GURGU IOAN GR.

233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

PANCREASUL
Pancreas-ul este un organ din aparatul digestiv i endocrin care ndeplinete dou funcii majore: exocrin ( produce sucul pancreatic care conine enzime digestive) i endocrin ( produce muli hormoni importani,incluznd i insulina). [4, 10] Pancreasul are o pozitie transversala in partea superioara a abdomenului: unul din capete se afla in potcoava duodenului, iar celalalt atinge suprarenala si splina. [3] Este o gland situat sub stomac, de form alungit, cu o greutate de circa 70 g. Are att o secreie extern (exocrin) necesar digestiei, ct i o secreie intern (endocrin) necesare n reglajul glicemiei. Secreia extern numit i suc pancreatic, se vars n intestinul subire. Aciunea lui influeneaz n special substanele adipoase. Este bogat n enzime: amilaza (care transform glucidele n glucoz), maltaza (maltoza, n glucoz), tripsina (care scoate aminoacizii pe rnd din protide i peptide), lipaza (grsimile cu acizi grai i glicerina), carbonai i bicarbonai de Na, care dau alcalinitatea sucului pancreatic. Secreia intern este insulina, care regleaz cantitatea de zahr din snge, reinnd surplusul de glucoz sub form de glicogen, la nivelul ficatului. Lipsa insulinei duce la o boal foarte grav, numit diabet zaharat. Pancreasul secret enzime vitale pentru organism. n caz c se consum multe alimente prelucrate industrial, se solicit dirijarea unui numr mare de enzime n stomac i intestin. n felul acesta, este compromis imunitatea, prin scderea aportului enzimatic al funciilor imunitare. Enzimele au multiple roluri: de rupere a alimentelor n buci mai mici; determin lanul reaciilor chimice care duc la nutrieni; sinteza unor substane; determin aglomerarea de atomi n molecule etc. [4]

PANCREASUL EXOCRIN
Notiuni de morfofiziologie Desfasurarea normala a digestiei in intestinul subtirepre supune prezenta obligatorie intraluminala a secretiei pancreasului exocrin. De altfel acesta, impreuna cu duodenul, formeaza ceea ce unii numesc blocul duodenopancreatic, inclus intr-o constelatie compusa, pe de o parte, din stomac sip e de alta parte, din pancreasul exocrine si caile biliare extrahepatice; unitatea acestei constelatii este embriologica, functionala si fiziopatologica. Morfo-functional, pancreasul este format din acini glandulari de tip seros, asemamantop celor salivari care secreta proenzimele si enzimele sucului pancreatic.

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

Sucul pancreatic are o densitate de 1020 - 1030, pH = 8.0 - 8.3 si se prezinta sub forma unui lichid incolor, vascos, limpede, uneori coagulabil, ce contine apa, substante anorganice si organice. Substante anorganice sunt anioni si cationii. Apa difuzeaza pe baza gradientelor osmotice, create de transformarile ionice. Bicarbonatii provin din metabolismul H2CO3 sau din sange; alcaloza metabolica sau respiratorie scade nivelul acesta. Bicarbonatii sunt excretati in suc mai ales de cellule ductale. Constituienti organici ai sucului pancreatic sunt reprezentati de mucoproteine si de urmatoarele grupe de enzime secretate de acizii glandulari: enzime amilolitice care, ca si cea din saliva, scindeaza legaturile 1-4 glicozitice din amidon si glicogen; spre deosebire de ptialina, amilaza pancreatica scindeaza si amidonul nefiert; Enzime endopeptidaze: tripsina, chimotripsina si elastaza. Nici tripsina si nici chimotripsina nu actioneaza asupra tesutului pancreatic datorita unor inhibitori specifici ai actiunii lor. Enzime enzopeptidaze: carboxipeptidaze si leucinaminopeptidaze. Enzime lipolitice reprezentate de: lipaza, fosfolipaza si colesterolesteraza. In rezumat, sucul pancreatic este un asmestec format din: Secretia canaliculara ductala de consistenta si aspect chilos, ce contine 98,7% apa si o concentratie mare de Na+, Secretia acinara de proenzime, ulterior activate, si enzime active, care intervin in digestia lipidelor, proteinelor si hidrocarbonatelor. Controlul secretiei pancreatice este neuro-umoral. Stimulii, care, pe cale vagala, declanseaza secretia reflex neconditionata a pancreasului exocrin, provin de la nivelul mucoasei bucale si a altor zone receptoare. Simpaticul pare a nu avea actiune excitosecretoare. Pe aceleasi cai vegetative sunt transmisi si stimulii dolorigeni: durerea pancreatica este intensa, persistenta si remitenta. Ea se incadreaza in sindromul pancreatic-solar. Controlul hormonal de reglare a secretiei pancreatice are la baza secretina si colecistokinina secretate de celulele endocrine duodenale ca urmare a stimularii lor de catre alimente. Secretina declanseaza secretia unui suc pancreatic sarac in enzime si bogat in bicarbonat de sodiu. Functia exocrina a pancreasului. In digestie, sucul pancreatic indeplineste functii importante: Neutralizeaza aciditatea chimului gastric, realizand conditii optime de actiune a enzimelor pancreatice si intestinale; Continua digestia lipidelor, glucidelor si proteidelor, prin echipamentul sau enzimatic complex; Este implicat in mentinerea homeostaziei generale hidroelectrolitice si acidobazice prin cantitatea de apa si substante minerale pa care le contine.

