P. 1
Www.referat.ro CurenteleliterarealesecalXX Lea 07014

Www.referat.ro CurenteleliterarealesecalXX Lea 07014

|Views: 183|Likes:
Published by Ilona Balint

More info:

Published by: Ilona Balint on Jan 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2012

pdf

text

original

LIMBA ROMANA PENTRU BACALAUREAT

CURENTELE LITERARE ALE SECOLULUI AL XX – LEA

UMANISMUL

Definitie.Context istoric Umanismul reprezinta un curent cultural aparut in timpul Renasterii(secolele al XIV - al XVI-lea_ in Italia,extinzandu-se mai apoi la nivelul intregii Europe,care promova o cultura laica pentru dezvoltarea armoonioasa a personalitatii umane,bazandu-se pe redescoperirea valorilor Antichitatii greco-latine.Umanismul are in centrul preocuparilor sale omul si problematica sa,considerand ca fiinta umana esate perfectibila.Idealul uman al Renasterii este omul universal,armonios fizic si intelectual,pasionat de toate formele de cunoastere,individ cu o vasta cultura,stapan pe limbile clasice,cunoscaotr al muzicii,al filozofiei si al stiintelor. In sens strict,umanismul reprezinta studiul specializat al ”umanioarelor”,adica al limbilor clasice,greaca si latina,precum si al literaturii si filozofiei acestor civilizatii. Trasaturi Umanismul pune accent pe faptul ca omul este o fiinta rationala,libera ,inzestrata cu demnitate,capabila sa decida intre ce e binesi ce e rau. Orientarea invatamantului catre disciplinele umaniste:studierea limbilor vechi, a poeticii,a istoriei ,a filozofiei, a moralei. Creatiile Antichitatii greco-latine devin surse de inspiratie pentru scriitori cat si pentru artistii plastici.

Reprezentanti ai umanismului european: Dante Aligheri,Giovanni Boccaccio,Niccollo Machiavelli,Francois Rabelais,William Shakespeare,Miguel de Cervantes.

UMANISMUL ROMANESC

Context istoric Umanismul romanesc s-a manifestat mai tarziu decat cel european,mai orecis in secolele al XVI – lea – al XVIII.Curentul umanist a patruns la noi prin scrierile in limbile greaca,slavona si latina.In secolul al XVII –lea apar primiii carturari cunoscatori ai culturii clasice si ai limbilor greaca si latina. Trasaturi Dezvolatrea tipografiilor sicirculatia in limba romana,dezvolatrea istoriografiei,a picturii. Carturarii umanisti apartin in cea mai mare parte unor familii boieresti,folesesc la limba de cultura latina(in Transilvania) si slavona(in Tara Romanaeasca si Moldova,dar si in Transivania). Manifesta interes pentru cultura antica si cea occidentala , sustin rolul educsativ al cunosaterii istoriei. Cercetarea critica a izvoarelor istorice. Umanistii se implica in probleme religioase,fac cunoscuta ortodoxia in spatiul occidental. Reprezentanti ai umanismului romanesc: Grigore Ureche,Miron Costin,Ioan Neculce.Personalitatea renascentista de nivel european:Dimitrie Cantemir.

ILUMINISMUL

Iluminismul european

Definitie.Context istoric Ilummismul este u curent ideologic s i cultural,aparut un Franta in secolul al XVIII – lea(numit secolul luminilor) si care se extinde in intreaga Europa.Iluminismul se caracterizeaza prin cultul ratiunii si al stiintei.Ideea de baza a acestui curent este emanciparea(luminarea)popoarelor prin cultura . Trasaturi Are caracter antifeudal si antidespotic : Se cerea anularea privilegiilor feudale , drepturile sociale si politice egale pentru intregul popor , deoarece toti oamenii sunt egali in dreptruri prin nastere. Are spirit rationalist si materialist : Ratiunea constituie pentru iluministi calitatea cu care natura l-a inzestrat pe om. Propune accesul poporului l-a educatie si emanciparea lui prin cultura . Iluminsmul este un curent ideologic si cultural, nu un curent literar,deoarece nu are o esteteica proprie sau principii literare. Reprezentanti ai iluminismului european: Voltaire,Jean Jacques Rousseau,Montesquieu.

Iluminismul romanesc Context istoric Iluminismul romanesceste o miscare culturala si ideologica,care se manifesta intre 1780 si 1830. Ideile iluminismul francez patrund aici prin filiera greaca sau rusa , punand mai mult accent pe aspectul filozofic,pe conditia umana. In Transilvania insa, iluminismul apusean isi gaseste o coordonata sprecifica in miscarea ideologoco-politica si cultural-literara , cunoscuta sub numele de Scoala Ardeleana, care are ca principal obictiv obtinerera libertatii si a egalitatii in drepturi sociale si politice a romanilor din Transilvania cu celelalte natiuni privilegiate. Pe plan cultural, contributia Scolii Ardelene s-a indreptat spre studiul istoriei si al limbii romane , spre dezvoltarea stiintelor naturii si a invatamantului. Fata de manifestarile illuminismului din alte tari,iluminismul Scolii Ardelene are ca trasatura specifica imbinarea luptei antifeudale cu lupta pentru emanciparea nationala a romanilor din Transilvania,

acrturarii Scolii Ardelene aduc si argumente specifice filozofiei iluministilor . PERIOADA PASOPTISTA Prezentare generala Perioada pasoptista (1830-1860) are ca nucleu revolutia anului 1848. unirea provinciilor romane sunt obictivele social-politice ale miscarii pasoptiste. specii literare . este Ion BudaiDeleanu. independenta politica . Reprezentantii Scolii Ardelene pun bazale invatamantului romanesc in Transilvania . Afirmarea unei generatii de scriitori. pe baza unui contract sociaal. . continuitatea elementului in Dacia si unitatea poporului roman.determina inceputul modernitatii noastre culturale.Moedrnizarea sociatetii romanesti . Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noaster moderne. Carturarii iluministi incearca sa purifice limba romana de toate elementele lexicale care nu sunt de origine latina.gazetari.Trasaturi Carturarii iluministi urmarea in primul rand sa dovedeasca cu argumente stiitifice latinitatea limbii romane. libertatea nationala . Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta in coexistenta curentelor literare .Scriitorii pasoptisti au vocatia inceputurilor si . mai multe tipuri de scriitura. poate de aceea . numita generatia pasoptista . conform carora romanii din Transilvania trebuie sa aiba drepturi egale cu reprezentantii celorlalte natiuni si sa traiasca in armonie. genuri . Alaturi de argumente istorice si lingvistice.istorici si oameni politici .nu numai in opera aceluiasi scriitor . Din punct de veder e literar . ci chiar in ceeasi creatie. Tiganiada. iluminismul romanesc nu este foarte bine reprezentat. disponibilitatea de a aborda mai multa domenii culturale . ale invatamantului rural si initiaza scrierea de manuale.Autorul celei mai importante opere literare a iluminismului romanesc este totodata al primei epopei din literatura romana .

Constituirea deplina a romantismului pasoptist a dfost marcata de programul teoretic Introductie . Afirmarea idealului de realizare si a traducerilor mediocre.spirit critic .Ideile enuntate in articolul-revista se reflecta in literatura romana de la mijlocul secolului al XIX-lea. La inceputul articolului axat pe evidentierea necesitatii a unei literaturi originale si nationale Kogalniceanu prezinta activitatea gazetelor romanesti aparutte anterior .care are ca obiectiv exclusiv literatura.fata de care Dacia Literara urmareste sa aduca un nou suflu.Scriitorii romani ai epocii asimileaza rapid manifestul francez si aplica principiile acestuia .corespunzatoare generatiei pasoptiste . cu particularitatile curentului nationalpopular de la revista Dacia Literara. redactat de Mihail Kogalniceanu.). Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului european si parcurge un drum sinuos.acest rol ii revine lui Ion Heliade-Radulescu. Proza . O alta etapa marcata de contributia lui Mihail Kogalniceanu . Negruzzi.sugerat si da titlul revistei.Programul revistei orienteaza literatura timpului: in cele trei numere aparute . se publilca opere ale celor mai valorosi scriitori ai vremii(C. Intr-o prima etapa .Pasoptismul este o ideolgie literara niciodata sintetizata intr-un program particular si supusa unor comandamente exterioare:mesianismul cultural si revolutionar . Primii nostrii scriitori moderni se afirma in cadrul curentului national-popular de la Dacia Literara.a. Cele patru puncte ale articolului-program sunt> Intemeierea spiritului critic in literatura romana.deschidere spre Occident.Vasile Alecsandri.Grigore Alexandrescu s. dar directia imprimata se reflecta in toata literatura epocii. Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre. redactorul revistei iesene Dacia Literara . Promovarea unei literaturi originale.

caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal.Personajele sunt relativ putine. cu o construtie riguroasa .personaje construite in antiteza.personaje relativ putine care graviteaza in jurul unui personaj central. in primul numar al revistei Dacia Literara (1840). Odobescu).conflict concentrat . avand un fir narativ central. Susa de inspiratie(trecutul istoric-cronici . ENUNTAREA ARGUMENTELOR Nuvela Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza . Naratiune liniara si personaje exceptionale in situatii exceptionale.lucrari stiitifice . o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior(de exemplu Al. Nuvela romantica .istoria nationala.un singur fir narativ .tendinta de obiectivizare aperspectivei narative si verosimilitatea faptelor.Delimitari terminologice Nuvela-caracteristici: constructie epica riguroasa.Se observa concizia intrigii. Contextul operei Publica in perioada pasoptista . ALEXANDRU LAPUSNEANUL IPOTEZA Contextul epocii Nuvela Alexandru Lapusneanul este prima nuvela romanrtica de inspiratie istorica din literatura romana.nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice.folclor) Are ca tema evocarea astistica a unei perioade din istoria nationala.

Este o nuvela romantica datorita mai multir trasaturi :specie ; inspiratia din istoria nationala;tema;conflict;naratiune liniara;personaje exceptionale in situatii exceptionale;personaje construite in antiteza(dintre blandetea domnei Ruxanda si cruzime domnitorul). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Specie Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici,care evoca trecutul istoric prin:tema ,personajele si culoarea epocii. Surse de isnpiratie Scriitorii pasoptisti de inspira din cronici si din folclor. Costache Negruzii , intemeietorul nuvelei istorice romanesti,este primul care valorifica intr-o creatie literara cronicile romanesti. Tema Nuvela are ca tema lupta pentru in epoca medievala. Perspectiva narativa Naratorul este omniscient , omniscient ,sobru , detasat ,predominant obictiv , ar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare.Naratiunea la persoana a III -a aminteste prin obiectivitate de relatarea cronicarilor. Construtia discursului narativ Naratiunea se desfasoara liniar,cronologic ,prin inlaturarea secventelor narative si a episoadelor. Incipitul- final Incipitul si finalul se remarca prin sobrietatea auctoriala.Astfel ,paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui vindicativa>Frazale finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv , amintind de stilul cronicarilor. Constructia subiectului Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitole ,care fixeaza momentele subiectului . Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ ,care constituie replici memorabile ale personajelor:

Capitolul I-“Daca voi nu ma vreti,eu va vreu...”(raspunsul dat de Lapusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca “norodul”nu il vrea); Capitolul al II-lea –“Ai sa dai sama,Doamna!”(avertismentul pe care vaduva boier decapitat il adreseaza domnei Ruxanda ,pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau); Capitolul al III-lea –“Capul lui Motoc vrem...”(cererea vindicativa a norodului care gaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile); Capitolul al IV-lea :”De ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu...”(amenintarea rostita de Lapusneanul care,bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii,dar pierduse atfel puterea domneasca). Actiunea / momentele subiectului Capitolul I cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei , in fruntea unei armate turcesti si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare pe boierii tradatori). Capitolul al II-lea corespunde , ca moment al subiectului , desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Alexandrul Lapusneanul. Capitolul al III-lea contine mai multe scene romantice, prin caracterul sau memorabil sau exceptional: uciderea celor 47 de boieri si “leacul de frica pentru doamna Ruxanda.Capitolul cuprinde punctul culminant. In capitolul al IV-lea , este infatisat dezdodamantul:moartea tiranului prin otravire.Dupa patru ani de la cumplitele evenimente,Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului.Bolnav , domnitorul este calugarit , dupa obiceiul vremii.Deoarece cand isi revine , ameninta sa-i ucida pe toti,doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Conflictul Coflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. Principalul conflict , exterior , este de ordin politic:llupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul secundar , intre domnitor si Motoc(boierul care il tradase) ,particularizeaza dorinta de razbinare a domnitoruliu ,fiid anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea.

Conflictul social ,intre boieri si popor ,este limitat la revolta multimii din capitolul al III-lea. In proza romantica ,conflictele exterioare plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza.Din aacest punct de vedere,se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul si doamna Ruxanda,evidentiat in capitolul al II-lea. Relatiile temporale si spatiale Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii:intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei,in a doua domnie. Personajele romantice Personajele sunt realiazte potrivit esteticii romantice:personaje exceptionale (au calitati iesite din comun)in situatii exceptionale,antiteza ca procedeu de constructie,replici memorabile. Personajul principal Alexandru Lapusneanull este eprsonajul principal al nuvelei,personaj romantic,exceptional,care actioneaza in situatii exceptionale.Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros,tiran si crud.El este construit din contraste si are o psihologie complexa,calitati si defecte puternice.Creud,hotarat,viclea,disimulator,intelingent,bun cunoscatoe a psihologiei umane,abil politic,personajul este puternic ind ividualizat si memorabil.Este caracterizat direct(de catre narator,de alte personaje,autocaracterizarea)si indirect (prin fapte,limbaj,comportament,relatiile cu alte personaje,gesturi,atitudine,vestimentatie).Forta exceptionala a personajului domina relatiile cu celelalte personaje,care,in general sunt manipulate de domnitor. Personaje secundare Doamna Ruxanda este un personaj secundar ,de tip romantic,construit in antiteza cu Alexadru Lapusneanul:blandete-cruzime,caracter slab-carater tare.Ae nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile ,nici cand il otraveste. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator ,viclean,las,intrigant.El nu urmareste decat propriile interese.De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie ,iar la intoarcerea acestuia ,dupa refuzul de a renuta la tron,il linguseste.Este las in fata primijdiei,comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-l determine pe domn sa nu-l dea multimii.

Arta naratorului este de a surprinde gradat starile psihologice ale multimii prin notatii scurte.in acelasi timp rezbunandu-se pentru tradarea de odinoara a vornicului Motoc implinid amenintarea/planul initial.concizie.In antiteza cu boierul tradator sunt personajele episodice Spancioc si Stroici.unele fiind integrte in figuri de stil.regionalisme fonetice.dar forta de sugestie au neologismele care coserva forma de secol XIX.Psihologia multimii este surprisa cu finete . o mare frecventa a gerunziului .ci exprima concis ideea. Personajul colectiv Personajul colecitv .care separa replicile persoajului asemenea indicatiilor scenice dintr-o drama.capabili sa anticipeze miscarile adversarului.Stilul indirect alterneaza cu stilul direct. Stil Stilul narativ se remarca pirn hghsobrietate . Limbajul personajelor Limbajul personajelor este unul dintre principipalele mijloace de caracterizare si concentraza atitudini .de utilizarea predominanta a dialogului si de mimica interventie a naratorului prin consideratii personale.O sfatuiesc pe doamna Ruxanda sa-l otraveasca pe tiran si asista cu cruzime las ultimele clipe ale acestuia.in mod realist:strangerea norodului la portile curtii domnesti din cauza unor vesti nelamurite.cu rol justitiar .simplitatea topicii.reprezentand boierimea tanara.reda trasaturi in mod indirect .de realizarea scenica a secventelor bnaraitve .multimea revoltata de targoveti. Registre stilistice Regionalismele si arhaismele sunt utilizate pentru culoarea locala.El orienteaza miscarea haotica spre exprimarea unei singure dorinte. Limbajul prozei narative Limbajul contine expresii populare.Se observa capacitatea lui Lapusneanul de manipulare si de dominare a gloatei.realizat prin dialog. .naratorul obiectiv limitandu-si interventiile.echilibru intre termenii arhaici si neologici. Moduri de expunere Naratiunea si descrierea sunt reduse.apare pentru prima data in literatura noastra. Descrierile “au valoare documentara” si confera culoarea locala. prin replici memorabile.Putinele neologisme cu forme de secol XIX nu influenteaza claritatea stilului.Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului(asemenea actelor dintr-o piesa de teatru).

spectaculosul gesturilor.cules de austriacul Richard Kunisch. echilibrul compozitional . LUCEAFARUL De Mihai Eminescu Contextul aparitiei Poemul “Luceafarul” a aparut in 1883 . Eminescu valorifica initial acest basm in perioada studiilor berlineze.CONCLUZIA Curentul literar Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera este o trasatura a literaturii pasoptiste. aspectul verosimil .al replicilor si al scenelor.personaje exceptionale in situatii exceptionale . Surse de inspiratie Poemul este inspirat din basmul romanesc “Fata din gradina de aur”.intr-un poem intitulat tot “Fata din gradina de aur” . credibil al faptelor .de care se indragosteste un zmeu. constructia simetrica . caracterul obiectiv al naratiunii.fiin dapoi repus in revista Convorbiri literare. tema . Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice .antiteza angelicdemonic . dar si din specie. dar modifica finalul Intre 1880 si 1883 este prelucrat in cinci variate succesive.Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste.Basmul cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata de tatal ei intr0un castel.personajul principal alcatuit din contraste . in Alamanahul Societatii Academice Social-Literare Romania Juna din Viena . Alegorie .dar si o meditatie asupra conditiei umane duale. Poem alegoric Pomul romantic “Luceaefarul” de Mihai Eminescu este o alegorie pe teme geniului. “Alexandru Lapusneanul” este o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului romantic enuntat in “Introductie” la Dacia literara – inspiratia din istoria nationala .

iubirea si cunoasterea.iubirea se naste lent din starea de comtemplatie si de vissare.Portretul fetei de imparat . realizat prin superlativul absolut de factura populara “ o prea frumoasa fata”. de relatia geniu-societate . iar imaginarul poetic e de factura romantica. liric . iar partea a patra a poemului contine elemente de meditaite . opusa omului comun. Specie literara : poem epic-liric-dramatic Poemul liric se realizeaza prin amestecul genurilor (epic . dramatic) si al speciilor. Viziunea romantica Viziunea romantica e data de tema. de moitve literare . in cadru noctur . ceea ce inseamna ca povestea . pe cand partea a doua reflecta doar planul terestru (iubirea dinre Catalin si Catalina). Incipitul Incipitul poemului sta sub semnul basmului. . Compozitia poemului Compopzitia romantica se realizeaza prin opozitia planurilor cosmic si terestru si a doua ipostaze ale cunoasterii : geniul si omul comun. idila si pastel.vazut ca o fiinta solitara si nefericita .Poemul reprezinta o meditaie asupra destinului geniului in lume. scoate in evidenta unicitatea terestra. realizat prin motive romantice : luceafarul . Partea intai Imaginarul poetic Partea intai fiind o splendida poveste de iubire.Timpul este mitic: “ A fost odata ca niciodata“. personajele . fereastra . oglida. castelul . de amestecul speciilor.Simetria compozitionala se realizeaza in clele patru parti ale poemului astfel : cele doua planuri interfereaza in pirmna si ultima parte .de strucutra . marea .Elemnetele se intalnesc in prima si a treia parte .Atmofera este in concordanta cu mitologia romana . ruga si raspunsul). Tema Tema poemului este romantica : problemaitca geniului in raport cu lumea . de alternanta planului terestru cu planul cosmic .“Luceafarul” poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locullui geniului in lume .partea a doua combina specii lirice aparent incompatibile (idila si elegia). relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o suita de metafore . iar partea a treia este consacrata planului cosmic( calatori alui Hyperoin la Demiurg .de antiteze . de imaginar poetic . personificari si simboluri.

