CONTRIBUII ALE REPREZENTANILOR COLILOR DE MANAGEMENT N DEVENIREA MANAGEMENTULUI OPERAIONAL

Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine Economice, Specializarea Management,Anul II

Cuprins
Cuprins.......................................................................................................................................2 Etimologie..................................................................................................................................3 SCOLILE DE MANAGEMENT.....................................................................................................4 Scoala Clasica.........................................................................................................................4 Date Personale.................................................................................................................4 Despre munca sa..............................................................................................................5 Henry Fayol..........................................................................................................................6 Un alt reprezentant al scolii clasice de conducere a fost inginerul francez Henry Fayol El a socotit intreprinderea un organism complex, in legatura cu alte organisme economice, pe care l-a analizat si studiat in intreaga sa complexitate. ....................................................6 Date personale..................................................................................................................6 Despre munca sa..............................................................................................................6 Date personale..................................................................................................................7 Despre munca sa..............................................................................................................7 Date personale..................................................................................................................8 Despre munca sa..............................................................................................................8 coala psihologica..............................................................................................................9 Elton Mayo...........................................................................................................................9 Date personale..................................................................................................................9 Despre munca sa............................................................................................................10 Date personale................................................................................................................10 Despre munca sa............................................................................................................11 coala sistemica...............................................................................................................12 Elwood Buffa......................................................................................................................13 ................................................................................................................................................13 2

Bibliografie...............................................................................................................................13

Etimologie
Managementul este considerat in mod diferit, in functie de doua perspective lingvistice principale, francofona sau anglofona. In prima, etimologic managementul echivaleaza cu a tine in mana si a stapani, a
3

conduce cu mana forte, ceea ce implica ideea controlului actiunii si orientarea sau directionarea ei. In limba engleza curenta, ''to manage'' semnifica a se aranja pentru, a face astfel incat. In aceasta acceptiune, managementul ar fi ''arta de a face ceea ce trebuie, pentru ca rezultatul urmarit sa fie atins'', ''arta de a fi eficace''. Semnificatii: Pentru a lamuri care este semnificatia conceptului de management, ar trebui precizate si sensurile unor termeni care au aceeiasi arie de circumscriere. Aceste concepte sunt: conducere, administrare, leadership.

SCOLILE DE MANAGEMENT

Scoala Clasica
Reprezinta o abordare anglo-saxona , preponderent pragmatica , axata pe metode inductive , promovate de F.W.Taylor, care a pus bazele stiintei managementului. Abordarea latina apartine francezului Henry Fayol care, utiliznd metodele deductive , extinde managementul taylorist de la cercetarea proceselor de munca la ansamblul ntreprinderii , de la elementele productivitatii individuale la procesele de productie si la organismele sociale ca factori ai progresului economic.

Frederick Winslow Taylor (20 martie 1856-21 martie 1915) Date Personale
A fost un inginer mecanic american, care a cutat s mbunteasc eficiena industrial . El este privit ca tatl managementului tiinific i a fost unul dintre primii consultani n management .Taylor a fost unul dintre liderii intelectuali ai Micrii pentru eficien energetic i ideile sale, sens larg, au fost extrem de influente n epoca progresiv. Taylor s-a nscut n 1856 ntr-o familie nstrit din Quaker n Germantown, Philadelphia, Pennsylvania. Strmoul lui Taylor a fost Samuel Taylor, stabilit n Burlington, New Jersey in 1677. Tatal lui Taylor, Franklin Taylor, un avocat educat la Princeton, a construit averea familiei din ipoteci. Frederick Taylor a studiat timp de doi ani n Frana i Germania i a cltorit in Europa timp de 18 luni. n 1872 ,a intrat la Phillips Exeter Academy din Exeter, New Hampshire. La absolvire, Taylor a fost acceptat la Harvard Law School. Cu toate acestea, din cauza vederii ce se deteriora rapid, Taylor a trebuit s ia n considerare o carier alternativ. Dup depresia din 1873, Taylor a devenit un ucenic patternmaker industrial, ctignd experienta la o companie de pompe-de fabricaie, Enterprise Hydraulics Works, n Philadelphia. Cariera lui Taylor a progresat n 1878, atunci cnd a devenit muncitor pe masina main la Midvale Steel Works. La Midvale, Taylor a fost promovat ca sef, maistru, director de cercetare, i n cele din urm inginer ef al lucrrilor. Taylor a devenit student al Institutului de Tehnologie Stevens, studiaz prin coresponden i obine o diplom n inginerie mecanic n 1883. La data de 03 mai 1884, s-a cstorit cu Louise M. Spooner din Philadelphia.
4

