MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

CUPRINS

Pagina 1 din 35

MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

1.

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

1.1. ELEMENTE DE STRATEGIE ÎN MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Managementul deşeurilor se defineşte ca ansamblul activităţilor de organizare, conducere şi gestiune a deşeurilor. Printre primele documente de politică sectorială elaborate de comisia europeană se numără strategia de management a deşeurilor. Această strategie cuprinde o serie de recomandări referitoare la:

 prevenirea generării de deşeuri prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie;  reciclarea şi reutilizarea deşeurilor;  optimizarea eliminării finale a deşeurilor;  reglementarea transportului deşeurilor;  acţiuni de remediere a contaminării produse ca urmare a gestionării necorespunzătoare a deşeurilor.
Analizând relaţia dezvoltare economică – generare deșeuri, se remarcă cinci factori esenţiali cu contribuţii diferite la creşterea cantității de deșeuri, inclusiv de scădere a resurselor naturale:

• • • • •

nivelul activităţii economice sau mărimea economiei; structura sectorială a economiei; nivelul tehnologic existent; cererea de reglementări în privinţa gestiunii deșeurilor; politica şi cheltuielile de conservare a resurselor şi de prevenire a generării deșeurilor.

Principiul de bază al managementului deşeurilor este evitarea formării deşeurilor, înaintea valorificării deşeurilor și înaintea îndepărtării deşeurilor. Starea actuală a managementului deşeurilor în România este caracterizată de:

• • • •

creşterea cantităţii de deşeuri generate; insuficienţa echipamentului necesar pentru colectarea (selectivă) şi transportul deşeurilor; infrastructura de depozitare necorespunzător dezvoltată; infrastructura de valorificare insufucient dezvoltată. Situaţia financiară precară a ţării nu permite implementarea soluţiilor tehnice şi a strategiei moderne

de management a deşeurilor. Investiţiile estimate pentru crearea infrastructurii unei gestiuni moderne a deşeurilor depăşesc cu mult bugetele localităţilor sau societăţilor economice. Trebuie avut în vedere că în fiecare regiune există o problematică diferenţiată a deşeurilor, dup tip şi conţinut, care necesită o rezolvare specifică din multiplele variante posibile de planificare a salubrizării. Trebuie aleasă de fiecare dată soluţia optimă, care trebuie să satisfacă anumite criterii:

• • •

siguranţa salubrizării, impactul asupra mediului, cota de reducere a deşeurilor şi a cantităţii de deşeuri rămase,
Pagina 2 din 35

MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

• • • •

situaţia existentă pe piaţa materialelor valorificabile, rentabilitatea, gradul de acceptare al populaţiei, efortul organizatoric. Elaborarea conceptului de management al deşeurilor conduce în final către o soluţie aleasă în

vederea planificării pentru regiunea respectivă, care trebuie să fie susţinută prin hotărâri ale administraţiei şi ale forurilor politice, care constituie baza realizării măsurilor concrete de gospodărire a deşeurilor. Implementarea fiecărei etape în parte se realizează pas cu pas, de aceea se recomandă stabilirea unor priorităţi, ca şi conceperea unei planificări în timp pentru a cuprinde dezvoltările şi noile cunoştinţe însuşite dar şi facilitarea achiziţionării de noi echipamente. Conceptele de management trebuie să fie reactualizate permanent, în totalitatea lor sau parţial, mai ales atunci când: • se realizează o nouă instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor tehnica în domeniu a progresat semnificativ cantitatea sau compoziţia deşeurilor s-a modificat într-o măsură importantă.

• •

1.2. MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEŞEURILOR (MID)
Managementul integrat al deșeurilor reprezintă un concept care ia în considerare toate opţiunile de gestionare a deşeurilor din punct de vedere tehnic, economic şi organizatoric.

Pagina 3 din 35

PLANUL DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR Pagina 4 din 35 . norme.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Necesitatea elaborării MID rezidă din faptul că pe zi ce trece problemele legate de deşeuri devin tot mai complexe şi rezolvarea lor solicită soluţii diferenţiate. ca de exemplu: colectarea selectivă. conceperea şi emiterea unor prevederi micşorării cantităţii de deşeuri generate. • căutarea şi găsirea (identificarea) unor agenţi privaţi apţi să şi păstrarea în îndeplinească cerinţele impuse de operaţiile de evacuare a deşeurilor. siguranţa îndepărtării deşeurilor. regulamente) pentru realizarea îndepărtării deşeurilor. coordonarea şi ordonarea măsurilor de salubrizare. Conceptul MID trebuie să furnizeze o imagine de ansamblu asupra situaţiei gestionării deşeurilor la nivel naţional şi regional de asemenea.  controlul prestării serviciului de salubritate. MID trebuie să indice perspectivele şi acţiunile necesare. Se are în precum şi formarea unei conştiinţe în spiritul unei salubrizări sigure şi ecologice. ca de exemplu: elaborarea de bilanţuri referitoare la cantităţile examinarea costurilor pentru a realiza • de componente valorificabile • îmbunătăţirea obiectivelor de management al deşeurilor   vedere şi modificarea comportamentului cetăţenilor în spiritul informarea şi consilierea producătorilor de deşeuri. ca de exemplu: alegerea unei forme legale adecvate pentru implementarea • • • •  • managementului deşeurilor. 1. îndepărtarea ecologică a deşeurilor periculoase. pentru încurajarea măsurilor de valorificare. comercializarea siguranţă a componentelor valorificabile selectate din deşeuri.3. Liniile directoare ale MID:  implementarea de măsuri concrete de salubrizare. în vederea micşorării cantităţii de deşeuri generate. MID este un concept care conţine toate principiile referitoare la: • • • • limitarea producţiei de deşeuri valorificarea deşeurilor eliminarea deşeurilor Obiectivele principale ale MID sunt: de a reduce cât mai mult posibil cantitatea de deşeuri de a le trata şi depozita conform unor tehnici ecologice. locale (hotărâri ale consiliului local.

după valorificare. ecologic şi reprezentativ din punct de vedere economic. care să permită efectuarea reciclării unor componente ale deşeurilor prin compostare şi /sau valorificare energetică.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Atât Directiva UE cu privire la regimul deşeurilor. în scopul sistematizării şi organizării teritoriale.  sortarea. cantitate. pentru o anumită regiune. diferenţe pe anotimp. dar şi al satisfacerii intereselor regionale sau naţionale. PMD trebuie să conţină date referitoare la: • • • tipul deşeurilor cantitatea de deşeuri generate originea deşeurilor suprafeţele ocupate de instalaţiile de salubrizare ţintele ce trebuie atinse prin implementarea MID: •  epuizarea tuturor posibilităţilor de evitare a formării deşeurilor şi reducere a cantităţii de deşeuri. a deşeului final.  eliminarea presiunii asupra rampelor de depozitare. compoziţie date despre materialele valorificabile Pagina 5 din 35 . care este compostarea. în condiţii ecologice. respectiv depozitare controlată. imposibil de valorificat. pe baza conceptului de MID. valorificare şi depozitare a deşeurilor date despre deşeuri: tipuri. ca şi prin pretratarea resturilor ce trebuie depozitată.  stabilirea conceptelor de management al deşeurilor la nivel local.  siguranţa maximă a salubrizării prin crearea unui sistem regional de asociaţii. realizează dimensionarea necesităţilor de salubrizare pe o perioadă de timp definită. a materialelor periculoase. cât şi transpunerea ei în legislaţia naţională (legea 426/2001) solicită elaborarea de către autorităţile responsabile a unor planuri de management al deşeurilor (PMD). de regulă 10 ani. evoluţia populaţiei numărul gospodăriilor structura şi dezvoltarea industriei planul de construcţii şi folosinţă a suprafeţelor infrastructura traficului infrastructura şi capacităţile de salubrizare sisteme şi instalaţii de tratare. Elaborarea unui plan de management al deşeurilor. Etapele de lucru în elaborarea Planului de Management Integrat al deşeurilor:  inventarierea situaţiei existente în zona de salubrizare: • • • • • • • • • • mărimea regiunii de salubizare numărul. colectarea şi valorificarea deşeurilor menajere trebuie realizate cu respectare normelor ecologice şi economice. din punct de vedere tehnic. densitatea. în cooperare cu populaţia şi cu sectorul economic. prin folosirea metodei clasice de valorificare. eliminarea corectă.  folosirea optimă a energiei.

