DREPT ELECTORAL Curs I

Dreptul Electoral este o subramur a Dreptului Constitutional, format din totalitatea normelor juridice care reglementeaz organizarea i functionarea alegerilor precum i stabilirea rezultatelor acestora. Alegeri au avut loc inc din stadiul de trib, la romani unde alegeri au avut loc chiar pe baza de buletine de vot. Alegerile dobndesc insemntate o dat cu Evul Mediu (alegerea Papei). Initial principiul a fost cel al unanimittii; ulterior s-a aplicat principiul majorittii. O component esential a Dreptului Electoral este studierea drepturilor electorale ale cettenilor. Exist dou drepturi: dreptul de vot i dreptul de a fi ales. Dreptul de vot a reprezentat o cucerire trzie a umanittii i in istorie el a fost supus multor restrngeri numite censuri (censum impozit pe avere). Initial censul (restrngerea dreptului de vot) era in functie de mrimea impozitelor pltite statului. O concrescent a acestei restrngeri a fost conditionarea dreptului de vot de plata unei sume de bani. Alt cens (restrngere) a liberttii de vot a fost censul de sex (foarte trziu femeile au primit dreptul la vot). Alt cens a dreptului de vot a fost censul de cultur(puteai vota numai dac tiai s citeti).In unele state nu poti fi ales dect dac ai studii superioare. Alt restrngere este censul de ras sau nationalitate. Censul de vrst este singura ingradire a dreptului de vot unanim acceptat i practicat in prezent. Marea majoritate a statelor acord drept de vot tinerilor incepnd cu vrsta de 18 ani. In Constitutia Romniei dreptul de vot este reglementat la articolul 36: au drept de vot cettenii care au implinit 18 ani pn in ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintali pui sub interdictie (interziii judectoreti). De asemenea nu au drept de vot persoanele care au fost condamnate, prin hotrre definitiv la pierderea drepturilor electorale.

Curs II
Dreptul de a fi ales (art. 37) Au dreptul de a fi alei cettenii care au drept de vot i care indeplinesc urmtoarele conditii: - s nu functioneze intr-un domeniu in care le este interzis apartenenta la partide politice (nu au dreptul de a fi alei militarii activi ai armatei, Politia, Serviciile Secrete, magistratii, judectorii Curtii Constitutionale, diplomatii,, membrii TVR i ai radioului de stat). - candidatii s fi implinit pn la data alegerilor vrsta de 23 de ani minim pentru a fi alei in Camera Deputatilor sau in organele administratiilor locale, sau vrsta de 33 de ani pentru a fi alei in Senat, sau vrsta de 35 de ani pentru a fi alei in functia de preedinte al Romniei. In ceea ce privete alegerile locale, avnd in vedere faptul c suntem tar membr UE, Constitutia revizuit permite cettenilor strini, rezidenti in Romnia, in conditiile unei viitoare legi s poat participa la alegerile locale (s voteze i s fie alei in organele administrative locale). Dup revizuirea Constitutiei din anul 2003 i dup intrarea Romniei in UE, conform art. 38 din Constitutie cettenii romni au dobndit i dreptul de a alege i de a fi alei in Parlamentul UE. In raport de numrul locuitorilor si, Romnia a primit 35 de mandate in UE.