Este o alta ipostaza a iubirii.In antiteza cu imaginea angelica a primei intruchipari . cea de-a doua intrupare va fi din soare si noapte. pentru care motivele si simbollirile romantice erau desprinse din mit . din iubire si din dorinta de cunoastere absoluta . Chiar daca accepta iubirea pamanteana. spre a se intrupa prima oara din cer si mare asemenea lui Neptun.Asemanarea numelor sugereaza apartenenta la aceeeasi categorie: a omului comun. . exprimand nemarginirea . opusa celei ideale.Desi unica intre pamanteni. Luceafarul se smulge din sfera sa . cum numa-n vis /Un demon se arata “. dupa cum o percepe fata:”O esti prea frumos . dar abstracte . sa coboare laconditia de muritor. fata refuza din nou sa-l urmeze .La randu-i . Luceafarul . infinitul . “ochii mari si minunati”. dar si atractia catre fiinta inaccesibila.Fata contempla Luceafarul de la fereastra dinspre mare a cadtelului. aspiratia specific umana spre absolut .Daca fata/omul comun nu se poate inalta la conditia nemuritoare . .Acest “dor de moarte” ilustreaza dualitatea fiintei pamantene. infatiseaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre exponentul lumii terestre. acesta este circumscrisa demonicului . numita acum Catalina si pajul Catalin . privind spre “umbra negrului castel “ . eternitatea. menita sa scoata in evidenta dorul si puterea sentimentelor.Imaginea se inscrie tot in canoanele romantismului:parul negru . indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. Catalina aspira inca la iubirea ideala pentru Luceafar:”O . Motive romantice Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului. Luceafarul/geniul eszste capabil . Portretul lui Catalin este realizat in stilul vorbirii populare. de luceafarul din cer/M-a prins un dor de moarte”. Prima chemare Ca si in “Floare albastra” sau in “Dorinta” . recunoscand ca nu poate raspunde cu aceeasi intensitate pasiunii lui si ca nu-l poate intelege. A doua chemare Urmand repetatei chemari-descantec. care are in centru idila dintre fata de imparat. Partea a doua Partea a doua .Dragostea lor semnifica atractia contrariillor. atractia indragostitilor unul pentru celalalt este sugerata .La chemarea fetei . in antiteza cu portretul Luceafarului .

/Norocu-mi lumineaza!”. simboluri ale eternitatii/mortii si ale temporalitatii/vietii. Muzicalitatea elegica . realizata prin distributia consoanelor si a vocalelor. Catalina are inca nostalgia astrului iubirii si-i adreseaza pentru a treia oara chemarea. Curente culturale/literare in secolul XIX -Inceputul secolului XX REALISMUL Definitie. Concluzia Pentru ilustrarea conditiei geniului .Puterea de sacrificiu a omului de geniu in numele implinirii idealului absolut este ilustrata de intensitatea sentimentului de iubire . ritmul iambic . accentueaza ideea iubirii absolute ce se cere eternizata intr0un cadru pa masura. Prezenta metaforelor . care duce la renuntarea la nemurire. in cadrul dialogului dinte Luceafar si fata de imparat . care se naste din constatarea ca relatia om-geniu este imcompatibila. Finalul Luceafarul exprima dramatismul propriei conditii .Context istoric . .rima incrucisata . elemente de imaginar poetic si procedee artistice cultivate de scriitor . marcheaza adresarea directa : ”cobori” . de data aceasta modificata. /Alunecand pe-o raza. poem ”Luceafarul” – armonizeaza teme si motive romantice . ”lunimeaza”. ”patrunde” . La nivel stilistic . antiteza care apare si in discursul Demiurgului. atitudini romantice . luceafar bland./Patrunde-n codru si in gand . Partea a treia “Imbatata de amor”. Omul comun este incapabil sasi depaseasca limitele . poemul este construit pe baza alegoriei dar si a antitezei intre omul de geniu si oamenii comuni . meditativa este data si de particularitatile prozodice : masura versurilor de 7 – 8 silabe . Limbajul textului poetic Antiteza dintre planul terestru si cel cosmic este sugerata. Formele arhaice ale unor verbe accentueaza atmosfera fabuloasa specifica basmului. la nivel fonetic de alternarea tonului minor cu cel major .Abundenta verbelor la imperativ in strofele ce constituie chemarile fetei . iar geniul manifest dispret fata de aceasta incapacitate.Luceafarul semnificand acum steaua norocului:”Cobori in jos . mai ales in primul tablou .

parvenirea .Curent literar-artistic manifestat . obiectivitatea perspectivei narative . pe plan european . O alta trasatura a realismului este absenta idealizarii. iar stilul este impersonal si sobru. familia . Balzac). Limabjul este utilizat ca mijloc de individualizare a personajelor. Trasaturile definitorii ale realismului sunt: Reprezentarea veridica a realitatii . Se impune ca tip uman caracteristic parvenitul . pentru moravurile unei epoci . care pune accentul pe relatia dintre arta si realitate. Complexitatea umana . Obiectivitatea perspectivei narative . sobrietatea stilului concis fara podoabe. veridicitaeaa intamplarilor . un fir narativ central : personajele relativ putine pun in evidenta evolutia personajului principal . Argumentarea Incadrarea in curent literar si in specie ”Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela . importanta acordata banului . schita .tehnica detaliului veridic . puternic individualizat. complex . adica o specie epica in proza .trasaturi realiste sunt : tema . semnificativ sunt alte doua trasaturi importante.Tot de realism tine si . surprunsa obiectiv ca intr-o oglinda (Stendal . Teme preferate:averea . Autori ai unor manifeste ale realismului sunt: Stendal . fantezia si subictivismul excesiv al acestuia. utilizarea unei tehnici ale analizei psihologice. reprezentativ pentru viziunea asupra satului. respigand idealizarea . Moara cu noroc De Ioan Slavici Ipoteza Contextul operei Nuvela ”Moara cu noroc” de Ioan Slavici este publicata in 1881 . narator omniscient. Personaje tipice (reprezentative pentru diferite clase si categorii sociale) in situatii tipice. Interesul pentru aspaecte ale societatii burgheze a vremii . Balzac. . pentru influenta mediului asupra individului. Specii literare cultivate : roman . personaje tipice . si nuvela psihologica : comedia si drama . Nuvela realista Nuvela psihologica Nuvela apartine realismului clasic. in volumul de debut ”Novele din popor” . Scriitorii au o atitudine critica fata de societate . cu o constructie riguroasa . atitudinea critica fata de aspecte ale societatii (dorinta de inavutire) . la mijlocul secoluluii al XIX-lea . Aparitia realismului este favorizata de contextul social-istoric si de factori culturali-realismul este un curent aparut ca reactie la romantism . Descrierile minutioase. iar ca valoare banul sau pozitia sociala dobandita prin avere.

Lica. Momentele actiunii Carciuma de la ”Moara cu noroc” este asezata la rascruce de drumuri . dar care exprima cu autoritatea varstei mesajului moralizator al nuvelei.Astfel . nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social . nuvela prezinta conflictul exterior trait de Ghita care este sfasiat de dorinta puternice . In expozitiune . conflictul nuvelei este complex . verosimile .Simbolistica initiala a drumului se completeaza .Din perspectiva psihologica . . dar si pe cel psihologic al nuvelei : efcetele nefaste si dezumanizate ale dorintei de inavutie . descriderea drumului care duce la ”Moara cu noroc” .interesuk pentru analiza psihologica . dar contradictorii : sa ramana om cinstit . Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele confruntarii dintre protagonist . izolata de restul lumii . atitudinea detasata in descriere. in deplina concordanta cu framantarile psihologice surprinse. pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima ) . Incipit . si a locului in care se afla carciuma reda un peisaj –cadru obiectiv al actiunii. intre doua repere temporale valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. realizata in maniera realista . intervine tehnica punctului de verdere in interventiile simetrice ale batranei . nuvela are un subiect concentrat . cu modificari ale timpului povestirii . cu deschideri bogate . naratiunea la persoana a III –a . dar pentru asta se confrunta cu personajul antagonist . de natura sociala (confruntarea a doua lumi cu mentalitati diferite ) . Perspectiva narativa In nuvela realista se observa impersonalitatea naratorului . in contextul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIX lea . Timp si spatiu Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an . final Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. personaj episodic . Din perspectiva sociala . o structura narativa complicata si un ritm epic neomogen . Moara care aduce nenorocirea ” . Structura narativa Alcatuita din 17 capitole . Titlu Titlu nuvelei este mai degraba ironic. Ghita si antagonist .Toposul ales . realizata prin utilizarea modalitatilor de caracterizare a personajului. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihan sufleteasca si duce la pierzanie. Lica Samadaul (conflictul exterior) . pe o parte . carciuma numita ”Moara cu noroc ghinion . inconjurata de pustietati intunecoase. prin tehnica detaliului semnificativ .Pe langa perspectiva obiectiva a naratorului omniscient . si sa se imbogateasca alaturi de Lica pe de alta parte.Inlantuite temporal si cazual . Tema nuvelei Tema sustine caracterul realist . faptele sunt credibile . psihologica si omrala (lupta dintre bine si rau).Actiunea se desfasoara prin continue acumuloari si izbucniri de tensiune epica . in final cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la ”Moara cu noroc”.

iubirea .Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma de la Moara cu noroc . lasand-o la carciuma in compania lui Lica Samadaul . Ghita o ucide pe Ana . in timp ce al merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica are asupra lui banii furati. motiv pentru care se asociaza cu Ghita .Naratorul delegat de autor pentru a relata intamplarile reda obiectiv si detasat destinul personajelor. al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire . la sarbatorile Pastelui . Lica este individualizat printrun portretul realizat in mod direct de narator . jandarmul Pintea urmareste pedeapsirea lui Lica pe cai legale .Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de familie . Ghita Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici . ci pe complexitatea personajelor. ”linistea colibei”) si de Lica (”bogatia” . Personaje In nuvela . Lica are un orgoliu de stapan si isi impune inca de la inceput regulile. deoarece Lica este ”om “ . Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica .Ana intuieste ca Lica este un ”om rau si primejdios” si il avertizeaza pe Ghjta. in maiera realista . El parcurge un traseu sinuos al dezumanizarii . la individualizare . Conflictul interior Punctuol culmimnant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapata a degradarii morale. Batrana si copiii .Cand se intoarce si realizeaza acest lucru . Ana i se daruieste lui Lica .Desprins din acesta categorie a samadailor . sub determinare psihologica si morala . iar el la randul lui este ucis de Raut .Ghita se dovedeste la inceput harnic si priceput . notarea amanuntului semnificativ. un ”om rau si primejdios”. izbindu-se cu capul de un copac. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi . Se arata slab slab in fata tentatiilor si sfarseste tragic. prin utilizarea tehnicii detaliu . carre tulbura echilibrul familiei . Lica se sinucide . din ordinul lui Lica.Dispus sa faca orice pentru a se razbuna . Lica Ana Lica ramane egal cu sine . constituie intriga.Sigurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii. iar primele semne ale bunastarii si ale armoniei in care traieste familia nu intarzie sa apara. Ezitari intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei . Intriga Aparitia lui Lica Smadaul la Moara cu noroc . atractia malefica a banilor) . personaje episodice . Deznodamantul Deznodamantul este tragic. accentul nu cade pe actul povestirii . pe cand Ghita ”nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti”. Ana sufera transformari interioare . care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analiza psihologice feminine . Personaj secundar . In schimb . cu framantari sufletesti si ezitari . sub determinare sociala (carciumarul dornic de avere) . Personajul evoluaza de la tipicitatea . . supravietuiesc incendiului de la Moara cu noroc pentru ca sunt singurele fiinte inocente si morale.Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea .

monologul interior adresat stilului indirect liber . Modurile de expunere Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul anrativ. sustine veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica . veridicitatea si stilul sobru . fara podoaba – este speific prozei realiste. notatia gesticii . pe langa rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatiale si temporale . sobrietatea stilului . Concluzie Opera literara ”Moara cu noroc ” de Ioan Slavici este o nuvela realista . a mimicii si a tonului vocii.Sunt utitlizate si mijloace de investigatie psihologica precum : scenele dialogate . de regula . impersonal . Cele mai importante trasaturi sunt : rolul expozitiunii . obiectiv . consemnandu-le gesturile . creerea de personaje tipice . reprezentaitve pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata . monologul interior de factura traditionala . descrierile detaliate . Tehnica detaliului . oralitatea . cu actiune mai complicata si de mai mare intndere decat a celorlalte specii in proza . atitudinea critica . prezentand relatiile dintre ele (caracterizare indirecta). Observatie sociala si psihologica . personaje tipice in situatii tipice . ardelenesc . surprinderea lui in transformare. .lea . obiectivitatea . Registre stilistice Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilistice : limbajul regional . functie simbolica si de anticipare . limbajul popular . verosimilitatea faptelor.De asemenea .Descrierea initiala are . detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de exemplu portretul Samadaului). ale patrunderii relatiilor capitaliste in mediul rural . modalitatile de constructie si de investigatie psihologica a personajelor . limbajul . importanta acordata banului .Mijloace si procedee de caracterizare Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de incordare . relatii cu alte personaje. pe mai multe planuri . veridicitatea . deoarece are ca trasaturi . Complexitatea personajului . Conceptul operational Romanul – specie a genului epic in proza . in plan moral . Dialogul contribuie in caracterizarea indirecta a personajelor . Limbajul prozei narative Stil Stilul nuvelei – sobru . notarea amanuntului semnificativ . cu personaje numeroase. desfasurata . fapte . realizeaza portrete sugestive (caracterizare directa) . lipsa de idealizare a realitatiilor sociale. coordonatele conflictului . individualizarea personajelor prin limbaj . efectele . oglindirea vietii sociale si a vietii de familie in satul transilvanean de la sfarsitul secolului al XIX. Trasaturi ale romanului : Reprezentarea veridica a realitatii contemporane .

Ion Minulescu si George Bacovia . Simbolismul s-a manifestat in literatura romana aproape sincronic cu simbolismul european avandu-l ca teoretician pe Alexandru Macedonski poeti reprezentativi . nevroza . confuze care . b. Context istoric Curent literar modernist . promovand interesul pentru natura umana impunand ordinea . Simbolistii au predilectie pentru anumite teme si motive : iubirea . dupa anul 1900 : Dimitrie Anghel . Lovinescu prin intermediul revistei si al cenaclului ”Sburatorul ”.In literatura romana . grotescul . meditatia . simbolistii folosesc adeseori versul liber . macabrul . Romantismul este miscarea artisitca ce introduce noi catwegorii estetice ( uratul . valorificarea istoriei . Trasaturi : exprimarea unor idei sau sentimente puternice .Prelungiri ale romantismului si clasicismului Clasicismul este un curent cultural care a impus .poemul filozofic ). a frumusetilor naturii. armoni a si rigoarea si puritatea genurilor literare . caracterizata prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi principii de creatie . Paul Verlaine . Modernismul Modernismul –a . Stephane Mallarme. in literatura . targul provincial ca element al izolarii . muzicale . . Inceputurile modernismului . aparut ca o reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitati reci a parnasienilor . Reprezentantii de seama ai ccurentului in Franta sunt : Charles Baudelaire . a folclorului . visare reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste . fantasticul) si noi specii literare ( elegia . Obictul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite . nici de poezia sociala . Trasaturi / principii estetice Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure. olfactive . care exprima nestingherit de rigorile prozodiei miscarile intime ale sentimentului poetic .In sens larg . modernismul reprezinta o tendinta de innoire in arta si literatura secolului al XX – lea . uneori in imagini complexe (sinestezii).predispozitia pentru reverie . Simbolismul Definitie . este o doctrina estetica promovata de E . prin cultivarea senzatiilor coloristice . sunt trasmise pe calea sugestiei . Pentru crearea sugestiei . nici de poezia de idei . Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite . canoane de continut si de forma . natura ca loc al corespondentelor. Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor / a legaturilor ascunse dintre lucruri .Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii in sine . personaje exceptionale actionand in imprejurari exceptionale . neputand fi formulate clar .

cinematografie . A treia grupare se organizeaza in jurl revistei ”Gandirea”(1921 -1944). energia . Calineascu si Mihail Ralea .Intentia era raspamdirea culturii in randul poporului . tip de atitudine si de sensibilitate care se hraneste din trecut . ajutat pentru partea literara de Mihail Sadoveanu .curent artistic manifestat mai intai in artele plastice . taranul . orientare ideologica si literara manifestata in primi ani ai secolu. ”Poporanism”.lumea rurala . Ibraileanu si Nichifor Crainic . ci sa puna in prim – plan rigoarea intelectuala . . Conceptul “traditionalism “ nu acopera o miscare literara si ideologica unitara . si se manifesta in literatura . arte plastice . ce doreste organizarea elementelor intr-o sinteza care sa retina formele esentiale .Sincronism – conceptie dezvoltata de E . ”Viata romaneasca” . prin 1910 . Stere . b . teme preferate : trecutul . avand drept teoreticieni pe Nicolae Iorga . ”semanatorism”. Prima grupare traditionalista s-a format in jurul revistei bucurestene ”Semanatorul ” . regula geometrica . cultivatoare a valorilor natoinale . Cub8ism . sensibilitate la valori etice . Scopul lor era protejarea traditiei rurale . nu doar al taranilor . Directori au fost Paul Bujor . A doua grupare traditionalista se formeaza in jurul revistei ”Viata romanesca “ aparuta la Iasi in 1906. G. Lovinescu si avand ca punct de plecare teoria imitatiei conform careia civilizatia se propaga de la superior la inferior. Traditionalismul Traditionalismul – a . a specificului national. care devine principalul ideolog al gruparii . de la care isi ia si numele . Orientari avangardiste Abstractionism (pictura abstracta) – arta absatracta isi propune sa nu se inspire in nici un fel din realitatea inconjuratoare . determinarea religioasa specifica . In 1930 revista se muta la Bucuresti unde isi va coontinua existenta pana in 1946 . Futurism – miscare literara initiata in anul 1909 . revista va fi apoi condusa de Nicolae Iorga . Reviste importante : ”Semanatorul” . Dadaism . Ion Cantacuzino si C .curent initiat de un grup de tinei boemi refugiati in Elvetia in anii Primului8 Razboi Mondial . Miscarea se destrama spre sfarsitul anului 1922 . ”Gandirea” . T. Condusa mai intai de Alexandru Vlahuta si George Cosbuc . Expresionism – apare in Germania . Din 1933 revista va fi condusa de G . vitalismul .lui al XX –lea si in perioada interbelica . cand poetul italian F. Ibraileanu . Marinetti publica primul manifest in care exalta epoca moderna . partea literara fiin in grija lui G . Sufletul miscarii a fost poetul roman Tristan Tzara .

Cadrul temporal nu este precizat . Dezvoltarea argumentelor Titlu Titlul poeziei este simbolul ”plumb” . subiectiva . care sugereaza apasarea . tehnica repetitiilor . a carui invocare se face cu disperare . simbolizand universul interior . Strutura textului poetic Textul este structurat in doua catrene . Lumea ostila si stranie conturata de cateva pete este proiectia universului interior . in care eul poetic se simte claustrat : un cavou . obiectiva . definindu-l in totalitate . ”am inceput” .PLUMB De George Bacovia Ipoteza Context Poezia simbolista ” Plumb ” deschide volumul cu acelasi titlu . ”flori de plum ”. si in care mediul inconjurator a capatat greutatea apasatoare a plumbului . angoasa . Lirism subiectiv Lirismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii : persoana I a verbelor – ”stam” . insistand asupra existentei mohorate . cenusiul existential . simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara .Repetarea Procedee artisitce Epitetului ”de plumb ” are multiple sugestii . fiind si el conditionat de natura mediului . sufocant . Limbaj si expresivitate Strofa I surprinde elemente ale cadrului spatial inchis . greutatea sufocanta . inchiderea definitiva a spatilui existential . Cele doua strofe / secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii : realitatea exterioara . Imaginarul poetic apasator . Strofa a II – a debuteaza sub semnul trgicului existential generat de disparitia / moartea afectivitatii. universul monoton . fara solitii de iesire . cromaitca si dramatismul trairii eului liric . simbolizata de sentimentul iubirii . Elementele decorului funerar sunt : ”sicirele de plumb ” . Vantul este singurul element care sugereaza miscarea . aparut in 1916 . dar atmosfera macabra poarta sugestia nocturnului . ”vesmant funerar ” . Eul . Tema Tema poeziei o constituei conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii si artificiala . insa produce efecte reci . ale mortii : ”Si scartaiau coroanele de plumb ”. Cuvantul ”intors” constituie misterul poeziei . persoana I a advectivului posesiv ”meu”. Dramatismul este sugerat prin corespodenta ce se stabileste intre materie si spirit . Formularea argumentelor Elemante simboliste Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin : folosirea sinbolurilor .