Din 1890 pn n 1893 Taylor a lucrat ca director general i ca inginer de consultana pentru management pentru Manufacturing Investment Company of Philadelphia, o companie care a operat fabricile de hrtie n Maine i Wisconsin. El a petrecut timp ca manager de plante n Maine. n 1893, Taylor a deschis o practica independenta de consultanta in Philadelphia. n 1898, Taylor sa alturat grupului Betleem Steel, unde el, Maunsel White i o echip de asisteni au dezvoltat un oel de mare vitez. Pentru procesul su de tratare a otelului de mare vitez a primit o medalie de aur la expoziia personal la Paris n 1900, i a fost distins cu Medalia Elliott Cresson n acelai an de ctre Institutul Franklin, Philadelphia. Taylor a fost forat s prseasc Betleem Steel n 1901, dup antagonismele cu ali manageri. n 1901, Frederick Taylor i Louise au adoptat trei copii orfani, Kempton, Robert i Elizabeth. La data de 19 octombrie 1906, Taylor a fost distins cu un grad onorific ca Doctor n tiine de la Universitatea din Pennsylvania.Taylor, n cele din urm, a devenit profesor la Tuck School of Business de la Dartmouth College.La sfarsitul anului 1915 Taylor prins pneumonie i la o zi dup implinirea varstei de 59 de ani, pe 21 martie 1915,acesta a murit. El a fost nmormntat n Cimitirul West Laurel Hill, n Bala Cynwyd, Pennsylvania.

Despre munca sa
Frederick Winslow Taylor, cunoscut ca parinte al managementului stiintific a subliniat nevoia observarii pe cale empirica (examinarea unor fenomene reale), a analizarii si experimentarii, considerand ca managerului ii revine rolul de a descoperi cea mai buna modalitate de desfasurare a muncii sub indrumarea sa. Scoala managementului stiintific are ca scop obtinerea productivitatii maxime cu un efort minim. In principala sa lucrare, Principiile managementului stiintific Taylor sustinea ca: pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli, legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte, dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial. Taylor a urmarit analizarea fiecarui pas in vederea elementelor sau miscarilor distincte ce alcatuiesc munca fizica. Sarcina urmatoarea era de a observa daca acele elemente pot fi reproiectate sau modificate pentru a putea fi obtinuta cea mai buna si mai rapida metoda de a munci, accentul fiind pus pe eficienta. Taylor dorea ca munca sa fie facuta intr-un mod cat mai simplu. In lucrarea mentionata mai sus, Taylor expune o serie de principii ale muncii care prevedeau: - concentrarea experientei traditionale, structurata pe categorii si transpusa in reguli, legi si formule, avand ca scop ajutarea lucratorilor in activitatea lor zilnica; - formularea elementelor stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice; - selectarea, instruirea si promovarea lucratorului pe baze stiintifice; - colaborarea cu lucratorii pentru ca munca sa fie obtinuta conform principiilor stiintifice formulate; - realizarea unei diviziuni a muncii si a responsabilitatii egala intre lucratori si manageri, pentru ca acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti. Pierderile majore de timp apar datorita angajatilor si a felului in care percep timpul lor si al celorlalti. Pe de o parte, nu li se aduce aminte constant scopul pe care il au, iar pe de alta parte ei gasesc inutil sa isi termine munca intr-un mod mai rapid, tamandu-se ca vor primi sarcini in plus.

