ARGUMENT

Cu mult timp n urm s-a considerat c repara iile de calitate a automobilelor se pot face doar prin nlocuirea pieselor defecte cu piese de schimb noi. Costul ridicat al acestui tip de repara ii precum criza de energie i material, au impus schimbarea acestei repara ii profilndu-se tot mai mult orientarea c tre ac iunile de recondi ionare i folosire a pieselor uzate ale automobilelor. Apelnd la metode tiin ifice rezultat al cercet rilor din multiple domenii adiacente industria de automobile verificnd performantele altor tiin e a ap rut o disciplina noua aceea a repara iilor pe automobile. Pentru ca un automobil s func ioneze corect, sigur i economic este necesar ca toate elementele componente ale acesteia s corespund u or. Viitorii speciali ti n domeniul automobilelor trebuie s dobndeasc o preg tire corespunz toare care s le permit cunoa terea ntregii tehnologii de repara ii ale autovehiculul. n acest scop se prezint mai nti structura sistemului autovehiculul precum i sistemele de produc ie specifice unit ilor constructoare i celor de repara ii. Un ansamblu capital cuprinde tehnologiile propriu zise de reparare a principalelor prese, componente ale ansamblurilor autovehiculelor. Autovehiculul Opel Astra este un autovehicul confortabil. Este la un pre avantajos i este foarte u or de ntre inut pentru c piesele sunt foarte ieftine si se g sesc mai u or. Eu mi-am ales aceasta tem pentru c am lucrat la a a ceva si mi sa p rut mai pe interesul meu.

Cutia de viteze

GENERALI

TI

Destina ia cutiei de viteze

n func ie de valoarea rezisten ei care se opune naint rii automobilului trebuie modificat for a de trac iune a acestuia, motoarele cu ardere intern a automobilului permit o varia ie limitat a momentului motor respective a for ei de trac iune. Din aceasta cauz , automobilele echipate cu motoare cu ardere intern trebuie s fie prev zut cu cutie de viteze cu scopul: y S permit modificarea for ei de trac iune in func ie de varia ia rezisten elor la naintare. y S realizeze ntreruperea ndelungat a leg turii dintre motor i restul transmisiei n cazul n care automobilul st pe loc cu motorul n func iune y S permit mersul napoi al automobilului f r a inversa sensul de rota ie a motorului Condi ii impuse cutii de viteze Cutia de viteze a unui automobile trebuie sa ndeplineasc urm toarele condi ii: y y y y y y S S S S S S prezinte o construc ie simpla, rezistenta si sa fie u or de manevrat. prezinte o func ionare f r zgomot si a aib un randament cat mai ridicat aib o rezistenta mare la uzare. fie u or de ntre inut. asigure calit i dinamice si economice bune. prezinte siguran a in timpul func ionarii.

Clasificarea cutiilor de viteze Cutiile de viteze utilizare la automobile se clasific dup modul de varia ie in raporturile de transmisie si dup modul de schimbare a treptelor de viteze. y Dup modul de varia ie a raportul de transmitere, cutiile de viteze pot fi:  Cu trepte (etaje), la care varia ia raportului de transmitere este discontinua.  Continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o varia ie continua a ropotului de transmitere. y Dup felul mi c rii a axei arborilor, cutiile de viteze in trepte pot fi:  Cu axe fixe(simple), la care arborii au axa geometrica fixa.  Planetare, la care axele unor arbori ai cutii de viteza au o mi care in jurul unui ax central. y Dup num rul treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci, ase, sau chiar mai multe trepte. y Dup modul de schimbare a treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu ac ionare directa, cu ac ionare semiautomata, cu ac ionare automata.

Par i component si func ionare Cutia de viteze se compune din : y y y y Mecanism reductor Mecanism de ac ionare Mecanismul de fixare a treptelor Mecanismul de z vorre a treptelor Mecanismul redactor Mecanismul redactor constituie partea principal a cutiei de viteze si serve te la modificarea raportului de transmitere in func ie de varia ia rezistentelor la naintarea automobilelor. Mecanismul reductor se compune din doi sau trei arbori pe care se afla montate mai multe perechi de roti din ate dintr-un carter. Arborele primar este in general arborele ambreiajului. Arborele secundar este prev zut cu caneluri e care i se pot culisa blocul ro ilor din ate.

