Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pedagogii Comparate CURS PDF
Pedagogii Comparate CURS PDF
Curs
Coninutul disciplinei
1. Obiectul si etapele si metodele pedagogiei comparate: 1.1 Etapele: 1.1.1.Etapa prestiintifica;1.1. 2.Etapa de constientizare; 1.1.3 Etapa invatamantului in strainatate; 1.1.4.Etapa sistematica; 1.1. 5.Organismele internationale; 1.1.6. Etapa actuala a p.c.; 1.2.Metodele p.c. - metoda juxtapunerii; - metoda explicatiei; - metoda descrierii; - metoda anchetelor; - metodele socio-istorice si geografice; - metoda problem-approach; - metoda clasificarii
Coninutul disciplinei
- continuare-
3.Perspective ale abordarii metodologice in pedagogia comparata (sinteza): - metodologia centrata pe statistica (Marc Antoine Julien de Paris); - teoria transplantului cultural(V.Cousin,Friedrich W.Thiersch,H.Mann,K.D.Usinski,G.Costa-Floru ; - teoria principiului explicativ (Matthew Arnold); - teoria factorilor determinanti(M.Ernest Sadler) si a factorilor endogeni(Friedrich Schneider); - teoria istorica(Issac L.Kandel); - teorii sociologice( sociologismul structural-Nicholas Hans; -- reproductia culturala-P.Bourdieu,;;Passeron) - teoria comparatiei pure ( Franz Hilker); - teoria curentelor educative ( Pedro Rossello ) ; -geografia educatiei( M.Debesse )
Coninutul disciplinei
- continuare-
- dimensiunea empirica a metodei comparative (Z.E.Bereday ) - teoria comprehensiva a cercetarii comparative ( S. Stoian ) - problem-solvingul-metoda a reformelor educationale ( Brian Holmes) 4. Dimensiunea stiintifica a metodei comparate: rapoartele de evaluare( Model de raport anual de evaluare intern a calitii); 5. Institutionalizarea metodologiei comparative.Agentii nationale si internationale de evaluare institutionala(ARACIP , ARACIS) 6. Educaia i nvmntul in faa provocrilor lumii contemporane(globalizarea,informatizarea,diversificarea etc.)
Obiectivele disciplinei Formarea competentelor de analiza ,de interpretare si evaluare comparativ a componentelor procesului de nvmnt,precum i ale sistemelor de nvmnt din rile UE. Dezvoltarea capacitii de cercetare prin metoda comparativ a indicatorilor internaionali i naionali referitori la evaluarea calitii sistemelor de nvmnt.nsuirea unor tehnici de reflecie privind impactul provocrilor lumii contemporane asupra sistemelor de nvmnt i a beneficiarilor acestora Utilizarea instrumentelor de evaluare si analiza a unitatilor scolare. Elaborarea de rapoarte de evaluare a unitatilor scolare ( conform anexelor 1, 2, 3)
Bibliografie
Brsnescu tefan ,1987,Unitatea pedagogiei ca tiin, Bucureti EDP Cuco Constantin,2002, Istoria doctrinelor pedagogice, Iai., Editura Polirom Garcia Garrido,2001, Fundamente ale educaiei comparate, Bucureti,EDP Dogan Mattei,Robert Phare,traducere,1997 Noile tiine sociale, ediia aIIa,Editura Alternative Mihailescu,I.,1997 Sisteme de nvmnt superior n Europa Central i de Est, Ed.Alternative Miroiu A coordonator,1998, nvmntul romnesc azi, Iai, Editura Polirom Pun.E,1999, Scoala abordare sociopedagogic, Iai,Ed.Polirom Pun E,Potolea D,coordonatorim2002, Pedagogie,fundamentri teoretici i demersuri aplicative, Iai,Editura Polirom
Bibliografie - continuare
Stoian S.,1970, Metodologia comparativa in educatie si invatamant, Bucuresti,EDP Stanciu.I.Gh.,1997, Scoala si doctrinele pedagogici in secolul XX, Bucuresti,EDP *** Perspective,Revist trimestrial de educaie (traducere) ,colecia revistei( ultimii zece ani), ***Revista de pedagogie, colectia revistei (1990-2000) ***Caiete de pedagogie moderna, nr.2/ 1970, Pedagogia comparata ***H.G.nr 21 din 2007 privind Standardele de autorizare si de acreditare a unitatilor din inv, preuniversitar ***H.G.nr 22, din 2007 privind Metodologia ARACIP ***UNESCO Publishing, Education for All by 2015, Monitoring report, Oxford University Press, 2007 ***UNESCO Publishing, Strong fundations, Monitoring report, Oxford University Press, 2007