Curs III
Sistemele electorale i modurile de scrutin utilizate in prezent: Sistemul electoral desemneaz ansamblul normelor electorale, adic al acelor norme juridice care reglementeaz dreptul de a alege i dreptul de a fi ales in organele reprezentative ale statului impreun cu procedurile specifice acestui scop. De aceea Dreptul Electoral desemneaz ansamblul normelor juridice aplicabile alegerilor. Iar dac sistemul electoral desemneaz un ansamblu de proceduri, aceseta au urmtorul rol: 1. Procedurile electorale au scopul de a desemna pe conductori i astfel de a le conferi legimitate. 2. Procedurile electorale au ca scop creterea gradului de participare a cettenilor la conducerea societtii. 3. Procedurile electorale au drept scop reprezentarea societtii. 4. Procedurile electorale au drept scop facilitarea relatiei de putere dintre guvernanti i guvernati. 5. Procedurile electorale au drept scop accelerarea bipolarizrii vietii politice. 6. Procedurile electorale sunt mijloace de educatie civic. Conceptul de scrutin electoral desemneaz modul de transformare legal a vointei alegtorilor in mandate parlamentare (scrutin electoral = ansamblul actelor care constituie operatiunea electoral propriu-zis). In lume sunt utilizate dou mari sisteme electorale: sistemul majoritar i sistemul proportional, sau variante ori combinatii ale acestor dou. II. Sistemul electoral majoritar: Este de origine britanic i a fost utilizat pretutindeni in sec. XIX. Se pare c originile lui stau inc in epoca tribal. Sistemul majoritar se intemeiaz pe principiul majorittii (care pare a fi un principiu axiomatic). Sistemul majoritar are urmtoarele variante: a) Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin.

Curs IV
Din punct de vedere tehnic acest scrutin cuprinde urmtoarele operatii: - tara se divizeaz intr-un numr de circumscriptii electorale egal cu numrul de mandate parlamentare puse in joc (aceast departajare se face strict cantitativ); - pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie; alegtorul radiaz (taie) numele indezirabile i pstreaz numele favorit (practic neuniform); - cel care obtine cele mai multe voturi ctig mandatul; acest sistem se folosete in 84 de state ale lumii, fiind uor de inteles de ctre alegtori; in unele state pentru a se combate aventurismul politic se pretinde o cautiune electoral; Avantajele scrutinului uninominal: 1. Asigur o suprareprezentare important partidului aflat in frunte (i in acest fel creaz guverne majoritare stabile). 2. Alegerile competitive se desfoar practice numai intre dou partide, conducnd la formarea de majoritti parlamentare clare. 3. Datorit circumpscriptiei parlamentare restrnse, sistemul favorizeaz o mai bun cunoatere a candidatilor de ctre electoral, o legtur direct intre alegtor i ales.

4. Sistemul avantajeaz simplificarea vietii politice, polariznd clar clasa politic. 5. Combate absenteismul mai eficient dect alte moduri de scrutin. 6. Oblig pe alegtor s voteze util (adic s-i dea votul pentru partidele care au anse reale s ctige). Dezavantajele scrutinului uninominal: 1. Genereaz institutii flagrante in reprezentare. 2. Sisteml uninominal depinde prea mult de geografia electoral, conducnd la manopere neloiale in aceast privint, cum ar fi procedeul gerrymandering (decupare de circumscriptii electorale in functie de interesele de partid). 3. Acest sistem impedic reflectarea intregului spectru al optiunilor politice populare. 4. Multitudinea circumscriptiilor electorale crete costurile de organizare a alegerilor. 5. Sistemul majoritar creaz feude electorale i, deci dinastii politice. 6. Costurile ridicate ale campaniei electorale oblig pe candidati la o atitudine clientelar fat de finantatorii particulari i asta le corupe prestatia parlamentar ulterioar.