Plecand de la aspectele traditionale . Concluzia Prin atmosfera . li se reduce intensitatea miscarii. cuvantul ”plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane ”grele ” . privirea in sine ca un strai . muzicalitate . ”mort”. ”dormea ” . La nivel lexical . ”cavou” . asociat metaforelor : ”flori de plumb” . ”atarnau ”. Modernismul Tudor Arghezi Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu . Elementele naturii primordiale sunt . Instrainarea . care produc disolutia materiei . ”scartaiau ”. se circumscriu esteticii simboliste . caderea surda si moartea . ”Aripile de plumb ” presupun un zbor in jos . Timpul imperfect desemneaza trecutl nedeterminat . poezia ”Plumb ” se incadreaza in estetica simbolista . prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata . a simbolului si a corespondentelor . La nivel morfologic . textul este structurat pe o serie de propozitii principale . fonetic Nivelurile textului Nivelul fonetic .Verbele statice la imperfect sunt asezate cu precadere la inceput de vers . zugravirea starilor sufletesti de angoasa . de spleen . iar acelor verbe carora nu le este atestatas staticitatea in dictionar . masura fixa de 10 silaba . coordonate prin juxtapunere sau copulativ . ”funerar” . in marea lor majoritate statice . ”stam” . solitudinea . se remanca prezenta cuvintelor din campul semantic al ”mortii” : ”sicriu ” . care sugereaza prezenta mortii . ofera alternative poetice . iambul alternand cu amfibrahul . care a influentat literatura vremii . se remarca prezenta simbolului central ”plumb” . folosirea sugestiei . ”coroana” . care alaturi de celelalte simboluri accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca . . Repetarea aceluiasi cuvant are ca efect monotonia . In ceea ce priveste prozodia . permanenta unei stari de angoasa : ”dormeau ” . Starea de solitudine a eului liric este sugerata de repetarea sintagmei ”stam singur ” . se remarce prezenta verbelor . elemente de prozodie La nivel fonetic . Tudor Arghezi creeaza o opera originala . ”Plumb ” are o constructie riguroasa . ”aripile de plumb”.liric isi priveste sentimentul ca un spectator . La nivel sintactic . Repetarea conjuctiei copulative ”si” realizeaza suprapunerea de imagini pentru a reda aceeasi stare . La nivel stilistic . in poezie . impietrirea . frigul si vantul . ”coroana de plum” . independente . ceea ce sugereaza o inchideer a spatiului .

in care sunt concentrate invataturile prorocilor adresate omenirii . Enuntarea argumenterlor Arta poetica Este o arta . la nivelul expresiei . Organizarea discursului liric Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri . Din acesta acceptie religioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care il intalnim in poezie . in succesiunea secventelor poetice : realizarea ideii poetice a acumularilor spirituale : poezia este rezultatul trudei . ”Vechiul Testament” si ”Noul Testament” . punct de legatura intre . Dezvoltarea argumentelor Structura textului poetic Tema Comunicarea in textul poetic Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza mestesug . cuvantul – titlu desemneaza un act juridic intocmit de persoana prin care acesta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte . despre rolul artistului in societate . Elementele de compozitie Titlul Titlul poeziei are o dubla acceptie : una denotativa si alta conotativa . despre menirrea literaturii . ”Cuvinte potrivite” (1927) . In sens propriu (denotativ) . ajectivele posesive . verbele la persoana I si a II singular . Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor – cititori sau viitorilor truditori ai condeiului .Testament De Tudor Arghezi Formularea ipotezei Context ”Testament” de Tudor Arghezi faec parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica alaturi de ”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga si ”Joc secund” de Ion Barbu . pe rand . cuvantul face trimitere la cele doua mari parti ale ”Bibliei” .Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian . incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului . intre ”strabuni” si ”urmasi” intre ”rob” si ”Domn” . si are rol de program (manifest) literar . prin marcile subiectivitatii : pronumele personale . Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si . tot atatea ipostaze ale eului liric . realizat insa cu mijloace poetice . Discursul liric este organizat sub forma unui mololog adresat / dialog imaginar intre ”tata” si ”fiu” . deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara . Acesta este insa acceptia laica a termenului . mai cu seama in legatura cu transmiterea averii sale . ”treapta” . In acceptie religioasa . creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual . Elemente de recurenta Termenul ”carte” are rol in organizarea materialului poetic si semnifica . Textul poetic este monolog adresat de tata unui fiu spiritual careia ii este lasata drept unica mostenire ”cartea” .

Formula de adresare . Nivelurile textului poetic – Elemente innoitoare ale limbajului poetic Elementele innoitoare ale limbajului poetic pot fi relevate la fiecare nivel al textului poetic . cand sa-njure ”. Incipit Incipitul . regionalisme . prin ”carte ”. Baudelaire largeste conceptul de frumos . Prin intermediul poeziei . este numita ” hrisovul vostru cel dintai ”. considera ca orice aspect al realitatii . unealta folosita pentru a lucra pamantul . incepand cu fiul evocat in poem . Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului concept pe care il preia de la sriitorul francez Charles Baudelaire . opera literara . potrivit esteticii uratului . iar opera literara capata valoare justitiara . devine ” condeiul ” . Arghezi . Prin unicul sau volum de poezie ”Florile raului ” . poate constitui materila poetic : ” Din bube . cuvinte si expresii populare . ”Cartea ”-”hrisov ” are pentru generatiile viitoare valoarea unui document fundamental . asemeni Bibliei sau unei marturii istorice . creatia elaborata cu truda de poet . cartea de capatai a urmasilor . le transmite mostenirea . integrandu-i intelegerea raului . termani religiosi . Astel ”sapa ” .valoare spirituala . concept ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual . un document al existentei si al suferintei stramosilor . iar ” brazda ” devine ” calimara ” . indiferent ca este frumos sau urat . Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare : arhaisme . ”Cartea” / creatia poetica si poetul / creatorul / ”eu” se affla in stransa legatura . care se leaga de generatiile viitoare . cu un mentor al generatiilor viiitoare . la randul lui . Nivelul lexico – semantic La nivel lexico – semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice . cera dobandesc valente estetice . poetul identificandu-se . neologisme .predecesori si urmasi . mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi ”. a uratului . contine ideea mostenirii spirituale . verbele la persoana I singular avand drept rol definirea metaforica a a ctului de creatie poetica . desemneaza un potential cititor . trecutul se sacralizeaza . Ideea centrla sin cea de-a doua strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala . unealta de scris . in mod simbolic . Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica : ” Am luat ocara si torcand usure / Am pus-o cand sa-mbie . Imaginar poetic – Figuri de stil Metafora ”seara razvratita ” face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor . cu un tata . Nivel morfosintactic . rezultat al sublimarii experientei inaintasilor . sublim sau grotesc . care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant . ”un numar adunat pe-o carte” . In strofa a doua ”cartea ” . devine indreptar loral . vocativul ”fiule ” . poetul se infaiseaza ca o veriga in lantul teporal al generatiilor carora . a rolului poetului : ”am ivit ”. munca poetului fiind numai ca material intrebuintat astfel decat a inaintasilor lui . De asemenea .

Dezvoltarea argumentelor Titlul Titlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura universala . integrata apoi in ciclul ”Uvedenrode” din volumul ” Joc secund ” (1930) . iar poezia presupaune mestesugul . ”Romeo si Julieta ” . responsabilitatea creatorului fata de poporul al carui reprezentant este . implinita . a povestii in poveste . Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana . creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine . Ipoteza Specie ”Riga Crypto si lapona Enigel ” ste subintitulata ” Balada ” . insa rastoarna conceptul traditional . Argumente Tema Interferenta genurilor Poemul pare un cantec batranesc de nunta . cat si al tehnicii poetice . truda creatorului . povestita . singular a verbelor alterneaza cu persoana I . Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic si de lirismul de masti . arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelolr existentei si a modalitate de amendare a raului .Persoana I . ”Riga Crypto si lapona Enigel ” . prin acesta creatie . personajele . Formula compozitionala este aceea a povestirii in rama . esteica uratului . realizandu -se in viziune moderna . ” Trsitan si Isolda ” .avand semnifictie simbolica . dar este o poveste de iubire din lumea vegetala . Structura textului poetic La nivel fromal . initiatica . Pe de alta parte . membrii cuplului sunt antagonici ( fac parte din regnuri diferite ) . Insa la Ion Barbu . Prologul . cadru al celeilalte nunti . ceea ce reda relatia poetului cu stramosii . in raport cu norma comuna . poezia este alcatuita din doua parti . fiecare dintre ele prezentand cate o nunta : una consumata . in conceptie lui Arhezi . personajele romantice cu calitati exceptionale . ca un ansamblu poem de cunoastere si poem alegoric . Riga Cryspto si lapona Enigel De Ion Barbu Context Publicata initial in 1924 . dar negative . modificata in final prin casatoria lui Crypto cu malalarita . prin problematica si mijloace artistice . in care intalnirea are loc in plan oniric . anunta dezvoltarea ulterioara a poeziei lui Barbu . Concluzie Opera literara ”Testament ” de Tudor arghezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine . Structura narativa implica interfernta genurilor . plural . un nascocitor . o balada fantastica .

prin indicele spatial . cel tainuit .”necopt ” . dar optinea lui e ferma si merge pana la sacrifiul de sine in adoua chemare . Nuntasul il roaga sa zica ” incetinel ” ”un cantec larg ” . Numele Enigel are sonoritate nordica si sustine originea ei . pedesirea rigai in finalul baladei . In prima chemare . intalnirea dintre cei doi . raspunsul laponei si refuzul categoric cu relevarea relatiei dintre simbolul solar si propria conditie . dar care aici capata conotatii erotice . nunta povestita este realizata din mai multe tablouri poetice : portretul si imparatia rigai Cryto . in ordine : descriere .umbra ” . Darul lui este refuzat categoric de Enigel . cele trei chemari ale rigai si primele doua refuzuri ale laponei . este craiul buretilor caruia dragostea pentru Enigel . comunicarea se realizeaza in plan oniric . Numele Crypto . locurile natale si oprirea din drum a laponei Enigel . Riga Crypto . sunt realizate prin antiteza portretele membrilor cuplului . Partea a II. Spatiul definitoriu al existentei . dar rolurile sunt inversate . Membrii cuplului nu . ” inima ascunsa ” . ii este fatala . adica spre sud . ceea ce explica aspiratia ei spre soare si lumina . Singura lor asemanare este statutul superior in interiorul propriei lumi . lapona ii opune aspiratia ei spre absolut . pe care l-a zis ”cu foc ” acum o vara . dialogul si naratiunea . Al doilea refuz este sustinut de enumerarea atributelor lui Crypto : ” bland ” . in timp ce lapona vine ” din tari de gheata urgisita ” . reluata in al treilea refuz prin antiteza ”soare . ”plapand ” . portretul . Opozitia ”copt” . Modurile de expunere sunt . dar cu modificarea tonalitatii. cea ami evoluata a regnului . este umezeala perpetua : spatiul impur al amestecului elementelor primordiale . apa si pamantul . Repetarea sugereaza un ritual al zicerii unei povesti exemplare . . cu toate ca tentatia iubirii este coplesitoare .descantec . Soarele este simbolul existentei spirituale . sterile . ca in ”Luceafarul ” . Refuzul laponei il pune intr -o situaite dilematica .si pot neutraliza diferentele in lanul real . Imaginii de fragilitate a lui Crypto . Primul refuz sugereaza tentatia solara . Riga este cel care rosteste descantecul de trei ori . ”necopt ”. elemente ale existentei sale vegetative . de la pol si trimite probabil la semnificatia din limba suedeza ” inger ” . pentru Crypto . stapana a regnului animal . pune in evidenta relatia individuala peste care nici unul dintre ei nu poate trece fara sa se pirda pe sine .Prologul contureaza in putine imagini atmosfera de la ”spartul nuntii ” traite . vegetative .a Partea a doua . cu rezonante de incantatie magica .se in visul fetei . Crypto isi imbie aleasa cu ”dulceata ” si cu ” fragi ” . deosebirea dintre ei fiind elementul care va genera intriga . Povestea propriu . Primele patru strofe constituie rama nuntii povestite si reprezinta dialogul menestrelului cu ” nuntasul fruntas ”. spatiul reee .zisa se dovedeste a fi fantastica . lapona isi conduce turmele de reni spre sud . sugereaza apartenenta la familia ciupercilor si postura de rege al fapturilor inferioare . In debutul partii adoua (expozitiunea ) . ea desfasurandu . reprezentanti a doua regnuri distincte . pe care riga o refuza in favoarea existentei instinctuale . ea reprezinta ipostaza umana . ”Menestrelul ” e imbiat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali . din regnul vegetal .

Cucu . iar cel slab este sacrificat ) . Accentul puternic in aceasta balada cade pe antagonismul slab . Revista ”Gandirea ” apare la Cluj . Barbu neaga o intreaga traditie literara : inlocuind ideea impusa in literatura cadragostea este un miracol in sine . Este de observat si abundenta metaforelor . obligat sa nunteasca ipostaze degrdante ale propriului regn . a carei ideologii se cristalizeaza in jurul revistei ” Gandirea”. Traditionalismul Delimitari contextuale si terminologice Traditionalismul este o miscare literara . ” linistita ” si ” prea . riga Crypto . in 1921 . Concluzie In opinia lui George Calinescu . cade vistima neputintei si indraznelii de a . sunt ale cercului Venerii . ” riga span ” . poemul prezinta drama incompatibilatii si legea nemiloasa a iubirii ( supravietuieste cel putenic .si depasi limitele . mai ales in finalul baladei . In portretizarea celor doua personaje ale baladei este utilizat epitetul : Crypto este ” sterp si naravas ” . al nuntii si al oglinzii . Limbajul si expresivitatea textului poetic Sub raport stilidtic . Finalul este trist .Se orserva superlativele absolute expresive prin adverbele ” mult ” si ” prea ”. iar chemarile personajului alegoric .Pentru a . Atributele luminii despre care vorbeste Enigel au efect dsistrugator asupra lui Crypto . Drumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum respingerea nuntii pe o treapta inferioara . lapona refuza descantecul rigai .si depasi limitele este pedepsita cu nebunia . Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian . se muta la Bucuesti in 1922 . Prin intermediul acestui poem . Incercarea fiintei inferioare de a . de a incerca sa intre intr-o lume care ii este inaccesibila . Dialogul dintre riga Crypto si lapona se desfasoara in regim liric si este constituit pe baza unor asonante interioare si repetitii . . sub conducerea lui Nichifor si isi inceteaza activitatea in 1944 . Aspiratia solara a laponei sugereaza faptul ca aceasta se afla pe treapt lui Mercur . Faptura firava este distrusa de propriul vis . prezenta inersiunilor si a vocativelor in prima parte a baladei evidentiaza oralitatea textului . ce se intoarce in mod brutal asupra celui care l-a rostit si-l distruge . prin intermediul carora se contureaza drama rigai Crypto . mafestata in perioada interbelica . I . lapona e ”mica” . amestecul de regnuri din balada ” Riga Crypto si lapona Enigel ” este factura romantica si are rol de cunoastere a unui alt univers . Limbajul dialogului dintre cei doi este construit pe baza antitezelor .cumunte ” .puternic . Riga Crypto se transforma intr-o ciupearca otravitoare . Semnificatii Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt valorificate in opera poetului : al soarelui ( absolutul ) . sub directia lui Cezar Petrescu si D .si continua drumul catre soare si cunoastere .

Imaginar poetic . Ion Pillat . singular . nedefinit ) . spatiul rememorarii nostalgice a trecutului .”acum”. construit pe relatia ”atunci”. obictivandu .”fugit irreparabile tempus ”.temporal al iubirii ce va fi evocata ( timp si spatiu mitic . Titlul Titlul fixeaza cadrul spatio . trecutul si prezentul sunt redate succesiv . Tudor Arghezi . Cezr Petrescu . Iubirea evocata . cronici . din volumul ” Pe Arges in sus ” . cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale : poezie . de timp ( locutiune adverbiala de timp : ”pe vremuri ”) si forma verbala .Revista are printre colaboratori nume de prestigiu : Lucian Blaga . prin repetabilitate . evocarea iubirii de ”ieri ” a bunicilor . treatru . Secvente portice Compozitional . dar si prin tema timpului trecator . aparut in 1923 . si lirism subiectiv . proza . epilogul poemului . de perfect simplu : ”sosi ”. asociata cu repetabilitatea destinului uman / ciclicitatea vietii. iubirea de ”acum ” . Aci sosi pe vremuri De Ion Pillat Ipoteza ”Aci sosi pe vremuri ” de Ion Pillat este o poezie de factura traditionaqlista . Se utilizeaza elemente de simetrie si opozitie a planurilor . meditatia asupra efeminitatii conditiei umane . Distihurile sunt organizate in mai multe secvente poetice : incipitul . desdi apartine planului trairii subiective . Enuntarea arumentelor Traditionalism Poezia apartine traditionalismului prin idilizarea rtecutului . Dezvoltarea argmentelor Structura textului poetic Tema Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului . cu elemente de narativitate simbolica si meditaite cu caracter general .se . este ridicata la grad de generalitate . ceea ce accentueaza ideea de ciclicitate a vietii si a iubirii . Tudor Vianu . Vasile Voiculescu . la persoana I . cu prezenta eului liric si comunicarea directa a trairilor si a sentimentelor . Tipul de lirism Comunicarea poetica se realizeaza in doua registre : lirismul obictiv . poezia este alcatuita din distihuri si un vers final . cu forma regionala : ”aci ”) . Incipitul Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei si fixeaza prin intermediul unei metafore : ”casa amintirii ” .uman . avand rolul de laitmotiv al poeziei . prin indicii de spatiu ( adverbul de loc . prin acrul rural . liber . Cele doua planuri ale poeziei .

laitmotiv al poeziei . indragostitii de latadata . Eternitatea iubirii . simetria . Nivelul lexical O particularitate a nivelului lexical este folosirea cuvintelor cu tenta arhaica si regionala . se utilizeaza paralelismul . masura de 13-14 silabe .. este simbolul berzei. clipa de fericire . Verbele la timpul prezent fie ilustreza permanenta sentimentului de iubire . Versul final . iar dintre tropi . Nivel morfosintactic La nivel morfosintactic . construite pe opozitia prezent . Un alt alement comun celor doua secvente poetice . este urmata de revenire brutala la realitaea timpului care trece ireversibil . sunt romantice : ”Si totul ce romantic ca-n basme se urzea ”. paianjeni ”. in poezia lui Ion Pillat . si vii acuma tu : / Pe urmele berlinei trasura ta statu ” . peisajul selenar . Intalnirea bunicilor . prin intermediul unei comparatii . Nivelurile textului poetic Prozodie Muzicalitatea e conferita atat de lementele prozodiei clasice – rima imperecheata . care poate reinvia trecutul in amintire. ”poarta ”.lea . Nivelul stilistic Din punct de vedere stilistic . dar si ideea de spatiu privilegiat . ”spuse”) au rol de a reda rapiditatea gesturilor . la nivel structural . Daca in poezia romantica . se realizeaza o paralela trecut . Ca intr-un final . ”zavor ” sugereaza trecerea timpului . Meditatia poetica Mediatia poetica evidentiaza ideea ca eternizarea fiintei umane este posibila doar prin iubire . Versul final Sunetul clopotului insoteste din nou momentul intalnirii indragostitilor si sugereaza repetabilitatea existentei umane . Sunetul clopotului . Verbele la perfect simplu (”sosi” . Bunicul ii recita iubitei capodopere ale literaturii romantice . timpurile verbale au rol de a sugera planul trecut si planul prezent evocate in poezie . fie insotesc meditatia pe tema trecerii timpului . de le inceputul secolului al XX. ritmul iambic .prezent si se produce trecera la planul prezent : ”Ca ieri sosi bnnica . se folosesc cu precadere metafora : ”casa . Planul trecutului Al treilea distih deschide planul trecutului . iar verbele la alte timpuri trecute sustin narativitatea iubirii .lea moderne . respecta un ceremonial : ”bunicul ” asteapta sosirea berlinei din care coboara o tanara imbracata dupa moda timpului . in evocarea trecutului : ”haiduc ” .trecut . ”berlina” . ”sari”.. Atmosfera evocata . ”pridvor ”. nepotii repeta gesturile bunicilor peste timp . ”crinolina” . opozitie cu efemeritatea existentei umane . accentueaza trecerea iremediabila a timpului . insoteste protector cuplul de indragostiti . degradarea . natura devine solitara cu omul .Elementele asociate casei : ”obloane” . izolat . starea de parasire a locuintei stramosilor . existenta naturii era eterna . accesibil numai urmasilui . antiteza . laitmotiv al poeziei . cat si de numele cu sonoritati din secolul al XIX. al evocarii iubirii bunicilor . Planul prezentului In distuhul al treisprezecelea . ”pridvor” .