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

De remarcat capacitateade adaptare a compozitiei sucului pancreatic la continutul duodenului, prin predominenta, dupa necesitati, a valentelor alcaline sau enzimatice. [1] Fiziopatologia secretiei pancreatice Activitatea complexa a sucului pancreatic, ca efector final al procesului de digestie ce confera alimentelor posibilitatea de a fi absorbite, se datoreste compozitiei specifice si proprietatilor acestui suc. Secretia pancreatica este elaborata intermitent, stimulata de alimentatie, si atinge circa 1000 ml/24; controlul fiziologic al mecanismului de secretie are loc in 3 faze si include mecanisme nervoase si umorale. Faza cefalica este un mecanism reflex mediat de vag; faza gastica umorala este mediate de gastrina; faza intestinala de asemenea umorala este mediata de hormonii eliberati de mucoasa duodenala. Tulburarile activitatii pancreatica au la baza fie un proces de hipersecretie, care realizeaza o drama abdominala prin autodigestie pancreatica, fie o hipersecretie cu consecinte asupra digestiei si absorbtiei intestinale. 1. Sindromul hipersecretant pancreatic constituie o entitate patologica de mare importanta care realizeaza pancreatita acuta. Etiopatogenia sa este complexa, procesul instalandu-se prin participarea mai multor factori, care se intrica, succed si intretin: staza duodenala cu hipertensiune consecutive; activarea tripsinogenului prin enterokinaza si saruri biliare; refluxul sucului pancreatic in pancreas si activarea, prin tripsina, a celorlalti fermenti; trecerea enzimelor active in sange si toxemia enzimatica consecutiva; tulburari vasomotorii grave ca urmare a elaborarii unor substante vasodilatoare; necroza pancreasului. Suferintele sunt determinate de edemul si necroza pancretica, toxemia enzimatica, pierderile lichediene prin exudatie intestinala si varsaturi, vasodilatatia paralitica si tulburarile ionice. 2. Hiposecretia pancreatica este o conditie patologica ce se traduce prin maldigestie si malabsorbtie consecutive si apare de regula in pancreatitele cornice. Efectele sunt vizibile prin examinarea materilor fecale unde se gasesc numeroase resturi nedigerate de carne, amidon, si grasimi. Aceste resturi constituie substratul proliferarii florei bacteriene colice care determina fenomenele dispeptice insotitoare insuficientei pancreatice. [2]

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

BOLILE PANCREASULUI
Cnd pancreasul este bolnav, acesta devine ca o bomb atomic pentru organism. Splina i dubleaz volumul i doare. La ecografie nu se observ c pancreasul este bolnav. Tumoarea la pancreas este foarte periculoas deoarece nu prea se vindec. Bolile pancreasului sunt: Pancreatitele acute cu dureri n epigastru, cu umflarea abdomenului (abdomen acut) datorit inflamaiei cilor biliare sau alcoolismului. Dac se blocheaz motricea intestinal, e necesar operaia. Pancreatitele hemoragice, aprute la persoane obeze n urma unui prnz abundent (pot duce la moarte) sau care apar n urma bolilor infecioase (oreion). Pancreatita cronic este provocat de o obstrucie parial a canalului Wirsung (calculi, sarcoame), cu fecale albe i grsoase, cu resturi nedigerate de carne, cu diaree etc. Tumori pancreatice: cancer, sifilis, TBC etc. Diabetul zaharat caracterizat prin nepuinta organismului de a utiliza zahrul (glucidele), ceea ce duce la creterea zahrului din snge, care este eliminat prin urin (glicozurie). Rolul principal n metabolismul (ntrebuinarea) glucidelor l are hormonul pancreasului numit insulin. [4] Inflamaia pancreasului, sau pancreatita, este probabil cea mai comun boal a acestui organ. Disfuncia se poate rezuma la un singur sau mai multe episoade repetate sau poate deveni o boal cronic. Sunt muli factori asociai pancreatitei, printre care rni directe, anumite droguri, infecii virale, boli ereditare i deranjamente congenitale ale unui sistem. Etiologia i diagnosticarea bolilor Dei cauza imediat a pancreatitei acute nu este ntotdeauna clar, pare s implice unul sau mai muli dintre urmtorii factori: presiune crescut ntr-un canal datorat unei obstrucii pariale, pietre la bil sau edeme; afeciuni ale canalelor din organe care permit scparea enzimelor digestive activate n substana pancreasului i n esuturile nconjurtoare. Suprastimularea mecanismului secretor de producie a enzimelor n celul poate duce la energizarea sistemelor de enzime intracelulare, rezultnd n conversia proenzimelor n forme active care ncep s digere organite celulare. Glanda ncepe astfel s se autodistrug. Stricciuni similare se pot produce n alte organe ale corpului cum ar fi plmnii, rinichii i vasele de snge care primesc aceste enzime activate prin sistemul celular. Nu este clar cum proenzima tripsinogen este transformat n tripsin n celula afectat. Dar este cunoscut faptul c activarea altor proenzime ncepe din aceast conversie. Gradul de distrugere al celulei pare s depind de puterea factorilor cauzativi. Dureri puternice localizate, abdominale i de spate, datorate scurgerii de enzime, distrugerea esutului i iritarea nervilor este cel mai des simptom de pancreatit acut. n cazuri grave poate aprea stopul respirator, ocul sau chiar moartea. Gravitatea simptomelor depinde n general de ct de afectat este pancreasul;