3. Etapa invatamantului in strainatate- sec XIX:- dezvoltarea inv. public si inflorirea nationalismelor Principalele contributii: a) germane: Niemeyer A.H. 1824 Obs.de calatorie prin Germania si in strainatate; Fischer, 1827 experientele educative engleze; Thiersch F.W.,1938 experientele germane, olandeze, franceze, belgiene); b) franceze: V.Cousin, 1832 Raport privind starea inv. Secundar in Prusia ( a stat la baza Legii Guizot din 1833);Rendu 1841, 1844; Levasseur 1892 si 1897 date statistice privind educatia primara in mai multe tari europene; c) britanice : J. Kay Conditia sociala si invatatura poporului in Anglia si in Europa, 1850;M. Arnold(lucrari in 1861, 1864, 1868) lucrari despre invat. din Anglia si Franta, dar mai ales cautarea ynui principiu explicativ; d) nord-americane Horace Mann( 1844),W.T.Harris, Rapoarte anuale in calitate de comisar pt. educatie; e) romanesti- C.Dimitrescu-Iasi, 1891( Un pedagog spaniol ),subliniaza importanta finalitatilor p.c.
4.Etapa sistematica( inceputul sec XX):- primul curs de p.c. intr-o universitate (Columbia, 1963 - Bereday); M.Sadler- trei rapoarte asupra inv. din Germania, Franta si S.U.A., elaboreaza teoria factorilor determinanti ( comentariu de text); Issac Kandel, 1930- Eseuri de p.c.,1933- P.C, 1954 Noua era in educ.Studiu comparativ, promoveaza cerc. comparativa interdisc. Si fundam. o teorie istorica a p.c.; Nicholas Hans, 1949 P.C.Studiul factorilor educ. si al traditiei, fundamenteaza trei categorii de factori care determina sist educative:1- f. naturali; 2- f. religiosi; 3- f. laici; adept al sociologismului structural; Franz Hilker( teoria comparatiei pure = 4 etape: 1- descrierea, 2-interpretarea, 3- juxtapunerea, 4- comparatia); membru fondator al Societatii de stiinta comparativa a educatiei din Europa;1962- P.C.;Istoria, Teoria si Practica, a elaborat teoria comparatiei pure, introduce criteriul tertium comparationis. A compara = a relationa. Relationarea se bazeaza pe conformitati, asemanatri si deosebiri; Aplicatie-analiza textp.58
Fr.Schneider, prof de p.c. la Academia din Bonn sila Univ din Munchen, fondator al Insti. pt. stiinta comparativa a educatiei(1946). A elaborat teoria privind rolul factorilor endogeni si exogeni ( a celor 10 forte formative sau dinamice) care determina teoria si practica educativa. Studiul teoriei si practicii educative trebuie facut din tripla perspectiva: 1pragmatico- culturala(f. exogeni); 2- pragmatico- personala( rolul marilor pedagogi);3 - pragmatico- ideala(f. endogeni sau imanenti) Aplicatie-analiza textp.54,55,56 Pedro Rossello a predat p.c. la Instit. J.J.Rousseau, a fost director fondator al B.I.E.( Biroul International al Educatiei),; Anuarul international al educatiei si invatamantului ( 18 vol.); - teoria curentelor educative- vizeaza metodol.identific. tendintelor din educ. prin analiza inferentelor datelor si statisticilor privind educatia si invatamantul; - cercetarea comp.se realizeaza in 4 operatii: 1- compararea monografiilor; 2-juxtapunerea monografiilor; 3- tablouri comparative; 4-compararea propriu-zisa; Aplicatie-analiza textp.60 - 61
Maurice Debesse :seful catedrei de stiinte ale educatiei la Sorbona; Pentru o geografie a educatiei (1972), Ce este educ. comp ? (1958); abordarea educatiei din perspectiva comparativismului se poate face diacronic si sincronic, prin compararea diferentelor spatiale (geografia educatiei = nomenclatura + localizarea + descrierea + explicarea faptelor pedagogice); identifica doua directii de cercetare ale geografiei educatiei : 1cartografie a faptelor educative, 2- expli- carea faptelor pedag. prin prisma ecologiei, micro- mediilor si macromediilor .