romanul lui Camil Petrescu este apreciat de critica vremii drept o ” monografie a indoielii ”. Ultima noapte de dragoste .”Ultima noapte de dragoste . conflict (interior) .aminitirii” . analizate . ”ochi de ametist ” si comparatia . Instantele comunicarii narative Naratiunea la persoana intai . intaia noapte de razboi Contextul epocii literare Prin cele doua romane ale sale . luciditatea (auto) analizei . Perspectiva narativa Romanul este scris la persoana intai .. al personajului – narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje . Roman modern de tipp subiectiv ”Ultima noapte de dragoste . a cadrului rural . cu experienta nepervertita . care traieste doua experiente fundamentale : iubirea si razboiul . dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii . care sustine ideea repetabilitatii existentei umane : ”Ca ieri sosi bunica . Stefan Gheorghidiu . Daca prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuate ( dintre Stefan Gheoghidiu si . Insa situarea eului narativ in centrul povestirii confera autenticitate . intaia noapte de razboi ” este un roman modern de tip subiectiv . si vii acuma tu ”. in aeelasi tipm . Constructia discursului narativ Titlul Teme Textul narativ este structurat in doua parti precizate in titlu . cu trairea intensa . dar si prin tema timpului trecator . Punctul de vedere unic si subiectiv . sub forma unei confesiuni a personajului principal . care indica temele romanul si . memoria afectiva . protagonist (o constiinta problematica) si prin utilizarea unor tehnici ale analizei psihologice .ca si prin estetica privitoare la aceasta specie .. deoarece are drept caracteristici : unicitatea perspectivei narative . iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare . cele doua experiente fundamentale de cunoastere traite de protagonist : dragostea si razboiul . timpul prezent si subiectiv . presupune existenta unui narator implicat ( identitatea intre planul naratorului si al personajului) . intaia noapte de razboi ” (1930) si ” Patul lui Procus ” (1933) . face ca cititorul sa cunosca despre ele atat cat si stie si personajul principal . fluxul constiitei . naratiunea la persoana I . Concluzie ”Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat apartine liricii traditionaliste prin idilizarea trecutului . cu focalizare exclusiv interna / viziunea ”impreuna cu ” . Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala . interpretate . anticalofilismul . Argumentare Specie Roman psihologic Roman psihologic prin tema .

articole si documente din apoca . dar . . in timp ce a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului . la o antoanaliza lucida . naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu . Tache . studenta la Litere . In timpul acestei excursii se pare ca Ela ii acorda o atentie exagarata unui anume domn G. pe atunci student la filozofie se casatoreste din dragoste cu Ela . la care noul statut social al familiei ii ofera acces . Inrolat pe frontul Razboiul romanesc .Ela ) . este posterioara intamplarilor relatate in restul Cartii I . A doua experienta in planul cunoasterii existentiale o reprezinta razboiul . ceea ce confera autenticitate textului . Unitatea romanului este asigurata de unicitatea constiintei care analizeaza efectele celor doua artificii de compozitie : primul capitol si scena dintre cele doua parti ale romanului . prileveita de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena . lucru care lui Gheorghidiu ii displace profund . ca sa verifice daca sotia il insala . orfana crescuta de o matusa . Constructia subiectului Actiunea Planuri temporale Loc si timp al spatiuui Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional : actiunea primului capitol . ii va deveni mai tarziu amant . cantecyl de la raspantie de drumuri (topos simbolic ). In primavara lui 1916 . duiosie . pornind de la fapt divers alat din presa : un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal . in timpul unei concentrari pa Valea Prahovei . dar sunt fericiti . Dupa casatorie . trezindu-i amnitirle legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela . Ela se implica in discutiile despre bani . ”Diagonalele unui testament” . Gheorghidiu cere o permisie . dar si retrospectiva iubirii dintre Stefan Gheorghidiu si Ela . Acesta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului . urmareste experienta de pe front . partea a doua . dupa opinia persoanjului-naratorului . Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala . Ela si Stefan se impaca . al carei moment culminant are loc cu ocazia excursiei de la Odobesti . in timpul Primului Rzboi Mondial .Iubirea barbatului se naste din admiratie . Mai mult . cei doi soti traiesc modest . Echilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pa care Gheorghidiu o primeste la moarte unchiului sau avar . . Ela este atrasa de viata mondena . Stefan Gheorghidiu asista la popota ofiterilor la o discutie despre dragoste si fidelitate . care . Prima parte este in intregime fictionala . Tanarul . construita sub forma jurnalului de campanie al lui Gheorghidiu . Dupa o scurta desparitre . ”La Piatra Craiului in munte ” . spre deosebire de sotul sau . fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului . Iubirea ”Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala ” este fraza cu care debuteaza abrupt (concentreaza intriga ) cel de-al doilea capitol . Capitolul pune in evidenta cele doua planuri temporale din discursul narativ : timpul nanarii (prezentul frontului ) si timpul narat (trecutul povestirii de iubire) .

interesul pentru mostenire . prin faptul ca tot comportamentul ei este mediat de viziunea personajului-narator . dar si un roman exotic . reflectii ) si ale planului exterior (fapte . in plan exterior . Stil Stilul anticalofil pentru care opteaza romancierul sustine autenticitatea limbajului . avnd drept caracteristici : unicitatea perspectivei narative . el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara . psihologic . dezordine . ci efectul de artificialitate . Experientele dramatice de pe front modifica atitudinea personajuluinarator fata de celelalte aspecte ale experientei sale .Frontul inseamna haos . invalmaseala . care traiste drama indragostituluil de absolut . Scriitorul nu refuza corectitudinea limbii . prin utilizarea . Maitreyi De Mircea Eliade Ipoteza “Gide-ism” Roman modern subiectiv . mizerie . tehnici ale analizei psihologice . persoanjul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid . masuri absurde . Modalitatile nararii Relatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si interpretarea . Stefan Gheorghidiu percepe cu luciditate . memoria afectiva . de unde impresia de apic evenimential sarac in favoarea analizei . relatii cu alte personaje). Masa de la unchiiul Tache este prezentata ca o scena balzaciana : asezarea persoanajelor . insa in realitate . In acest sens . un roman al autenticitatii si al experientei . ruptura de limbajul cotidian . aspecte ale planului interior / fluxul constiitei (trairi . inadaptatul superior . alternand sau interferand . Argumentare Roman al experientei Este un roman al experintei si al ”autenticitatii” pantru ca valorifica trairea cat mai intensa . de analiza psihologica . Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate . a unor experiante definitorii . Filozof . Ela este cel ”misterios” personaj. sentimente . La confruntarea cu inamicul se adauga frigul si ploaia . naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii . Concluzie ”Ultima noapte de dragoste . de catre personaje . intaia noapte de razboi” este un roman modern . Tehnici ale analizei psihologice Prin introspectie si monolog interior . portretul batranului avar si al arivistului lingusitor Nae Gheorghidiu . Drama colectiva a raboiului pune in umbra drama individuala a iubirii . Ranit si spitalizat . timpul prezent si subiectiv . Gandurile si sentimentele celorlalte se reflecta in aceasta constiinta . tipuri umane . evementele exterioare sunt filtrate prin constiinta sa .

cat mai ales aspectelor soaciale din Calcutta si din familia bengaleza in care patrunde europeanul . Povestea nefericita traita de cuplul de indragostiti Allan si Maitryi . ca experienta definitorie a existentei . iar Allan este un alter-ego al scriitorului . introspaectia . dar grabita sa-i imite pe europeni . trairismul nu provine din legaturile cu viata autentica . care apartine fictiunii . dupa cum marturiseste Mircea Eliade in ”Memorii”. Critica literara a evidentiat relatia dintre exotism si trairism in roman . Allan traieste un conflict interior : dintre intensitatea iubirii . fiind modificate numele si ocupatiile unor persoanje . foarte conservatoare . ca experienta definitorie . Titlu Titlul cartii conincide cu numele personajului principal feminin-Maitreyiconsiderata de critica literara cel mai exotic persoanj feminin din literatura romana. preponderent engleza si o comunitate eurasiatica . relatarea la persoana I . Fire autoreflexiva . apoi comunitatea alba .unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al scriitorul . este sustinuta de utilizarea tehnicii narative moderne . Roman exotic Intaiul nostru roman exotic isi datoreaza aceasta calitate mai putin decorului . gazda lui din India . Teme Tema romanului este incompatibila . dedicandu-se studiilor de orientalistica la Universitatea din Calcutta . ca si finalul intamplarii . Allan descopera atat lumea tainica a Indiei . Estetica autenticitatii Tehinica narativa Formula care sintetizeaza problematica romanului este estetica autenticitatii prin confesiunea personajului-narator . cat si forta iubirii adevarate . Autenticitatea romanului modern . iar la nivel general . aminteste de Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda . Iubind-o pe Maitreyi . Surse autobiografice Romanul ”Maitreyi” valorifica aspecte autobiografice : o poveste de dragoste traita de autor alaturi de fiica profesorului Dasgupta . In Calcutta traieste o lume pestrita . amestec de jurnal intim si naratiunea retrospectiva . elemente autobiografice. Notele din jurnalul acestei perioade vor sta la baza creatiei epice . iar eroii lui isi traiesc iubirea cu intensitate . Conflict Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen . formata din trei comunitati : cea autohtona . Experienti-alismul” / Trairismul Desi este un roman cu surse autobiografice . unde Eliade petrece mai multi ani . si luciditatea autoanalizei . scrisori . autoanaliza lucida . reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditionale . dispretuitoare fata de indigeni . Compozitie Narator . etc) . incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati : cea europeana si cea asiatica . tatal fetei . in decor exotic .

si rememorarea acesteia . Asemenea notatii . europeanul Allan. Allan nu este impresionat de Maitreyi . Aceasta prima impresie a englezului se modifica intr-o oarecare masura in momentul in care merge impreuna cu un ziarist francez . dar se simte atras de misterul fetei . adolescenta bengaleza i se pare chiar ”urata”. cu studii stralucite la Edinburg . adolescenta senzuala si inocenta in acelasi timp. Rasul Maitryiei il fascineaza pe Allan . relativizeaza evenimentele si le confera caracter subiectiv.contemporana si ulterioara . Subiectul Allan este un tanar inginer englez care . pentru ca in India incepuse revolutia . Allan recepteaza realitatea ca un european si crede in complotul familiei Sen care ii incurajaza apropierea de Maitreyi . Mai intai desenator tehnic . Dar Allan afla mult mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intetii ale inginerului . Constructia discursului narativ Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor. Pe masura ce scrie romanul . iar intamplarile sunt relatate la persoana I . Din acesta perspectiva . prin sinceritatea povestirii . dar si de complexitatea sufletului Maitreyiei . mult inainte de a se muta in asa inginerului hindus. Cand se muta in casa familiei Sen . se imbolnaveste de malarie si este spitalizat . Pe langa ajutorul pe care i l-ar da tanarul englez faptul de a locui intr-o familie . Personajul-narator nu evoca pur si simplu intamplarile. autenticitea faptului ”trait”. tanarul englez este fascinat de viata familiei bengaleze . la o cina in casa familiei Sen . dar si dornic de a-si face cariera . ci reconstituieevenimentele trecute prin rapoarte la timpul prezent . apoi insarcinat sa supravegheze lucrarile la Tambuk si la Assam . relatata in jurnal . in timpul convalescentei . la o societate de canalizare a deltei. viziunea lui Allan asupra intamplarilor trecute se modifica . dar si felul in care percepuse respectivele evenimente in momentul in care le traise . ba dimpotriva . ”Maitreyi” poate fi considerat si romanul scrierii unui roman .Romanul este structurat in cinsprezece capitole . in jungla . rememorandule . Incipit Incipitul romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii si atitudinea personajului-narator . dupa ce crezuse ca Sen voia sa-l insoare cu fiica lui . luciditatea analizei . din perspactiva peronajului-narator . il invita pe Allan sa locuiasca in casa lui . iar apoi sa se mute cu toata familia in Anglia . Lucien Metz . in romanul pe care Allan il scrie . se angajeaza in Calcutta . Neconcordanta dintre istori propriu-zisa . in timp ce alegea carti pentru vacanta de Craciun impreuna cu tatal ei . Allan se simte tulburat in prezenta fetei . Si cand Maitreyi vine sa-l viziteze la spital impreuna cu tatal ei . Cand o vede pentru intaia oara . Treptat . desi nu-si explica motivul acestei reactii . care scria o carte despre India . Inginerul hindus Narendra Sen . sunt frecvente in roman . In primuele luni nu se gandeste la dragoste . atrs de exotismul Indiei . care confera autenticitate . Narendra Sen intentioneaza sa-l adopte ca fiu pe Allan . consultand in acest scop jurnalul acelei perioade . .

”vrajit si indragostit”) . iar apoi se retrage in Himalaya pentru o dezintoxicare ssentimentala . iar imposibila clarificare pe calea luciditatii si autoanalizei intretine interesul lui Allan pentru ea . Maitreyi ii marturiseste lui Allan ca a mai fost indragostita de un pom cu ”sapte fruze” .la Lacuri . instalarea (”ma amuz doar”) . In incercarea de a-l regasi pe Allan . in fata pamantului . fara spiritualitate . avand-o ca initiatoare pe Maitreyi .. nepotul doamnei Sen . este pusa in evidenta de conceptia despre iubire a celor doi tineri . Desi initial neaga sentimentele . cresterea (”nicio femeie nu m-a tulburat atat”) . a apei . al mainilor . apoteoza(”suferinta mea” . La Singapore . orintala si occidentala . care abia acum afla ca o casatorie cu Maitreyi era imposibila . a brahmanilor . modelul ei spiritual si guru al sau . Ea proiecteaza fiinta logodnicului in mit si trasforma casatoria nerealizata pe pamant intr-o nunta in ”in cer” . mistica .Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maytreyi . El se muleaza dupa preferintele ei spirituale . boala . unde trairea in plan contemplativ i-ar permite purificarea . crezand ca asa se va putea casatorii cu Maitreyi . fiindca sora Maitreyiei . dar sacruficiul este inutil . Chabu . care ii povesteste de incercarea disperata si inutila pe care o facuse Maitreyi pantru a fi alungata din casa . Allan se lasa prin in mrejele jocurilor Maitreyiei . e gata sa-si abandoneze religia si sa treaca la jinduism . sperand ca va fi alungata din casa . Plecarea din India ii apare ca o izbavire4 . Ruptura aduce supliciul . . in biblioteca . apoi a iubit ani in sir un tanar care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu . Chabu moare in urma unor crize de nebunie . Maytreyi declansaza involuntar jocul seductiei . Seductia continua cu jocul cartilor . Episodul iubirii pasagere cu Jenia Isaac ii confirma faptul ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta . autoanalizandu-se cu luciditate . iar el o invata in schimb franceza . . tanara bengaleza oficiaza o lododna mistica . a padurii . Allan parcurge drumul cunoasterii prin ereos . Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta . este initiat si convertit . “ma turbura”) . se intalneste dupa un timp cu J. Diferenta dintre cele doua mentalitati . Disperat . Maitreyi ia asupra-si toata vina . martinajul in casa inginerului Sen : tatal orbeste . ea se da vanzatorului de fructe . Brutalizarea de tata . exponenti ai acestor mentalitati . traversand toate etapele iubirii : inceputul (”eu n-o iubesc”. jocul privirilor . iubirile lui Allan fusesera doar trupesti . pentru ca in cele din urma sa se lege cu juramant de Tagore . involuntar tradeaza secretul lor . Finalul deschis Insa fericirea indragostitilor nu dureaza . a cerului si ii daruieste lui Allan un inel . Cu floarea rosie pe care i-o ofera tanarului . Inainte de a se darui lui Allan si pentru a evita pacatul iubirii fara rod . deoarece ea apartinea celeei mai nobile caste indiene . Misterul eroinei este infinit . al atingerilor si al picioarelor . iar casatoria cu cineva din afara castei sale ar fi adus dizgratia intregii familii . asa cum este acum si sora ei mai mica Chabu . savarseste un juramant cosmiclegamantul dragostei. unde obtinuse o slujba . Narendra Se il alunga pe Allan . In schimb .

gesturi . tatal Maiteyiei . La inceput nu i se pare frumoasa . in incercarea sa de a surprinde in transformare miracolul acestei femei indiene . in acelasi timp . in lumea exotica a Indiei . Treptat . in diferite etape al iubirii lor . Modalitati de caracterizare Prin caracterizare directa . Tanarul european rational . Ea il initiaza pe Allan in iubire . Allan . se implica intr-o experienta erotica initiatica si . Cuplul Semnificatia iubirii Pentru europeanul Allan iubirea pentru Maitreyi are semnificatia unei duble initieri : erotica . pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoste interdictiile si urmarile erosului interzis in lumea sa . poeta . relatii cu celelalte personaje . care poarta cu sine taina Indiei . prietenul lui Allan . Harold . detalii fizice senzuale sau inocente . preocupat la inceput de fizica si matematica . in cultura orientala si in sacalitate . sar ii atrage atentia bratul gol al fetei . este reprezentantul comunitatii eurasiatice din Callcuta . dezvaluie asumarea tragica a iubirii . Maitreyi . care ofera o perspectiva narativa subiectiva asupra intamplarilor . personajul principal si . care ii redau vestimentatia .Maitreyi ramane pentru europeanul rational o eterna obsesie si enigma . care-l invita pe europenul Allan sa locuiasca in casa lui si pe care intentioneaza a-l adopta . limbaj . calitati . Maitreyi simbolizeaza misterul feminitatii. este un inginer bengalez cu studii stralucite in Anglia . El este europeanul . naratorul realizeaza . Misterul este ascuns in sufletul adolescentei pe care europeanul o cucereste . care-i tradeaza pe indragostiti si apoi maore este . prin fapte . insa o mentalitate orientala adanc radacinata . personajlui-narator al romanului . atitudini . Elemente novatoare Chabu . mai multe portrete . il atrage taina fetei . sora mai mica a Maitreyiei . Caracterizarea indirecta . Personajele Constructia personajelor se realizeaza intr-o maniera moderna . . preocupata de folozofie si aprerciata in cercurile intelectuale bengaleze . prin introspectie . Din cauza aceasta se arata implacabil fata de legatura de iubire dinte fiica lui si europeanul Allan . copil si femeie in acelasi timp . incat invata sa-i descopere frumusetea . de o culoare stranie . eroul este un experimentator lucid . eroina romanului este cel mai exotic personaj feminin din literartura romana . dupa cum observa Nicolae Manolescu prima victima si inca una absolut nevinovata a fortelor irationalului pe care le declanseaza pasiunea dintre Allan si Maitreyi . Adolescenta bengaleza . Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe Maitreyi fac ca romanul sa aiba un final deschis . care conferentiaza la 16 ani despre ”esenta frumosului” . fara a-i deslusi vreodata taina . reprezinta un alter-ego al autorului . gesturi . intr-o iubire totala si culturala . Narendra Sen . chipul . strainul care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene. isi realizeaza cu luciditate trairile .