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

rata de mortalitate este de aproape 50% n cazurile de pancreatit grav, dar este mai mic de 5% n cazuri mai puin grave. Diagnosticul este confirmat de detecia unui nivel ridicat de enzime pancreatice n snge i dac funcia celulei este perturbat de procesul inflamator, de niveluri ridicate ale glucozei sanguine. Scanrile ultratomografice ale abdomenului superior au artat un pacreas mrit i infectat. Dureri puternice, de multe ori urmate de febr, sugereaz prezena unui pseudochist sau abces provocat de focare de infecie n pancreas. [4]

1.

Pancreatita canina

Animale afectate: caini si pisici. Catelele care sunt la jumatatea varstei si cele care au trecut de acesta varsta sunt mult mai predispuse la aceasta afectiune decat celelalte categorii de caini. Rasele de caini cu o incidenta crescuta aparitiei acestei boli sunt pudelii, cockerii spaniel si schnauzerii pitici. Pancreatita este mult mai dificil de diagnosticat la pisici decat la catei. [8, 5] Date generale: Pancreatita canina este o boala care poate pune in pericol viata animalului dumneavoastra. Pancreasul este o glanda care functioneaza in procesul endocrin producand insulina cat si in procesul digestiv prin producerea de enzime care ajuta la digerarea hranei. Din pacate, in cazul in care aceste enzime sunt activate in interiorul glandei, pancreasul incepe sa-si digere propriile tesuturi glandulare, producand inflamatii sau pancreatita. Simptomele tipice includ stari de voma, pierderea apetitului si dureri abdominale dar uneori acestea pot fi mascate sau vagi. Severitatea bolii si raspunsul la tratament variaza de la caz la caz. Animalele bolnave grav pot muri fie din cauza complicatiilor sau datorita lipsei de raspuns la tratamentul efectuat. Diagnosticul si tratamentul au ca scop identificarea si eliminarea tuturor cauzelor provocate si a pancreatitei propriu-zise. Aceasta maladie poate fi prevenita cel mai bine prin reducerea obezitatii, printr-o dieta neexcesiv de bogata in grasimi si prin prevenirea celorlante conditii favorizante asociate pancreatitei. Semnele clinice pot varia ca manifestare la caini dar includ stari de voma, anorexie, depresie, dureri abdominale, diaree, slabiciune accentuata sau colaps, deshidratare, stare de soc si febra. Cainii pot prezenta semne de durere abdominala prin miscari continue, tremur al corpului, plansete, sarituri,vibrati ale corpului, intepenirea corpului in pozitia arcuita a spatelui, intinderea pe pamant cu partea anterioara a corpului pe sol si cea posterioara ridicata. [8] Descriere: pancreasul este o glanda in forma de V localizata intre pilor si duoden. Canalele din pancreas conduc enzimele digestive formate in interiorul sau in tubul digestiv. Pancreasul are o serie de functii inclusiv eliberarea acestor enzime digestive care ajuta la dezintegrarea hranei ingerate si la secretarea unor agenti protectori care contra-ataca acidul stomacal cand masa alimentara ajunge