creşterea participării cetăţenilor la colectarea selectivă. Concretizarea obiectivelor stipulate în lege privind împiedicarea formării deşeurilor înainte de valorificare. definirea indicatorilor pentru măsurarea îndeplinirii obiectivelor (indice de reciclare.). cu urmărirea • • • •  • valorificării lor. •  Conceptul de management al deşeurilor pentru perioada viitoare ce presupune elaborarea diferitelor variante de lucru și analiza concretă şi comparativă din punct de vedere a: • • • • • • cantităţii şi calităţii materialelor valorificabile costurilor cererii de locuri de muncă emisiilor necesarului de suprafeţe reducerii deşeurilor Pagina 6 din 35 . tendinţe)  prelucrarea obiectivelor. ca forme existente de organizare costurile salubrizării. în vederea încurajării evitării formării deşeurilor şi conceperea de scenarii (minime.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • planuri disponibile metode deja implementate pentru minimizare şi valorificare structuri legale. respectiv implementarea ofertelor de consiliere în domeniul gestiunii deşeurilor. presupune: • determinarea posibilităţii de împiedicare a formării deşeurilor în industrie prin creşterea colectării selective a diferitelor fracţiuni de deşeu. • • • • informarea adecvată a producătorilor de deşeuri. creşterea gradului de acceptare a producătorilor de deşeuri faţă de colectarea selectivă.  documentare asupra diferitelor tehnologii şi procedee: • • • • procedee de tratare şi îndepărtare a deşeurilor sisteme de colectare posibilităţi şi procedee de valorificare utilitatea ecologică a valorificării procentul de material valorificabil. maxime. • eficienţei instrumentelor şi a strategiilor de acţiune. indice de colectare per capita etc. structura taxelor evidenţierea punctelor slabe dezvoltare/prognoză: estimarea cantităţii de resturi şi materiale revalorificabile.

financiare şi legale (ca de exemplu planificarea în timp. constituirea legislaţiei şi a taxelor. consilierea). relaţiile publice. prezentarea măsurilor organizatorice. structurile de organizaţie.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • • •  cantităţii de deşeuri de tratat cantităţii de deşeuri de depozitate cantităţii de material valorificabil.  Pagina 7 din 35 .

1 – Procesul de planificare/implementare a planului de gestionare a deşeurilor Pagina 8 din 35 .MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Fig.

3.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR 3. colectare/tratare/eliminare a diferitelor tipuri de deşeuri generate. materialele utilizate şi marketingul. reutilizare. Producătorul este responsabil de potenţialul produsului în gestiunea deşeurilor. a Pagina 9 din 35 . obiectivul cheie al UE privind politica în domeniul deşeurilor îl reprezintă principiul prevenirii generării de deşeuri. se elimină astfel şi costurile gestionăriilor și ameninţările la adresa mediului. în corelaţie cu promovarea dezvoltării durabile.  Prevenirea si minimizarea deşeurilor Prevenirea si minimizarea deşeurilor generate. colectare. PREVENIREA PRODUCERII DEŞEURILOR Cea mai eficientă cale de minimizare a costurilor în gestiunea deșeurilor este prevenirea. inovaţiilor tehnologice. modelului de producţie si consum.1. mininimizare. Producătorul poate utiliza toate mijloacele nu doar pentru a evita producerea de deşeuri prin folosirea eficientă a resurselor naturale. modificărilor demografice. Pentru eficacitate. Prin urmare. INSTRUMENTE TEHNICE PENTRU MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN CADRUL UNUI SIGD Instrumentele tehnice pentru minimizarea costurilor în cadrul unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor sunt reprezentate de măsurile și tehnologiile specifice de prevenire. conceperea. deoarece neproducând (negenerând) deşeuri. de la producţie. precum si pentru informarea populaţiei si obţinerea acceptului acesteia. in activităţile industriale trebuie adaptata: activităţilor economice. reciclare şi eliminare finală. Procesul de generare a deşeurilor este o formă de poluare şi o pierdere de resurse. În lipsa cunoștințelor și experienţei necesare pentru a integra astfel de tehnologii la nivel naţional si local trebuie să se realizeze într-o primă etapă staţii pilot-demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de management a deşeurilor considerate ca optime. in special. O asemenea politică presupune integrarea problematicii deşeurilor încă din faza de producţie. prin intermediul deciziilor pe care le ia în ceea ce priveşte design-ul. şi mai ales reducerea conţinutului de materii periculoase din acestea.  Dezvoltarea unor campanii de informare si instruire a populaţiei pentru a obţine acceptul public necesar unor investiţii ulterioare. utilizare. aceasta presupune acţiuni directe pe toată durata de viaţă a produsului. Aceste staţii demonstrative vor fi utilizate pentru obţinerea parametrilor tehnico-economici reali și a experienţei de realizare si exploatare eficientă.  Utilizarea instalaţiilor pilot-demonstrative pentru a cumula cunoștințele si experienţa necesara pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.  Colectarea/tratarea/eliminarea diferitelor tipuri de deşeuri generate.

 dezvoltarea unor indicatori eficienţi şi semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generării de deşeuri cu scopul de a contribui la prevenirea generării de deşeuri la toate nivelurile.  promovarea de eco-etichete recunoscute şi de încredere. Acest mod de tratare este compatibil cu conceptul de împărţire a responsabilităţii propus în al V-lea Program de Acţiune de Mediu. de la compararea produselor la nivel comunitar prin acţiuni ale autorităţilor comunitare până la nivel naţional. ci şi pentru conceperea de produse cu posibilităţi de reutilizare şi recuperare curată. deoarece este cunoscut din experienta tarilor membre UE ca aceasta poate fi cea mai eficienta metoda de prevenire a deseurilor.  organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente. sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi. c) măsuri care influenţează faza de consum şi de utilizare:  instrumente economice. în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viaţă). inclusiv EMAS şi ISO 14001.  promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului. Pagina 10 din 35 . în funcţie de industrie.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR materiilor regenerabile sau nepericuloase. Marcarea. producţie şi distribuţie:  promovarea eco-design-ului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor. Instrumentele tehnice de prevenire a generării deşeurilor se clasifică în: a) Instrumente care influenţează condiţiile de bază referitoare la generarea de deşeuri:  modificarea tehnicilor de productie (introducerea „celor mai bune tehnici disponibile – BAT) si prin reintroducerea obligativitatii respectarii cerintelor directivei privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC) preluata prin OU 34/2002.  folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor.  organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare.  furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile.  utilizarea acordurilor voluntare. b) Instrumente în faza de proiectare. cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit. Aceste măsuri pot fi deosebit de eficiente în măsura în care sunt concepute şi adaptate pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi sunt aplicate în reţele de întreprinderi bine stabilite. a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri. etichetarea şi instrucţiunile de utilizare au efecte benefice.  promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării.