Henry Fayol
Un alt reprezentant al scolii clasice de conducere a fost inginerul francez Henry Fayol El a socotit intreprinderea un organism complex, in legatura cu alte organisme economice, pe care l-a analizat si studiat in intreaga sa complexitate.

Date personale
Fayol a fost nscut n 1841 ntr-o suburbie din Istanbul, Turcia, unde tatl su, un inginer, a fost numit chestorul de lucrri pentru a construi un pod peste Golden Horn (Podul Galata). Ei au revenit n Frana n 1847, unde Fayol studia la coala miniera cole Nationale Suprieure des Mines din Saint-tienne. Henry Fayol a murit la Paris la 19 Noiembrie 1925. La 19 ani a nceput sa lucreze ca inginer la compania miniera "Compagnie de Commentry-FourchambeauDecazeville" din Commentry. El a devenit director in 1888, cand compania minier a angajat peste 1000 de persoane, i a deinut poziia peste 30 de ani pn n 1918. Pn n 1900 compania a fost unul dintre cei mai mari productori de fier i oel din Frana i a fost privit ca o industrie vital. n 1916 a publicat experiena sa n cartea "Administration Industrielle et Gnrale" doar la civa ani dup ce Frederick Winslow Taylor a publicat Principiile sale de management tiinific. H.Fayol a reusit sa defineasca si sa grupeze, in mod corespunzator partile componente ale intreprinderii din a carei interactiune se atinge insasi obiectivul final al activitatii acesteia. A identificat sase grupe de activitati ce trebuie realizate, respectiv operatii: tehnice (de productie), comerciale (de aprovizionare si desfacere), financiare, de evidenta (contabila si statistica), de asigurare si de administrare (previziune, organizare, coordonare, control si comanda).

Despre munca sa
Henry Fayol ,inginer francez, a fost cel care a dezvoltat prima teorie cuprinzatoare a managementului.El a publicat in 1916 cartea Administraia industrial i general care st la baza concepiei sale administrative.Lucrarea a fost aproape ignorat n Statele Unite pn la traducerea sa n limba englez,care a aprut n 1949.Fayol a fost una dintre cele mai influente persoane care au contribuit la concepte moderne de management i care au propus ca primar s existe cinci funcii de conducere:de planificare, organizare, de comand, de coordonare i de control.Fayol a fost marcat de lucru, de test, de timp i s-au dovedit a fi relevante i adecvate pentru managementul contemporan.Multe din ziua de azi, inclusiv textele de gestionare s-au redus de la cinci la patru funcii: de planificare, organizare, de conducere i de control.Fayol a crezut c managementul teoriei ar putea fi dezvoltat, i apoi invat. Ca Socrate, Fayol a sugerat c managementul universal al omului este o activitate de corporaie, care se aplic la fel de bine n familie.Fayol a fost descris ca fiind tatl modern al managementului operaional.Fayol credea c conceptul de management era universal aplicabil oricarui tip de organizaie. Dei avea ase principii: tehnice, comerciale, financiare, tehnicii securitii, de eviden i de administrare, el s-a axat mai mult pe cel din urm.Principiul de administrare se adresa variabilelor precum:divizarea muncii, autoritate sau putere, disciplin, unitate de conducere, unitate de comand, subordonarea intereselor individuale la cele orgaziionale, remunerarea corect i echitabil, principiul centralizrii, lanul scalar, principiul egalitaii, regula-fiecare la locul lui, stabilirea personalului, iniiativa, spiritul de echip. Fayol este important deoarece a fost primul care a remarcat c managerii ntreprinderilor din epoca sa au fost formai in marea lor majoritate n colile franceze de ingineri unde cursurile sunt exclusiv tehnice i unde nu exist cursuri de administraie,comer,finane. El consider c pentru a se forma o capacitate administrativ nu este suficient practica afacerilor.
6