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

in duoden. Autoprotectia glandei insasi fata de autodigestie produsa de propriile enzime este o alta functie la fel de importanta a pancreasului. Inflamarea pancreasului, pancreatita, este cauzata de dereglarea glandei care nu mai poate sa previna activarea enzimelor digestive in momentul in care acestea sunt inca in interiorul ei. Pancreatita poate fi acuta, fara efecte pe termen lung sau cronica, implicand o anormalitate permanenta a glandei. Cazurile de pancreatita cronica implica de obicei crize periodice de imbolnavire acuta. Unele din cauzele aparitiei pancreatitei includ obezitatea, nivelul ridicat de lipide (grasimi) din sange, ingerarea de hrana foarte grasa, alte boli si steroizii. Numeroase cazuri de pancreatita apar dupa petreceri cand cainilor li-se administreaza deseori carne sau bucati grase. In alte cazuri insa nu se pot stabili cauzele aparitiei acestei boli. Simptomele asociate cu pancreatita pot fi neclare si disimulate sau foarte evidente si severe. Unii caini isi pot reveni complet dupa un tratament medical adecvat si o dieta corect stabilita dar sunt si cazuri in care se ajunge la moartea animalului datorita severitatii bolii si a efectelor secundare aparute. Evolutia pancreatitei este de regula imprevizibila putand fi de durata in timp. Complicatiile acestei boli includ apoplexie, inflamarea si acumularea de lichide in abdomen, septicemie, dereglari respiratorii, aritmii cardiace, insuficienta hepatica si renala, coagulare si sangerare anormala. Pancreatita recesiva, abcesele pancreatice, diabetul zaharat si insuficienta secretiei enzimei pancreatice pot fi cauzate de asemenea de pancreatita cronica. Prezenta uneia sau mai multor probleme din cele mai sus metionate agraveaza sansele de insanatosire. Diagnostic: Un diagnostic prezumtiv al bolii se poate face bazandu-ne pa istoricul cainelui si examinarii clinice a acestuia. Testele care pot confirma prezenta bolii sunt destul de complexe si includ teste complete de sange, inclusiv cele imunologice, radiografii, examene ecografice, biopsii. [8, 5] Pronostic:pancreatita poate fi o boala tratata pe viata. Cainii cu cazuri usoare ale bolii au de regula un pronostic usor si se insanatosesc dupa un tratament adecvat. Pentru cazurile de boala grava, cu boli concurente sau complicatii secundare prognosticul este prost spre precaut. Transmiterea sau cauza aparitiei bolii: cauzele cunoscute includ obezitatea sau hiperlipidemia, traume, scaderea fluxului sangvin spre pancreas, toxine, medicamentele, insuficienta renala cronica, agenti infectiosi, obstructionarea canalului pancreatic si neoplazia. Poate aparea si fara o cauza anume insa o analiza veterinara este singura care o poate diagnostica. Tratament: cele mai mult cazuri necesita spitalizarea animalului bolnav pentru a perioada de minim 3-4 zile, uneori mai lunga. Sunt cateva obiective care

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

trebuiesc tratate in astfel de cazuri. In primul rand trebuie mentinut fluxul circulator al sangelui in tot corpul si mai ales la nivelul pancreasului. Prevenirea stimularii pancreasului de a secreta noi enzime este de asemenea esentiala in timpul tratamentului.Efecte suplimentare pot fi luate in calcul precum indepartarea enzimelor activate din sange, administrarea si inlaturarea durerilor abdominale si tratamentul complicatiilor acute sau cronice ale bolii. Administrarea intravenoasa de fluide se utilizeaza la nevoie. Medicul veterinar va incerca sa permita odihna pancreasului prin neadministrarea de hrana, apa sau medicamente pe cale orala pentru 3 sau mai multe zile. Folosirea medicatiei pentru a reduce starile de voma si a controla durerea se bazeaza adesea pe folosirea de antibiotice, uneori acestea fiind extrem de necesare. In cazul in care cainele nu a raspuns la tratamentul medicamentuos poate fi necesara interventia chirurgicala insa in aceasta bola animalul este considerat a fi un mare risc fata de anestezice si complicatiile chirurcicale ce pot decurge, insa, fara operatie sansele de recuperare sunt cu mult mai scazute. Cazurile in care se recurge la operatie includ obstructionarea canalelor deferente ale bilei si pancreassului, inflamarea severa a pancreasului si a cavitatii abdominale sau abcese pancreatice. Prevenire: cainii obezi vor fi pusi la o cura de slabire printr-o dieta adecvata prin excluderea grasimilor din hrana si a medicamentatiei. Examinarile periodice ale medicului veterinar sunt utile in cazul detectarii timpurii si tratarea celorlalte boli ce pot provoca predispozitie la boala si care pot preveni aparitia pancreatitelor secundare. [8, 5]

2.