 în contextul contractelor de achiziţii publice şi private. logistice sau a altor măsuri. cum ar fi. includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte. utilizarea unor grupuri de produse. Prevenirea reprezintă principalul pas intr-un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. d) Instrumente de realizare a unor campanii de informare asupra tehnicilor si masurilor de prevenire si minimizare a deşeurilor la nivelul agenţilor comerciali si a consumatorilor privaţi:  materialele de informare trebuie sa se adreseze diferiţilor factori implicati si ca urmare trebuie realizate materiale specifice informare pentru institutiile publice (scoli. structura economica a zonei. • .2. cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare. COLECTAREA ȘI TRANSPORTUL DEȘEURILOR Colectarea și transportul deşeurilor si a materialelor reciclabile reprezintă o componentă importantă în procesul de gestionare a deşeurilor. pentru administraţiile publice si private. In al doilea rând prevenirea reprezinta principala obligatie/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri. universităţi). ea reprezintând între 60%-80% din costul total de gestionare a deşeurilor și materialelor reciclabile. Pentru realizarea eficientă și • • • • • mărimea zonei de colectare. De aceea trebuie introdusa in viitoarele planuri de dezvoltare economica. cerinţele clienţilor. în special în regiunile cu o densitate ridicată a populaţiei.  încurajarea reutilizării şi/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora.  acorduri cu industria. condiţiile urbanistice. precum cele care sunt incluse în cadrul politicilor integrate ale produselor sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului. pe termen lung.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR  organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori. pentru toate tipurile de comercianţi si. nivelul de trai al populaţiei. de aceea orice îmbunătăţire adusă acestei componente poate reduce mult acest cost. economice. Pagina 11 din 35 organizarea optimă a colectării și a transportului deşeurilor și materialelor reciclabile se vor avea în vedere anumite caracteristici de referinţă. de exemplu. 3. în special prin recurgerea la măsuri educative. alegerea sistemului adecvat de colectare și transport Instrumente:  realizarea unor programe de educare si informare a populaţiei și de stimulare a companiilor de salubritate existente si de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor. pentru consumatorii finali. in final.

utilizarea întregii game de containere Pagina 12 din 35 . sa poată fi uşor accesate si golite de către cei ce asigura serviciul de salubrizare si sa poată fi menţinute in condiţii satisfăcătoare de igiena. stabilirea unui program de evacuare a containerelor in funcţie de gradul de umplere dar si de variaţiile de temperatura (vara. asigurarea volumului si numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri. nesortate. C– capacitatea recipientului folosit.  Determinarea numărului de recipiente pentru precolectarea deşeurilor municipale nesortate.8 kg/locuitor/zi în mediul urban şi 0.  Identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiva la surse a deseurilor (ambalaje. centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar. Se ia în calcul un interval de 3 zile pentru perioada rece. intervalul dintre două colectări succesive. în care: • • • Qmed. In lipsă se aplică Im – 3 litri/om/zi. centre comerciale mari). Im – indicele mediu specific de producere a deşeurilor menajere.8 · C. 0. inclusiv agenţi economici şi instituţii publice: locul de amplasare a punctului de colectare. Alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deşeurilor trebuie să se realizeze în aşa fel încât sa se evite depăşirea capacităţilor optime de colectare. etc. datorita temperaturii ridicate frecventa de colectare a deşeurilor va fi mai mare). cele de până la 240 l pot fi folosite pentru zone cu case și blocuri cu 4 etaje. biodegradabile. deşeuri organice si restul deşeurilor menajere). N– numărul de locuitori ai localităţii. respectând in acelaşi timp normele de igiena. respectiv cu/fara sisteme de compactare in funcţie de necesităţile lor specifice. containerele mari nu trebuie utilizate pentru deşeurile menajere. nereciclabile. Im pentru calcule globale.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR  Graficul de colectare a deşeurilor municipale sortate de la utilizatori. se poate lua: Im . ci pentru cele din comerţ (magazine. Im– indicele mediu de producere a deşeurilor menajere (Im se stabileşte prin măsurători şi înregistrări statistice şi diferă de la o localitate la alta. containerele trebuie selectate astfel încât sa poată fi uşor umplute de către populaţie. în care: • • • • •  N–numărul de locuitori arondaţi punctului de precolectare.1 – 3. adresa utilizatorilor deserviţi. determinarea numărului de recipiente de precolectare M se face cu relaţia: M = N · lm · Z/0. specific pentru fiecare localitate. iar cele de 1. funcţie de numărul de locuitori.0. număr de persoane deservite.001 [tone/zi]. material plastic.15 kg/locuitor/zi în mediul rural). zone comerciale mari.8– coeficientul de încărcare a recipientului. estimări etc. zi = N · Im · 0. generate într-o localitate: Qmed. zi–cantitatea medie zilnică de deşeuri municipale generate. cantitățile din fiecare tip de deșeuri colectate (hârtie/carton. sticlă. Z– numărul de zile dintre două ridicări succesive ale deşeurilor municipale nesortate.3 mc pentru blocuri cu peste 4 etaje.  Determinarea cantităţii medii zilnice de deşeuri municipale. în litri.

di– numărul de curse efectuate/schimb.8 kg/locuitor/zi în mediul urban şi 0. unde: ρ i =1 • • N – numărul de locuitori din localitate. [m3]. procesare și pretratare în “centrul” zonelor de generare amplasarea staţiilor de procesare a deşeurilor (staţii de tratare mecano-biologica) cât mai aproape de utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe adaptarea autovehiculelor de colectare și transport în funcţie de condiţiile de drum. localităţilor și structura arhitecturala a diferitelor clădiri. asigurarea serviciului de colectare regulata la nivel naţional. fiind egal cu 0. ei– numărul de schimburi/zi. asigurarea volumului necesar al containerelor pentru toate gospodăriile private. N ⋅ IS n = ∑ a i ⋅ b i ⋅ c i ⋅ d i ⋅ e i . bi– capacitatea de transport a utilajului. structura optimizarea distantelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de minimizarea distanțelor de transport prin utilizarea staţiilor de transfer. (zgomot si gaze de eşapament). daca distanțele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat sa se utilizeze caile ferate. pentru a putea participa la delegarea activităţii de colectare şi transport al deşeurilor municipale trebuie îndeplinită următoarea relaţie: a deşeurilor. Im–indicele mediu de producere a deşeurilor menajere ce se ia în calcul. transport.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR disponibile. dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilit prin măsurători şi înregistrări statistice un alt indice. Măsurile necesare pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor pentru minimizarea costurilor: • • • • • • • selectarea locaţiilor pentru staţiile de sortare.15 kg/locuitor/zi în mediul rural. • • • • • • ρ–greutatea specifică a deşeurilor menajere se ia egală cu circa 350 kg/mc. ci –gradul de compactare. Determinarea necesarului minim de mijloace de transport pentru colectarea şi transportul deşeurilor stradale: S ⋅ IS n = ∑ a i ⋅ b i ⋅ c i ⋅ d i ⋅ e i . depozitele finale. Determinarea necesarului minim de mijloace de transport pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale. dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilită prin măsurători şi înregistrări statistice o altă greutate specifică a deşeurilor. ai– numărul de utilaje de aceeaşi capacitate şi grad de compactare. unde: ρ i =1 Pagina 13 din 35 .