tanarul este interesat in primul rand sa avanseze din punct de vedere profesional . Rational si lucid . care scria o carte despre India . care se indragosteste treptat de ea . care sa-l atraga . se angajeaza la o societate de canalizare a deltei in Calcutta . in timp ce alegea carti pentru vacanta de Craciun impreuna cu tatal ei . sa fie liber . cand indianca ii pare mai curand ”urata si vulgara” apropierea treptata cand Allan doreste sa invete lilmba. Allan se simte tulburat in prezenta fetei . culminarea in lodogna de la Lacuri si implinirea erotica . adolescenta bengaleza i se pare chiar ”urata”. Aceasta prima impresie a englezului se modifica intr-o oarecare masura in momentul in care merge impreuna cu un prieten ziarist francez . Dupa ce se muta in casa lui Sen . iar el o invata in schimb franceza . poeta precoce preocupata de filozofie si apreciata in cercurile intelectuale bengaleze . schimbatoare (mai intai isi neaga sentimentele fata de Maitreyi . Lucien Metz . sa experimenteze si sa nu se implice intr-o relatie de iubire . la o cina in casa familiei Sen. traditiile fetei si sa adopte chiar relagia aceteia . destramarea brutala a fetei ca urmare a interventiei familiei fetei . Caracterizare directa Cand o vede pentru prima oara . Opiniile asupra tinerei bengaleze . pe masura ce Allan se indragosteste . dar crede ca nu este indragostit de ea si ca doar amuza jocurile ei. mai ales ca nu crede ca ea ar avea ceva deosebit . desi nu-si explica motivul acetei reactii . Evolutia cuplului-etapale iubirii Evolutia cuplului cuprinde etapele unui ciclu complex . Potretul fetei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a personajului-narator. apoi recunoaste ca fata il tulbura si il fqacineaza . copil si . felul in care Allan o percepe variaza in functie de starile si sentimentele indragostitului . fara ca personajul sa cunoasca o transformare ireversibila si profunda .Initierea ramane la stadiul de experienta . Perspectiva lui Allan asupra fetei Allan este un tanar inginer englez care . mitizarea ei (sacralizarea) de catre Maitreyi . din faptele . Caracterizare indirecta Cand se imbolnaveaste de malarie . care sunt. care tine conferinte despre esenta frumosului . cel mai exotic personaj feminin din literatura romana simbolizeaza misterul feminitatii. tanarul englez este facinat de viata bengalezilor . ba dimpotriva . eroina romanului cu acelasi nume scris de Mircea Eliade . Allan nu este impresionat de Maitreyi . ia Maitreyi vine sa-l viziteze la spital impreuna cu tatal ei . Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Matreyi . prin excelenta . Maitreyi Maitreyi . De aceeea. Allan . reactiile lui initiatice fata de Maitreyi . sunt defensive . Caraterizarea indirecta a fetei se constituie treptat . pentru ca in cele din urma sa realizeze ca o iubeste). caderea in derizoriu(profan) a iubirii prin aventurile ocazionale . gesturile si cuvintele ei . Trasaturi Adolescenta . dar si complexitatea sufletului Maitreyiei . respectiv . atras de exotismul Indiei si dornic de a-si face o cariera . Treptat . de care simte ca ar putea fi atras .

aniva asiatica imagineaza o logodna mistica . i se daruise vanzatorului de fructe . hotarat sa o iute definitiv pe tanara bengaleza . Maitreyi reprezinta pentru Allan un mister inepuizabil . ci reconstituie evenimentele trecute prin rapoarte la timpul prezent . sa fie liber . rememorandu-le . Africa de Sud . nu va mai exista cale de intoarcere . pentru ca intr0un final sa nu mai poata trai fara el . padurea . De asemenea candoarea . Desi initial isi neaga sentimentele fata de Maitreyi . pentru ea . pentru a se purifica de pasiunea si dependenta pe care le simte fata de Maitreyi . rational . europeanul Allan se vindeca in cele din urma de pasiune si isi duce viata mai departe . in acelasi timp . Caracterizarea lui Allan Allan este personajul principal si . celista in orchestra municipala din Cape-Town . o sursa de uimire continua . Iubirile fetei Astfel Maitreyi ii marturiseste lui Allan ca a fost intai indragostita de un pom ”cu sapte frunze” . viziunea lui Allan asupra intamplarilor trecute se modifica . avand ca martor pamantul . in acelasi timp . Neconcordanta dintre istoria propriu-zisa relatata si rememorarea acesteia in romanul pe care Allan il scrie relativizeaza evenimentele si le confera caracter subiectiv . Maitreyi se joaca cu naivitate .femeie . insa dupa o vreme se intalneste cu J. apoi a iubit ani in sir un tanar care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu . Intr-una din noptile urmatoare . Sacrificiul ei se dovedeste inutil . personajul-narator al romanului ”Maitreyi” scris de Micea Eliade . care ii povesteste ca Matreyi . . fata il admira pe tanatul bengelz . englezul se lasa in cele din urma . sedus de jocurile asiaticei care se transforma pe nesimtite intr-o iubire devoratoare . Trasaturi Allan este un tanar inginer englez care . fara sa realizeze ca la un moment dat . Rational si lucid . crede ca il iubeste ca pe un frate . Chabu . pentru ca Narendra Sen refuza sa o izgoneasca . dar si la felul in care le traise . care ii confirma o data in plus lui Allan . folosindu-se in acest scop de jurnalul acelei perioade . dar si dornic de a-si face cariera se angajeaza la o societate de canalizare in Calcutta . Allan se retrage in Himalaya . inocenta sufletului ei indian il impresioneaza . Ca sa oficializeze intr-un fel legatura lor . pentru ca in cele din urma sa se lege cu juramant de Tagore . Apoi el pleaca din India la Singapore . el putand fi considerat un alter-ego al autorului . individualist si oarecum egoist . asa cum isi dorea familia ei . Astfel ca pe masura ce scrie romanul . Lucid . savarseste un juramant cosmuic la Lacuri . in incercarea disperata de a fi alungata de acasa . sa experimneteze totul si sa nu se implice intr-o . Toate iubirile fetei se dovedesc insa efemere in fata pasiunii pentru Allan . asa cum este acum si soara ei mai mica . modelul ei spiritual si gurul sau . El ofera o perspectiva discursului narativ consta in faptul ca personajulnarator nu evoca pur si simplu intampplarile . atras de exotismul Indiei . La inceput . tanarul este interesat in primul rand sa avanseze din punct de vedere profesional . Dupa suferinta despartirii de Maitreyi . nepotul doamnei Sen . chiar daca fata va ramane pentru el un mister . Maatreyi i se daruieste lui Allan . Cu toate acestea . ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta . apa . cerul . el are o scurta aventura amoroasa cu Jenia Isaac .

iubirea dintre Allan si Maitreyi este intrerupta brutal . Dupa ce se muta in casa lui Sen. monolog interior . fapt ce ii repugna profund . pasiunea si dependenta pe care le simte fata de Maitreyi . negarea sentimentelor . in timp ce barbatul eternizeaza iubirea in poveste . SilistesteaGumesti . al picioarelor . Maitreyi . preocupat de fizica si matematica se implica treptat intr-o experienta erotica initiatica si prin introspectie . si oarecum egoist . Desi la inceput o considerase pe Maitreyi ”urata” . indoiala . pentru a se purifica de iubirea . Titlul ”Morometii” asaza tema familiei in centrul romanului . Allan pastreaza o urma de luciditate . confesiune isi analizeaza cu luciditate trairile . Descoperita prin imprudenta sorei Chabu . religie . lucid . . instalarea si . Allan este alungat din familia Sen . incapabil sa se piarda in totalitate pe sine . in vartejul marii pasiuni pentru tanara bengaleza . ii atrage atentia rasul Maitreyiei .individualist . Tanarul europen rational . europeanul Allan se vindeca . in cele din urma . pasiunea si dependenta fata de celalalt . specifica omului civilizat .relatie de iubire . mentalitate . Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura lumii . iar apoi sa se mute cu toata familia in Anglia . iar fata care a incalcat traditia este sechestrata . traversand toate etapele iubirii:inceputul . Cu toate acestea . in timpul convalescentei . aici doar femeia isi asuma dimensiunea tragica . Disperat . de care simte ca ar putea fi atras . De aceea . in cele din urma de pasiune . Allan se imbolnaveste de malarie iar ingienrul hindus . apoteoza . Narendra Sen intentioneaza sa adopte ca fiu pe Allan . Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi . iubirea totala . Dincolo de toate acestea insa . Narendra Sen il invita sa locuiasca in casa lui . jocul pasiunii. pentru ca in India incepuse revolutia . intre cei doi aflandu-se profunde diferante cauzate de civilizatie . sunt defensive . iar el o invata in schimb franceza . Insa Allan crede initial ca inginerul hindus vrea sa-l insoare cu fiica lui cea mare . Autoanaliza Desi este inzestrat cu luciditate si cu spirit de analiza . reactiile lui initiale fata de Maitreyi . Cuplul Allan si Maitreyi ilustreaza mitul iubirii imposibile . insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru formarile din satul romanesc al vremii . Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta si se va retrage apoi in Himalaya . rational . Europeanul lucid e gata sa-si abandoneze religia si sa treaca la hindism de dragul femeii iubite . Allan se lasa sedus de jocurile Maitreyiei – jocul privirilor . Morometii Mircea Eliade Argumentare Teme Romanul prezinta destramarea – simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala – a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii . iar Maitreyi va ramane pentru el o intruchipare a misterului feminitatii . al mainilor .

Al treilea conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui . cu trei ani inaintarea izbucnirii celui De-al Doilea Razboi Modial . Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti . Constructia discursului narativ Volumul este structurat in trei parti . care devine necrutator si intolerant . In felul acesta . Actiunea Actiunea primului roman este strucutrat pe mai multe planuri narative . care trebuie sa plateasca taxele . In acest scop . Relatii temporale si spatiale Cele trei parti confera echilibrul compozitiei . pentru a nu ramane singura la batranete . Niculae . dar amana indeplinirea promisiunii . nerabdator . este acela dintre Ilie Moromete si fiul cel mic . prispa si secerisul . Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg . sa se ocupe de gospodarie si de cresterea copiilor . trecerea casei pe numele ei . o familie numeroasa .ironizeaza sau sutine ca invatatura nu aduce nici un ”benefiuciu” . Conflicte Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete . Tema timpului viclean . ”timpul nu mai avea rabdare” sa modifice imaginea timpului . Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete . cu pretul unui trai modest . promitandu-i . pamantul. cu o actiune concentrata . Nila si Achim isi doresc independeta economica . ”timpul era foarte rabdatorcu oamenii . Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai saidin prima casatorie : Paraschiv . Catrina . si ca are inca trei copii : Tita . Ilie Moromete s-a insurat cu o alta femiei . care siar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se recasatoreasca . poreclita Giuca . Ei se simt nedreptatiti pentru ca . ei vor sa ia oile cumparate printr-un imprumut la banca si al caror lapte constituie hrana principala a familiei si caii . Taran mijlocas . absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa . Compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii . pentru a-si face un rost . ea ar fi ramas in casa fratelui . aparetn ingaduitor . Indemnati de sora lui Ilie. Pentru a-si realiza dorinta de a studia . individ si isorie nuanteaza tema sociala . Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrrina . izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea si de a-i pretui valorile (pamantul-banii). . macinata de nemultumiri mocnite . Ilinca si Niculae . baiatul se desprinde treptat de familie . pentru ca enuntul din finalul volumului . in timp ce tatal .O alta tema este criza comunicarii . care se desfasoara pe parcursul verii . Copilul isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala . dupa moartea mamei lor . Un alt conflict secundar . viata se scurgea fara conflicte mari” . La inceput . in primul si ultimul paragraf al volumului . Giuca . Paraschiv . sotia lui . familiei sale . In primul plan se afla Morometii . fara stirea familiei . pentru a-l transmite apoi baietilor . Fiecare parte incepe cu o prezentare de ansamblu : masa . Nila si Achim . cei trei baieti pun la cale un plan distructiv . in schimb . Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei . Simetria compozitionala este data de cele doua referiri la tema timpului .

invrajbiti din cauza averii . Contructia subiectului Volumul debuteaza cu o intrebare retorica : ”In bine sau in rau se schimbase Moromete ? ”. Moromete se lasa convins de utilitatea acestiu plan . pare a surprinde un moment din existenta familiei traditionale .indispensabili pentru munca la camp . unele fapte si perioade de timp sunt eliminate (elipsa ) . Prin tehnica rezumativa . planul celor trei baieti urmeaza a da o lovitura grea familiei . timpul naratiunii cunoaste reveniri . Conflicte Conflictul dintre tata si fiii cei mari trece in planul al doilea . sa le pasca la marginea orasului si sa vanda laptele ssi branza la un pret mai bun in capitala . Insa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor . treierisul . ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras . Prin vanzarea oilor si a cailor . Ceilalti tarani isi schimbasera atitudinea fata de Ilie Moromete . Datoria la banca nefiind achitata . secerisul . Taierea salcamului O alta secventa narativa epica cu valoare simbolica este aceea a taierii salcamului . fara a vinde pamant sau oi . lipsita de glorie . amana achitarea datoriei la banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant . condusa de un tata autoritar . Scena familiei Scena cinei : Descrierea cinei se realizeaza lent . Al doiolea volum In volumul al doilea . Taierea salcamului . lumea Morometilor isi pierde sacralitatea . prefigureaza destramarea familiei . Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa . evenimentele sunt selectionate . Scevente naraative Exista in primul plan al romanului ”Morometii” cateva secvente narativce de mare profunzime . se prezinta viata rurala intro mperioada de un sfert de veac . . Ilie Moromete pare a domina o familie formata din copii proveniti din doua casatorii . iar cei noi ii par mediocri . Autoritatea lui in sat se dimunueaza . dar ”semnele” din text dezvaluie adevaratele relatii dintre membrii familiei . Conflictul principal opune mentalitatea impusa . iar unitatea distrusa a familiei nu se reface . structurat in cinci parti . Personaje-reflector pentru cele doua mentalitati sunt Ilie Moromete si fiul sau . haosul sa instaleaza treptat . in timp ce in cimitir femeile isi plng mortii . fiind inlocuita de o alta . Ceeremonialul cinei . serbarea scolara . Fostii prieteni au murit sau l-au parasit . prabusirea satului traditional . duminica in zori . Achim ii propune tatalui sa-l laase sa plece cu oile la Bucuresti . calusul . Odata distrus arborele sacru .intalnirile duminicale din piana lui Ioncan . iminenta destramare a familiei . Asezarea in jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului . colactivista . Aspecte monografice Scenele in care sunt prezentate aspectel din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului traditional : hora . prin acumularea detaliilor . Niculae . Ilie Moromete taie salcamul pentru a achita o parte din datoriile familiei .

imbinarea stilului direct si indirect . Ilie Moromete is pierde prestigiul de altadata . artistul este cel ”nascut” de opera . prin aluzia la vechiul mit al lui Pygmalion . Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi . cae toata viata a fost indragostita de el . Ipoteza Este o arta poetica deoarece . afland de propunerea facuta fiilor . Traieste o iubire tarzie cu Fica . Moromete se apuca de negot . sora mai mica a fostei lui sotii . Titlu Titlul este sugestiv pentru o arta poetica in care se infatiseaza relatia dintre artist si opare . Sculptorul din Cipru . treburile ii merg bine . Criza ordiniisociale se reflecta in criza valorilor morale . Mai mult de atat . De aceea cumpara la loc pamanturile vandute odinioara si plaeca la Bucuresti pentru a-i convinge sa revina in sat . este redata conceptia autorului despre poezie si despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea si creatia ). in criza unei familii . Discursul dintre tata si fiu au semnificatia unei confruntari intre doua conceptii de viata intre doua civilizatii . resping ideea de reconciliere a tatalui . Catre Galateea Nichita Stanescu Context Poezia face parte din volumul ”Dreptul la timp”. in care se realizeaza rasturnarea relatiei creator-opera . Este o arta poetica apartinand neomodernismul . opera-femeie plasmuita de artist . oralitatea . Toata energia tatalui se concentraza in incercarea de a-iaduce acasa pe baietii fugari . indragostit de una dintre statuile sale de fildes . Niculae se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau .Guica murise . Concluzia ”Morometii” este un roman al deruralizarii satului . naturaletea si precizia stilului . iar acesta nu se duse nici la inmormantarea ei . prin mijloace artistice . Limbajul prozei narative Limbajul prozei narative se remarca prin limpezitatea . castiga bani frumosi . ineversarea rolurilor . se roaga zeitei Afrodita s-o insufleteasca pentru el . lipsa podoabelor . Catrina il paraseste si se duce sa locuiasca la fata ei din prima castorie . ca portar la un bloc si Achim care avea un mic magazin de ”Consum alimentar” . . in criza comunicarii. dar il retrage pe Niculae de la scoala pe motiv ca ”nu-i aduce nici un beneficiu” . fara ca relatiile cu fratele sau sa se schimbe . Tema este aceea a cunoasterii-nastere revelata in procesul de creatie . Paraschiv care lucra acum ca sudor la tranvaie . Din castoria cu Galateea . Dezvoltarea argumentelor Structura textului poetic Tema Poezia przinta relatia inversata dintre artist si opera . Nila .

ci de intreaga existenta . cu puterea ei enigmatica de a-l ”naste” . ”melancolia”. Levantul Mircea Cartarescu Gen. ale adjectivului posesiv ”meu-tau” ale verbelui la prezent . Atribuind eului liric ipoteza creatorului ”nenascut” . Sensul mitului este acela ca patodul artistului insufleteste opera . Raportul autor . ”tacerile”. sub semnul lui ”stiu” si Opera .se naste un fiu numit Pathos . atributele operei . Lirismul subiectiv Lirismul subiectiv reinterpreteaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct . de a-l crea ca fiinta vie . poezia are trei secvente poetice marcate prin organizarea strofica . ceea ce confera simetria compozitionala . iar . in enueratia . la nivelul expresiei . Mitul lui Pygmalion este reinterpretat in sensul unei rasturnari de roluri . Metafora ”genunchiul piertrelor” sugereaza o alta relatie a artistului-poet cu lumea decat in strofa anterioara : trecerea de la perceperea exterioara / de la contemplatie . Viata miraculoasa a operei nu tine doar de constiinta artistului . Imaginarul poetic Prima secventa reda . ”mersul”. ”sanul”. Concluzia ”Catre Galateea” de Nichita Stanescu este o arta poetica apartinand neomodernismului . umanizand-o. Opare ”naste” propriul univers prin intermediul artistului care are harul cunoasterii si se ofera ca model al lumii . Specie Surse livresti . iar lumea se organizeaza prin cantec dupa chipul si asemanarea lui . Materia se naste din opera si materie . Cele trei strofe incep cu verbul ”stiu” si se incheie cu imperativul ”nastema” . Limbajul si expresivitatea textului poetic A doua secventa depaseste cadrul atributelor concrte . ”stiute” numai de artist si reprezentate in forma concreta a insusirilor femeii iubite : ”umbra” . Discursul liric se organizeaza gradata in jurul celor doua simboluri :Artistul . singular . adica al celor doua notiuni : ”a sti” si ”a fi nascut”. Prin cantec / poezie . poezia se contituie ca o fierbinte ruga adresata operei . Compozitie Compozitional . la comunicarea intima . Ultima sevecnta poetica il infatiseaza pe creator ca suflet al operei . lumea reala devine o copie / imitatie a lumii plasmuite de artist.eu liric Nichita Stanescu reinterpreteaza mitul in sensul unei rasturnari de roluri . Elementel lumii sunt doar ”umbre” ale artei . prin marcile subictivtatii : alternarea formellor de persoana I si a II-a .