Pancreatita cronica

Ce este pancreatita cronica? Pancreatita cronica este o afectiune inflamatorie persistenta a pancreasului, caracterizata prin fibroza (cicatrizarea) si modificarea tesutului glandular a pancreasului, ceea ce duce la deficiente de secretie a enzimelor digestive si a hormonilor. Acestea fac ca pacientii cu pancreatita cronica sa sufere de perturbari in digestia alimentelor, malabsorbtie si diabet. [6, 9, 10, 11] Cat de frecventa este? Nu este o afectiune frecventa, totusi, in ultimii 20 de ani, s-a observat o crestere usoara a numarului cazurilor de pancreatita cronica, mai ales in tarile unde consumul de alcool este mare. In Europa de Vest, incidenta pancreatitei cronice este intre 4 si 10-12 cazuri la 10.000 locuitori/an. [6, 9]

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

Care este cauza pancreatitei cronice? Cea mai frecventa cauza de pancreatita cronica este calcifierea, cel mai frecvent cauzata de consumul de alcool. Este impresionant ca alcoolul este implicat in 70-90% dintre calcifierile cronice pancreatice. Dar alcoolul nu este implicat ca factor independent in determinarea pancreatitei cronice; consumul excesiv de alcool este deseori asociat cu consumul simultan de mese bogate in proteine si grasimi. Fumatul creste de asemenea riscul de pancreatita cronica. Cauze mai putin frecvente ale calcificarilor pancreatice: hiperparatiroidism, predispozitia genetica, malnutritia pe termen lung, fiind probabil cea mai frecventa cauza a asa numitelor pancreatite cronice tropicale, observate in India si tarile din Africa. Al doilea grup de pancreatite cronice este constituit de formele mai putin comune ale acestei afectiuni, numite pancreatite obstructive. Pancreatita obstructiva poate avea multe cauze: unele tipuri de cancer pancreatic, tumori benigne ale ductului pancreatic, ingustarea orificiului de varsare a ductului pancreatic in duoden, cicatrizarea ductului biliar dupa pancreatite acute si compresia externa ca si leziunile determinate de traume. [6, 9] Care sunt simptomele pancreatitei cronice? Simptomele precoce ale pancreatitei cronice sunt: durerile abdominale, perioade de slabire si icter. Principalul simptom al pancreatitei cronice este durerea abdominala, aparuta brusc si care dureaza cateva ore sau zile. Este destul de intensa ca sa deturneze pacientul de la activitatile curente, de fiecare zi. Consumul excesiv de alcool, ca si mesele bogate in grasimi, pot provoca durerea. Un alt semn precoce al pancreatitei cronice este prezenta unor perioade de ingalbenire a tegumentelor (icter), aparute dupa criza de durere. Simptomele pancreatitei cronice care apar mai tarziu sunt semne ale insuficientei pancreatice: malabsorbtie caracterizata prin diaree uleioasa, scadere in greutate progresiva si constanta si diabet. [6, 9] Cum se stabileste diagnosticul de pancreatita cronica? Istoricul si evolutia imagistica a pancreasului sunt cele mai importante pentru diagnosticarea pancreatitei cronice. Un istoric care cuprinde: consum de alcool, dureri epigastrice aparute brusc (paroxistice), perioade intermitente de pierdere in greutate si icter este caracteristic pentru aceasta afectiune (pancreatita cronica). Confirmarea diagnosticului de pancreatita cronica in primele stadii de evolutie este dificila. In confirmarea acestui diagnostic sunt importante ultrasonografia si radiografia abdominala. Pot fi necesare multe alte teste, in functie de situatie, cum ar fi: gastroscopie sau tomografie computerizata. Ele sunt necesare mai ales atunci cand trebuie facut diagnostic diferential cu alte afectiuni. [6, 9, 11]