`
George Bereday, prof. de p.c. la Univ. Columbia, editor al publicatiei Revista educatiei comparate; lucrarea Metoda comparativa in educatie ( 1964); - Preia si dezvolta modelul lui Hilker, dar accentueaza aspectul empiric: 1- nivelul descriptiv ( geografia ed.)= vizite+cerc. de surse ( primare, secundare, auxiliare); 2 nivelul interpretarii = evaluarea datelor prin prisma unor factori de pordin istoric, politic, economic, social); 3 nivelul juxtapunerii = analiza provizorie a datelor pentru ale grupa in categorii comparabile; juxtapunerea este: a- tabulara/verticala si b textuala/orizontala ; 4 nivelul comparatiei propriu- zise = tratarea simultana a tuturor tarilor (verificarea ipotezei derivata din juxtapunere): comparatia e de doua tipuri : a ajustata = alternare simetrica intre domeniile luate in studiu; b ilustrativa = prezentare unor date cu caracter ilustrativ pentru fiecare tara ( se face cand tipul a nu e posibil)
Brian Holmes, prof. de p. c. la Univ din Londra. Lucrarea Problemele din educatie. Abordare comparativa ( 1965); Problem solving ul este considerata ca metoda a reformelor educationale.Analiza comp. se face in urmatoarele 8 secvente ( ca la J. Dewey , etapele gandirii reflexive): 1- problema ca atare; 2- prefigurarea solutiilor posibile; 3- reflectii asupra problemei; 4- analiza sit. contextuale; 5construirea ipotezei ( noi); 6- testarea ipotezelor prin deductii si prin compararea rezultatelor preconizate cu cele prezente; 7- concluzii; 8reexaminarea procesului ( daca e cazul). Atentie deosebita trebuie acordata urmatoarelor aspecte: a- alegerea problemei si analiza; b- formularea solutiilor posibile; c- identificarea factorilor relevanti; d- predictia, ca baza a planificarii educationale. A elaborat un cadru conceptual pentru identificarea si clasarea datelor, identificarea surselor care produc probleme si evaluarea consecintelor a inovatiilor si a deciziilor. Trei elemente structurale sunt mai importante: 1- structura normativa; 2- structura institutionala; 3- structura fizica/materiala.
5.Organismele internationale: Biroul International al Educatiei ( BIE), infiintat in 1925 la Geneva : a organizat, tot la 2 ani, Conferinta Internationala a Educatiei ( pentru ministrii ed.), iar continutul a fost publicat in Anuarul International al Educatiei . BIE a fost inclusa in UNESCO ( 1969); UNESCO, creata in 1945 si cuprinde, azi, practic toate tarile de pe glob, are inscrise in art. 1 si 2 din Constitutie atributiile in domeniul educatiei si culturii ( analiza de textp 65). Cuprinde trei entitati ( BIE, IIPE si Institutul de la Hamburg, care scoate Revista Internationala de Educatie). Aplicatie analiza ultimelor doua rapoarte UNESCO Publishing, Education for All by 2015, Monitoring report, Oxford University Press, 2007 si UNESCO Publishing, Strong fundations, Monitoring report, Oxford University Press, 2007. Vezi si anexa
6. Etapa actuala a p.c.: Asociatii cu caracter international: Consiliul Mondial al Societatilor de Educatie Comparata- a fost infiintat in 1970 si cuprinde 13 societati membre; a organizat la 3-4 ani, Congresele Mondiale de Educatie Comparata, iar documentele acestora au fost publicate;a colaborat cu UNESCO: sustine publicatia petriodica Newsletter; Societatea de Educatie Comparata in Europa, a fost creata in 1961, ca o asociatie de membri individuali, nu ca o grupare de societati nationale; organizeaza din doi in doi ani, Conferinte pe teme comparative; Agentii nationale/internationale de evaluare a calitatii invatamantului ( ARACIP; ARACIS) In mai multe tari au fost infiintate asociatii ale comparatistilor, ca de exemplu in : SUA, Anglia, Germania, Franta, Spania, Japonia etc
Curs 4: Perspective ale abordarii metodologice - sinteza 1.Perspectiva descriptiva: repere in cursurile precedente: - relatarile de calatorie; tabelele lui M.J.de Paris; teoria transplantului cultural(V.Cousin,Friedrich W.Thiersch,H.Mann, K.D.Usinski,G.Costa-Floru; geografia educatiei (M.Debesse). 2.Perspectiva explicativa: repere in cursurile precedente: - teoria principiului explicativ (Matthew Arnold); - teoria factorilor determinanti(M.Ernest Sadler) si a factorilor endogeni(Friedrich Schneider); - teoria istorica(Issac L.Kandel); - teoria comparatiei pure ( Franz Hilker);