colectare. accesate de populaţie. bi–capacitatea de transport a utilajului. arhitecturală a zonei si containerele sa poată fi menţinute curate. În ceea ce priveşte colectarea selectivă trebuie luate în considerare aceleaşi obiective ca și pentru colectarea generală a deşeurilor. Utilajele destinate activităţilor de colectare şi de transport al deşeurilor stradale vor fi altele decât cele utilizate la activitatea de precolectare. Instrumente: • • • • • • campanii de informare a populaţiei. [m3]. ci–gradul de compactare. metale si materiale compozite trebuie colectate in amestec intr-un singur factorilor implicaţi pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare și reciclare. ei– numărul de schimburi/zi. Pentru transportul deşeurilor sunt necesare măsuri pentru a minimiza distanțele de transport și a reduce impactul ecologic al acestuia.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • • • • • • • S–suprafaţa stradală deservită. în apropierea centrelelor comerciale. ai– numărul de utilaje de aceeaşi capacitate şi grad de compactare. Se va aplica „principiul proximitatii” care va reduce la maxim distanțele de transport și implicit costurile. transport şi depozitare a deşeurilor municipale. dacă se efectuează acest serviciu. să se încadreze în imaginea ambalajele din plastic. 3. di–numărul de curse efectuate/schimb. în containere speciale amplasate în locuri amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificată în aşa manierăa încât să fie uşor locaţiile să fie uşor accesate de către companiile de colectare. dacă la nivelul localităţii nu a fost stabilit prin măsurători şi înregistrări statistice un alt indice. a industriilor și a tuturor tipul de colectare și de containere trebuie alese în funcţie de condiţiile și tipurile de materiale din ambalajele din sticlă pot fi colectate. să nu creeze probleme în zonele respective (zgomot). de stimulare a administrațiilor locale. • ambalajele din sticla colectate trebuie sortate pentru a se asigura ca sticla sortata dupa culoare este Pagina 14 din 35 . sortarea. aceste containere trebuie amplasate in apropierea locuinţelor. este recomandabil ca hârtia și ambalajele de hârtie sa fie colectate în recipienți separaţi. în primul rând. container sau in saci de plastic speciali.3. publice. ambalaje. [m2].000 m2/zi. IS– indicele mediu de producere a deşeurilor stradale luat în calcul de 175 kg/10. procesarea și reciclarea finală. RECICLAREA ȘI VALORIFICAREA DEȘEURILOR DIN AMBALAJE Pentru a atinge ţintele în ceea ce privește minimizarea costurilor pentru gestionarea deşeurilor trebuie luat în considerare întregul circuit : colectarea selectivă.

plumb și silicaţi (pietre. • • pentru colectarea selectiva în gospodării a deşeurilor biodegradabile trebuie asiguraţi pentru gospodăriile mici pot fi distribuiţi saci. • compostare. . porţelan si ceramică). Deseuri biodegradabile În principiu. România este conştientă că pentru a utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile din deşeuri. deoarece deşeurile municipale amestecate au un conţinut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd. Cu. In aceste staţii-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de recipienți speciali. sortarea în categorii precum hârtia de scris. instalaţii care într-o primă etapă pot fi cu sortare manuală și ulterior cu sortare mecanică și automată. Pb. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec. carton și plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Trebuie utilizate programe economice speciale pentru a motiva industriile să se implice în procesul de reciclare si pentru a crea pieţe de desfacere pentru astfel de produse rezultate în urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate în acest proces. Instrumente: • • Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care este recomandabilă introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul populaţia locuieşte în “medii verzi”. Datorită condiţiilor referitoare la concentraţia de metalele grele admisă în compost se recomandă a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. soluţiile de recuperare și reciclare disponibile sunt reprezentate de compostarea (digestia aerobă) și digestia anaerobă cu producerea și colectarea de biogaz. gospodarii cu grădini. acestea reprezentând un procent de 25-35% din populaţie. Având în vedere experienţa internaţională. urban mai puţin dens.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR lipsita de impurităţi precum aluminiu. în zonele verzi ale marilor oraşe și unele zone rurale. metal. Deoarece activităţile de recuperare si reciclare vor fi un succes numai dacă materialele colectate si sortate vor fi în final utilizate în cadrul ramurilor specifice ale industriei. tehnologiile de producţie din industria de sticlă. Zn si Hg. • hârtia si cartonul trebuie sortate pentru a elimina impurităţile si pentru a atinge calitatea necesară industriei de hârtie și carton (de exemplu. carton și hârtia de joasă calitate din ambalaje asigura atingerea calităţii necesare pentru reciclare). Indiferent de sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje este necesară crearea sau dezvoltarea unor instalaţii de sortare si procesare a acestora în vederea reciclării. hârtie. se recomandă construirea de instalaţii-pilot. Experienţa internaţională a demonstrat ca din aceste medii nu este posibilă colectarea selectivă a unor materii biodegradabile de calitate. iar pentru gospodarii mai mari pot fi Pagina 15 din 35 pentru că nu există experienţa necesară în planificarea și operarea staţiilor de compost.

recuperarea și eliminarea deşeurilor rezultate și eficientizarea acestei activități printr-o valorificare care să minimizeze costurile. în diferite activităţi de construcţii. pentru construirea de străzi. densitate în staţii mobile. de reconstrucţie și renovare a clădirilor existente și demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate. activităţile de construire a clădirilor noi. astfel încât solurile și apa subterană să nu fie contaminate. Instrumente: • • • • • • • • • stocarea strict separată a solurilor contaminate și a celor necontaminate. în special Deseuri de echipamente electrice si electronice Conform Directivei Europene privind deşeurile de la echipamentele electrice și electronice (DEEE) există 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori și reciclate sau recuperate în rate specifice. vor crește substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii și demolări și se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea. semi-mobile sau staţionare. . Deşeurile din construcţii și demolări În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii și demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. a materialelor diferite cum ar fi metalele. instalarea de către administraţia locală a unui sistem de colectare separată. capacitatea de construcţie și spaţiul disponibil va permite. păstrarea separată pe cât posibil. asigurarea de către administraţia locală a trasportului DEEE colectate către industria de Vehicule scoase din uz Instrumente: • limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor și reducerea acestora începând Pagina 16 din 35 vederea reabilitării. clasificare și/sau sortare în funcţie de utilizarea fracţiei fine (8 – 40 mm) rezultate. reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente. comerciale (pentru recuperarea calitativa a diferitelor materiale reciclabile). reciclare finală și recuperare. pentru diferite activităţi de construcţie. îmbunătăţirea continuă a schemelor de procesare și reciclare. Instrumente: • • • colectarea DEEE de la populaţie prin centrele comerciale care vând produse EE. daca procesarea deşeurilor din construcţii în staţii de sortare. În paralel cu dezvoltarea economică a țării. împreună cu deşeurile procesarea deşeurilor din demolări prin tehnologii de zdrobire. evitarea utilizării directe a solurilor contaminate și depozitarea lor în locuri special amenajate în separarea strictă a deşeurilor din construcţii fată de cele din demolări. plasticul. cât posibil.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR distribuite containere (80-120 l).

conform reglementărilor în vigoare reprezintă o soluţie viabilă. pavele. etc . roţi pentru cărucioare. până în 31 dec. Sistemul de management al activităţii de colectare şi valorificare a pneurilor uzate. uleiuri obţinute prin piroliză . folosite în special în domeniul Tratarea mecano-biologică Pentru a atinge ţintele din Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor. uz și în măsura în care este fezabil tehnic și economic. pentru a atinge această calitate este nevoie de infrastructură: unităţi de reciclare. organică trebuie minimizat după cum urmează: • • • reducerea cantităţii de biodegradabile de 20%. • • utilizarea în calitate de combustibil. flux tehnologic pentru produsele obţinute din tocarea sau măcinarea anvelopelor (piese turnate. Pagina 17 din 35 . Dar. 2013. Instrumente: • • • reutilizarea anvelopelor . mochete. vulcanizat . pentru obţinerea energiei termice. 2016.) şi. tălpi de pantofi etc. 2010. investiţii în filtre electrostatice pentru incinerare în condiţiile respectării HG 128/2004. covoare. până în 31 dec.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR cu faza de concepţie. Principalele direcţii de valorificare a anvelopelor uzate. a deşeurilor de piese rezultate din operaţiile de reparare a vehiculelor . sau pudretă de cauciuc utilizarea ca sursă de materii prime pentru obţinerea de diverse produse cum ar fi : negrul de fum. • • integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz în punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din vehiculele noi și în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materialele reciclate. reducerea cantităţii de biodegradabile de 60%. nu în ultimul rând. interesul consumatorilor pentru astfel de produse. menită să elimine inconvenientele administrative şi financiare generate de organizarea acestei activităţi pe cont propriu de către agenţii comerciali. baza unui certificat de distrugere (eliminare). articole de uz casnic. reciclarea ca material ce se reintroduce în compoziţii de elastomeri. această categorie de deşeuri poate deveni o sursă de materie primă secundară şi de energie. • punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz sa se facă numai în Anvelope uzate Folosită corespunzător. grupate în ordine descrescătoare a eficienţei tehnice a procedeului. construcţiilor de drumuri. reducerea cantităţii de biodegradabile de 40%. conţinutul de materie cimentului. la fabricarea reutilizarea ca agenţi de modificare pentru diferite materiale. până la 31 dec.