Mecanismul de ac ionare a cutii de viteze Mecanismul de ac ionare serve te la cuplarea si decuplarea perechilor de roti din ate cu scopul ob inerii diferitelor trepte.

Ac ionarea poate fi directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze (fig. 12.15). sau la distanta, utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se g se te in apropierea locului conduc torului. In capacul 1 pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. Furcile au ni te loca uri in care intra cap tul inferior al manetei 16. Fiecare furc poate comanda succesiv dou trepte. Articula ia sferic 5 este ap sat n loca ul sau de arcul 15. La cuplarea unei trepte, conduc torul deplaseaz maneta 16, n plan transversal, astfel nct cap tul inferior al ei s intre n loca ul man onul 4 de pe una din tijele 2 apoi , prin deplasarea manetei n plan longitudinal tija culiseaz si deplaseaz odat cu ea i furca pe care o poarta cuplnd treapta corespunz toare. Rezult , deci, ca pentru cuplare unei trepte sunt necesare dou opera ii: selectarea (alegerea treptei) i cuplarea propriezisa. Mecanismul de ac ionare prezentat este prev zut cu trei tije culisate 2 cu ajutorul c rora se ob in cele cinci trepte pentru mersul nainte si una pentru mersul napoi. Pentru mbun t irea select rii, treapta I si mersul napoi sunt comandate de aceea i tija, iar pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie ac ionata cu o for a m rita pentru a nvinge for a arcului 13.

Dispozitiv de fixare a treptelor Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocupl rii si autodecupl rii treptelor. El men ine cutia de viteze intr-o anumita treapta sau la punctual mort att timp cat nu intervine conduc torul auto.

La automobilele, dispozitivele de fixare cele mai r spndite sunt cele cu bile. Fiecare tija culisat 1 (figura 12.16) are la partea superioara trei loca uri semisferice n care intr bila 2 ap sata de arcul 3. Loca urile extreme ale tijei 1 corespund celor doua trepte pe care le realizeaz furca respective, iar cel din mijloc pozi iei neutre. Distantele 1 dintre aceste loca uri trebuie astfel alese nct s asigure angrenarea ro ilor din ate ale fiec rei trepte pe toata lungimea din ilor.

Dispozitivul de z vorre a treptelor Dispozitivul de z vorre (blocare ) a treptelor exclude posibilitatea cupl rii simultane a doua sau mai multor trepte.

Dispozitivul de z vorre a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in acela i plan este prezentata in fig. 12.17 , a si b . Tijele culisate extreme 4 si 9 sunt prev zute in plan orizontal, pe partea interioara, sus cate un loca semisferic. Tija central 8 este prev zut n plan orizontal cu cate doua loca uri semisferice. In dreptul loca urilor, tija central este prev zut cu un orificiu in care se monteaz tiftul 1. Intre tijele extreme si tija centrala se g sesc z voare 2 si 7. In pozi ie neutra (fig. 12.17, a ), toate loca urile se afla pe aceea i linie, iar intre z voare si loca uri exista un mic joc j. In cazul deplas rii tijei extreme 4 ( fig. 12.17. b), ea va ac iona asupra z vorului 2, sco ndu-l din loca ul lui si obligndu-l sa intre in loca ul tijei 8; acesta va deplasa tiftul 1 in loca ul din cealalt parte a tijei 8. Prin aceasta deplasare, tiftul 1 va mpinge z vorul 7 in loca ul tijei 9. In acest fel, tijele 8 si 9 sunt z vorte in pozi ie neutral. La deplasarea tijei 8 se vor z vora tijele 4 si 9, iar la deplasarea tijei 9 se vor z vora tijele 8 si 4.

In figura 12.17, c se prezint dispozitivul de z vorre a treptelor la o cutie de viteze cu trei tije culisate 1 , 2 si 3 care nsa nu sunt dispuse in acela i plan. In pozi ie neutra intre loca urile din tije si z vorul 4 exista un anumit joc. La deplasarea unei tije (exemplu tijei 2). z vorul 4 este scos din orificiu acestei tije si introdus, f r joc, in orificiu tijelor 1 si trei pe care le blocheaz (fig. 12.17,d).

