biomedicinei",articolul 13, 14. 18 4. Revista Romana de Bioetica, articolul " Limita inferioara a dreptului la viata: Intre protectia fetusului uman, dreptul la avort si progresul stiintelor biomedicale ", Vol. 1, nr. 4 5. "Revista Stiinta si Tehnica ", articolul " Celulele stem, bioetica si viitor", Mai-August 2008

Site-uri
1. http://www.pharma-business.ro/oportunitati/bioetica-si-criza-de-sens-in-dezvoltareastiintei.html (Revista de management medical si farmaceutic- Pharma Business, , articolul "Bioetica si criza de sens in dezvoltarea stiintei") 2. . http://www.geocities.com/cheburashinka/humancloning 3.http://en.wikipedia.org/wiki/Dolly_the_sheep 4. "Poll: Most Americans say cloning is wrong: Seven % would clone themselves," CNN, 1997-MAR-1, at: http://www.cnn.com/TECH/9703/01/clone.poll/ 5."Time.CNN poll - Cloning," 2001-MAY-8, at: http://www.time.com/time/health/ 6. http://www.2.cryo-save.com/romania/celule_stem.html 7. http://www.worldwatch.org/node/1731 8. http://www.click.ro/pe-glob/copilul-medicament-selectat-genetic-pentru-a-si-vindecafratele 9.http://www.sfatulmedicului.ro/Stiri_medicale/Vaticanul_si_Biserica_Catolica_spaniola _critica_nasterea_unui_bebelus-medicament_943.html

Ingineria Genetica si Drepturile omului

Facultatea de Bioinginerie Medical, an I Chiriac Andi Daniel grupa 3.1