In palatul ei . Argumentare Incadrare in curent literar Dupa apreciaerea autorului . cand se incheie perioada domniilor fanariote . opere si personalitati ale istoriei poeziei si lae literaturii romanesti . El vrea sa afle incotro se indreapta poezia . fiul sau . In epopeea lui Mircea Cartarescu . Zotalis . admirand peisajul meridional si scriind elegii”. ce are ca model ”Tiganiada” lui Ion Budai-Deleanu . Blaga . iar alura lui britanica se datoreaza faptului ca a studiat la Cambrige . unde ”feea Hyacint . in fapt o epopee istorica posmoderna . pun la cale rapirea lui voda cu ajutorul unui balon zburator . dar ajung pe o insula misteerioasa . este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul . Siria . ii propune lui Manoil sa-i arate viitorul . Toate aceste personaje se indreapta spre Giurgiu . Eminescu . casatorit cu ploiesteanca republicana . care povesteste pe unde a calatorit. Trasaturi posmoderniste De asemenea . cu care a devenit frate de cruce . amantul Zenaidei . ”Lavantul” apartine esteticii postmoderne prin faptul ca este ”o piatra funerara peste poezia romaneasca”. hotarandu-se sa lupte fiecare pentru libertatea tarii lui : Valahia si Grecia . Dar Manoil isi marturiseste originea : nu este englez . ii apar inainte cei sapte corifei ai poeziei . Liban . unde l-a cunoscut pe fiul piratului . nemuriri” . iar acesta din urma ii face piratului o scurta relatare a istoriei neamului sau . Zoe . Subiectul La inceputul secolului al XIX-lea . Apare si zuavul spion Languedoc de Brillant . Barbu si Nichita Stanescu . ca odinioara Circe . opera apartine postmornismului prin utilizarea elementelor specifice acestei estetici literare . ocupat de musulmani si frecventat din secolul al XI-lea de negustori crestini . din scrisoarea catre titu Maiorescu . zana tainicelor arte . nenumit . lacatuita canonic din 12 canturi . Valahiaii pare cea mai fericita . Compozitie ”Levantul” este structurat in douasprezece canturi si au ca motto celebrul pasaj explicativ al lui Mihai Eminescu . Iaurta il invita pe Manoil la un ospat pantagruelic . a visarii. ”un june boier pe nume Manoil calatoreste pe un caiac din corfu la Zante . construit de grecul Leonidas Ampotrofagul . Arghezi . Un alt procedeu posmodernistutilizat de Mircea Cartarescu in ”Levantul” este spritul ludic . Dintre toate tarile . pasaj ce se refera la poemul ”Epigonii”. In cel de-al saptelea recita chiar inceputul ”Levantului” . Egipt ) . Ajuns impreuna cu piratii pe insula Zante . Manoil . apare pentru o clipa si . prin trimiteri la diversse momente . Iaurta il intalneste pe Zotalis. il recunoastem pe autor insusi . Didijabilul ajunge la Giurgiu . ci ”ruman” . Prin puterile magice ale feei .”Levantul” de Mircea Cartarescu apare pentru intaia oara in 1990 si este un vast poem . sora sa . dar usor de recunoscut . denumirea data in trecut litoralului rasritean al Marii Mediteranene ( Asia Mica . apeland la un plan al poetului Iancu Aricescu . care promite sa-i ajute . Titlu Titlul poemului este toponim. ”Levantul” denumeste tocmai spatiul desfasurarii actiunii . Dintre acesteaputem aminti tehnica intertextualitatii . Manoil o intalneste pe Zenaida . Bacovia .

”Situatia dramatica “ presupune posibilitatea unei rezolvari. Caragiale Delimitari terminologice Genul literar Genul dramtic cuprinde acele opere literare ”destinate reprezentarii scenice”. ”masina de vise” .De aceea . unde este prezentat celorlalte personaje .L. opera dramatica impune anumite reguli limite privind amploarea in timp si spatiu a actiunii reprezentate . Ultimul cant aduce la realitatea cotidiana . pentru transpunerea textului in spectacol). monolog dramatic . avand un final fericit si . totul dovedindu-se a fi o carte in carte. Opera dramatica se realizeaza in plan textual prin : dialog(schimb de replic_ . Actiunea se dezvolta in jurl conflictului dramatic . un rol moralizator. La iesire . prin intermediul actiunii si al personajelor . Conluzie Epopeea ”levantul” de Mircea Cartarescu apartine postmodernismului . ele se pomenesc in plin-centrul Bucurestiului zilelor noastre . tragedia si drama . Cele mai importante specii dramatice sunt : comedia .autorul . Textul dramatic este organizat in ”acte” . ”replica”. Comedie de moravuri. Manoil este scos din masina de scris . Poemul insusi . deseori .pezinta . cu rasturnari bruste de situatie si cu rezolvari neasteptate . prin indicatiil scenice. . Textul dramatic are caracter fictional. ”scene”. Ideile si sentimentele autorului sunt transmise indirect . asemene celor mai multe dintre textele postmoderne . Sunt prezentate ”indicatiile scenice/indicatiile de regie/didascaliiele”(sugestiile autorului privitoare la jocul actorilor sau la decror. spiritul ludic . Specia literara Comedia este o specie a genului dramatic . biografismul . Planul eroic de rapire a domnitorului cade in dezorie . defecte umane. autorul voind astfel sa-si demostreze puterea absoluta asupra personajelor . care provoaca rasul prin surprinderea moravurilor . ”tablouri”. cu scop moralizator . in proza sau in versuri . el se asteapta sa descopera o lume iluzorie . caracterul hibrid realizat prin utilizarea mijloacelor specifice altor arte . I. avand ca trasaturi : utilizarea tehnicii intertextualitatii . batandu-si la masina propriul poem . interventia directa a autorului se reduce la didascalii. Autorul intra in carte . Tipuri de comedie Comedie de situatii – cu intamplari derulate intr-un ritm alert . Intre copertile cartii . folosirea mai multor registre lingvistice . Acesta ii scapa de sub control si intre cei doi are loc o luta . iar in plan metatextual . dar constata ca lumea fictiunii seamana pana la confuzie cu lumea reala . a unor tipruri umane sau a unor situatii neasteptate . este unul de montaj . Autorul primeste in final vizita personajelor sale .

Dezvolatrea argumetelor Text dramatic Ca specie a genului dramatic . dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para(crede ca este)un personaj . de limbaj si de nume). pretentii si realitate . care starneste rasul prin surpirnderea unor moravuri . infatisand adesea caractere. Tipuri de comic : comicul de situaite .L. singurele interventii directe ale autorului in piesa . dovada fiind lista cu ”Personele” de la inceputul piesei si didacaliile . Categoria estetica Comicul este o categorie estetica avad ca efect rasul . declansat de contrastul/nepotrivirea dintre aparenta si esenta . Tema Incadrandu-sse in categoria comediilor de moravuri .Comedie de caracter-cu accent pe latura psihologica a personajelor . piesa prezinta sapecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romansec . Personajele comediei sunt inferioare . ironia si diferite tipuri de comic ( de situatie . Comicul implica existenta uni conflict comic (contrastul ) . prin satirizarea unor defecte omenesti . de caractere . Conflictul omic este realiat prin contrastul intre aparenta si esenta . fiind inspirata din farsa electorala din 1883. Titlu Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta . Formularea argumentelor Specie Comedia este o specie a genului dramatic . o capodopere a genului dramatic. avand ca . a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate . in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului . Pretinsa lupta pentr putere politica se realizeaza . prin lupta de culise . Ipoteza Specie Opera literara ”O scrisoare pierduta” este o comdie de moravuri . comedia este destinata reprezentarii scenice .Caragiale este a treia dintre cele patru scrise de autor . a unor situatii si personaje comice . de moravuri . L. de caracter . de fapt . de limbaj si de nume . asteptari si rezultate . Caracgiale Text si context (contextul operei) Comedia ”O scrisoare pierduta” de I. Sunt prezentate formele comicului : umorul . O scrisoare pierduta De I. fiind construit intre personaje . cu un final fereicit . Compozitia textului dramatic Textul dramtic este structurat in patru acte alcatuite din scene .

Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele . dar decisive in derularea intrigii . care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului . in momentele de maxima tensiune . care o foloseste ca arma de santaj . creatie dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii . Zaharia Trahanache – presendintele gruparii locale a partidului si Zoe sotia acestuia ) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu . adica la sfarsitul secolului al XIX-lea . Actul II prezinta in prima scena o alta numaratoare : a voturilor . Dandanache este elementul-surpriza prin care care se realizeaza deznodamantul . si numara stegurile . ”Racnetul Carpatilor” . reprezentat de grupul Farfuridi-Brazovenescu . care se teme de tradarea prefectului . Acest fapt starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata . care se teme de tradarea prefectului . Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza Intriga conflictul dramatic principal si constituie intriga comediei. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului . Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si in mentinerea tensiunii dramatice . Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchizitionarea locuintei pentru a . Cetateanul Turmentat intra in scena . intr-un interval de trei zile . Conflicte dramatice Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse : reprezentantii partidului aflat la putere ( prefectul Stefan Tipatescu .instrument al santajului politic ”o scrisoare pierduta”. intre apaprenta si essenta . iar trimisul de la centru Agamita Dandanache . avand interventii involuntare . Se declanseaza conflictul secundar . Naivitatea (aparenta sau reala) a lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrsteaza cu zbuciumul amorezilor Tipatescu si Zoe Trahaneche . Prezentarea actiunii Scena initiala din actul I (expozitiunea) pezinta personajele Stefan Tipatesscu si Pristanda . Intriga Intriga piesei ( elementul de ansamblu care declanseaza desfasurarea actiunii) porneste de la o intamplare banala : pierderea unei scrisori intime . in zilele noastre”. este ales deputat . Actiunea comediei este plasata la ”in capitala unui judet de munte . in perioada campaniei electorale .pretextul dramtic al comediei . Zoe . Constructia subiectului dramatic Fiind destinata reprezentarii scenice . In fiecare act . Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu . ambitios avocat si proprietar al ziarului ”Racnetul Carpatilor”. compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic . in finalul fericit al piesei : scrisoarea reveine la destinatar . care citesc ziarul lui Nae Catavencu . dar cu o zi inaintea alegerilor .

Zoe ii promite santajistului spirjinul sau . avand capacitatea de a individualiza personajele . Tipatescu . tipul primului amorez si al donjuanului (Tipatescu) . In actul III (punctul culminant) . Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana : Tipul incornoratului (Trahanache). Personajele actioneaza stereotip . tipul cochetei si al adulterinei )Zoe) . unde adversarii se impaca . Zoe dimpotriva . Intre timp . gasita pentru a doua oara de Cetateanul Turmentat . ordona eliberarea lui si uzeaza de mijloacele de convingere feminine penru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie . ci se deruleaza concentric in jurul pretextului ( pierderea scrisorii). Branzovenescu) . pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe . ca niste marionete lipsite de profunzime sufleteasca . prin comportamentul particularitati de limbaj . care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali . Trahanache gaseste o polita falsificta de Catavencu . tipul raisoneurului (Pristanda). fara a eolua pe parcursul actiunii . Intervine un alt personaj . in cadrul intrunirii electorale . Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea . Dandanache . actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu . tipul politic si al demagogului ( Tipatescu . nume . pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contra-santaj . tipul confidentului (Pristanda . Mijloace de caracterizare Dar scriitorul depaseste cadrul comediei clasice . dar in timp ce Trahanache isi pastreaza calmul imperturbabil in fata amenintarii lui Catavencu si cauta ”cu diplomatie” o arma de contrasantaj . In incaierare . Tipatescu reactioneaza . Cum prefectul nu accepta compromisurul politic . Apoi anunta in sendinta numele candidatului sustinut de comitet : Agamita Dandanache . tipul cetateanului ( Cetateanul Turmentat) . Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare : si el gasise o scrisoare compromitatoare . simplist . tipul functionarului (Pristanda) . in schimbul scrisorii . trahanache . Dandanache) . Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esuaeza din cauza scandalului iscat in sala de Pristanda . Brazovenescu. fiind astfel orientate catre comicul de caractere . fara a suferi transformari psihologice ( personaje ”plate”) Personajul dramtic-modalitati de caracterizare Personajele din comedii au trasaturi care inlesnesc incadrarea lor tipologica . Catavencu . nu misca nimic in mod esential . Mijloace de realizare a comicului Personajele apartinand aceleiasi categorii se disting prin modul de a reactiona la imprejurari ( comportament) . Zoe reprezinta tipul cochetei . dar si prin combinarea elemetelor de statut social si psihologic . dar si al femenii voluntare . iar Catavencu se supune conditiilor ei . Tipatescu si Trahanache reprezinta tipul politicianului demagog . Catavencu pierde palaria cu scrisoarea . Deznodamantul Actul al IV-lea ( deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial . care o duce destintarei . Actiunea piesei este constituita dintr-o serie de intamplari care . Este ales in unanimitaet si totul se incheie cu festivitate condusa de Catavencu .gasi srisoarea . Farfuridi. in succesiunea lor temporala .

Nae (populistul . erorile de exprimare . Un alt mijloc de caracterizare indirecta este onomastica . Pretinsa eruditie a lui Catavencu este ”tradata” de formularea principiilor sale : . ”principit”. pacalitorul pacalit) Catrevencu (demagogul latrator). ceea ce pune in evidenta contrastul dintre aparenta ( Stefan / seful judetului) si realitate (Fanica/ barbatul slab in fata femeii ). ramolitul) Trahanache ( derivat de la cuvantul trahana . cea de-a doua sotie a fruntasului politicului mentionat . expresivitatea textului dramatic Limbajul este principala modalitate de individualizare a persoanjelor . iar in confruntarea directa il ameninta ca il ucide cu bastonul (comic de situatie). indiviul servil si umil in fata sefilor) Pristanda ( numele unui dans popular in care se bate pasul pe loc). ordona arestarea lui Catavencu . Numele personajelor sugereaza : Zaharia (zaharistul . prenumele cu rezonanta istorica ( Stefan cel Mare) este inlocuit de cunoscuti cu diminutivul Fanica . Ticul sau veerbal ”Aveti putintica rabdare” relfecta viclenia . sugereaza inferioritate . Indicatiile scenice contureaza indirect personajele . prin semnificatia . in vremea votului cenzitar . Cetateanul turmentat ( nu este individulizat prin nume pentru ca reprezinta o categorie . Limbajul drammaturgieie . capacitatea de a manipula asemenea unui papusar marionetele . ceea ce reflecta incultura . o coca moale . ea neavand dept de vot . Dandanache (derivat de la dandana . coana Joitica . prostie”). capacitatea de influenta deciziile barbatilor care conduc . tergiversarea individului abil . Zoe Trahanache (femeie voluntara . vulgaritate . Se exprima confuz . Trahanache isi tradeaza originea greceasca stalcind neologismele :”societate” . alegatorii . ticurile verbale denota incultura / statutul de parvenit sau trasaturi psihologce ala personajelor comice . Numele personajelor sugereaza trasatura lor dominanta .impulsiv si violent . Ghita(slugarnic . un tip de generatie mai recenta decat a celor cu nume in ”-ache”). in plan moral sau intentional . Farfuridi . Formele gresite ale cuvintelor . tautologia ”enteresul si isr enteresul ” si cacofonia ”va sa vica ca nu le are” . care sub masca batranetii cauta timp pentru a gasi o solutie . singura femeie intr-o piesa despre viata politica a unui judet . amatiti de conducatorii politici care isi propun canditatii in functie de interesele personale . contrastul comic sugerat de diminutivul familiar al prenumelui . a gesturilor si a mimicii . Limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice) Prin comicul de limbaj se realizeaza caracterizarea indirecta . Zoe Trahanache ( sotia batranelului) . Pronunta gresit neologismele din sfera limbajului politic :”docoment” . usor de modelat ). De exempu . cu abateri de la normele limbii literare . incurcatura). puterea de convingere . Stefan Tipatescu ( pesrosnaj mai serios . ”endependant” . brazovenescu (”prin aluzia culinara a numelor .

Incultura se reflecta in folosirea incorecta semantic a neologismului . monologul Principalul mod de expunere este dialogul . senilitatea . plasat in contexte precum : ”douasprezece trecute fix”. puicusorule” . dar urasc tradatori”. chiar si in asociatii incompatibile : ”curat murdar”. Comicul de moravuri vizeaza viata de familie si viata politica . a zis nemuritorul Gambetta!. interjectia ”pac !” . sasaita si incoerenta fapt ce sugereaza caderea in copilarie . se prezinta evolutia actiunii dramatice . pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras . inertia intelectuala. Farfuridi Prostia si imoralitatea acestui fruntas al organizatiei locale a partidului conservator sunt redate de un alt nonsens : ”Iubesc tradarea . in etimologie populara : ”faliti” (oameni de fala) . Ghita Pristanda Pristanda . Replicile sale contin abateri de la exprimarea corecta . nefiind capabil de a lua singur o decizie . rasturnarea de situatie / evolutia inversa a lui Catavencu .. Cuvintele reprezentative sunt : apelativele ”neicusorule . ramolismul .”(de fapt . Comicul de intentie . ”renumeratie”. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplarile neprevazute . aproba mecanic afirmatiile sefilor prin ticul verbal ”curat” . violand secretul corespondentei . sentimentele . si anume utilizarea neologismului reflecta adancimea contrastului comic (ceea ce vor sa para / ceea ce cred ca sunt fata de ceea ce sunt cu adevarat). Ticul verbal si laitmotivul intrarilor sale in scena este intrebarea :”Eu cu cine votez ?”. prin care personajele isi dezvaluie intentiile . Nu este inocent pentru ca citeste scrisoarea sub felinar . Sursele comicului Sursele comicului sunt diverse si servesc intentia autorului de a satiriza defectele omenesti puse in evidenta pe fundalul campaniei electorale. Sugereaza automatismul . de aceea discursul tinut in fata alegatorilor in finalul piesei este inteligibil . opiniile . Lipsit de educatie si parvenit de conditie modesta . nologisme pronuntate gresit :”bampir” . atitudinea scriitorului fata de personaje . . ”catrindal” . vorbirea onomatopeica repetitiva (”hodoronc. Particularitati ale construcitei dialogului dramatic . se identifica prin limbajul lor .”Scopul scuza mijloacele .hodoronc”) . ”(sistem) curat constitutional” .. Prin dialog . utilizeaza termeni populari . functionar servil . ”capitalisti”(locuitori ai capitalei). Machiavelli). se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta . ci din automatism profesional . Cuvantul stereotip fix . Duce scrisoarea la destinatar nu din onestitate cum crede Zoe . Cetateanul turmentat Cetateanul turmentat trezeste simpatic prin faptul ca se supune cu seninatate manipularii . construite dupa scheme comice clasice : scrisoarea este pierduta si gasita succesiv . Dandanache Vorbirea lui Dandanache este peltica . Comicul de cracter reliefeaza defectele general-umane .