ntre inerea cutiei de viteze ntre inea cutiei de viteze cuprinde urm toarele lucr ri: y Controlul fix rii pe carterul ambreiajului sau pe cadru; y Verificarea strngerii piuli elor de la flan a arborelui secundar; y Verificarea etan eit ii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderile de ulei; y Controlul cu stetoscopul a zgomotelor; y Controlul func ionarii dispozitivelor de fixare si z vorre; y Reglarea mecanismelor de ac ionare a treptelor; y Gresarea articula iilor mecanismului de ac ionare controlul si completarea nivelului lubrifiantului; y Schimbarea lubrifiantului din carter; Ungerea cutii de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proasp t de tip corespunz tor. Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si astupat cu un bu on filetat. Pentru o scurgere mai buna a lubrifiantului din carter, golirea trebuia f cut la venirea din cursa. Introducerea uleiului in carter se face, in general, printr-un orificiu lateral astupat tot cu un bu on. Periodic, se controleaz nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare.

10

Defecte n exploatarea cutiei de viteze

Defectele in exploatare ale cutii de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de viteze, r mnerea intr-o treapta f r posibilitatea de a mai cupla alta;autodecuplarea cutii de viteze schimbarea sus zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet;zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina. Blocarea cutii de viteze. Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul napoi, ca urmare a deterior rii dispozitivului de z vorre a treptelor sau din cauza ruperii de dantura. y Defectarea dispozitivelor de z vorre a treptelor poate conduce la cuplarea simultana a doua trepte, in acela i timp rezultnd o blocare a cutii de viteze. nl turarea defectului consta in nlocuirea pieselor uzate ale dispozitivului de z vorre y Ruperea din ilor pinioanelor conduce la blocarea cutii de viteze atunci cnd fragmente din dantura Sparta se n epenesc intre din ii pinioanelor. nl turarea defectului poate fi numai intr-un atelier reparator, prin nlocuirea pinioanelor cu din i rup i. R mnerea cutii de viteze intr-o treapta, f r posibilitatea de a mai decupla alta. Defectul se datoreaz mai multor cauze, cele mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisate , defectarea dispozitivului de z vorre si congel rii uleiului pe timp de iarna. y Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului sau a manevr rilor bru te, ndeosebi iarna cnd uleiul din carter este prea vscos. Daca ruperea manetei s-a f cut deasupra articula iei sferice, pentru a se continua drumul pana la atelierul reparator se va folosi o cheie tubular sau o eava introdusa pe cap tul manetei - cu ajutorul c reia se vor schimba treptele.

11

y Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita oboselii materialului, schimb rilor brutale sau manevr rilor for ate cnd uleiul este congelat. Defectul se constata prin faptul ca, de i maneta se poate manevra, totu i nu se realizeaz cuplarea treptelor. Pentru a preveni producerea unor astfel unor astfel de deterior ri , la imposibilitatea cupl rii pinioanelor se debreiaz si se opre te motorul. Autodecuplarea cutiei de viteze( sare din viteza ). Defectul se poate datora urm toarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturile pinioanelor si danturile de cuplare (sabo i) uzate accentuat, rulmen i cu jocuri mari, jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar. y Defectarea dispozitivului de fixare a treptelor conduce la autodecuplarea treptei, nl turarea defectului consta in nlocuirea p r ilor uzate ale dispozitivului de fixare. y Uzura excesiva a danturii pinioanelor se datoreaz func ionarii ndelungate sau manevr rii incorecte a manetei cutiei de viteze. nl turarea defectului consta in nlocuirea ro ilor uzate peste limitele admise. Schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat. Cauza defec iunii o poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor in momentul cupl rii nu mai sunt egale. Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datoreaz uzurii sau deterior rii rulmen ilor arborilor. De asemenea, el poate ap rea si la montajul prea strns, fiind urmat de nc lziri locale ale lag relor si eventual, de griparea rulmen ilor. B taia ritmica se datoreaz rupturii danturii ro ilor din ate. Continuarea drumului se va face cu autovehiculul remorcat pana la atelierul reparator.