Curs 4 : Perspective ale abordarii metodologice - sinteza continuare3. Perspectiva aplicativ - teoretica a p.c.- repere din cursurile precedente: - teoria curentelor educative ( Pedro Rossello - dimensiunea empirica a metodei comparative (Z.E.Bereday ) - teoria comprehensiva a cercetarii comparative:1- juxtapunerea; 2- descrierea; 3explicarea; 4- intelegerea; 5- interpretarea; 6- compararea (S. Stoian) - problem-solvingul-metoda a reformelor educationale ( Brian Holmes); - teoria/metoda clasificarii (H.Grace, 1962),in care p.c. urmeaza linia doctrinelor pedagogice din care face parte: a) a oportunitatii si actiunii spontane ( tipul nordamerican); b)a indoctrinarii (tipul sovietic); c) scolastica (tipul chinezesc); d) teoria pragmatica (a actiunii deliberate) 4. Perspectiva axiologica, porneste de la ideea valorizarii, dar se concretizeaza in aprecierea valorii sau a lipsei de valoare a sistemelor educative - teorii sociologice: sociologismul structural - Nicholas Hans; reproductia culturalaP.Bourdieu, Passeron
Curs 5: Perspective ale abordarii metodologice - sinteza 5. Dimensiunea stiintifica a metodei comparate: concepte de baza si rapoarte de evaluare; - Evidentiaza relatia dintre capacitatile fundamentale de cunoastere si metodologii ca produse ale urmatoarelor combinatii: inductie deductie sau analiza sinteza. Astfel,distingem: a)capacitati/metodologii analitice capac. de observatie/metodol. descriptiva si b) capac. de manipulare/metodol. experimentala; b)capacitati/metododolgii predominant sintetice: capac. de perceptie temporala/metodol. istorica si capac. de perceptie spatiala/metodol. comparativa; - P.C. este stiinta pedagogica datorita metodei si urmatoarelor caracteristici: - actiunea de a compara presupune a vedea, a analiza, a ordona, a decide; - se invoca un criteriu de comparatie/tertium comparationis ( adica elementul al treilea , cel care permite compararea a doua fapte). Tertium asigura utilizarea unor factori subiectivi; - are proprietati care decurg din natura obiectului comparatiei: a) caracter fenomenologic; b) pluralitate; c)omogenitate; d) globalitate;
- utilizeaza surse diverse: a) primare: documente oficiale( legi,documentele unor reuniuni, planuri de inv., ordine de ministru, dispozitii ad-tive, date statistice);documente neoficiale ale( partidelor politice din opozitie,asociatiilor stiintifice, culturale, religioase etc.); documente proprii; b) secundare: studii descriptive si studii comparative publicate in lucrari fundamentale,tratate de pedagogie comparata, periodice etc. sau in reviste, in rapoarte, in documente de lucru; c) surse auxiliare: literatura, dictionare sau glosare cu terminologie pedagogica,manifestari cultural educative, religioase,economice,artistice etc.,relatari politice; - utilizeaza clasificari internationale, care permit uniformizarea criteriilor de analiza a sistemelor scolare( de exemplu Clasificarea sistemelor de invatamant, utilizata de OCDE, din 1972, vezi p.166 167) sau clasificari realizate de UNESCO pentru limba utilizata (CITE sau ISCED) sau pentru nivelurile invatamantului ( de la 1 la 9) si pentru nivelul de studiu, precum si pentru nivelul de pregatire a personalului didactic. Exemple la p.166 - 169
Nivel de nvmnt.................... Numr de clase/ grupe.Numr de elevi / copii / aduli.. Formade nvmntLimba de predare.Precolar .. Primar,din care clI.cl. a II-a.cl. a III-a.cl. a IVa.Total Secundar inferior/Gimnaziudin carecl. a V-a..cl. a VI-a.cl. a VII-acl. a VIII-a..Total..Liceal,(ciclul inferior)..din care cl. a IX-a.. cl. a X-a..Total..SAMcl. a IX-a..cl. a X-a.Total.An de completare.. Liceal(ciclul superior)cl. a XI-a..cl. a XII-acl. a XIII-a Total. Postliceal.., din careMaitri, din care anI..an II..an III..Total Postliceal,din care an I.an II.an III..Total..
