P. 1
evaluarea

evaluarea

|Views: 1,150|Likes:
Published by aidanamir

More info:

Published by: aidanamir on Dec 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic.. Educatoarea . 4. Idealul educaţional. Reforma sistemului educaţional influenţează.II. Omul este. operaţionale. conform actualei viziuni curriculare. Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. schimbări care introduc. 5. cu obiective cadru şi de referinţă. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. care îmbinate cu măiestrie. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. Conţinuturile de învăţat.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. aşa cum este formulat în Legea învăţământului. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. a calculatoarelor şi internetului. include acum module de instruire opţională). o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. în practica pedagogică. 2. 3. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. intermediare. afective şi psiho-motorii. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. dar şi cu obiective cognitive. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. De aceea. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat. astfel. respectiv: 1. Curricumulul Naţional aduce. de asemenea. fireşte. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale. Bine stăpânită. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru.

la baza proiectării actului educaţional. III. la începutul fiecărui an. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor. deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. afectiv şi psihomotor. pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat.În condiţiile actualului sistem de evaluare.cum evaluăm? . cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. 3 . coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. a proceselor afective şi motivaţionale. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii. Astfel.cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. Accentul se pune. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă. în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. Considerând momentul în care intervin. formele de evaluare rămân în esenţă. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. Din punct de vedere practic. stau câteva idei fundamentale: . pe capacităţile de exprimare liberă a copilului. în acest sens. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. astfel. stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative.ce evaluăm? . aceleaşi.

suportivă. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate.. Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere. pe de altă parte. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice. Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progresele sau insuccesele pe care ei le obţin. 1981 4 . mai ales.Ausubel (1981)1 făcea. aşadar. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”. educatoarea trebuie să cunoască .aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar . (trad.materialul” cu care va lucra. Învăţarea în şcoală. EDP. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. F.). n. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor.. Concluzionând. Pentru obţinerea unor verificări parţale. R. 1 D. pe care ea îl va şlefui.La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an. în acest sens. Evaluarea formativă.dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul.Robinson. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere. permanent. se recurge la evaluarea sumativă. sau . Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi. prin folosirea dibace a celor trei forme de evaluare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat.) ştie la plecare. Bucureşti.n.Ausubel. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. următoarea apreciere: . Evaluarea formativă are un caracter continuu. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar.

METODE. . considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării". Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. . TEHNICI. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. fireşte. PRACTICI DE EVALUARE Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. Fişa psiho-pedagogică conţine. 3. Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes.acoperă o anumită arie de conţinut. 4. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora. Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari. preferinţele. Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. 5 .pot fi orale sau scrise. de asemenea. de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare. Metoda observaţiei . principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. Din acest punct de vedere. dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut. Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv.sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). Acestea au câteva caracteristici fundamentale: . Există însă.IV. ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. 5. Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. 2. şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. .implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor.

când copilul urmează să completeze lacuna. ITEMI OBIECTIVI A. se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I. de obicei. Itemi tip pereche . 5 4 3 Ex. Ex. Prezentăm. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte 6 . în continuare. B. Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina . Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. redate. 2.: Veveriţa este un animal domestic? C.solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane. Itemi lacunari. într-o manieră picturală sau grafică. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot utiliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. 1. Ex. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex.Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate.:Vestitorul primăverii este….

.adăpost. sugerăm câteva teme care pot face... II. Aspecte de toamnă şi iarna.. Ex. cu uşurinţă. Itemi cu răspuns scurt .solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte. caiet. Înfăţişarea omului. ITEMI SEMIOBIECTIVI . Ex.. ITEMI SUBIECTIVI . carte. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător. b) 8 şi 9. in cuvintele tale... 2. Animale şi păsări . 3. b) bancă. 4. Reguli de comportament. . 7. c) 6 şi 8. Pomi fructiferi şi legume. libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă. Activitatea din familie. tablă.. Ex. strugurii sunt.. cretă. Să povestim după imagini V. 5. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A. Elemente de mobilier. 6.(fructe). obiectul procesului de evaluare: 1. 1.: Cum ai putea descrie. Itemi de completare . 2.au câteva caracteristici fundamentale: răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. 7 . scurt şi clar.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă.propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6. Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. 8.D...alcătuirea corpului.hrană. III.. anotimpul toamna? B. pe scurt.. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou. perele.: Merele. ţara.. .constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii.. Localitatea natala. răspunsul trebuie elaborat. Itemi cu alegere multiplă . grădiniţa şi şcoala.

In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aceste capacităţi se va avea in vedere că. -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita.mai multe". b. să denumească. -ordonarea in şir crescător. gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată.. Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. -să efectueze corespondenţe între elemente diferite. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: . Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască. descrescător. -semnificatia simbolurilor „+”. or „mai puţine obiecte". în formula itemilor prezentaţi anterior. concepute astfel încât să permită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. 8 . la nivelul II (5-7 ani)..În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. -sesizarea relaţiei de . -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr.=”. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi. DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice. VII. Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior.se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru.dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele. copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). construire şi utilizare a formelor geometrice. „-”. un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse.dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate. Educatoarea obţine. . în acelaşi timp. . denumire.tot atâtea obiecte". ACTIVITĂŢI MATEMATICE Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. Pot fi elaborate seturi de itemi. VI..

o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile. La nivelul grupei pregătitoare se pun..". Astfel. Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar.să compună cuvinte scurte după model sau independent. de vedere fonetic..să poată asocia sunetul cu litera. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau 9 . gânduri.".. „Descoperiţi. atunci când sarcinile sunt prea dificile. vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar.".".să cunoască literele alfabetului.. d. să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral... semnificaţii..pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: . Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. .". educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi. De asemenea. cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct.. c. Astfel. . vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi. Dacă astfel de formulări creează confuzie. însă.. .relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris .". „Spuneţi. Pe de altă parte.. b. propoziţii. „Recunoaşteţi. În continuare. cuvinte...se detaliază obiectivele de referinţă. De aceea. lexical şi sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală. pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. să alcătuiască propoziţii (simple.. pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii...". doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi. e. la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv . Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice. educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului. mijlocite de limbajul scris . dezvoltate). „Definiţi.. să distingă sunetele ce compun cuvinte simple. să facă distincţie clară între silabe. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. „Găsiţi.

din acest punct de vedere. Apreciem că. c. b. Nr. Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat. în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii.dificultăţi de înţelegere. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi. itemi lacunari (1). copiii vor răspunde cu DA sau NU). f. TOMA Georgeta. itemi tip pereche (3). dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj.Grăd. în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare. la rândul nostru.1 Bascov 10 . d. mai mare sau mai mic. dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. itemi de completare (6). itemi cu alegere duală (2). În general. Inst. e. itemi cu răspuns scurt (5). itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă. In concluzie.

Editura V&I Integral Bucureşti. Î nvăţământul Preşcolar". Editura Discipol 2001. 2002 Bucureşti 2.Un contract pedagogic.ghid metodologic. Liliana Ezechil. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. .2001 4. R e v i s t a . Editura Fundaţia Culturală „D.. 2000 5 . Mihaela Paişi Lăzărescu. Învăţământul Primar. Bolintineanu".Laborator preşcolar" .BIBLIOGRAFIE 1. 2000 11 . 2002 3. Editura V8sI Integral Bucureşti. Evaluarea şcolara . Marin Manolescu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->