12

Remedieri Repararea cutiei de viteze Carterul cutiei de viteze poate prezenta urm toarele defecte care se nl tura dup cum urmeaz :  Fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaz mai mult de doua g uri se nl tura prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafe elor afectate de fisuri la dimensiunile ini iale;  Loca urile pentru axul de mers napoi uzate se alezeaz la cote majorate si se folosesc axe majorate;  Filetul g urilor deteriorat se recondi ioneaz prin nc rcarea cu sudura a g urilor, g urirea si refiletarea la cota nominal;  Loca urile rulmen ilor arborilor cutiei de viteze uzate se recondi ioneaz prin alezarea la o cota majorata - buc are (buc e montate cu strngere prin presare) prelucrarea alezajului la cota nominal sau prin metalizare, urmata de prelucrarea la cota nominal. Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta urm toarele defecte care nl tura dup cum urmeaz :  Suprafa a loca ului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se recondi ioneaz prin rectificarea la cota majorata. Recondi ionarea se poate face si prin cromare, dup care se rectifica la cota nominala;  Suprafa a de fixare a rulmentului din carterul cutii de viteze uzata se recondi ioneaz prin cromare metalizare cu pulberi metalici sau metalizarea cu sarma si rectificarea la cota nominal;  Uzura in l ime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa duce la rebutarea arborelui;  Fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se recondi ioneaz prin cromare si rectificare la cota nominal sau metalizare cu pulberi metalice si rectificarea la cota nominal;  Suprafa a de alunecare a inelului de etan are uzata se recondi ioneaz prin cromare sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominal;
13

 Suprafe ele de lucru ale din ilor de angrenare sau cuplare tirbite se recondi ioneaz prin polarizarea marginilor daca defectul nu dep e te 25% din suprafa a dintelui si nu apare la doi din i al tura i. Arborele intermediar poate prezenta urm toarele defecte care se nl tura dup cum urmeaz :  Fusurile pentru rulmen i uzate se recondi ioneaz prin cromare si rectificare la cota nominala;  Suprafe ele de contact cu rotile din ate uzate se recondi ioneaz prin cromare si rectificare la cota nominal cnd se folosesc roti din ate cu diametrul interior la cota nominal; prin cromare si rectificare la cota majorata cnd se folosesc roti din ate la o treapta de repara ie;  Uzarea grosimii a din ilor danturii ro ilor peste limita admisa conduce la rebutarea arborelui;  ncovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca b taia frontal m surata in locuri precizate dep e te valoarea prescrisa;  Fisurile de orce natura sau pozi ie conduc la rebutarea arborelui;  Suprafe e de lucru ale din ilor tirbite se recondi ioneaz prin polizarea marginilor daca nu dep esc 25% din suprafa a dintelui si nu se produc la doi din i al tura i. Arborele secundar poate prezenta urm toarele defecte care se nl tura dup cum urmeaz :  Suprafe ele de centrare a canelurilor uzate nu se recondi ioneaz . Daca dimensiunile sunt limita admisa arborele se rebuteaz ;  Uzura in grosime a canelurilor conduce la nlocuirea arborilor daca cota este sub limita admisa;  Suprafe ele de lucru pentru rulmen i cu role-ace(pe care se sprijin rotile din ate) uzate se recondi ioneaz prin: cromare dura si rectificare la cota nominal ; metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala; rectificarea la treapta de reparative, nlocuirea rolelor-ace ini iale cu unele avnd diametru majorat si folosirea roti din ate recondi ionate;  Fusurile pentru rulmen i de sprijin uzate se recondi ioneaz prin rectificare si uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominal;
14

 ncovoierea arborelui se mascara cu un dispozitiv cu comparator. B taia radical la prindere intre vrfuri nu trebuie sa dep easc o anumita valoare prescrisa. Arborele ncovoiat nu se recondi ioneaz . Recondi ionarea ro ilor din ate. innd seama de complexitatea problemelor ridicate de dantur ri, nu este indicat a se recondi iona danturile ro ilor din ate. ctirbirile mici se ndep rteaz cu o ma in portabila cu piatra abraziva. suprafe ele laterale func ionale se recondi ioneaz prin cromare, urmata de rectificare. Daca sunt mari, suprafe ele se rectifica, iar diferen a de cota la montaj se compenseaz prin aibe plane. Alezajele butucilor ro ilor din ate se recondi ioneaz prin cromare, urmata de rectificarea la cota nominal. La uzuri mari, se pot buc a, prelucratu-se apoi la cota nominala.