Fayol face repartiia activitilor pentru fiecare persoan din ntreprindere i trage dou concluzii: activitile administrative sunt prezente peste tot i au o pondere din ce n ce mai mare pe msura avansrii n ierarhie, astfel c pentru persoanele din nivelurile superioare ale ierarhiei devine obligatorie studierea tiinei administraiei. Fayol se concentreaz pe analiza activitilor administrative, considernd c celelate activiti nu mai au nevoie de teoretizare n timp ce n domeniul administrativ lipsete o doctrin specific. Activitile administrative nu se refer la activitile despre material i maini, ele privesc doar personalul. Fayol stabileste in urma acestei analize principii de administrare de o larg valabilitate: diviziunea muncii, unitate de conducere i de comand, gradul de descentralizare, ierarhia, ordinea material i moral, autoritate i responsabilitate,disciplina, subordonarea interesului individual interesului general, stabilitatea i unitatea personalului. Fayol consider c aceste principii de administrare sunt necesare i suficiente: orice persoan care ar cunoate i ar respecta aceste principii i va ndeplini n mod corect ntreaga activitate administrativ. Nu este nevoie de indivizi excepionali ci doar de o tiin administrativ corect. Fayol a fost ferm convins c o tiin a administraiei i o bun cunoatere a acesteia sunt necesare pentru ca o ntreprindere s funcioneze eficace.El a insistat pe enunarea unor principii de administrare valabile in orice situaie. Aceste principii sunt de obicei deduse dintr-o analiz a activitilor ale unei organizaii. Dup cum era de ateptat aceste principii au fost foarte criticate insistndu-se pe dificultatea de a le implementa i pe dimensiunile pe care le creeaz. Totui cea mai solid critic vine din partea colii de resurse umane care atrage atenia asupra totalei neglijri a dimensiunii psihologice i psiho-sociale a organizaiei.

Frank Bunker Gilbreth, Sr. (7 iulie 1868 14 Iunie 1924)

A fost un adept al managementului tiinific i un pionier al studiului micrii, dar este, probabil, cel mai bine cunoscut ca tatl i figura central a crii sale Cheaper by the Dozen.

Date personale
Gilbreth, nscut n Fairfield, Maine din tatl Joseph Hiram i mama Martha (nscut Bunker) Gilbreth, nu a avut educaia formal dincolo de liceu. El a nceput ca un zidar, a devenit un antreprenor, un inventator, i a evoluat n inginer de management. El a devenit n cele din urm un lector ocazional la Universitatea Purdue, care detine de lucrarile sale. S-a cstorit cu Lillian Moller Evelyn pe 19 octombrie 1904 n Oakland, California, au avut 12 copii. Numele lor au fost Anne, Mary (1906-1912), Ernestine, Martha, Frank Jr., William, Lillian, Frederick, Daniel, John, Robert i Jane. Gilbreth i-a descoperit vocaia atunci cnd, ca antreprenor tnr, a cutat modaliti de a face meseria de zidar (primul su comer), mai rapid i mai uor. Acesta colaborat cu soia sa, Lillian Moller Gilbreth, care a studiat obiceiurile de lucru ale angajailor de fabricaie i materiale n tot felul de industrii, pentru a gsi modaliti de a crete producia i de a face munca mai uoar. El i Lillian a fondat o firma de consultan de management, Gilbreth. Inc, concentrndu-se pe astfel de eforturi.