Distribuia efectivelor de elevi, din anul colar curent, n funcie de filier, profil / domeniu, specializare / calificare profesional: Nr. Crt. Nivel FilierProfil / DomeniuSpecializare / Calificare profesional Numr clase Numr elevi C) INFORMAII PRIVIND RESURSELE UMANE C.1.Personalul de conducere Director(numele i prenumele) CalificareaGradul didactic Vechime la catedr Documentul de numiren funcie Modalitatea numirii pe funcie Unitatea de nvmnt la care are norma de baz Unitatea de nvmnt la care este titular (dac e cazul) Observaii - dac este cazul(directorul este cadru didactic cu studii n strintate echivalate / neechivalate n Romnia)
C.2.Personalul didactic: Numr total de cadre didactice Numr de norme didactice ntregi / posturi Numr de cadre didactice cu norma de baz n unitatea de nvmnt../ ..procent din numr de persoane /. norme ntregi, dup caz Numr de titulari/procent din numr de norme ntregi / posturi Numr de cadre calificate ./ procent din numr de cadre didactice. Modalitatea angajrii pe post*(titularizare, detaare, suplinire.., transfer; exprimare numeric i procentual) Observaii - dac este cazul(personal didactic cu studii n strintate echivalate/neechivalate n Romnia) 1. Pentru personalul didactic din unitile de nvmnt de stat se va face referire la modalitatea angajrii pe post n conformitate cu Legea nr.84/1995, i cu Legea nr.128/1997
PARTEA A-III-A NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMAN, CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE I DE EVALUARE PERIODIC (H.G. nr. 21/18.01.200) i STANDARDELOR DE REFERIN - document supus dezbaterii publice 1.Ce nseamn standard, standard de referin, indicator de performan ? Standardul reprezint descrierea cerinelor formulate n termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activiti n educaie. Aceste sunt exprimate prin Standardele de acreditare i de evaluare periodic. Standardul de referin reprezint descrierea cerinelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activiti de ctre o organizaie furnizoare de educaie, pe baza bunelor practici existente la nivel naional, european sau mondial. Indicatorul de performan reprezint un instrument de msurare a gradului de realizare a unei activiti desfurate de o organizaie furnizoare de educaie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referin
Curs 7: Educaia i nvmntul in faa provocrilor lumii contemporane(globalizarea,informatizarea,diversificarea etc.) Interdependenta pedagogiei comparate cu stiintele educatiei/nomotetice - Pedagogia comparata si stiintele teleologice ale educatiei: filosofia ed. si teologia ed; Pedagogia comparata si stiintele antropologice ale educatiei: psihologia ed. biologia ed., sociologia ed., antropologia ed.; Pedagogia comparata si stiintele metodologoce ale educatiei: didactica, orientare, organizarea scolii, politica ed.,economia ed.,planificarea ed.; Pedagogia comparata stiintele sintetice educatiei: pedagogia generale, pedagogia diferentiala; Pedagogia comparata si istoria educatiei;