Demontarea/ Montarea cutiei manuale de viteze Pentru demontare este necesara ridicarea automobilului pe capre la o n l ime suficienta. In plus se recomanda utilizarea unui cric de service pentru cutii de viteze. Aten ie : deoarece este necesara demontarea supor ilor tampoanelor motorului cutiei de viteze din ambele par i precum si a cadrului fata, ansamblu motor/cutie de viteze trebuie centrat precis dup montare. Servi e-urile OPEL foloses dornuri de entrare a motorului pe adru fata. Des rierea on ine montajul folosind a este dornuri. Da a a estea nu sunt disponibile, mai exista posibilitatea mar rii de semen pe tampoanele motorului si adru fata, u ario a, pentru a permite remontarea propulsorului in a eea i pozi ie. Demontarea y Se deconecteaz cablul de masa(-) al bateriei cu contactul motor ntrerupt. Aten ie : prin aceasta se terg memoriile unitarilor electronice; de exemplu codul antifurt al radioului. In lipsa codului, radioul poate fi deblocat doar de fabricant, respective de c tre un service autorizat OPEL. De aceea trebuiesc
15

parcurse in prealabil indica iile din capitolul Demontarea/montarea bateriei . y Se demonteaz bateria si suportul bateriei. y Se demonteaz carcasa filtrului de aer. y Se ridica automobilul pe capre. Daca exista, se demonteaz scutul de sub motor. y Se demonteaz eava anterioara de e apament, catalizatorul si toba centrala. Indica ie: pentru a se mpiedica scurgerea unei cantitatea mari de lichid de frna la demontarea conductei hidraulice a stemului de ambreiaj se recomanda etan area rezervorului de capac etan . In lipsa acestuia se poate etan a rezervorul si cu ajutorul unei folii de plastic si a unui elastic. Aten ie: lichidul de frna se va colecta intr-o laveta.

y Se decupleaz conducta de presiune a ambreiajului cu racordul -1- de la mecanismul ambreiajului. Pentru aceasta se scoate cu urubelni a clema -2. Dup demontare se ndoaie pu in clema -2- si se introduce napoi in canalul racordului pentru a nu se pierde.

16

y Se deconecteaz mufa -4- de la ntrerup torul luminilor de mers napoi -3-.

y Se fixeaz in uruburi dispozitivul OPEL KM-909-B-3- pe cadrul fata. Se ridica tija filetata -2- prin rotire pana cnd ajunge in orificiu din blocul cilindric, lng baia de ulei.

17

y Se sl besc uruburile vezi s ge ile inelor de ajustare -1- ale dispozitivului OPEL KM-6001. Se monteaz dispozitivul cu fusurile -2- si -5in orificiile de centrare ale cadrului fata. Se strng uruburile inelor de ajustare. y Se ridica buc a filetata anterioara -4- sic ea posterioara a tamponului anterior al motorului si suportul tamponului posterior al motorului. y Se prinde motorul cu cabluri si se demonteaz cadrul fata. Indica ie: dispozitivele OPEL KM-909-B si KM-6001 r mn montate pe cadrul fata. y Cutie de viteze cu tija de cuplare: se sl be te urubul colierului de strnge a tijei de cuplare si se dezmembreaz mecanismul de cuplare.

18

y Cutie de viteze F23 cu cabluri de cuplare (unele motoare de 2.0 l fabricate dup 9/98); se demonteaz niplurile cablurilor de cuplare -1- de la cutia de viteze. Se demonteaz suportul -2- al cablurilor pe cutia de viteze prin desfacerea urubului. Aten ie: a nu se r suci sau ndoi cablurile de cuplare.

19

y Se demonteaz

uruburile -1- ale tamponului dreapta fata.

y Se demonteaz uruburile -2- ale tamponului tanga fata a cutiei de viteze; se noteaz pozi ia de montare a uruburilor de lungimi diferite. Se demonteaz apoi suportul tamponului cutiei de viteze prin demontarea uruburilor -1-.

20

y Se demonteaz cele 4 uruburi superioare dintre motor cutia de viteze. y Se coboar ntregul agregat circa 5 cm cu ajutorul macaralei. y Se demonteaz arborii planetari din cutia de viteze i se suspend cu srm . Aten ie: se va scurge ulei din transmisie; este necesara a ezarea unui vas de colectare dedesubt. y Se demonteaz uruburile -1- (vezi figura O3015) de fixare a suportului tamponului anterior al motorului/cutiei de viteze. Se scoate suportul.

21

y Se demonteaz ulei.

uruburile -2- de fixare a cutiei de viteze pe baia de

y Se aduce cricul pentru cutii de viteze -1- sub cutia de viteze, in modul prezentat in figura. Se monteaz cricul la cutia de viteze. Daca acest tip de cric nu este disponibil, se utilizeaz cricul cu un suport intermediar gros de lemn.

