Cosaul (Ctenopharyngodon idella) este o specie de origine est-asiatic, aparinnd familiei Cyprinidae, specific cursurilor inferioare ale rurilor

din China i bazinului Amurului, introdus i aclimatizat in Romania in anii 1959-1960. Ajunge la o lungime de peste 1m i la o greutate de circa 40kg. Cosaul are corpul alungit, fusiform, de bun nottor cu solzi cicloizi bine nfipi in tegument. Corpul este lit dorso-ventral cu gura terminal. Dinii faringieni sunt puternic dezvoltai cu faa masticatoare zimat i dispui pe ultima pereche de arcuri branhiale pe dou rnduri. Culoarea este dependent de parametrii fizico-chimici ai apei, dar indiferent de acetia partea dorsal este de un verde-cenuiu nchis, mai deschis pe prile declive i argintiu pe abdomen. Capul este mai nchis la culoare comparativ cu restul corpului. Este o specie reofil, de ap dulce, semi-migratoare. Primvara, ncepnd din luna aprilie, in ara de origine, la temperatura de 17-18o C urc pe fluvii ctre locurile cu curent mai puternic, pentru reproducere. Depunerea pontei are loc in aprilie-august la temperaturi de 20-22o C. Locurile de depunere a icrelor sunt situate de obicei in apropierea gurilor de vrsare a afluenilor mai mari ai fluviilor. Prolificitatea, in funcie de talia femelelor, oscileaz intre 200000-800000 icre cu diametrul de 1,2-1,8 mm. Icrele sunt pelagice i nelipicioase. In timp sunt purtate pasiv ctre sectoarele inferioare ale rurilor principale, unde are loc incubaia. Incubaia dureaz 1-2 zile. Dup depunerea pontei, exemplarele adulte intr in bli pentru hrnire, iar la scderea temperaturii se retrag in fluvii pentru iernat. In sezonul de iarn hrnirea nceteaz. Maturitatea sexual se atinge la 5 ani in apele Chinei i la 6-7 ani in bazinul Amurului. Dup resorbia sacului vitelin, puietul (11-15mm) se hrnete cu organisme planctonice mrunte (rotifere, crustacee, alge). La lungimi de 17-18 mm ncepe s consume fragmente de plante macrofite, rolul planctonului reducndu-se. Adulii in mediul natural consum aproape exclusiv vegetaie acvatic i ntmpltor organisme animale. Cosaul are o mare importan economic pentru piscicultur, att pentru calitatea crnii, cat mai ales pentru obinerea unor producii sporite, prin valorificarea vegetaiei acvatice, insuficient utilizat de alte specii. In plus in ultima perioad au aprut certitudini in ceea ce privete consumul furajelor administrate crapului de aceea se impune evitarea suprapopulrii cu cosa, care poate deveni un concurent important la hrana crapului. Deoarece in condiii de ape stagnante nu se reproduce, dei se dezvolt bine, materialul necesar populrii bazinelor ciprinicole se obine prin lucrri de reproducere artificial.