Eroul poate avea trasaturi omenesti . luta . piesa provoaca rasul . atrage atentia cititorilor / spectatorilor . casatoria si rasplata eroului . . gafa) . care actioneaza dupa principiul ” Scopul scuza mijloacele ” urmatind mentinerea sau dobandirea unor functii politice / a unui statut social nemeritat . ceea ce sugereaza ca personajul este usor de modelat de ”enteres” . probele depasite . deznodamantul. actiunea de restabilire a achilibrului . Specie a epicii (culte) naratiune ampla . de obicei . o coca moale . Conflictul dintre bine si rau se incheie . capacitatea de a se metamorfoza). numele Dandanache vine de la ”dandana”(boacana. imaginare . Eroul (protagonistul) este ajutat de fiinte supranaturale . Specificul reperelor temporale si spatiale . redate la modul general . animale fabuloase sau obicte magice si se confrunta cu un adversar (antagonistul). In basmul cult . autorul preia tiparul narativ al basmului popular . Ion Creanga Specii epice . Particularitatile basmului cult: Motive narative diverse : calatoria . Parcurgerea drumului maturizarii catre erou presupene un lant de actiuni conventionale / momentele subiectului : situatia initiala de echilibru . intriga . ceea ce confera oralitate stilului . Personajele ( oameni . Imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea . numele Farfuridi si Branzovenescu au rezonante culinare . asupra ”comidiei umane”. dar si puteri supranaturale (de exeplu . obiecte miraculoase. prin victoria fortelor binelui . in acelasi timp . Cifre magice . Basmul cult Delimitari terminologice Specia literara – Basmul (cult) Basmul aparut in epica populara . simbolice . sugerand prostia . Concluzie Prin aceste mijloace . implicand supranaturalul / fabulosul . dar . dar reorganizeaza elementele stereotipe conform viziunii sael artitice si prpriul sau stil . Prin comicul de limbaj se realizeaza caracterizarea indirecta si se evidentiaza incultura personajelor . originea sau rolul personajelor in desfasurarea evenimentelor : numele Trahanache este provenit de la cuvantul ”trahana” . dar si fiinte himerice) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diverse ipostaze . Lumea eroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de arivisti .Comicul numelor proprii este o forma prin care autorul sugereaza dominanta de caracter . ulterior si in literatura culta. victoria eroului . demascarea si pedepsirea raufacatorului .sunt vagi . Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular . in mod critic . nume sugestiv pentru cel care creeaza confuzii penibile .

omniprezent. omnicient . Liviu Rebreanu Romanul realist Delimitari terminologice Romanul realist de tip obiectiv Trasasaturi ale romanului de tip obiectiv: Naratorul este obictiv/ impersonal . lasa viata sa curga . omniprezent) . omniprezent . viziunea ”dindarat”. omniprezent Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiuea la persoana a III-a . o capodopera care infatiseaza universul rural in mod realist .fabulos este tratat in mod realist . Se observa obictivitatea / impersonalitatea naratorului . dirijeaza evolutia lor ca un regizor universal . Specificul relatiei narator-personaj. Naratiunea la persoana a III-a . nonfocalizata . De asemenea este un roman social . prezenta unor personaje numeroase si realizarea unei imagini ample asupra vietii . detasat . El plasmuieste traiectoriile existentei personajelor . Naratorobictiv . care nu se implica in faptele prezentate . Veridicitatea Inlantuite temporal si cauzal . veridicitatea . Efectul asupra cititorului este de iluzie a vietii (veridicitate) si de obiectivitate . . opera ”Ion” apartine speciei literare romanul . Tipul de roman Este roman de tip obictiv prin specificul relatiei narator-personaj si al naratorului (onmiscient . atitudinea detasata in descriere . Dezvolatarea argumentelor Obictivitatea/impersonalitatea naratorului Narator ominiscient . Ipoteza Specie Opera literara ”Ion” de Liviu rebreanu este un roman realist de tip obictiv apartinand prozei interbelice .Intrepatrunderea planurilor real . desfasurata pe mai multe planuri . Formularea argumentelor Romanul Avand ca trasaturi amploarea actiunii . verosimile . romanul ”Ion” reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu . naratiunea la persoana a III-a . Ion De Liviu Rebreanu Contextul operei Publicat in 1920 . cu tematica rurala. Focalizarea zero . faptele sunt credibile . conflictul complex . conform unui destin prestabilit . Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si .

Nivelul macrotextual Parti . Asemeni ramei unui tablou . final Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas . In . el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman . Personificat cu ajutorul verbelor . Planuri narative Alternanta . functie simbolica si de anticipare . inlantuire Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii si a intelectualitatii rurale . Titlurile celor 13 capitole ( numar simbolic . pe langa rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatiale si temporale . Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale . capitole Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare . Constructia discursului narativ Incipit . O astfel de scena simbolica este de la hora de la inceputul romanului . Descrierea initiala a drumului .introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea . sociale . anticipeaza tregismul destinelor. iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire (respectarea cronologiei faptelor). in care locuitorii satului Pripas se alfa la hora . coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal : ”Glasul pamantului” si ”Glasul iubirii” . Glanetasul) in desfasurarea narativa . cu aspecte topografice . etnografice (hora) . Constructia subiectului Scena horei Expozitiunea Timp si spatiu Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica . in curtea Todosiei . Modurile de expunere Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ . drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu funcite metatextuala .Tema romanului Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului . conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea . Trecerea de la un plan narativ la altul se ralizeaza prin alternanta . Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica . vaduva lui Maxim Oprea . loc al actiunii romanului . in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea . Crucea stramba de la marginea satului . Secvente narative In roman exista secvente narative semnificative pentru destinul personajelor . Viata personajelor se desfasoara dupa legile interne ale lumii lor si evolueaza paralel. . nefast ) sunt semnificative . Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata . discursul narativ avand un ”Inceput” si un ”Sfarsit”. cu un Hristos de tinichea ruginita . Descrierea caselor ilustreaza prin aspect si asezare . Descrierea initiala are .

cu relevarea secventelor narative semnificative Asezarea privitorilor reflecta relatiile sociale . care la radul sau il va face pe chiarbur de rusinea satului . Fruntasii satului . Cele doua grupuriale barbatilor respecta stratificarea economica . Conflictul esterior . Ion ii face curte Anei . nu-si accepta conditia si este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica si averea Anei . Cum la nunta Ion nu cere acte pentru pamant-zestre . Precizarea conflictelor Conflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional . intre glasul pamantului si glasul iubirii . Insa cele doua chemari launtrice nu il arunca intr-o situatie-limita . pentru ca forta lor se manifesta succesiv . constituie intriga satului . in fapt pentru dreptul de a o lua pe Ana de sotie . marcheaza inceputul conflictului . se incheie cu victoria lui Ion . Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joc . constient de calitatile sale . social . ceea ce confera veridicitate roamnului realist . desi o place pe Florica cea saraca . timul si spatiul . Prezentarea actiunii .expozitiune . Preotul Belciug mediteaza conflictul dintre cei doi tarani . care il rapune cu parul pe Geroge . Dorinta obsesiva de a avea pamant . Venirea lui Vasile Baciu . lasand-om pe Ana insarcinata pentru a-l determina sa accepte nunta . nu simultan . lovindu-l cu sapa . pentru ca Ana . incep bataile si drumurile Anei de la Ion la Vasiel . in aparenta pentru plata lautarilor . primarul si chiaburii . dar cu respectarea principiului economic . de la carciuma la hora . cand George il ucide pe Ion . De aceea in joc sunt numai flacai si fete . Rolul horei in viata comunitatii satesti este acela de a-i asigura coeziunea si de a facilita intemeierea noilor familii . va starni dorinta de razbunare a flacaului . fata unui ”bocotan” . prin intoarcerea in aceasta matrice universala . lipsa pamantului (averea) . preotul Belciug si familia invatatorului Herdelea . simtindu-se inselat . in care ”biata Ana nu este decat o victima tragica” . Relatia om-pamant Dincolo de aceste aspecte . Sinuciderea Anei nu-i trezeste lui Ion regrete sau constiinta vinovatiei . tatal Anei . iar apoi in . Mandru si orgolios . Scena alimenteaza dorinta de razbunare a lui George si este contruita simetric cu aceea de la sfarsitul romanului . flacaii merg la carciuma . pe care il numeste ”hot” si ”talhar” . asezati pe rpispa . Desfasurarea actiunii Dorind sa obtina repede mult pamant . Dram lui Ion este drama taranului sarac . Intelectualii satului . fara a se amesteca in joc . discuta separat de taranii mijlocasi . In satul traditional . o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria . se poate vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului : pamantulstihie . iar mamele si babele . vin sa priveasca ”petrecerea poporului” . Copiii se amesteca in joaca printre adulti . La sfarsitul petrecerii . este dublat de conflictul interior . intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu . pentru ca ”sarantocul” umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat . vorbesc despre gospodarie . Ferele ramase nepoftite privesc la hora . dar se incheie omeneste . mai retrase . sunt prezentate principalele personaje . Bataia flacailor . George Bulbuc . iubirea lui patimasa il fac monumental . unde posesivitatea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate . si confruntarea verbala cu Ion .

Ana si Florica . iar George care-l loveste nu este decat un instrument al destinului . la inceputul secolului al XX-lea. Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa Florica . statut social) si indirect (fapte . alungata si dispretuita de toti . naratorul realizeaza portretul sau biografia personajelor ( caracterizare directa). Argumentare Aspecte ale realizarii unui personaj de roman Actiunea romanul se desfasoare pe mai multe planuri narative . jocul popular . Fiind omniscient si omniprezent . Concluzie ”Ion” de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv deoarece are ca trasaturi : specificul relatiei narator-personaj . a carui evolutie in plan psihologic constituie obictul romanului . realizat prin tehnica basoreliefului . Naratorul obiectiv si omniscient isi lasa personajele sa-sidezvaluie trasaturtile in . raporturi cu alte personaje) .Petrisor . Astefel ca deznodamantul este previzibil . stare civila . gesturi . Aspecte monografice Dincolo de destinele individuale . limbajul . in conditiile satului romansc din Ardeal . portul . impersonal . prezentand relatiile dinter ele (caracterizare indirecta) . reprezinta cele doua obsesii ale personajului principal : averea si iubirea . cum este cazul Anei . avand personaje numeroase . Cele doua femei . inmormantarea) . Specia literara privileghiata personajului . nu vede decat garatia pamanturilor . obiceiuri de Craciun . atitudini . relatii de famillie . consemnandu-le gesturile . Nimeni nu sta in calea acestui personaj a carui existenta este guvernata de verbele ”a ravni” si ”a poseda”. Limbajul prozei Naratiunea la persoana a III-a si obiectivitatea naratorului se realizeaza intr-un stil neutru . scoala) . obiectivitatea / impersoanlitatea naratorului omniscient care intretine ”iluzia realitatii” (viziunea realista) . iar averea lui Ion revine bisericii . maritata intre timp cu George . institutiile (biserica . verosimil intamplarilor . romanul prezinta aspecte monografice ale satului romanesc traditional : traditii legate de marile momente din viata unui om (nunta . utilizarea naratiunii la persoana a III-a . conturate antetic si complementar . Incalcarea acestor norme are urmari tragice . cu focalizare zero . carciuma . limbaj . un personaj monumental . biografie . Casatoriile se fac in functie de avere si de acordul parintilor . relatii socio-economice . botezul . iar fetele trebuie sa-si apere virtutea . Mijloace / procedee de caracterizare Naratorul isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momentele de incordare . Ipoteza Romanul-de inspiratie rurala-prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale . Florica ramane singura . George este arestat . fiul lor . De aceea el este construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct (portret . Personajele Ion este personajul principal . hora .

Trasaturi Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant . rumarita in evolutie . un personaj complex . gingasie si brutalitate . el este o invidualizare prin modul in care il obtine . tipuri umane reprezentative pentru o categorie sociala . i se constituie un portret favorabil . au roluri diferite in actiune . sat al copilariei scriitorului . consemnandu-le atitudinile . . construite cu minutiozitate sau potretizate succint. tipic pentru o categorie sociala – taranul sarac care doreste pamant . la inceputul secolului al XX-lea . dar se reflecta . Incadrare in tipologie Este personaj realist . Prin destinul sau tragic . de varsta . conturate antetic si complementar . iar moartea lui este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului ardelean . Incadrarea personajului in roman Ion este personaj titular si central din roman . La inceputul romanului . Personajul realist este determinat social si are o psihologie complexa . calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea lui Ion . Conflictul interior . sarutul pamantului . se dezumanizeaza treptat . Vorbele patimase ale unui taran din Prislop . Baciu . nu simultan . Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii ale personajului principal : averea si iubirea .momente de incordoare . ii sunt cunoscute autorului din copilarie . pentru ca Vasile Baciu si Ion Pop al Glanetasului dobandisera averea in acelasi fel . Florica . pentru ca forta lor se manifesta succesiv . in confruntarile cu Vasile Baciu si cu George Blubuc . dominand intreaga lume care se desfasoara in legatura cu el . Ion este personajul principal . conditiile satului romanesc din Ardeal . El se detaseaza si lasa viata sa curga . Singulara in satul Pripas nu este casatoria ”sarantocului” cu o fata cu zestre . Celelalte personaje principale ( Ana . Intregul roman este organizat in doua parti . dintre cele doua chemari launtrice . pe plan exterior . Trasaturile personajelor se dezvaluie in evolutia conflictului . sunt personaje titpice . nu il arunca intr-o situatie-limita . Cele doua femei . iar apoi umbla dupa nevasta lui George . Personajele secundare sunt numeroase . ci comportamentul sau : o face pe Ana de rusinea satului inainte de nunta . Relatia persoana-personaj literar Drma tar5anului lipsit de pamant . coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal : ”Glasul pamantului” si ”Glasul iubirii”. punandu-i in lumina trasaturile . insistenta si cinism . in goana sa patimasa dupa avere . Initial dotat cu o serie de calitati . Precizarea si exemplificarea trasaturilor Fiind un personaj urmarit in evolutie . In functie de rolul lor in actiune . rusinea fetei bogate sunt elemnte de geneza a romanului si apartin unor persoane din planul realitatii . Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualizeaza . George) graviteaza in jurul sau . cu insusiri contradictorii : viclenie si naivitate . Portretizate succint . ele sunt puternic individualizate .

la notar . acum ravneste la nevasta lui George . este respectat de flacaii din sat si temut de tigani . care canta la comanda lui si il insotesc in carciuma dupa hora . pentru ca acesta fusese inante al Glanetasului .”hot” . alege zestrea Anei si renunta la iubirea Floricai . Viata lor nu reprezinta decat o garantie a proprietatii asupra pamanturilor lui Vasile Baciu (cinism). este o victima a lacomiei si orgoliului sau. ca ma-sa” . Faptul ca taranul il cheama la judecata si ca numai jalba scrisa de dascalul Herdelea il scapa de inchisoare nu-l sperie . pentru ca pamantul ii este mai drag decat cartea . Ion in afara oricarei morale . atitudini . ambitia si hotararea de a obtine pamantul se domolesc . fara a face o foaie de zestre . atitudine. Pentru ca il stiu impulsiv si violent . Are revelatia adevaratei feciri : iubirea . Brutalitatea fata de Ana este inlociuta de indiferenta . trezise simpatia invatatorului care il considerase capabil de a-si schimba conditia . Dupa nunta . relatii cu alte personaje . pa care o vrea cu orice pret . Mijloace si procedee de caracterizare Este caracterizat direct (de catre narator . iar dorinta patimasa de a-l avea este motivata . apoi se instraineaza . Prin interventia preotului Belciug . mai ales pentru ca este beat . gesturi . Vasile ii reproseaza ca umbla dupa fata lui si il numeste : ”sarantoc”. autocaracterizarea ) si indirect (prin fapte . dar el isi doreste mai mult . La inceput . incepe cosmarul Anei . Toata incordarea lui de pana acum . preotul il dojeneste in biserica . limbaj . tot satul este de partea lui si il condamna pe Baciu. Sinuciderea ei nu-i trezeste vreun licar de constiinta si nici moartea copilului . Este istet . posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a pastrarii demnitatii umane . silitor si cuminte. venit noaptea in curtea lui . a carui casa poate astfel veni oricand . Vasile ii da toate pamanturile lui Ion . desi George este cel care le plateste . Instinctul de posesie asupra pamntului fiind satisfacut . De aceea lispa pamantului apare ca o nedreptate . creznad ca nunta ii aduce si pamantul . Dupa o scurta ezitare . lacomia lui raspunde altei nevoi launtrice : patima pentru Florica . Asa cum ravnise la averea altuia . Dar dupa bataia cu George . Orgolios . batuta si alungata de cei doi barbati . Insultat de Vasile Baciu beat . De la Simion Lungu luase cateva brazde de pamant . De aceea vede in casatoria cu Ana solutia . Viclenia ii dicteaza modul de apropiere de Florica : falsa prietenie cu George . Este randul lui Vasile Baciu sa se arate viclean . Caracterizare directa . este ”iute si harnic . fiind sarac. Lacomia de pamant si dorinta de razbunare se manifesta cand intra cu plugul pe locul lui Simion Lungu . in fata satului . Este naiv . iubeste munca si pamantul . se simte rusinat si manios .”talhar”. Este infratit cu pamatul prin munca . Dominat de instincte . dorind sa se razbune . George il ucide cu lovituri de sapa pe Ion . comportamentul. de alte personaje . dupa Florica . faptele saale sunt tot atatea trepte ale dezumanizarii . Este viclean cu Ana : o seduce .Desi sarac . iar casatoria o stabileste cu Baciu cand fata ajunsese deja de rasul satului . vestimentatie). Baiatul renunta insa la scoala . la hora .

Iubeste pamantul mai presus de orice . Concluzie ”Ion” este un personaj romanesc memorabil si monumental . Caracterizarea personajelor : fizionomie . Descrieri minutioase . aceea de taran sarac . cu cei pe care-i considera vinovati pentru propria conditie . dinspre exterior spre interior. Motivul mostenirii . Romanul realist balzacian Elemente de realism balzacian: Tema :”o fresca din viata burgheziei bucurestene”. Este aspru . apoi dezgust si indiferenta . elemente de portret moral . iar pe parcursul romanului . biografia personajului . iar numele devine emblematic . Expozitiune:situarea exacta in timp si spatiu . Limbajul apartine registrului popular . societatea. Este respectuos cu invatatorul si preotul . dar ironic cu Vasile Baciu . vestimentatie . al paternitatii. Autocaracterizarea evidentiaza franturile sufletesti prin monologul interior. Caracterizare indirecta Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele care evidentiaza trasaturile sale . chiar brutal . Caracterizarea directa realizeata de alte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspectivelor . In relatie cu Vasile Baciu sau cu George Bulbuc adopta diferite atitudini . Relatii cu alte personaje Comportamentul sau reflecta intentiile fata de celelalte personaje . dar scopul sau (obsesia) este razbunarea sau smulgerea unei proprietati :pamantul sau femeia .Naratorul prezinta initial . Vestimentatia ii reflecta conditia sociala de taran . indiferent sau o loveste ”cu sange rece” . este diferit in functie de situatie si de interlocutor . La hora . Renunta la Florica . dar supus destinului tragic de a fi strivit de forte mai presus de vointa lui neinfranta : pamantul-stihie si legile nescrise ale satului traditional. pentru ca ”toata fiinta lui arde de dorul de a avea pamant mult”. Fata de ea simte mai intai mila . iar pe mama ca l-a ”facut” sarac (destinat a fi sarac) Relatia om-pamant Dar relatia fundamentala se stabileste intre protagonist si un personaj simbolic mai puternic decat el : pamantul . este tandru : o ”strangere la piept pe Ana” . apoi este badjocoritor . descrierea mediului . in mod direct . Enigma Otiliei George Calinesccu Ipoteza . familia . tehnica detaliului. pe care o iubea . Pe tatal sau il acuza ca i-a baut averea . Lipsa de idealizare.