reducerea carbonului organic și recuperarea energiei înglobate în deşeuri. generarea de gaze și levigat. deşeurilor periculoase. Instrumente: Pentru a fi eficiente din punt de vedere economic. puteri calorifice mari ce pot fi incinerate și de materialul inert potrivit pentru depozitarea finală. distrugerea componentele periculoase biodegradabile. În paralel. trebuie să îndeplinească obiectivele din legislaţia europeană și naţională. în special din statele membre UE. Pagina 18 din 35 . Instrumente: În ceea ce priveşte tehnicile și tehnologiile privind tratarea mecano-biologica se prezintă următoarele elemente: • • • • experiența internaţională arată ca optimă capacitatea de 100 000 t/an pentru o staţie de tratare toate staţiile trebuie să includă instalaţii mecanice pentru sortarea materiei biodegradabile cât și a procesul aerob realizat în aceste staţii trebuie să ia în considerare minimizarea poluării prin cât de mult posibil.000 mecano-biologică. fie că sunt industriale.000 locuitori (în cazul în care cantitatea generată specă a pentru amplasarea unui depozit.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Aceste obiective pot fi realizate în unele regiuni prin colectarea selectiva si compostarea materiei biodegradabile. incinerarea este cea mai eficientă metodă de tratare a deşeurilor colectate în amestec din surse diferite. Scopul incinerării este : minimizarea volumului deşeurilor. Considerând cantitatea specifică de deşeuri generate pe locuitor aceasta ar însemna o populaţie minimă de 300. incineratoarele pentru deşeurile municipale sunt recomandate în următoarele condiţii: • cantitatea de deşeuri municipale disponibila pentru incinerare sa fie de minim 150. Tratarea termică (incinerarea) În baza experienţei internaţionale. Toate incineratoarele de deşeuri. Tratarea mecano-biologică este una din tehnicile de bază pentru reducerea cantităţilor de materie biodegradabilă și producerea de combustibili alternativi obtinuți din deşeuri. adică recuperarea căldurii și altor forme de energie rezultate în urma incinerării deşeurilor. materialul de tratat aerob trebuie selectat prin sitare și separat de materiile cu Tratarea mecano-biologica poate fi recomandată. incineratoarele trebuie să îndeplinească și condiţiile privitoare la recuperarea energiei din deşeuri. Pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptată și pentru toate regiunile unde deşeurile conţin un procent mai mare de materie biodegradabilă. pentru a fi eficientă economic doar pentru acele regiuni care nu au în plan construirea de staţii de compostare. medicale sau municipale. tone/an. inertizarea deşeurilor. În zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge și prin incinerarea deşeurilor menajere. este posibilă și recomandată tratarea mecano-biologica. înainte de a fi depozitate final.

000 tone/an. Eliminare finala (depozitare) Capacitatea minima de depozitare pentru mediul urban si urban dens este de 100. precum și gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetăţeni. Pagina 19 din 35 . de operare. • selectarea locațiilor pentru noile depozite trebuie să ia în considerare restricțiile geologice. este recomandabil.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • termică. hidrogeologice. geografice si aspectele privind protecţia mediul înconjurător. • pe cât posibil depozitele trebuie sa aibă și sisteme de acceptare a deşeurilor aduse direct de consumatorii privaţi. geografice si aspectele privind protectia mediul înconjurător. Intrumente: Noile depozite trebuie planificate si localizate in “centrul” regiunii de generare a deseurilor in vederea minimizării eforturilor de transport. a costurilor de închidere. sa poata fi acoperite costurile de investiţie. astfel încât depozitele să fie fezabile din punct de vedere economic. de operare. de închidere și monitorizare post-inchidere în strânsă corelare cu capacitatea de plata a cetăţenilor. • trebuie să se treacă la o noua abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale. în zona depozitelor să fie asigurat teren adiţional pentru activităţi de recuperare. reciclare și tratare a deşeurilor.000 tone/an. să poată fi acoperite costurile de investiţie. • este recomandabil. Intrumente: • Noile depozite trebuie planificate și localizate în “centrul” regiunii de generare a deşeurilor în vederea minimizării eforturilor de transport. astfel încât depozitele sa fie fezabile din punct de vedere economic. astfel încât fiecare regiune sa rezolve problema gestionarii și eliminării deşeurilor în funcţie de condiţiile regionale specifice și luând în calcul toate aspectele privind eficiența economică. reciclare si tratare a deşeurilor. in zona depozitelor sa fie asigurat teren adiţional pentru activităţi de recuperare. în regiunea respectivă exista o cerere foarte mare de căldură și energie și nicio altă metodă de tratare nu este mai eficientă decât incinerarea deşeurilor pentru producerea de energie electrică si Eliminare finală (depozitare) Capacitatea minimă de depozitare pentru mediul urban și urban dens este de 100. pe cat posibil depozitele trebuie sa aibă si sisteme de acceptare a deşeurilor aduse direct de consumatorii privaţi. acoperirea costurilor de investiţie și operare. hidrogeologice. de închidere si monitorizare post-inchidere in strânsă corelare cu capacitatea de plata a cetăţenilor. monitorizare post–închidere. • • • selectarea locaţiilor pentru noile depozite trebuie sa ia in considerare restrictiile geologice.

a costurilor de închidere. acoperirea costurilor de investiţie si operare. precum si gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetăţeni. astfel încât fiecare regiune sa rezolve problema gestionarii si eliminării deşeurilor in funcţie de condiţiile regionale specifice si luând in calcul toate aspectele privind eficienta economica.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • trebuie să se treacă la o noua abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale. Pagina 20 din 35 . monitorizarepost-inchidere.