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

Care ar putea fi complicatiile pancreatitei cronice? Calcifierea zonelor de fibroza progresiva a pancreasului poate duce la ingustarea ductelor pancreatice, sau chiar la obturarea completa a acestora, ceea ce favorizeaza aparitia chistelor de retentie. La randul lor, acestea se pot infecta si pot crea abcese. Complicatiile acestora por fi perforarea in tesuturile si organele vecine, ceea ce cauzeaza peritonite, ascita, pleurezie sau chiar - foarte rar - mediastinita (o inflamatie foarte periculoasa a zonei de centru a toracelui). Alte complicatii posibile includ: ascitele (retentia de apa in abdomen) si icter dat de ingustarea ductului biliar comun; aproximativ 10% dintre pacienti au simptome ale sangerarii gastrointestinale. Ingustarea (stenoza) duodenului este intalnita deseori si poate duce (in cazuri exceptionale) la obstructia tractului gastrointestinal. Exista si alte complicatii care pot sa apara, dar sunt mult mai rare. [6, 11] Care este tratamentul pancreatitei cronice? Tratamentul de baza al pancreatitei cronice este eliminarea cauzei afectiunii. In caz de pancreatita cronica calcifiata abstinenta de la consumul de alcool este obligatorie. S-a demonstrat ca, daca se mentine consumul de alcool, creste nu doar frecventa si intensitatea durerilor abdominale, dar si incidenta complicatiilor. Unii pacienti primesc tratamentul in clinicile sau spitalele specializate in tratarea adictiei la alcool. Diagnosticul de pancreatita obstructiva cronica este de cele mai multe ori o indicatie pentru tratament chirurgical. Tratamentul conservativ al pancreatitei cronice consta in special in tratarea principalelor doua simptome: durerea si insuficienta pancreatica. Este necesara stabilirea unei diete adecvate pentru ca, de obicei, apar mai multe perturbari metabolice la pacientii cu pancreatita cronica. Ele sunt determinate de digestia si absorbtia deficitara la nivelul tractului gastrointestinal, ca si de ingestia deficitara (cantitativ sau calitativ) de alimente, ceea ce duce inevitabil la malnutritie. Dieta trebuie sa fie hipercalorica, pentru a preveni scaderea masei corporale. Datorita scaderii abilitatii de a digera si de a absorbi, ratia alimentara zilnica trebuie fractionata in 5-6 mese/zi. Cantitatea de grasimi din alimente trebuie sa nu depaseasca 60-80 g/zi. Aceasta pentru ca mesele abundente, in special cele bogate in lipide, pot creste durerea. Daca este diagnosticat si un diabet, trebuie recomandata o dieta specifica diabeticilor, impreuna cu un tratament farmacologic. Una dintre trasaturile tipice ale pancreatitei cronice este durerea acuta, sub forma de atacuri aparute brusc. Durerea poate sa fie determinata de multe cauze. Cea mai frecventa cauza a durerii din pancreatita cronica este cresterea

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

presiunii in ductele pancreatice, datorita ingustarii lor si datorita prezentei in lumen a calculilor, care impiedica circulatia sucului pancreatic. Durerea poate deasemenea sa apara datorita unei complicatii a pancreatitei cronice. In functie de cauza care o determina, exista diferite metode de tratament, cum ar fi dieta, preparatele de substitutie enzimatica pancreatica, antialgice, tratament chirurgical si altele. Daca simptomele sindromulului de malabsobtie devin manifeste clinic, prima masura trebuie sa fie reducerea ingestiei de grasimi, pana la un maxim de 60g pe zi, ca si administrarea de vitamine liposolubile (A, D, E, K), vitamine din grupul B si folati. Daca aceste masuri nu duc la normalizarea miscarilor abdominale si a greutatii corporale si/sau continutul de grasimi eliminat in scaun depaseste 15 g/zi, pacientii ar trebui sa primeasca medicamente care contin enzime pancreatice. In cazuri rare de insuficienta pancreatica exocrina severa, pentru a echilibra lipidele pe care pacientul le pierde prin maldigestie, este necesar sa se administreze trigliceride cu lant mediu (MCT - medium chain triglycerides). Incercarile de imbunatatire a tratamentului pancreatitei cronice din ultimii ani sunt reprezentate de compusii antioxidanti (vitamina C, E, selenium, caroten). [6] Pronostic In lipsa unui tratament adecvat, speranta de viata a pacientilor cu pancreatita cronica este mai scazuta fata de medie (cu ceva mai mult de 10 ani). Principala cauza de mortalitate nu este boala in sine sau complicatiile acesteia, ci cancerul sistemului respirator (pulmonar, de laringe), tuberculoza, bolile cardiovasculare. In medie doar 50% dintre pacientii diagnosticati cu pancreatita cronica supravietuiesc 20 de ani dupa aparitia simptomelor. Pronosticul este mai bun pentru pacientii care opresc consumul de alcool. [6]

3.

Pancreatita acuta

Definitie Pancreatita acuta este o urgenta medico-chirurgicala, ce se caracterizeaza prin inflamatia acuta a pancreasului, prin activare enzimatica n cascada ca un raspuns monomorf la numeroase cauze si care determina revarsarea de enzime pancreaticc activate n tesutul pancreatic, n zonele vecine si, de asemenea, n circulatia sistemica, ducnd uneori la autoliza fermentativa si necroza tesutului pancreatic. [4, 7, 10] Se disting urmatoarele forme de pancreatita acuta: - pancreatita edematoasa; - pancreatita hemoragica; - pancreatita necrotizanta localizata sau difuza.