Dezvoltarea argumentelor Narator . El plasmuieste traiectoriile existentei personajelor . este construit pe mai multe planuri narative . Formularea argumentelor Roman Opera literara ”Enigma Otiliei” este un roman prin amploarea actiunii . imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea/maturizarea unui tanar care . structura (inchisa) . traieste experienta iiubirii si a relatiilor de familie. controleaza evolutia lor ca un regizor universal . desfasurata pe mai multe planuri . alcatuit din douazeci de capitole . Calinescu este un roman realist de tip balzacian . ci comunica . Naratorul se ascunde in spatele mastilor sale . dar acestea actioneaza automat . care urmaresc destinul unor personaje . prezentata in aspectele ei esentiale . dar conditia impersonalitatii este incalcata prin comentariul unui estet . romanul este balzacian si citadin . prin postura de spectator si comentator al comediei umane reprezentate . apartinand prozei interbelice . omniscient . traditonal. Relatia narator-personaj Desi adopta un ton obictiv . Autorul schimba titlul din motive editoriale si plaseaza acceentul de la un aspecte realist . De asemenea este un roman social si citadin . omnicient . prin zcumularea . balzacian .Roman al unei familii si istorie a unei mosteniri . omniprezent Obiectivitatea naratorului Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a . Tema. cu instantele narative . Caracterul citadin este un aspect al modernismului lovinescian . la care participa numeroase personaje . pentru ca fiecare dintre personaje determina cumva soarta Otiliei . specificul secventelor descriptive . prin spiritul critic si polemic si elemente ale modernitatii. ”Parintii Otiliei” . prin care este realizat persoanjul titular . care nu se implica in faptele prezentate . naratorul nu este absent . cu conflict complex . realizarea personajelor . Viziunea ”dindarat” presupune un narator obictiv . fapt dovedit de limbajul unifomizat .Specie Opera literara ”Enigma Otiliei” de G. sub determinarea social-economica(banul ca valoare intr-o societate degrata moral). ca niste marionete. reflecta ideea balzaciana a paterniatii . cu elemente moderniste . romanul este realistbalzacian prin motivul mostenirii si al paternitatii. Este roman realist prin : tema . dar depaseste modelul realistului clasic . detasat . Fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea . care sunt personajele .Tip de roman Prin tema . inainte de a-si face o cariera . ca niste ”parinti”. Construcita discursului narativ Titlu Capitole Planuri narative Titlul initial . la tehnica moderna a reflactarii polidrice . Naratorul omniscient stie mai mult decat personajele sale si . Roamnul .

din perspectiva lui Felix . pentru a studia medicina . este o modalitate de patrundere a psihologiei personajelor din acest . care cauta o anumita casa . orfan . Dialogul confera veridicitate si concentrarea epica . iar prin orservatie si notarea detaliului semnificativ devine mijloc de caracterizare indirecta / de conturare a caracterelor . Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care . Unele secvente narative se realizeaza scenic . descrierea strazii in maniera realista . pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine. descrierea spatiilor si vestimentatiei sustine impresia de univers autentic . Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costache . desi observatia ii este atribuita personajului intrus . al lui Felix . Prezentarea actiunii Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix . al lui Stanica etc . de la strada . insertie Secvente narative Moduri de expunere Succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire (respectare cronologiei faptelor) . la Bucuresti . Incipit . in casa unchiului si tutorelu sau legal . descrierea spatiilor si concentrare epica . ramas orfan . prin procedeul restrangerii treptate a cadrului . vine la Bucuresti . ca in didacalii . intrusul / strainul din familia Giurgiuveanu . Familiarizarea cu mediul . veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice. fiica sa vitrega . pirn dispunerea personajelor . care o creste in casa lui pe Otilia Marculescu . al membrilor clanului Tulea . Inlantuire . cu intentia de a o infia . la interioare .a interioarelor) prezinta principalele personaje. Aglae o considera un pericol pentru mostenirea fratelui ei . In proza realista . in momente diferite ale existentei sale (adolescenta si aproximativ zece ani mai tarziu :”dupa razboi”). In proza realista . din perspectiva nartorului specializat . Costache Giurgiuveanu este un rentier avar . la casa . Caracteristicile arhitectonice ale strazii si ale strazii lui mos Costache sunt surprinse de ”ochiul unui estet” . Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu . Expozitiunea Timp si spatiu Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana:situarea exacta a actiunii in timp si apatiu . notarea gesturilor si vestimentatiei .detaliilor : destinul Otiliei . la fizionomia si gesturile locatarilor (tehnica focalizarii) . Autorul acorda interes si planurilor secundare . locuieste la tutorele lui si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia . sugereaza conflictul si traseaza principalele planuri epice . completarea prin insertia unor micornaratiuni in structura romanului . prin spontanaitatea dialogului sau elocventa discursului . a arhitecturii casei lui mos Costache . finetea observatiei si notarea detaliului semnificativ . Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog . pentru a urma Facultatea de Medicina . absolvent al Liceului Internat din Iasi . final Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (”intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909) si spatial (descrierea strazii Antim .

in plan moral . care a avut candva energia necesara pentru a dobandi avere . delasatori (urme vizibile ale umezelii si ale uscaciunii .spatiu . Toate aceste aspecte configureaza atmosfera neprimitoare . Intriga Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund : 1. Destinul tanarului Felix. Sunt relaizate potrete fizice ale persoanjelor . ratand prima iubire . Felix se va castri . si in realitate : inculti (aspectul de kisch . Aurica nu-si poate face o situatie . elemente de biografie . casatoria . Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in declin . contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati . Initial intr-un plan secundar . personalu sustine in fond intriga romanului . de dragul banilor si din teama de Aglae . imaginea mediului in care patrunde tanarul si prefigureaza cele doua planuri narative si conflictul . Pascalopol doreste sa aiba o familie si se casatoreste cu Otilia . restaurante . 1. 2. in special iubirea adolescentina . daar isi iubeste sincer fiica . care ii raspunde balbait :”nu-nu sta nimeni aici. batranul amana infierea ei . Mos Costache este zgarcit . Patruns in locuinta . Stanica Ratiu urmareste sa parvina . prin detaliile surprinse . in maniera clasica . desi n-o adopta legal . Banul perverrteste relatia dintre soti . cu detalii vestimentare fiziologice care sugereaza . Titi se tulbura erotic si traieste o scurta experienta matrimoniala . nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei . Naratorul ii atribuie lui Felix orservarea obictiva a persoanjelor prezentate in odaia inalta in care este introdus . in mod direct . Felix o pierde pe Otilia . prin reconstituirea atmosferei . impresia de paragina) . Motivul paternitatii este infatisat diferentiat . amestecul de stiluri artectonice ieftine) . Aspecte de fresca sociala Alaturi de avaritie . dar nu si fondul cultural ). snobi (imitarea arhitecturii clasice ) . starea civila .Competia pentru mostenirea batranuolui avar este un prilej pentru observarea efectelor . striveste personalitatea copiilor sai . statutul de familie . adevaratul avar al romanului . aspecte sociale supuse observatiei si criticii in romaul realist . urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului sau . pentru a nu cheltui . dar smulge banii lui mos Costache . Stanica se insoara cu Olimpia pentru zestrea nicioadata primita . proprietar de imobile . un omulet straniu . Batranul avar . 2. trasaturi de caracter si este prezentata . lacomie si parvenitism . Strada si casa lui mos Costache sugereaza .Planul formarii tanarului Felix .Desi are o afectiune sincera pentru fata . Casatoria face parte din preocuparile acestor persoanje : Aurica . pana la rezolavrea in deznodamant . Orfanii au doi protectori : Costache si Pascalopol . Felix il cunoaste pe unchiul sau . divers informat . Istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu . dupa ce isi va face cariera . Deznodamant Pretutindeni prezent . fata batrrana . amestecandu-se oriunde crede ca poate obtine ceva bani sau poate da lovitura vietii lui . are obsesia casatoriei . burghezi imbogatiti candva . pe verisoara Otilia si asista la o scena de familie : jocul de table . sunt infatisate aspecte ale familiei burgheze :relatia dintre soti . orfanul . viveaza averea clanului Tulea . actiuni . Olimpia e parasita de Stanica . in timp ce Aglae .nu cunosc” . ale obsesiei banului . anulandu-le sansa implinirii matrimoniale . student la medicina .

Aurica –fata batrana . adaugand un alt tip uman . fiica celei de-a doua sotii decedate . se bazeaza pe luciditate si profunzime intelectuala . Pascalopol o iubeste pe Otilia in acelasi timp patern si viril . . Un altintrus . aflam ca Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-si trai tineretea . Aglae . El nu sa-i pierdut instinctul de supravietuire (cheltuieste pentru propria sanatate) si nutreste o iubire paternasincera pentru Otilia . In epilog . vecina si inrudita . si Otilia Marculescu . Otilia il iubeste pe Felix . Roamncierul depaseste insa estetica realista sipe cea clasica . Aci patrunde Fellix Sima . Mos Costache nu este un avar dezumanizat .pentru Otilia . care aspira la mostenirea averii batranului . plasand in contextul social persoanjele tipice . Clauul Tulea este alcatuit din sotul Simion Tuea . este Leonidas Pascalopol . adolescenta orfana . Simion – dementul senil . Otilia –cocheta . Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascalopol pentru mana Otiliei . Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii:mos Costache –averul iubitor de copii . cei trei copii ai lor : Olimpia . care ii poate oferi intrelegere si protectie . dar dupa moartea lui mos Costache ii lasa tanarului libertatea de a-si implini visul si se casatoreste cu Pascalopol . autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter . In aceasta familie patrunde Stanica Ratiu pentru a obtine zestrea ca sot al Olimpiei . Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana . O familie este a lui Costache Giurgiuveanu posesorul averii . A doua familie . mos Costache .debil mintal . arivistul . prieten al batranului . pe care il aduce in familia Giurgiuveanu afectiunea pentru Otilia pe care o cunoaste de mica si dorinta de a avea o familie care sa-i umple singuratatea . Clasicism-realism Pentru portretizarea persoanjelor . Stanica Ratiu-arivistul . ci un adolescent orfan capabil de a iubi dezinteresat . si locuieste la tutorele sau legal . al doilea destrama familia Tulea (interesul lui Stanica pentru averea batranului ) . El este o combinztie intrre doua caractere balzaciene : avarul si tatal . Felidx nu este ambitiosul lipsit de scrupule . Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice . cazand in plantitudine . Felix –ambitiosul . dar hotarat profund sa-si faca o cariera . Formula estetica moderna O trasatura a formuliei estetice moderne este ambiguitatea persoanjelor . dar ni ia nicio decizie . infantil si apatic . este familia surorii acesteia . care sugereaza universul social prin tipurule umane realizate . iar Otilia a devenit soatia unui conte exotic . fiul surorii batranului . care vine in Bucresti pentru a sutdia medicina . Aglae –”baba absoluta fara cusur in rau” . Pascalopolarivistul rafinat . barbat matur . Titi. Este gelos pe Pascalopol . Precizarea conflictelor Conflictul roamnului se bazeaza pe relatiile dintrre doua familii inrudite . carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica . fiindca primeaza dorinta de a-si face cariera . Istoria acestei mosteniri include doua conflicte succesorale : primul este iscat in jurul lui mos Csotache . Ea ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin . Aurica si Titi . iar pentru Pascalopol o enigma .

In mod direct . prin spiritul critic si polemic prin elemente ale moderniatii. gesturi . Titi . pe tinerii din clanul Tulea . grotescul . misterul feminitatii . Dar depaseste modelul realismului clasic . in zona uratului . o stricata” pentru Aglae . invidioasa si rea . naratorul da lamuriri despre gradele de rudenie . In limbajul persoanjelor se utilizeaza aceleasi mijloace lingvistice . Mijloace / procedee de caracterizare In general . cu exceptia celor marturisite chiar de persoanj . naratorul se ascunde in spatele mastilor sle . prin reflectare inversa . realizarea unor tipoogii . indiferent de situatia sociala sau de cultura lor . ”o dezmata. Aglae pronunta invechit unele cuvinte . fiul retard care se indreapta spre dementa . al degradrii morale reflectate in plan fizic . Caracterele dezvaluite initial nu evolueaza pe parcursul romanului . descrierea locuintei . starea civila .Lumea lor se afla sub semnul bolii .Alt aspect modern (naturalismul) este interesul pentru procesele psihice deviate . superioara” pentru Felix . gesturi . Conluzie ”Enigma Otiliei” este un roman realist (balzacian) prin : prezentarea critica a unor aspecte ale sociatatii bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea . moptivul paternitatii si al mostenirii . pornind de la datele exterioare ale existentei lor : prezentarea mediului . Prin tehnica focalizarii . caracterizarea persoanjelor se relaizeaza ca in romanul realistbalzacian . de reflectarea poliedrica a persoanlitatii Otiliei in constiinta celorlalte personaje . a camerei . este o copie a tatatului . veridicitatea . vestimentatie . caracterul personajul se dezvaluie progresiv . dar trasaturile se ingroasa prin acumularea detaliilor in caracterizarea indirecta (prin fapte . Orfanii Felix si Otilia au corespondenti . o rivala in casatorie pentru Aurica . motivate prin erediatate si mediu: alienarea si senilitatea . Cu toate acestea . Autorul dispune personajele in planuri antitetice . replici . relatiile intre persoanje). iar in plan simbolic sugereaza enigma . cu p[sirit practic pentru Stanica . prin rasfrangere inversata . a gesturilor si a obisnuitelor . inteligenta lui Felix in contrast cu imbecilitatea lui Titi . Aurica . marca a inculturii si a snobismului . care sunt persoanjele . Aceasta tehnica este dublata . specificul secventelor descriptive . fapt dovedit de limbajul uniformizat . . replici) . Limbajul prozei narative Desi adopta un ton obictiv . la jocul de table . utilizarea naratiunii la persoana a III-a .Otilia este prezentata exclusiv prin comportamentism (fapte . structura . feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai . Simion Tulea reprezinta categoria estetica a uratului . fata batrana . ”admirabila . femeia capricioasa . pe acelasi spatiu narativ . a fizionomiei . ceea ce confera ambiguitate personajului . fara a-i cunoaste gandurile din perspectiva unica a naratorului . biografia personajelor reunite la inceputul romanului . pentru Pascalopol . fata exuberanta . Exceptie face portretul Otiliei . realizat prin tehnici moderne : comportamentul si reflectarea poliedrica . Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe oglinzi alcatuieste un portret complex si contradictoriu :”fe-fetita” cuminte si iubitoare pentru mos Costache . ”o fata desteapta” . este o copie degradata a mamei (mostenirea). Pana in capitolul al Xvi-lea.

unele chiar contradictorii : roman antropologic si politist . Insotita de Gheorghita . De remarcat ca in roman acelasi baltag (al lui Lipan) indeplineste cele doua functii . de mari dimensiuni . ambivalent : arma a crimei si instrumentul actului justitiar . in timp sispatiu precizate . Nechifor . Cautandu-l . Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor. a fost publicat in 1930. traditiile pastorale . calatoria are rol educativ . desfasurata pe mai multe planuri . de initiere a tanarului (bildungsroman). persoanj episodic . romanul ofera o imgine ampla asupra vietii . dar si o lume ”de semne si minuni” . dar este un obict simbolic . Perspectiva narativa . roman initiatic . prezentat indirect . lumea arhaica a pastorilor . diferite interpretari ale romanului . Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea si diferitele popasuri) . Pentru Gheorghita . Compozitie Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale : aspectul realist (reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea ade4varului) si aspectul mitic (sensul ritual si gesturilor persoanjului principal) . Chiar numele protagonistilor ar avea semnificatii simbolice .Baltagul Mihail Sadoveanu Ipoteza Context Romanul ”Baltagul” de Mihail Sadoveanu . al caror sens ea stie sa-l descifreze . antrenand un numar mare de persoaje putern8ic individualizate . Vitoria parcurge simultan doua lumi : spatiul real . reconstituire a ”Mioritei” . roman miticbaladesc si realism etnografic . ceea ce se transpune intr-o dubla aventura : a cunosterii lumii si a cunosterii de sine . dar si comunicarea om-natura si mitul marii treceri. Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre persoanje . de-a lungul vremii . desemanand victoria dreptatii. apartine planului mitic . roamn demitizant . reparator . pentru elucidarea si savarsirea dreptatii . Prin multitudinea aspectelor infatisate . Argumentare Specie Roamul este o creatie epica in proza . avad in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan . Cautarea constituieaxul romanului si se asociaza cu motivul labirintului . de initiere . Roamn al peroiadei de maturitate de polimorfismul structurii si de tesatura de teme si motive a ocazionat . Parcurgerea drumului are diferite semnificatii . Tema Romanul ”Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la mute . roamn de dragoste si o ”anti-Miotita”. Vitoria Lipan reconstituie drumul parcurs de barbatul sau . concret si comercial . cu actiune complexa . Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei (intriga politista) .

Lupu . Partea a doua (capitolele al VII-lea –al XIII-lea) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul ei .Naratiunea se face la persoana a III-a . Naratiunea este nuantata de secventele dialogate sau de replici ale Vitoriei . urmarind momnetele subiectului . ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti . prin repere temporale : ”aproape de Sf. la fiecare popas . contine toponime existente pe harta. prin tehnica detaliului si observatie . in dreptul Crucii Talienilor. Intriga cuprinde framantarile ei . de unde drumul parasesta apa Bistritei . Inteligenta si calculata . iar naratorul omniprezent si omniscient reconstituie in mod obiectiv . cum este laitmotivul rostit de femeie in cautarea sotului . pe Minodora o lasa la Manastirea Varatec . dar si cel de campie . apoi spre Paltinis . in cautarea lui Nechifor Lipan .Desi naratorul preia rolul naratorului . vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum . munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan . pe urmele lui Nechifor . lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sabasa . De asemenea . la Cruci . Cristesti . pentru veridcitate . dar si pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic . zona Dornelor si a Bistritei . iar lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit . . care este surprinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna sa cumpere oi. la mos Pricop si baba Dochia din Farcasa . Succesiunea acestor mari momente din viata omului . individual (de exemplu : portretul Vitoriei sau al lui Gheorghita) si colectiv (muntenii . in Balta Jiijiei . Andrei” . Ei reconstituie traseul lui Nechifor . Borca . anunta autoritatile de disparitia sotului . ca ”un Hamlet feminin” . Gheorghita . traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita . dar si actiunile intreprinse inainte de plecarea in cautarea sotului: tine post negru douasprezece vineri . Moduri de expunere Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta . ”locuitorii de sub brad”) . ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor . Timp si spatiu Timpul derularii actiunii este vag precizat .Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului . Fiind un roman realist . se inchina la icoana Sfintei Ana de la manastirea Bistrita .”10 Martie”. Cu ajutorul cainelul regasit . Prima parte (capitolele I – al IV-lea) – framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum –include expozitiunea si intriaga. facand o serie de popasuri : la hanul lui Donea de la Gura Bicazului . Intreband din sat in sat . In expozitune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei . la Borca si o nunta . Naratiunea este preponderenta . Brosteni . Subiect Romanul prezinta saisprezece capitole cu actine desfasurata cronologic . la crasma domnului David de la Calugareni . da de gandit Vitoriei si anticipeaza mormantarea in final . ”in Postul Mare”. la Vatra Dornei . intalnesc o cumetrie .

hotarata . ocupatiile . . obiceiurile . deoarece drrumul prezinta maturizarea lui Gheorghita . patriarhale .Partea atreia (capitolele al XIV-lea –al XVI-lea) prezinta sfarsitul drumului : ancheta politiei . vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun . lucida . Respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta si vegheaza la indeplinirea oranduielior din ritualul inmormantarii : priveghiul . parintele Danila – personaje reprezentaitve pentru lumea satului arhaic . gesturi . ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie si contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita . rememorata de Vitoria . muntenii . Portretul fizic releva frumusetea persoanjului prin tehnica detaliului semnificativ . nume). drumul la cimitir . Gheorghita . dar si la Crucea Talienilor . Coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului marcheaza maturizarea lui Gheorghita . slujba religioasa . fiica receptiva la noutatile civilizatiei este trimisa la manastire pentru purificare . care-i cere iertare ”femeii mortului” si-si recunoaste fapta . praznicul . Apartinand lumii arhaice . Persoanjul secundar . Trasturile persoanjului colectiv . Caracter monografic Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor .pornenste hotarata in cautarea barbatului . vesseli . dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas. cand demasca ucigasii . indrumand-o in cautarea sotului sau : la Dorna . in legenda pe cre obisnuia sa o spuna Lipan . pomana . fapte . sunt surprinse inca de la inceput . Primul isi recunoaste vina . Vitoria transmite copiilor respectul tradiilor si este refractata la noutatile civilizatiei . inmormantarea . Deznodamantul il surprinde pe Bogza . Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei . Ca mama . insa al doilea devine agresiv . surprinzandu-i chiar su pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza . facandu-se astfel dreptate . Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu . reprezinta generatia tanara . Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum . Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa si inderecta (prin vorbe . Roamnul poate fi considerat initiatic . bocitul . Persoanjele Vitoria Lipan Vitoria este o femeie puternica . mai ales la parastas . Nechifor Lipan este caracterizat in absenta .iubitori .traditiile si principalele lor trasaturi: muncitori . prin retrospectiva si remorare si simbolizeaza destinul muriot al oamenilor . Tipatul dinaintea coborarii cosciugului si gesturile concentreaza iubirea si durerea pierderii sotului . curajoasa . Sotie iubitoare . Persoanje episodice sunt : Minodora . Natura devine i cutie de rezonanta a sentimentelor femeii . parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasului . relatii cu alte persoanje . mos Pricop . care trebuie sa ia locul tatalui disparut.

ca exponent al acestei lumi arhaice si tinerii receptivi la noutatile civilizatiei . portretizarea ampla a Vitoriei . Minodora si Gheorghita .ro/ cel mai tare site cu referate . Powered by http://www.Familia Lipanilor este parte a acestei colectivitati : imaginea lui Nechifor pastrata in memoria celorlalti .referat. Concluzie Romanul ”Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->