constrân gerile legislative. instrumente economice etc.). întărirea capacității administrative .  Costuri unitare: costul investiției/tehnologiilor de gestionare a deşeurilor este estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. De asemenea. costul reducerii cu o tonă a deşeurilor specifică de o anumită dimensiune). Costurile anuale ale capitalului depind de investiția totală. minimizarea rutelor de transport. de asemenea. reparațiile curente etc. cu combustibilul. monitorizare şi legislației. ț arăta efortul investi ional pe o anumită ț perioadă de timp. costuri de implementare. se au în vedere atât cantităţile de deşeuri produse cât şi costurile legate de: veniturile obţinute din recuperarea / valorificarea / eliminarea acestora.  Costuri administrative.). EVALUAREA COSTURILOR ÎN GENERAREA DEȘEURILOR 4. aceste costuri au legătură cu operarea ț influen ț de măsuri care nu necesită în mod ate instalațiilor în funcțiune (ex. sau creşterea într-o anumită proporţie a cantităţii de deşeuri recuperate/refolosite/reciclate. analiza eficienţei măsurilor întreprinse pentru gestionarea deşeurilor se face fie prin comparaţie cu nişte ținte pe care organiza ția şi le propune în acest domeniu (de exemplu. de numărul de ani de amortizare şi de costurile financiare asociate (mai ales dobânzile). Pagina 21 din 35 . hârtie. obligă pe generatorul de deşeuri la colectarea şi predarea deşeului către societăţile de valorificare a acestora. Aceste costuri pot fi exprimate ca investiție totală necesară (costurile investiției) sau ca investi ț exprimată anual pentru a ie  Costul anual al capitalului. amortizarea anuală a capitalului fix şi dobânda aferentă pentru finanțarea investi ției.1. fiind convenabile re zultatele ultimilor 5 ani). organiza ia (îşi ț propune. sunt următorii:  Costurile totale de investi ii necesare pentru a asigura infrastructura de deşeuri. deşeuri provenind din ambalaje) să fie eliminat odată cu gunoiul menajer. biodegradabile într-o instalație 4. fie prin comparaţie cu perfomanţele obţinute în anii anteriori (din punct de vedere statistic.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR 4. impunere a  Costuri totale anuale: includ costurile de capital şi costuri de operare şi întreținere pe durata unui an. Un rol important îl joacă. costurile cu energia.2.  Costuri de operare şi între inere. ori creşterea veniturilor obţinute prin valorificarea prin vânzare a deşeurilor etc. chiar dacă legea poate conţine prevederi care îl este mai convenabil din punct de vedere economic ca un anumit tip de deşeu (de exemplu. obligatoriu investiții sau sunt mai puțin legate de costurile investiției (ex.). De exemplu. dar pot fi de asemenea. colectarea separată a deşeurilor. autorizare. INDICATORI SPECIFICI DE COST PENTRU APRECIEREA EFICIENȚEI PGD Atunci când este analizată eficienţa metodelor adoptate în vederea îmbunătăţirii gestiunii deşeurilor. INDICATORI DE COST Cei mai importanți indicatori folosiți pentru determinarea costurilor asociate cu implementarea PGD. reducerea cu un anumit procentaj a cantităţii de deşeuri generate.

Un indice important. Calculul acestui indicator. cantitatea totală de deşeuri generate. numit cost gestionare c gestionare = c int + c est − υ . Pentru calculul acestui indicator se au în vedere atât costurile interne cât şi cele externe. v. saci de plastic pentru păstrarea condensatoarelor cu PCB. mrecuperare reprezintă cantitatea de deşeuri recuperate. este legat de costurile activităţii de gestionare a deşeurilor. • costurile de funcţionare ale instalaţiilor proprii de recuperare /reciclare (de exemplu: Pagina 22 din 35 . containere pentru colectarea gunoiului menajer. dar şi formula: eventualele venituri şi economii obţinute de societate din activităţile de deşeuri.  valoarea investiţiilor care au dus la o eventuală diminuare a cantităţii de deşeuri produse.  indici de recuperare / reciclare / valorificare a deşeurilor. calculaţi procentual. mtot. venituri şi economii obţinute din activităţile de recuperare/reciclare/valorificare. cât şi pentru a identifica progresele realizate şi eventualele locuri unde îmbunătăţirile sunt posibile:  cantităţi de deşeuri produse în anii anteriori şi în anul luat în analiză. după formula: i recuperare = m recuperare m tot ⋅100 . costuri externe. costuri containere. Prin formule similare se calculează indici de re ciclare/valorificare a deşeurilor. unde: m tot • • • • • cgestionare . mtot reprezintă cantitatea totală de deşeuri generate. unde: • • • irecuperare reprezintă indice de recuperare. containere si recipiente pentru colectarea deşeurilor de hârtie şi ambalaje (materiale achiziţionate în anul pentru care se face analiza). costuri gestionare deşeuri. Observaţii: În categoria costuri interne intră cheltuieli de tipul: • • costurile de transport de la locul de generare a deşeului până la locul de depozitare temporară. calculate pe unitatea de masă de deşeu. costurile materialelor în care se păstrează anumite deşeuri (exemplu: saci. se face după recuperare/reciclare /valorificare. cint . aplicată de societate. evoluţia acestor indici se urmăreşte prin comparaţie cu perfomanţele obţinute în anii anteriori. cext .MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Ca urmare. containere etc. au fost elaboraţi şi definiţi următorii indicatori care pot fi utilizaţi atât pentru stabilirea unor obiective şi ţinte de mediu în cadrul programelor anuale de management ale organiza ției.). costuri interne. De asemenea. care este calculat atunci când se face analiza eficienţei politicii de gestionare a deşeurilor.

SUPORTABILITATE Suportabilitatea este înțeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fără a renunța la alte nevoi de bază. Un indicator de solvabilitate arată în ce măsură venitul gospodăriilor este suficient pentru a acoperi costurile în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia Pagina 23 din 35 . În categoria venituri intră atât preţul obţinut pentru deşeurile vândute unor societăţi de valorificare. Aceste venituri pot fi şi ele considerate un indicator de performanţă. având în vedere faptul că prima grijă a unei companii deşeuri produse Desigur că orice investiţie în tehnologii noi sau orice altă decizie sau cheltuială suplimentară care să ducă la reducerea cantităţii de deşeuri produse trebuie luată în calcul. Astfel de analize se fac anual. pentru valorificare. pe baza raportărilor primite de la persoanele desemnate să se ocupe de activitatea de gestionare a deşeurilor la nivel de entităţi organizatorice 4. cât şi economiile realizate prin recuperarea/reciclarea unor categorii de deşeuri (calculate ca diferenţa între preţul de achiziţie a echipamentelor/pieselor/materialelor noi şi chelutuielile pentru recuperarea/ reciclarea de şeului). echipamente înlocuite. Este importantă indentificarea „capacită ții de plată” a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvența consumatorului). Indicatorul cost de gestionare deşeuri poate fi un indicator de eficienţă.de exemplu. Acest indice este numit indice de valorificare şi se calculează după formula: comparate cu ceea ce s-a obţinut în anii i valorifica re = υ valorifica re . dacă sunt raportate la cantitatea de deşeuri produsă de sucursală şi sunt anteriori. chiar lemn uzaţi cu stâlpi de beton poate fi costisitoare pe dacă înlocuirea stâlpilor de pe termen lung. având în vedere durata de viaţă incomparabil mai mare a stâlpilor de beton. cu recuperarea unor părţi care pot fi re În categoria costuri externe intră costurile rezultate din trimiterea deşeurilor la o altă entitate. în acelaşi timp. cantitatea totală de deşeuri generate. dar. în cazul în care se dezmembrează anumite utilizate (transformatoare. •   costurile cu forţa de muncă .). indice de valorificare. se vor realiza economii pentru companie. dar acesta nu trebuie să fie trebuie să fie reducerea cantităţii de singurul criteriu în aprecierea eficacităţii măsurilor întreprinse la nivelul companiei pentru managementul deşeurilor. De exemplu. moment. mtot. unde: m tot • • • ivalorificare . contoare etc. de către conducerea organizației. nici efectele economice pe termen lung nu trebuie neglijate.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR instalaţia de recondiţionare ulei uzat).3. vvalorifare totalitatea veniturilor obţinute din valorificarea deşe urilor.