22

y Se demonteaz cele 2 uruburi inferioare dintre motor/ cutia de viteze. y Se ridica pu in cutia de viteze si se desprinde de motor folosind un levier. Se coboar cutia de viteza cu aten ie si se scoate afara cu ajutorul unui asistent. Aten ie: cutia de viteze trebuie depozitata cu aten ie. Nu este permisa a ezarea acesteia cu fusul arborelui primar, pe articula ia tijei de cuplare sau pe ntrerup torul luminilor de mers napoi. Montarea y naintea mont rii se verifica ambreiajul. y Se curate arborele principal al cutiei de viteze si se unge cu vaselina MoS . y Cutia de viteze se ridica in pozi ie si se cupleaz la ambreiaj. In cazul in care cuplarea nu este posibila, se nvrte pu in cu mana arborele primar al cutiei si se ncearc din nou. y Se monteaz cele 2 uruburi inferioare dintre motor-cutia de viteze si se strng cu 60 Nm. y Se monteaz uruburile cutiei de viteze pe baia de ulei si se strng 40 Nm. y Se ridica motorul cu macaraua in pozi ie de montare. y Se fixeaz tamponul anterior pe cutia de viteze, strngnd uruburile 60Nm y Se monteaz arborii planetari y Se monteaz tija de cuplare a vitezelor la mecanism, nc nu se strnge colierul. y Se conecteaz mufa ntrerup torului luminilor de mers napoi, se fixeaz cablul in clipsuri pe cutia de viteze. y Se monteaz cadrul fata. y Se fixeaz suportul tamponului drept pe motor, strngnd uruburile cu 55 Nm. y Se monteaz carcasa filtrului de aer. y Se fixeaz suportul tamponului stng pe cutia de viteze, strngnd uruburile cu 35Nm.
23

y Se fixeaz tamponul stng pe suport, respectnd pozi iile uruburilor de lungimi diferite. Se strng uruburile cu 55 Nm. y Se strng cu 60 Nm uruburile superioare dintre motor cutia de viteze. y Daca s-au utilizat, se ndep rteaz dornurile de centrare OPEL de pe cadrul fata. y Se monteaz conducta de presiune cu racordul la mecanismul de debreiere. y Daca s-a folosit, se de urubeaz bu onul etan de pe vasul de lichid de frna si se nlocuie te cu bu onul normal cu orificiu de aerisire. y Se monteaz eava anterioara de e apament, catalizatorul si toba centrala. y Se fixeaz suportul bateriei strngnd uruburile cu 15 Nm si se monteaz bacteria. Aten ie: se reprogrameaz sistemul de ridicare coborre electrica a geamurilor, se fixeaz ceasul si se introduce codul antifurt al radioului. y Se verifica nivelul din cutie si se completeaz daca este cazul. y Cutie de viteze F23 cu cabluri de cuplare (unele motoare de 2.0 l fabricate dup 9/98); se fixeaz suportul cablurilor de cuplare pe cutia de viteze. Se monteaz niplurile cablurilor la cutia de viteze. Se regleaz mecanismul de selectare a vitezelor. y Se aerise te ambreiajul. y Daca exista, se monteaz scutul sub motor. Atente: daca montajul s-a efectuat f r dornurile de centrare OPEL, se efectueaz o cursa de proba. Daca in deplasare se produc zgomote neobi nuite nseamn ca ansamblul motor-cutie de viteze nu a fost centrat exact. In acest caz trebuiesc sl bi i din nou supor ii tampoanelor motorului. Se modifica pu in pozi ia motorului, pana cnd nu se mai produc zgomote. Se strng uruburile supor ilor tampoanelor motorului la cuplurile prescrise.