Curs V
b) Sistemul majoritar uninominal cu dou tururi de scrutin In alegerile parlamentare acest sistem pare a fi mai just decat cel cu un tur dar conduce i el la situatii imorale (desistri pltite, aliante contra naturii). In primul tur ctig cei care au obtinut majoritatea absolut. In turul al doilea intr dup caz, fie primii doi clasati din primul tur, fie cei care au obtinut in primul tur un scor de mcar 12,5 %. In turul al doilea ctig cel care obtine majoritate relativ indiferent de scor sau de participare. Acesta este sistemul dup care sunt alei in Romnia preedintele trii (Legea 370/2004 republicat) precum i primarii (Legea 67/2004). La alegerile prezidentiale particip cei care au minim 35 de ani, au drept de vot i au obtinut o list de cel putin 200.000 de sustintori. Iese preedinte din primul tur cel care obtine majoritate absolut (9.200.000 voturi). Dac nu ctig nimeni in primul tur, dup dou sptmni se organizeaz un al doilea tur la care particip primii doi clasati din primul tur. Ctig cel care obtine majoritatea de voturi, indiferent de numrul participantilor la vot. O alt variant a sistemului majoritar este scrutinul de list plurinominal; alegtorul acord votul nu unui candidat, ci unei liste de candidati. Ctig lista care a obtinut cele mai multe voturi. Exist un scrutin majoritar plurinominal cu un singur tur i un scrutin de list (plurinominal) cu dou tururi. Variante ale scrutinului de list: 1. Scrutinul cu list blocat: alegtorul are un singur vot pe care il poate acorda unei liste fr a putea intervene in alcuirea ei (lista este alctuit de conducerea partidului). 2. Scrutinul cu vot preferential: alegtorul poate interveni in ierarhia prestabilit de partid (pune un numr de ordine preferential in dreptul fiecrui candidat). 3. Scrutinul cu vot alternativ: in circumpscriptia cu un mandate alegtorul scrie el in ordinea preferintelor numele candidatilor. Stabilirea invingtorului se face prin despuieri succesive ale urnelor. Numele candidatilor se scriu in ordine descresctoare a preferintelor. 4. Scrutinul cu panaaj: alegtorul ii selecteaz candidatii din toate listele electorale, alctuindui propriul su buletin de vot. Sistemul a fost folosit in Franta, dup rzboi. c) Sistemul reprezentrii proportionale: A aprut in a doua jumtate a sec. XIX sub presiunea partidelor muncitoreti care se infiintaser. In prezent este folosit in peste 57 de state ale lumii. Romnia l-a folosit intre 1990 i 2008.

Curs VI
Acest sistem se intemeiaz pe principiul proportionalittii, care instituie in sfrit, justitia electoral: s atribui fiecrui partid un numr de mandate proportional cu forta numeric real a partidului, adic proportional cu scorul su electoral. In aceste conditii: - se stabilete coeficientul electoral (numr minim de voturi pentru un deputat/senator). In Romnia sunt necesare 70.000 de voturi pentru a fi ales deputat i 160.000 voturi pentru a fi ales senator. - unittile administrativ teritoriale sunt i circumscriptii electorale, deci aveam 42 de circumscriptii electorale corespunztoare celor 41 de judete + municipiul Bucureti. Fiecrei cirsumscriptii (judet) I se alocau un numr de mandate proportional cu populatia judetului. - pe aceste mandate concurau filialele judetene ale partidelor politice sau independente. - fiecare partid primete un numr de mandate proportional cu scorul electoral dobndit. In aceste conditii cea mai dificil problem este aceea a redistribuirii resturilor electorale, ceea ce presupune un complicat algoritm matematic. In redistribuirea resturilor electorale se utilizeaz urmtoarele metode: - metoda celui mai mare rest - metoda dhondt este un sistem care utilizeaz media ponderat - metoda celei mai mari medii - metoda numrului impar - metoda coeficientului ratificat - etc Avantajele reprezentrii proportionale: acest sistem consolideaz rolul influenta partidelor politice permite reprezentarea in Parlament a populatiei trii conform tuturor nuantelor existente in acea tar - asigur alegtorilor egalitatea voturilor (Parlamentul reflect cu exactitate toate tendintele corpului electoral) - favorizeaz multipartidismul (multiplicarea partidelor), dar i independenta acestora, fiindc ele pot ajunge in Parlament fr s fie obligate s intre in coalitii - asigur reprezentarea minorittilor, proportional cu voturile obtinute - promoveaz justitia electoral (echitatea: fiecare partid primete proportional scorul electoral realizat) - previne formarea unei majoritti artificiale - acord prioritate programelor politice (partidelor) iar nu personalittilor - calculele electorale ale acestui sistem prezint rigoare matematic - este un mod de scrutin onest (evit aliantele dubioase sau desistrile pltite)

Curs VII
Dezavantajele reprezentrii proportionale: stimuleaz multiplicarea partielor politice fiind scrutin de list nu permite alegtorului s-i exprime optiunea pentru un anumit candidat intrerupe relatia alegtor ales depersonalizeaz functia parlamentar poate complica viata politic a natiunii, dac unele partide ptrunse in Parlament sunt necomunicante se sacrific majoritatea in folosul minorittii sistemul proportional are exactitate i justitie dar nu are eficacitate

ambitionnd s valorifice integral voturile prin redistribuirea resturilor, sistemul complic procedura