Despre munca sa
Gilbreth a servit n armata american n timpul Primului Rzboi Mondial, repartizarea sa fiind s gseasc mijloace mai rapide i mai eficiente de montare i demontare arme de calibru mic. Potrivit lui Claude George
7

(1968), Gilbreth a redus toate moiunile de mn n unele de combinaie de 17 micri de baz. Gilbreth a numit aceste micri therbligs, nsemnnd Gilbreth scris invers cu th transpus. El a folosit un aparat de fotografiat care a fost calibrat n fraciuni de minute pentru a msura cele mai mici micri n rndul lucrtorilor. George a observat c Gilbreth a fost, mai presus de toate, oameni de tiin care au ncercat s nvee managerii c toate aspectele legate de locul de munc ar trebui s fie constant pus la ncercare, i mbuntiri n mod constant adoptate.Accentul lor pe cel mai bun mod i therblig precede dezvoltarea de mbuntire continu a calitii (CQI) i nelegerea sfritul secolului 20 ca micri repetate pot duce la muncitorii care se confrunt cu leziuni repetitive de micare. Gilbreth a murit de insuficien cardiac la 14 iunie 1924, la vrsta de 55 de ani. Acesta se afla la gara Lackawanna n Montclair, New Jersey, vorbind la un telefon. Dei activitatea Gilbreth-ilor este adesea asociata cu cea a lui Frederick Winslow Taylor, a existat o diferen substanial ntre filosofia Gilbreth i Taylor. Simbolul de Taylorism a fost cronometrul; Taylor a fost n primul rnd preocupat de reducerea timpilor de proces. Soii Gilbreth, pe de alt parte, au ncercat s fac procese mai eficiente prin reducerea micrii implicate. Ei au vzut abordarea lor ca fiind mai mult preocupat de bunstarea lucrtorilor dect Taylorism-ul, care lucrtorii nii adesea perceput ca fiind vizate n primul rnd cu profit. Aceast diferen a condus la o ruptur ntre Taylor i soii Gilbreth care, dup moartea lui Taylor, s-a transformat ntr-un conflict ntre Gilbreth-i i adepii lui Taylor. Dup moartea lui Frank, Lillian Gilbreth a luat msuri pentru a vindeca ruptura (Price 1990); cu toate acestea, unele divergene rmn peste problemele de istorie i de proprietate intelectual.

Lillian Moller Gilbreth(24 Mai 1878 2 Ianuarie 1972)

A fost una dintre primele femei ingineri care dein un doctorat. S-a nscut n Oakland, California, din tatl William i mama Anne (nscut Delger) Moller.

Date personale
L.Gilbreth este fr ndoial primul adevrat psiholog industrial / organizatoric. Ea si sotul ei Frank Bunker Gilbreth, Sr. au fost pionieri n domeniul ingineriei industriale. Interesul lor n timp i in studiul micarii ar fi putut avea ceva de-a face cu faptul c au avut o familie extrem de mare. Crile Cheaper by the Dozen i Belles on Their Toes, scrise de copiii lor Ernestine i Frank Jr., sunt povestea vieii lor de familie cu doisprezece copii lor.

Despre munca sa
Ea a servit ca un consilier pentru a preedinilor Hoover, Roosevelt, Eisenhower, Kennedy i Johnson n materie de aprare civil, de producia de rzboi i de reabilitarea cu handicap fizic. Ea si sotul Frank au un exponat permanent n Smithsonian Muzeul National de Istorie American Smithsonian i un portret al ei atarna in National Portrait Gallery. Lillian a absolvit Universitatea din California, Berkeley cu un BA (1900) i MA (1902).A terminat teza de a obine doctoratul la Universitatea din California,pe care ns nu l-a primit, deoarece gradul ei nu a fost capabil s completeze cerinele de reziden. Teza ei a fost intitulat Psihologie de Management.A obinut mai trziu doctoratul de la Universitatea Brown n 1915, dupa ce a scris o disertaie. L.Gilbreth a primit, de asemenea, 22 de grade de onoare de la coli, cum ar fi Universitatea Princeton, Universitatea Brown, i Universitatea din Michigan.
8