5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării (tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare – colectare. .MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR capacitatea acestuia de a plăti pentru nevoile de bază. .Amânarea unor investiţii sau renunţarea la cele ce nu sunt neapărat necesare A Planul de investiţii poate fi acceptat NU Cât de mare este diferenţa de plată? Fig. transport. sortare.Instrumente economice.  estimarea costurilor investiției şi a costurilor de operare şi de întreținere.Privat. ETAPELE PRINCIPALE ÎN ESTIMAREA COSTURILOR Pentru a estima costul investițiilor propuse în cadrul unui PGD.Parteneriat Public . Potrivit reglementărilor din domeniul gestionării deşeurilor. presupuneri privind adaptarea la condițiile locale. 4.  compararea capacității de plată cu investiția estimată. . . această investiție este calculată ținând seama de raționamentele inginereşti şi opțiunile pentru gestiunea deşeurilor . 2.4. .Creşterea eficienţei.  ajustări ale PGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată. pragul de suportabilitate acceptabil pentru servicii de salubrizare este de aproximativ 1.  estimarea costurilor unitare. Problema familiilor aflate în imposibilitatea de a plăti pentru servicii de salubrizare este predominantă în zonele rurale.  estimarea capacității de plată a populației care locuieşte în zonă. Cost investiţional la nivel judeţean + Costurile O&I Capacitatea de plată la nivel judeţean Cost total Revizuirea PJGD REVIZUIREA INVESTIŢIEI Populaţia poate plăti pentru investiţiile prevăzute DA Cum poate fi acoperită diferenţa de plată: . tratare. este necesară parcurgerea următoarelor etape principale:  determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru îndeplinirea obiectivelor şi țintelor stabilite de autoritățile centrale/regionale/locale.Minimizarea costurilor.Privatizarea infrastructurii. Schema etapelor principale în estimarea costurilor Pagina 24 din 35 . depozitare).

În estimarea investiţiilor necesare.  Costurile totale: Costurile totale se calculează prin însumarea costurilor investiţionale şi a celor de O&I. Costuri administrative. combinate cu rezultate din experienţa internaţională. maşinilor. perioada de înlocuire este variabilă (3 . De obicei. Tratare/eliminare. PHARE CES. Costuri de transfer. considerat de asemenea investiţie. Operarea facilităţilor unde are loc eliminarea finală.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse.10 ani) în funcţie de tip. Estimarea costurilor unitare: necesarul de Costurile unitare pot deriva dintr-un număr mare de informaţii şi trebuie să fie bazate cât mai mult posibil pe experienţa proiectelor recente din România. camioanelor etc. Estimarea costurilor investiţionale şi de O&I pentru PJGD:  Costurile investiţionale Costurile investiţionale se vor calcula pe baza costurilor unitare. Fondul pentru Mediu etc. Costurile de O&I au următoarea structură : • • • • • • Colectare şi transport. caracteristici etc. Costuri de înlocuire a pubelelor. Pentru a estima corect costurile investiţionale necesare este bine să se facă o separare a proiectelor care au deja resurse de finanţare asigurate prin proiecte ISPA.  Costurile de operare şi intreţinere (O&I) Următorul pas este estimarea costurilor de O&I pentru orizontul de timp selectat. pentru alte echipamente sau instalaţii. În acest sens trebuie analizate două aspecte: • infrastructura existentă (starea infrastructurii existente. orizontul de timp pentru investiţii majore din domeniul gestiunii deşeurilor este de 20 . Pagina 25 din 35 .30 ani. reparaţii. cantitate de deşeuri ce poate fi prelucrată etc). proiectele pentru care există planificate surse de finanţare nu se iau în calcul. Costurile investiţionale includ şi costul închiderii depozitelor. • estimarea necesarului de investiţii noi. vechimea acesteia.

Bacău .echivalentul a 22 milioane de euro.echivalentul a aproximativ 183. cu o rată de colectare selectivă de 24.de calitate sau generali (ex: mărimea populaţiei).anume: Braşov. primarii au concluzionat că factorul economic ar trebui să stea la baza procesului de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor şi pe acest fundament. CALITATE VERSUS COSTURI Colectarea selectivă este un indicator monitorizat la nivel naţional în ceea ce priveşte respectarea criteriilor de mediu impuse României de Uniunea Europeană. Majoritatea municipiilor care declară aceste rate de colectare selectivă susţin în continuare că aceste deşeuri sunt reciclate aproape în totalitate. Indicator 1: Pondere deşeuri colectate selectiv (Grafic 5. nu sunt disponibile modalităţi de valorificare a deşeurilor sau operatorii de colectare selectivă a deşeurilor nu sunt interesaţi să valorifice deşeurile optând pentru a le transforma în combustibil alternativ.19. Miercurea .5. la nivelul populaţiei. În cadrul Conferinţei Naţionale „Parteneriate pentru Servicii Publice de Calitate” organizată de IPP la Cluj Napoca. exerciţiul şi educaţia de tip ecologic. Piatra Neamţ .4%.2. se face printr – un calcul concret cu privire la ponderea deşeurilor colectate selectiv în municipiile reşedinţă de judeţ. Indicator 2: Costul total anual al serviciului de salubrizare (Grafic 5. Începând cu anul 2010.13. adaugă reprezentanţii autorităţilor locale.9. odată cu adoptarea legii nr. Târgu Mureş. exemplificând cu situaţii în care. ordinul de mărime este sensibil diferit de la sectoarele municipiului Bucureşti la municipii reşedinţă de judeţ mici (sectorul 2 – 90. Sectorul 4 din Bucureşti -19.2%. 132/2010.000 mii lei/an . metal.734.3%. la nivelul anumitor municipii. Aşa cum se poate observa din Graficul 5.9%. Calculul este agregat pentru toate categoriile de deşeuri. Pentru analize secundare. Din păcate însă.7 mii lei/an .1 % şi Suceava .Ciuc . există câteva municipii care raportează rate de colectare selectivă a deşeurilor mult mai mari . cu 22. Cluj Napoca -16.1) Ponderea colectării selective reprezintă cantitatea de deşeuri colectate selectiv/cantitatea totală de deşeuri colectate. Media naţională a ponderii deşeurilor colectate selectiv în anul 2009 a fost de doar 3. de aceea nu a fost calculat un cost mediu pentru acest serviciu.1%. să se formeze. Indicatorul următor ponderează însă costul la Pagina 26 din 35 .000 euro). procesul de colectare selectivă şi reciclare nu funcţionează încă la parametrii normali.de aici şi media ridicată .2%. În timp ce majoritatea municipiilor reşedinţă de judeţ (25 de municipii şi 2 sectoare ale Capitalei) se situează sub media naţională. sunt disponibile şi date pe categorii de deşeuri (hârtie. Măsurarea acestui indicator.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR 4..6%. sticlă). colectarea selectivă devine obligatorie pentru autorităţile publice.2) Costul total anual al serviciului de salubrizare indică exclusiv efortul financiar asupra bugetelor locale pe care îl presupune serviciul de salubrizare şi nu atrage după sine judecăţi de valoare cu privire la cât de scump este serviciul decât în măsura în care este ponderat cu alţi indicatori .