10

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

Pancreatita acuta este o suferinta digestiva dramatica, care poate duce la decesul bolnavilor in 20% din cazuri. Frecventa medie pe glob este de 60-2.000 de cazuri la un milion de locuitori, fiind mult mai ridicata la bolnavii de SIDA (peste 40.000 de cazuri la un milion). In Romania, frecventa este mica (77 de cazuri la un milion de locuitori), dar mortalitatea este destul de ridicata, cu pondere maxima in jurul varstei de 35 de ani la barbati si 55 de ani la femei. Forma acuta a bolii poate fi catarala (pancreas infectios Klippel), care apare in cursul bolilor infectioase sau hemoragica, o afectiune grava, cu declansare brusca, dureri violente epigastrice, supraombilicale, varsaturi, transpiratii reci, scaderea tensiunii arteriale si a pulsului, hiperglicemie, agitatie, nas subtiat si ochi incercanati. Boala evolueaza rapid pana la stare de colaps si se termina letal in 2-3 zile. Factorii favorizanti ai pancreatitei acute sunt litiaza biliara (mai ales la femei), alcoolismul (peste 100 ml zilnic pe perioade lungi), intoxicatii cu insecticide organo-fosforice, infectii cu unele bacterii si ascaroizi, lupus erimatos, excesul unor medicamente (nitrofurantoina, furosemid, paracetamol, salicilati, tetraciclina, eritromicina). Mai influenteaza negativ traumatismele abdominale si interventiile chirurgicale ratate. La analize se constata cresterea grasimilor si a leucocitelor din sange (circa 15.000-20.000/mm. c.). [10, 7] Semne si simptome - debut brutal. - simptomul major - durere abdominala ce se amplifica progresiv, atingnd intensitatea maxima n 30 minute pna la 6 ore. Este violenta, constanta cu localizare n epigastriu si regiunea periombilicala, se manifesta specific - n centura", iradiaza n spate, precordial si n abdomenul inferior. Se exacerbeaza n decubit dorsal si se amelioreaza n genuflectie toracica. Durerea impune bolnavul sa-si schimbe mereu pozitia n pat. Din cauza ca respiratia profunda agraveaza durerea, bolnavul respira superficial. - greata, varsaturi alimentare sau biliare. - distensie abdominala. - temperatura usor crescuta - 37,7, atinge 38,3C n formele necrotizante. - tegumente palide sau icterice. - tahicardie, tensiune arteriala normala sau scazuta. - agitatie cu evolutie spre apatic. - adinamie, obnubilare (encefalopatie pancreatica). - icter de tip obstructiv la 10 - 20% din pacienti cauzat de edemul capului pancreatic si compresia coledocului intrahepatic. - abdomen dureros la palpare, ncordat, balonat, semnele Voscresenschi, Meio-Robson, Razdolschi-pozitive semnele Grey-Turner (coloratie albastrie rosiatica sau verde - bruna pe flancuri, mai ales pe stnga), Cullen (traduce hemoperitoneul si consta n coloratie slab albastrie n jurul ombilicului) sunt pozitive mai ales n forma necrotizanta.

11

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

- pot aparea noduli cutanati eritematosi, asemanatori cu cei din edemul nodos, apar rar (l %), se datoresc necrozei grase subcutanate, au n diametru peste 2 cm, se localizeaza pe picioare si sunt durerosi. - uneori se poate constitui o pericardita prin necroza grasa de vecinatate. - manifestari pleuropulmonare (la 10 - 20% din cazuri): excursii diafragmatice limitate mai pronuntat pe stnga, pneumonita, pleurezie serofibrinoasa (rareori sanguinolenta) pancreatica mai frecvent pe stnga, uneori bilaterala. - semne de peritonita se ntlnesc n forma necrotizanta (vezi abdomen acut chirurgical"). [7] Cauze - afectiuni biliare obstructive: litiaza biliara, coiedocolitiaza, stenoza papilei Pateri. - abuz de alcool (consum de ctanol). - factori mecanici: traumatisme epigastrice, interventii chirurgicale abdominale (pe zona papilocoledociana, dupa splenectomie, dupa catetenizare endoscopica a canalului Wirsung). - boli digestive preexistente ale stomacului si duodenului (ulcer pieptic gastric penetrant, diverticul parapapilar, diskinezie si staza duodenala (parazitare) sau a pancreasului (litiaza biliara, pancreatita cronica, tumori). - infectii virale (hepatita virala A,B,C, oreion, Cocxackie, Ebstein Bar, HIV etc), infectii bacteriene: n pneumonia cu micoplasma, Campylobacter jejun, tuberculoza, paraziteze abdominale (ascaris, clonorchiaza, infectii) si generale (septicemii). - afectiuni vasculare ischemiante, aterosclcroza, embolizari ateromatoase, poliarterita nodoasa, ischemie pancreatica n hipotensiunea arteriala si n chirurgia cardiaca etc. - remedii medicamentoase: estrogeni, contraceptive orale, tiazide, furosemid, azatioprina, cortizon, metronidazol, sulfanilamide, tetraciclina. - boli endocrine si metabolice (hiperparatireoidism, obezitate, porfirie acuta, hipertrigliceridemie, hopercalciemie, insuficienta renala decompensata, deficit de apolipoproteina CII, sindromul Sihan la gravide) etc. - graviditatea si puerperiul. - factori imunologici: reactii alergice, rejetul grefei, boli imune asociate (lupus eritematos sistemic). - cauza necunoscuta. [7, 4] Diagnosticul - de PA se stabileste atunci cnd durerea abdominala acuta este intensa si constanta cu localizare n epigastriu, se asociaza cu hiperamilazemie si este sustinuta de greata si varsaturi, febra, tahicardie, leucocitoza etc. Diagnosticul se confirma prin cresterea amilazei serice de cel putin 3 ori, nsa el nu poate fi negat si n prezenta unei amilazemii normale.