n activitatea sa, Lillian Gilbreth a combinat perspectivele unui inginer, unui psiholog, unei soii, i ale uneni mame; ea a ajutat inginerii industriale vedea importana dimensiunile psihologice de munc. Ea a devenit primul inginer american care a combinat o sinteza de psihologie si management tiinific. Ea i soul ei au fost siguri c ideile revoluionare ale lui Frederick Winslow Taylor, aa cum au fost formulate de Taylor, nu ar fi uor nici s fie puse n aplicare, nici suficiente; implementarea lor ar necesita munca grea de ctre ambii ingineri i psihologi pentru a le face de succes. Att Lillian ct i Frank Gilbreth credea c gestionarea tiinific formulat de Taylor a czut scurt, atunci cnd a venit la gestionare elementul uman de la etajul magazinului.Soii Gilbreth au contribuit la formularea constructiv a unei critici a Taylorismului. Aceast critic a avut sprijinul altor manageri de succes. Pe lng faptul c avea doisprezece copii, c a scris cri, c a ajutat companiile cu aptitudini de management , Lillian a fost esenial n proiectarea unui birou, pe care ea l-a proiectat n 1933, n colaborare cu IBM pentru a fi afiat la Targul Mondial de la Chicago. Cea mai evident munc a Lillianei Gilbreth a inclus cercetarea de marketing pentru Johnson &Johnson n 1926 i munca ei pentru a mbunti deciziile femeilor n materie de cheltuieli n primii ani ai Marii Depresiuni. Ea a ajutat, de asemenea, multe companii renumite, cum ar fi Johnson&Johnson i Macys, cu departamentele de gestionare a companiilor. n 1926, cnd Johnson &Johnson a angajat-o pe Lillian Gilbreth ca consultant, firma a beneficiat n trei moduri. n primul rnd, s-a putut folosi de formarea ei ca psiholog n msurarea i analiza atitudinile i opiniile. n al doilea rnd, ar putea da o experien de inginer care se specializeaz n interaciunea dintre organisme i obiecte materiale. n al treilea rnd, ea ar fi o imagine public ca o mama de 12 i o femeie de cariera, pentru a construi ncrederea consumatorilor. n timp ce la Johnson &Johnson Gilbreth a studiat efectele psihologice ale ambalajului exterior al servetelelor sanitare. Lillian Gilbreth a murit la 2 Ianuarie 1972 in Pheonix, Arizona.

coala psihologica
Denumita si behaviorista, a relatiilor umane sau comportamentista , scoala psihosociologica si face aparitia n urma cu patru decenii, ca raspuns la ideile promovate de scoala clasica care a neglijat factorul uman. Reprezentantii acestei scoli apartin de regula cercurilor universitare. Cei mai de seama reprezentanti ai scolii psihosociologice sunt : E.Mayo, H. L. Gantt ,Henry Ford,M.Weber, G. Mead si altii. Acestia acorda o importanta deosebita individului , grupurilor de lucru , comportarii acestora. Ei sustin ca factorul uman influenteaza si modifica toate punctele de sprijin n organizare , concepute si sustinute de catre universalisti. Dezvoltndu-si ideea centrala a necesitatii situarii pe primul plan n procesul managerial a resurselor umane ale ntreprinderii , reprezentantii scolii psihosociologice subliniaza faptul ca omul ar putea fi determinat sa munceasca mai productiv daca i s-ar satisface anumite necesitati

Elton Mayo Date personale

George Elton Mayo a fost un psiholog australian, sociolog i teoretician in organizare. El a predat la Universitatea din Queensland intre 1911-1923 nainte de a trece la Universitatea din Pennsylvania, dar cel mai
9

mult timp din cariera sa l-a petrecut la Harvard Business School (1926-1947), unde a fost profesor de cercetare industrial. La 18 aprilie 1913 s-a cstorit cu Dorothea McConnel n Brisbane, Australia. Ei au avut dou fiice, Patricia i Gael.