Sistemului reprezentrii proportionale ii este specific pragul electoral , adic un scor electoral minim necesar pentru a ptrunde in Parlament. Unele state utilizeaz pragul electoral, altele nu. In Romnia, pragul electoral este de 5%. De asemenea, o alta creatie electoral este i prima majoritar sau prima electoral i care este o gratificatie pe care legea electoral o acord partidului majoritar. Foarte putine state utilizeaz prima electoral. Romnia a folosit prima electoral in perioada interbelic.

Curs VIII
d) Sistemele electorale mixte: - sunt o combinatie a celor dou mari sisteme: majoritar i proportional, combinatie fie echilibrat, fie dezechilibrat in favoarea unuia dintre cele dou sisteme; Sisteme mixte cu dominant majoritar a. Scrutinul cu vot cumulativ: - alegtorul dispune de un numr de voturi egal cu numrul de mandate aflate in competitie (i pentru care fiecare partid depune o list); - alegtorul poate s dea toate voturile aceluiai candidat sau unor candidati diferiti; - ctig cel care cumuleaz cel mai mare numr de voturi; - sistemul profit mai ales minorittii (partidelor minoritare) b. Scrutinul cu vot limitat: - este inversul scrutinului cu vot cumulativ; - alegtorul primete un numr de voturi mai mic dect mandatele puse in joc i nu are voie s le acorde pe toate unui singur candidat; - profit partidelor majoritare; mai este folosit astzi in Spania. c. Scrutinul cu vot unic netransferabil: - indiferent de numrul candidatilor inscrii pe liste, alegtorul dispune de un singur vot; - rspunderea pentru rezultate revine astfel partidelor care trebuie sa decid asupra numrului de candidati pe care il propun. d. Scrutinul municipal din Franta: - fie un vot de list: dac nici una dintre liste nu a obtinut majoritatea absolut se procedeaz la un al doilea tur de scrutin in urma cruia lista majoritar, chiar dac nu detine majoritate absolut, primete ca prim electoral jumtate din mandatele puse in joc + dreptul de a participa in mod proportional la redistribuirea mandatelor rmase.

Sisteme mixte cu dominant proportional

a. Sistemul francez de list (sistemul inrudirilor): - listele produse de ctre partdie puteau pactiza: puteau incheia aliante electorale prealabile cu dreptul de a-i inrudi listele; - dac listele inrudite obtineau majoritate absolut, ele ii judecau toate mandatele puse in joc (i care se imprteau intre partidele invingtoare). b. Sistemul Hare (votul unic transferabil): - se stabilete un coefficient electoral (numrul minim de voturi pentru a dobndi mandatul); - ctig cel care depete coeficientul electoral;

- votul alegtorului este transferabil: el mentioneaz pe buletinul de vot prima sa preferint, a doua, a treia etc (dac candidatul favorit a obtinut deja numrul necesar de voturi, votul respectiv se transfer celui de-al doilea). Sisteme mixte echilibrate Sistemul german al buletinului dublu: - mandatele se impart in dou jumtti: o jumtate se obtine prin sistemul majoritar i o jumtate prin sistemul proportional. In consecint, alegtorul primete un buletin de vot imprtit in doua jumtti: in jumtatea din stnga bifeaz numele candidatului favorit, iar in jumtatea din dreapta bifeaz partidul favorit i deci list ape care acesta o propune. Avantajele sistemelor electorale mixte: - inltur multe dintre consecintele defavorabile ale celorlalte sisteme; - legtura dintre alegtor i ales se personalizeaz; - partidele mici primesc ansa de a intra in Parlament; Dezavantajele sistemelor electorale mixte: - inc persist confunzii in relatia alegtor - ales; - pierderile de voturi exprimate cel mult se diminueaz dar nu stopeaz; - cresc costurile electorale;