24

Siguran a i securitatea n munc SSSM Se interzice introducerea in hale i ateliere de repara ii a automobilelor nesp late. Imediat dup oprirea autovehiculul in hale se deconecteaz de la borne instala ia electrica a acestuia. Se interzice introducerea autovehiculului in hala prin mersul napoi. Intrarea in hala se face numai cu fata, iar mersul napoi va fi dirijat de o alta persoana. Se interzice introducerea in hala a autovehiculelor nc rcate cu diferite materiale. Se interzice lucrul cu autovehiculul cu cabina rabatata, f r verificarea pozi iei crligului de siguran a contra revenirii cabinei. La orice rabatare a cabinei se va monta dispozitivul suplimentar de siguran a. Fac excep ie cabinele care se rabateaz prin sisteme hidraulice. Interven ia la autovehicul a muncitorilor este permisa numai dup ce au fost a ezate stabil pe bancurile de lucru, calate sau prinse in dispozitivul care sa permit rotirea lor u oare si a asigure reducerea efortului fizic. Se interzice desfacerea cu dalta si ciocanul a piuli elor si prizoanelor. Trecerea peste canale de revizie se va face numai pe pode e special amenajate Unsoarea consistenta, folosita in procesul tehnologic, se va p stra in cutii de table sau de lemn acoperite cu capac. Pornirea motoarelor este interzisa in hala f r aprobarea sefului de munca. nainte de pornirea motorului se verifica daca nu sunt oameni in vehicul. Se interzice ncercarea frnelor cu autovehiculul in mers prin hale, ateliere si platform tehnologice. Se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat controlul sistemelor de siguran a rutiera. Scoaterea autovehiculului din hala se face numai sub supravegherea maistrului.

25

Paza si securitatea mpotriva incendiilor PSI Se interzice cu des vr ire folosirea aparatelor electrocasnice n spatiile de lucru ale personalului Pe parcursul desf ur rii activit ii din ateliere este interzisa ncuierea u ilor cailor de acces sau de evacuare. La folosirea instala iilor de for a de iluminat, se va asigura o buna func ionare a utilajelor si a aparatelor respective prin revizie nainte de intrarea acestora in func iune si prin nl turare imediata a defec iunilor constatate. Tablourile electrice vor fi prev zute cu carcase de protec ie iar la tablou se va ntrebuin a numai siguran a fuzibila conform normelor in vigoare. Se interzice: y Folosirea in stare defecta a instala iilor electrice si a consumatorilor de energie precum si a celor uzate si improvizate. y Folosirea leg turilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice f r techer direct in prize. y Tablourile generale de distribu ie vor fi nchise in permanenta cu cheia accesul la ele fiind permis numai maistrului. Corpurile agregatelor pentru sudare si a transformatoarelor, carcasele tablourile de distribu ie pentru sudare si piesele sudurii trebuie legate electric la p mnt( imp mntare ); Punerea la punct a instala iilor transportabile de sudura se executa nainte de nceperea lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat. Se interzice lucrul la agregatele care au cabluri electrice sau izola ie deteriorate. Transformatoarele si aparatele de sudura montate in aer liber se vor proteja de ac iunea precipita iilor atmosferice. Se interzice legarea cablurilor electrice prin nnodare; legarea lor se va face prin capete de lipire sau papuci de leg tura Capetele electrozilor in stare calda se vor pune intr-un vas metalic sau pe platform incombustibile.
26

Protec ia mediului nconjur tor PM Pentru prevenirea si combaterea polu rii mediului nconjur tor in loca iile urbane si rurale consiliile populare, municipal, or ene ti si comunale vor lua urm toarele masuri: y Perfec ionarea organiz rii si dirij rii circula iei, modernizarea mijloacelor de transport si a celor de circula ie y mbun t irea stemelor de colectare, transport si neutralizare a de eurilor si rezidiurilor menajere si industrial , amenajarea de spatii pentru recuperarea si valorificarea sau distrugerea acestora. Folosirea transportului, manifestarea si depozitarea in interiorul a ez rilor omene ti si in jurul acestora, a substan elor radioactive si a celor puternic toxice, nu pot fi efectuate diferit cu asigurarea unor condi ii special de prevenire a polu rii mediului nconjur tor. Este interzisa circula ia mijloacelor de transport care elimina substan e poluante peste limitele stabilite prin normele legale. Este interzisa producerea de zgomote cu intensitatea peste limita admisa. Comitetele executive ale consiliilor vor avea in vedere realizarea treptata a devierii circula iei la mare intensitate in afara zonelor populate precum si pentru reducerea zgomotului produs de mijloacele de transport. Organele de stat care efectueaz controlul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport, vor autoriza func ionarea acestora numai daca sunt ndeplinite condi iile de protective mpotriva zgomotului.

27

BIBLIOGRAFIE y GH Fr il , Mariana Fr il , S. Samoil , Editura didactic i pedagogic , R.A. Automobile;cunoa tere, ntre inere si reparare ; y Documenta ie reprezentanta Opel; y Internet, totul despre automobile; y Manual de repara ii si ntre inere auto, Opel Astra;

28