Indicator 3: Costul total al serviciului de salubrizare pe cap de locuitor (Grafic 5. cel mai mare tarif al serviciului de salubrizare din ţară în anul 2009 a fost în sectorul 3 (operator .A.9 lei/persoană la populaţie.3. Sectorul 4 al Capitalei. Municipiile/sectoarele pentru care costul mediu al salubrizării/cap de locuitor a fost cel mai mare în anul 2009 au fost: Sectorul 2 al Capitalei.5 lei/persoană şi sectorul 4 (SC REBU S. cu 166. Media la nivel naţional a costului serviciului de salubrizare în anul 2009 a fost de 57.). cu 117. cu 248.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR mărimea populaţiei – valoare care din nou poate fi corelată cu tariful serviciului de salubrizare la populaţie/agenţii economici.L) practică printre cele mai mari tarife din ţară la nivelul operatorilor economici (205. 70 lei/tonă).69 lei/cap de locuitor. de asemenea mare.20 lei per capita. cu 8.99 lei per capita. În municipiul Constanţa – unul dintre municipiile în care costul mediu pe cap de locuitor al serviciului de salubrizare este. în condiţiile în care media naţională este de aprox.).A. în schimb operatorul de salubrizare din Constanţa (SC Polaris M Holding S.46 lei/persoană.58 lei per capita şi Constanţa. În acelaşi timp. cu 8.SC Rosal Grup SRL). Pagina 27 din 35 .27 lei/tonă. tariful efectiv practicat la populaţie este mai mic decât media naţională (3 lei).) Costul total al serviciului de salubrizare pe cap de locuitor reprezintă costul total al serviciului de salubrizare/populaţia municipiului.R. cu 8. urmat de sectorul 2 (SC Supercom S.

variabilă în timp şi spaţiu.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR CONCLUZII Conceptul de deşeu este în general greu de definit și include o categorie vastă de produse. omul poate şi are dreptul să construiască tot ce doreşte. Spre binele său. nu are valoare economică deosebită în stare brută. cu condiţia să respecte legile ecosistemelor naturale în trăieşte. a economiştilor. cel puţin în raport cu intenţia şi gradul de valorificare actual. depozitare şi eventual revalorificare. O minimizare a costurilor în gestionarea deșeurilor necesită colaborarea egală a celor cu responsabilităţi în păstrarea patrimoniului cultural şi artistic. ecologilor şi urbaniştilor. mijlocul cărora Pagina 28 din 35 . care. ridicând probleme generale de separare. Justa echilibrare dintre îmbunătăţire ecologică a mediului şi minimizarea costurilor în gestiunea deșeurilor nu trebuie interpretată ca o limitare a dezvoltării.

MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Grafic 5.1. Pondere deşeuri colectate selectiv 2009 (%) Pagina 29 din 35 .

MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Grafic 5.2. Costul total anual al serviciului de salubrizare 2009 (mii lei) Pagina 30 din 35 .

Costul total al serviciului de salubrizare pe cap de locuitor 2009 (lei) Pagina 31 din 35 .3.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Grafic 5.

111 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor Institutul Pentru Politici Publice București. Dumitru Chiriac. Revizuirea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Studiu pentru Determinarea Costurilor Privind Gestionarea Deşeurilor De Echipamente Electrice și Electronice și Determinarea Numărului Necesar de Puncte de Colectare în România Ioan Ianoş. Ursianu Victor. 2007 Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. 2008 ICPA. Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Implementarea unui Sistem Performant de Management al Deşeurilor în Centralele Termoelectrice. Aspecte globale ale ecologizării urbane şi implicaţii asupra calităţii vieţii numărului necesar de puncte de Pagina 32 din 35 . Metode si tehnologii de gestionare a deşeurilor. Vasile Aurelian. Colectarea si transportul deşeurilor si a materialelor reciclabile Ghid pentru analiza cost-beneficii a proiectelor de investiții. Managementul serviciilor publice în municipiile din România: Eficienţă Versus Costuri Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Ghid Naţional pentru Analiza Cost – Beneficiu a proiectelor finanţate din instrumentele structurale Ing. Fondul de Coeziune și ISPA Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR BIBLIOGRAFIE ORDIN nr. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. 2010 Cristina Humă. Metodologie pentru Elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor. Versiunea 1. Pascariu Gabriel. Structura şi dinamica sistemelor de aşezări umane în procesul de planificare teritorială. 12 martie 2009 Ministerul Economiei și Finanţelor. Țuțuianu Ovidiu. Moldoveanu Costantin. Studiu pentru determinarea costurilor privind gestionarea deşeurilor de echipamente electrice si electronice si determinarea colectare în România Programul 4 “PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE” 2007-2013 Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.

aprobată cu modificări prin Legea 426/2001 (MO nr.2006) al Ministrului Mediului şi deşeurilor de ambalaje.04. completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 160/06. aprobată prin Legea 27/2007 (MO nr.2002) privind incinerarea deşeurilor.2006) Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor • • Hotărârea de Guvern nr.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ANEXE ANEXA 1: LEGISLAŢIE SPECIFICĂ PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR Directiva 2006/12/CE privind deşeurile Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE)OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor (MO nr. 95/2005 (MO nr.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor • Hotărârea de Guvern nr.06.2006). 621/2005 (MO nr. 283/22. 349/2005 (MO nr. 790/19.03. modificată prin HG 358/2007 (MO nr.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a Ordinul comun nr. 499/8.09.07. 1470/2004 (MO nr.01. modificată de OUG 61/2006 (MO nr. 194 bis/08.06.128/2002 (MO nr.2000). 639/20.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor. pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. 268/2005 (MO nr.2005) privind depozitarea deşeurilor Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 271/24.86 bis/ 26.01.05.01.2007) • Hotărârea de Guvern nr. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 194/360/1325 din 2006 (MO nr. 27/12. 1229/731/1095 din 2005 (MO nr. 659/05.2007) • Hotărârea de Guvern nr.2005) Pagina 33 din 35 .2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art.01.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile. 394/10. 856/2002 (MO nr.04.757/2004 (MO nr. modificată prin Hotărârea de Guvern 1872/2006 (MO 15/10.09. 411/25.10. modificat şi completat prin Ordinul comun nr. 954 bis/18. 38/18.2007) Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului. inclusiv deşeurile periculoase Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE) • • Hotărârea de Guvern nr.06.03. 332/20.2001).

2005 (MO nr. modificată şi completată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.04.06.173/2000 (MO nr. modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.2005) privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.05. 910/12. 291/2005 (MO nr. 86 bis/26.2007). 131/28. 187/19. 2. 199 /22.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari.09. 15 alin. 598/30.2005).2006) al Ministrului Mediului şi electrice şi electronice Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor. 210/2007 (MO nr. 901/2005 (MO nr.08.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice • • Hotărârea de Guvern nr. 252/16. 625/2007 (MO nr.2005) privind deşeurile de echipamente Ordinul comun nr.04. 822/12. 1/3. 307/09. 330/19. modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 491/10.10.03. 756/2004 (MO nr.03.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de Ordin nr. modificat prin Ordinul comun 706/1667 din 2007 (MO nr.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului 87/101/CEE) • Hotărârea de Guvern 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (MO nr. Hotărârea de Guvern nr.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. Hotărârea de Guvern nr. 992/2005 (MO nr.01.1399/2032 din 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi raportare a baterii şi acumulatori datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatoriDirectiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT) • Hotărârea de Guvern nr.05.2005) privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice • Hotărârea de Guvern nr.2007) privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art.01.207) Pagina 34 din 35 . (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr.2007) Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatorii • • Hotărârea de Guvern nr. 448/19. 1223/715 din 2005 (MO nr. 975/2007 (MO nr.2007) al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministrului Economiei şi Finanţelor • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.03.

249/20. 1108/2007 (MO nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri. 1013/2006 privind transferul de deşeuri • Hotărârea de guvern nr.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.MINIMIZAREA COSTURILOR ÎN GESTIUNEA DEȘEURILOR MANAGEMENTUL DEȘEURILOR • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.2008) privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României. 1061 /2008 (MO nr.O.09.11. 1018/2005 (MO nr.11. modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.672 /30. Pagina 35 din 35 .1418/2007 din 29 noiembrie 2007 privind exportul anumitor deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr.08. 1453/2008 (M. 783/24.1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului în anumite ţări în care Decizia OCDE privind controlul circulaţiei transfrontaliere a deşeurilor nu se aplică • Hotărârea de Guvern nr. 629/13. • Hotărârea de guvern nr.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi. 788/2007 (MO 522/02. 1349/2007 (MO nr. 257/2006 (MO nr.03.2006) 629/13.2008) pentru modificarea şi completarea HG 788 /2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.09.09. 966/1.2007) • şi de Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora Regulamentul nr.