Schitare pastravarie...

Draga prietene, cititorule, presupunnd ca articolul din numarul precedent al revistei te-a pus pe gnduri si pe fapte, ti propun ca n continuare sa stabilim pasii pe care trebuie sa i parcurgi, pornind de la alegerea terenului, pozitionarea pastravariei, pna la construirea propriu-zisa a fermei si popularea acesteia. Amplasarea pastravariei Suprafata, locatie si vecini. Alegerea unui teren cu o suprafata de 1200 m2 ti permite sa construiesti o pastravarie, n care vei putea produce 10-12 tone de pastrav. Daca ferma este situata la doar doi km de drumul judetean, iar distanta dintre drumul judetean si pastravarie se parcurge pe drum comunal, cu perspectiva ca acesta sa fie asfaltat, putem vorbi de o pozitionare buna. Este bine ca n amonte de locul n care ti-ai propus sa construiesti pastravaria sa nu existe localitati, astfel nct sa ai garantia ca apa nu va fi poluata. n cazul n care n apropiere exista stne, este indicat sa i sfatuiesti pe proprietarii acestora si pe ciobani sa fie precauti atunci cnd folosesc solutii pentru mbaierea oilor, astfel nct acestea sa nu ajunga n ru. Distanta mica fata de localitati urbane ti va da posibilitatea sa gasesti piata de desfacere n orase, fara cheltuieli mari de transport, precum si de a avea clienti chiar la poarta pastravariei. Asigurarea sursei de apa. O configuratie buna a terenului, precum si o panta a rului de doi, pna la trei sute de metri, va diminua valoarea investitiei, necesara pentru aductiunea apei n pastravarie. Chiar daca rul este populat cu pastravi, ceea ce ti indica o calitate buna a apei, este bine, totusi, sa determini pH-ul si duritatea acesteia. Avnd n vedere ca nu poti alimenta pastravaria dect cu apa de ru, iar temperatura apei oscileaza n timpul anului ntre 0 si 18oC, ti propun sa cumperi puiet de 10-15 grame la sfrsitul lunii aprilie, respectiv la nceputul lunii mai. Te sfatuiesc acest lucru, deoarece exista pastravari care si alimenteaza bazinele cu apa de izvor si care vnd pastrav de 10-15 grame. Bazinul si debitul apei, importante n optimizarea productiei Dimensiune bazin. Pentru suprafata de teren pe care o ai n proprietate, ti propun sa construiesti patru bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 2 m si cu adncimea medie de 1,65 m, avnd un volum total de 99 m3. ntr-un astfel de bazin poti creste 2500 kg de pastrav, cu greutatea de 260-300 grame/bucata. Debitul minim pe bazin, necesar pentru mprospatarea apei o data la o ora, este de 99 m3/h, adica 27,5 l/s. Debitul maxim necesar, n cazul n care avem 2500 kg de pastrav cu greutatea de

260-300 grame si o temperatura a apei de 18oC, va fi de 208 m3/h, adica 58 litri/s. Astfel, debitul maxim necesar pentru 12 tone de pastrav va fi de 232 l/s. Este foarte important sa ti esalonezi productia, astfel nct sa nu ajungi la o ncarcatura asa de mare, sau, ca alternativa, sa compensezi deficitul de debit si sa produci mai mult de 12 tone de peste. Dimensiunea bazinului, corelata cu debitele necesare, va asigura o viteza a apei n bazin cuprinsa ntre 0,83-1,75 cm/s. Compartimentare si masuri sanitar-veterinare Spatii de productie. n planul pastravariei am prevazut o suprafata de 165 m2 pentru a construi o cladire cu demisol, parter si cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul de hrana si, pe viitor, spatii pentru prelucrarea pestelui (eviscerare si ambalare). La parter va fi locuinta de serviciu, iar la etaj, eventual si la mansarda, se pot amenaja spatii de cazare. Punct de desfacere a marfii. De maxima necesitate este delimitarea unei zone pentru vnzarea pastravului, n conditiile n care accesul vizitatorilor n pastravarie este interzis din motive sanitar-veterinare. Acest spatiu este prevazut cu doua intrari: una din incinta pastravariei (A3), pentru aprovizionarea bazinului cu pastravul ajuns la greutatea de valorificare, si o alta intrare dinspre exterior (A2), pentru accesul cumparatorilor. Spatii dezinfectare. Fiecare intrare trebuie sa fie asigurata cu stergatoare mbibate cu dezinfectant. Ustensilele folosite la manipularea pastravului n bazinul de vnzare nu se utilizeaza si n pastravarie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea autovehiculelor pentru aprovizionare sau pentru livrare se face prin accesul A1, care va fi prevazut cu un canal de dezinfectie ce va avea o latime minima, egala cu circumferinta unei roti de camion. Pentru nceput, ca sa produci trei tone de pastrav, construieste un singur bazin, precum este cel din schema (B1), apoi extinde-te treptat. Este necesar nsa, ca, de la nceputul afacerii, sa asiguri mprejmuirea ntregii incinte. Draga prietene, daca ai sugestii si ntrebari referitoare la cele propuse de mine, te rog sa-mi scrii pe adresa de e-mail: gabihodutz@yahoo.fr. NU UITAtI - Pentru cresterea pastravului, apa din bazin trebuie sa fie primenita cel putin o data la o ora; - Viteza apei n bazin trebuie sa fie ntre 1 si 2 cm/s; - Pentru auto-curatirea bazinului, densitatea de pastrav trebuie sa fie de 25 kg/m3. Bazine de crestere a pestilor, n sistem recirculant Este unanim acceptat ca un element important n cadrul indicatorilor de performanta a sistemelor acvacole recirculante este reprezentat de dimensionarea corecta a bazinelor de crestere a pestilor. Din punct de vedere al costurilor (de capital si de operare) sunt preferate bazinele mari, dar n numar mai mic, dect folosirea mai multor bazine de dimensiuni mai mici.