12

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

Diagnostic diferential - colecistita acuta, colica biliara si renala, ulcerul perforant, pneumonia bazala, infarctul miocardic forma abdominala, anevrismul disecant de aorta, coma diabetica, colagenoza cu vasculite. Regim - primele zile strict la pat. Dieta - n primele 2 zile alimentatia este parenterala. n ziua a 2 - 4-a se reia dieta orala cu lichide limpezi bogate n glucide si fara proteine, iar dupa ziua a 5 7-a se reia dieta obisnuita, evitnd prnzurile bogate. [7]

4.

Fibroza chistica a pancreasului

Fibroza chistica este mostenita, dar nu se manifesta decat daca ambii membri ai unei perechi de cromozoni omologi poarta boala. Principala anormalitate functionala la aceste persoane pare sa fie elaborarea de catre glandele mucoase a secretii cu concentratii mari de proteine si calciu. Acest dezechilibru duce la cresterea vascozitatii secretiilor si la precipitarea mucusului si a constituientilor organici din canalele pancreatice. Procesul de infundare din pancreas duce la o inevitabila distrugerea a tesuturilor. Un proces similar din sistemul hepatic biliar produce focare de proliferare a infectiior biliare, o forma de ciroza. La acesta boala tratamentul consta in inlocuirea pe cale orala a enzimelor pancreatice. [9]

5. Cancerul Inbolnavirea pancreasului apare in principal de la sistemul de canale. Frecventa cancerului pancreasului a cresut ( mai mult la barbati decat la femei ) si a depasit rata cancerului stomacal. Nu au fost identificati anume factori de risc cu toate ca s-a sugerat ca cancerul pancreatic apare mai mult printre diabetici si la persoanele cu pancreatita cronica. Dureri abdominale, deseori radiind spre spate si scaderea greutatii sunt cele mai fregvente simptome ale cancerului pancreatic. Diagnosticul este dat in cele mai multe cazuri de tomografia computerizata, de multe ori diagnostic intarit de biopsie. Nu exista tratament eficient si mai mult de 90%din pacienti mor in primul an de la diagnostic. Daca masa tumoroasa este localizata si nu a invadat vasele de sange si nervii care inconjoara pancreasul, poate fi scoasa prin operatie. Radiatiile si chimoterapia s-au aratat promitatori ca agenti terapeutici daca terapia incepe prompt in cursul bolii si e continuata pentru perioade lungi. [9, 4]

13

GURGU IOAN GR. 233 B MEDICINA VETERINARA --- FIZIOPATOLOGIE

BIBLIOGRAFIE
1. DAN PERETIANU, MARCEL SARAGEA Tratat de fiziopatologie, vol. III, editura Academiei Romane, 1994. 2. Prof. Dr. doc. Romel Barbu Fiziopatologie, editia -2-a, pag. 365366, editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1980.
3. http://www.terapii-

naturiste.com/terapii_naturiste/reflexoterapia/reflexoterapie/pancreasu l.htm
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreas 5. http://www.animalutze.com/articole/pancreatite-caini.php 6. http://www.solvay-

pharma.ro/patients/diseases/gastro/pancreatita_cronica.php
7. http://www.sanatatea.com/bolis.php?topic=bolis&page=079 8. http://www.zooland.ro/Pancreatita_canina-3623.html 9. http://www.e-scoala.ro/biologie/pancreas.html 10. http://www.gastroenterologia.ro/Fisiere/Pacienti/informatii-despre-

pancreatite.htm

14