Totusi, nevoile biologice ale pestilor impun utilizarea n cadrul fluxului tehnologic a unor bazine cu dimensiuni diferite. Dimensiunea si forma influenteaza circulatia apei Pentru pestii mici se folosesc bazine de capacitate redusa (≤ 1 m3), n care se asigura o rata ridicata de primenire a apei, n vederea satisfacerii necesarului de oxigen pentru populatia piscicola ntretinuta si pentru ndepartarea rapida a deseurilor (excremente si furaje neconsumate). n bazinele mari, dinamica circulatiei apei tinde sa fie mai scazuta, astfel ca modalitatile de admisie si de evacuare a apei, precum si viteza de curgere a acesteia, devin factori determinanti ai uniformitatii calitatii apei din aceste bazine. n cadrul sistemelor recirculante se utilizeaza bazine de crestere de forma dreptunghiulara, patrata sau circulara, care se supun unor moduri diferite de circulatie a apei. Pentru larvele de peste, aflate ntre ecloziune si vrsta de 45 zile, se folosesc troci dreptunghiulare (foto 1). Bazinele circulare pastreaza calitatea apei n practica actuala a sistemelor recirculante, pentru pestii cu greutatea medie mai mare de 60 g se folosesc preponderent bazine circulare (foto 3) de dimensiuni mari (cu diametrul de 3 m, 4 m, 4,5 m sau 7 m). Avantaje. Acestea se ntretin usor si economic, asigura o calitate uniforma a apei n tot spatiul de crestere, permit optimizarea conditiilor ecotehnologice, evacuarea rapida si eficienta a solidelor sedimentate si observarea hranei neconsumate (n vederea stabilirii cantitatii optime de administrare a acesteia). Mod de folosire. Raportul optim ntre diametrul si adncimea bazinelor este de 3 la 1 si de 10 la 1. n bazinele circulare, alimentarea cu apa se realizeaza tangential pe peretele bazinului, fapt care genereaza o miscare a apei n jurul axului vertical al acestuia sub forma unui curent primar de rotatie. Prin frecarea curentului primar de peretele si de fundul bazinului, se creeaza un curent secundar transversal, de intensitate apreciabila, care are o componenta radiala de suprafata, directionata dinspre centru spre peretele bazinului, si o componenta radiala de fund, orientata dinspre perete spre centrul bazinului. Componenta radiala de fund transporta materiile solide sedimentate spre drenul central al bazinului, favoriznd autocuratirea. Curentul de apa care alimenteaza bazinele circulare poate modifica instantaneu calitatile fizico-chimice (temperatura, continutul n oxigen, amoniac, nitriti, dioxid de carbon, pH etc.) si biologice (continutul n solide n suspensie, germeni) ale apei. Concomitent, printr-o buna amestecare a apei, ntreaga populatie piscicola vietuieste n mediul acvatic cu aceleasi calitati. Pentru mentinerea starii de sanatate a tonusului muscular si a respiratiei, precum si pentru a conduce solidele sedimentate spre drenul central al bazinului, viteza de rotatie a apei nu trebuie sa depaseasca 15-30 cm/secunda.

Exemplificare: ferma de sturioni (USAMVB Timisoara) Folosirea de troci. Platforma noastra de crestere a sturionilor n sistem recirculant (USAMVB Timisoara, Ferma Padurea Verde) dispune de troci cu lungimea de 3300 mm, latimea de 400 mm si naltimea de 300 mm. Trocile, ca si celelalte tipuri de bazine, sunt confectionate din poliester armat cu fibra de sticla. n aceste bazine de tip canal, viteza apei este uniforma de-a lungul acestora si adecvata cerintelor fiziologice ale fiecarei categorii de pesti crescuti. Bazine circulare. n cadrul platformei noastre tehnologice, pentru puietul cu masa corporala ntre 60 si 200 g si vrsta ntre 10 si 22 luni, folosim bazine circulare cu diametrul de 3000 mm, naltimea de 1000 mm si panta fundului bazinului de 5 la suta. Volumul acestor bazine este de 5,63 m3. Pentru pestii cu masa corporala cuprinsa ntre 200 si1000 g si vrsta ntre 22 si 34 luni, utilizam bazine circulare cu diametrul de 4000 mm, naltimea de 1200 mm si volumul de 12,56 m3. Bazine patrate. Pentru puietul de peste cu vrsta cuprinsa ntre 45 zile si 10 luni sau masa corporala cuprinsa ntre 1 si 60 g, noi folosim bazine patrate (foto 2) cu laturile de 1500 mm, naltimea de 700 mm si panta fundului bazinului de 7,5%. Aceste bazine au un volum de 1,125 m3. PREtURI BAZINE Pentru a va forma o idee asupra cheltuielilor de achizitionare, va prezentam cteva preturi oferite de noi pentru dotarea fermei cu bazine: troci 390 euro/buc. + TVA; bazine patrate cu laturile de 1,5 m 650 euro/buc. + TVA; bazine circulare cu diametrul de 3 m 2.200 euro/buc. + TVA; bazine circulare cu diametrul de 4 m 10.623 lei/buc. (TVA inclus).