Despre munca sa
Mayo este cunoscut ca fondator al Micarii Relaiilor Umane i pentru cercetrile sale, inclusiv Studiile Hawthorne i cartea sa The Human Problems of an Industrialized Civilization(1933). Cercetarea pe care a realizat-o sub Studiile Hawthorne din anii 1930 a artat importana grupurilor n care afecteaz comportamentul indivizilor la locul de munc.Angajaii lui Mayo, Roethlisberger i Dickson, au efectuat experimente practice. Acest lucru i-a permis s fac anumite deduceri despre modul n care managerii ar trebui s se comporte. El a efectuat o serie de investigaii pentru a se uita la modalitile de mbuntire a productivitii, de exemplu, schimbarea condiiilor de iluminare la locul de munc. Ceea ce a gsit totui, a fost c satisfacia muncii depinde n mare parte de modelul social informal al grupului de lucru. El a concluzionat c performana oamenilor de lucru depinde att de aspectele sociale, ct i de coninut locurilor de munc. El a sugerat o tensiune ntre logica sentimentului lucrtorilor i logica de costuri i eficien a managerilor care ar putea duce la conflicte n cadrul organizaiilor. Dezacord cu privire la procedura angajailor si n timp ce efectueaz studii: -membrii grupurilor al cror comportament a fost studiat li s-a permis s se aleag; -dou femei au fost nlocuite, deoarece acestea vorbeau n timpul activitii lor. Ele au fost ulterior identificate ca membre ale unei micri de stnga; -un membru italian a fost de lucru peste medie, deoarece a trebuit s aib grij de familia lui. Astfel, el a afectat performana grupului ntr-un mod pozitiv. Rezumat al convingerilor Mayo: -lucrtorii individuali nu pot fi tratati n mod izolat, ci trebuie vzui ca membri ai unui grup; -stimulentele monetare i condiiile bune de munc sunt mai puin importante pentru individ dect nevoia de a aparine unui grup; - grupurile informale sau neoficiale formate la locul de munc au o influen puternic asupra comportamentului a acestor lucrtori ntr-un grup; -managerii trebuie s fie contieni de aceste nevoi sociale i s le satisfaca pentru a se asigura c angajaii colaboreaz cu organizaia oficial, si nu mpotriva ei.

Laurence Henry Gantt ( 1861 - 23 noiembrie 1919) Date personale

A fost un inginer mecanic american i consultant de management , care este faimos pentru dezvoltarea diagramei Gantt n 1910. I-a intalnit pe Barth si Taylor in1887 la Mitvale Steel Company, iar dupa
10

anul 1901 el isi creaza propria firma de consultanta. Ca si Taylor, el promoveaza cooperea armonioasa dintre manageri si muncitori, subliniind importanta procesului de invatare si apreciind ca in toate problemele de management elementul uman ramane cel mai important.

Despre munca sa
Diagramele Gantt au fost angajate pe proiecte majore de infrastructur, inclusiv Barajul Hoover i autostrada Interstate i continu s fie un instrument important n managementul de proiect . Gantt s-a nscut n Calvert County, Maryland .A absolvit coala McDonogh n 1878 i apoi a continuat la Stevens Institute of Technology din New Jersey .Apoi a lucrat ca profesor i ca raportor nainte de a deveni inginer mecanic. n 1887, el s-a alturat lui Frederick W. Taylor n aplicarea principiilor de management tiinifice pentru activitatea lor de la Midvale Steel i Bethlehem Steel, unde a lucrat cu Taylor pn n 1893. Mai trziu n cariera sa, n calitate de consultant de management, dup inventarea diagramei Gantt-a proiectat, de asemenea, " sarcina si bonus sistem de plat a salariilor i metode suplimentare de msurare a eficienei i productivitatea lucrtorilor . Henry Gantt este listat sub Stevens Institute of Technology Alumni. Societatea Americana a Inginerilor Mecanici (ASME), acorda o medalie annual n onoarea de Laurence Henry Gantt. Motenirea lui Henry Gantt asupra managemenului de producie este urmtoarea:

Diagrama Gantt :acceptat ca un instrument de management important astzi, acesta ofer un calendar grafic pentru planificarea i controlul de munc, i nregistrarea progresul ctre etape ale unui proiect. Diagram are o variaie modern, programul de evaluare i de revizuire Tehnica (PERT). Eficiena industrial: eficiena industrial pote fi produs numai prin aplicarea de analize tiinifice la toate aspectele legate de lucrrile n curs. Rolul managementului industrial este de a mbunti sistemul prin eliminarea anselor i accidente. Sarcina si bonusul de sistem: El legate de bonus pltit pentru manageri la ct de bine au nvat angajaii lor pentru a mbunti performana. Responsabilitatea social de afaceri: El a crezut c afacerile au obligaii la bunstarea societii n care i desfoar activitatea.

Henry Ford (1863- 1947) a fost fondator al industriei americane de automobile, a intemeiat Ford
Motors Company (1903), autor al unui nou mod de organizare a productiei industriale, cunoscut sub denumirea de fordism. Cea mai semnificativa inovatie in contextul de Fordism a fost introducerea de banda rulanta ca linii de asamblare in 1913, scurtand timpul de asamblare pentru un model complet T Ford, ajungand de la peste 12 ore pentru asamblarea completa, la o ora si jumatate. Ca rezultat, s-a creat o producere enorma in masa a produselor.. Toate modelele T erau negre. Toata lumea si-a luat acelasi lucru. Acest lucru a marit viteza de productie a produsului, cat a si coborat costurile medii de producere pentru ca produsul sa fie mai permisibil financiar pentru public. Mecanizarea abundenta a sporit eficienta. A vandut 10 milioane de automobile model T, si a facut o avere considerabila, in timp ce angajatii lui au devenit cei mai bine platiti muncitori de fabrica din intreaga lume. Sistemul productiei Fordiste are patru elemente principale. In primul rand este caracterizat de o divizie distinctiva de munca, de separarea diferitelor sarcini de lucru intre diferite grupuri de muncitori. in care muncitorii necalificati executa lucrari simple simple, si repetate iar cei calificati tehnic si managerial se ocupa de functii legate de cercetare, design, controlul calitatii, finante, coordonare si marketing. Elementul doi consta in faptul ca, este un sistem in care manufactura partilor si componentelor este facuta la
11

standarde ridicate. Henry Ford si-a imaginat prima linie de asamblare mobila in 1913 si a revolutionat procedeele de fabricare cu Modelul Ford T. Astfel, prima fabrica Ford cu sediul la Highland Park, in Michigan, devine referinta in materie de sisteme de productie in serie pentru lumea intreaga. Intentia lui Henry Ford a fost clar aceea de a produce cel mai mare numar de vehicule, de conceptie rezonabila, la cel mai jos cu putinta pret. In acele vremuri, a poseda o masina era un privilegiu. Obiectivul lui Henry Ford era acela de a lumea pe roatesi a produce un vehicul accesibil unui numar mare de oameni. Pentru a atinge acest obiectiv al consumului de masa, Henry Ford mai avea inca nevoie de a creste productivitatea. Muncitorii uzinei de la Detroit au fost pozitionati pe posturi prestabilite. Un cablu atasat la sasiu, ii permitea sa deplaseze vehiculul aflat in constructie, inainte de a-l opri pe acesta la fiecare etapa de asamblare. Henry Ford s-a inspirat din principiile unor pionieri in domeniu cum ar fi Elihu Root (care definise un mod de asamblare plecand de la segmentarea si simplificarea procesului de fabricare). Pe masura ce experimentul sau a avansat, Henry Ford va ameliora metodologia. Viziunea sa despre productia in serie urma sa devina realitate. Pentru a reduce constrangerile de utilizare a fortei de munca calificata, Henry Ford a recurs la folosirea unor piese intersanjabile ce puteau fi montate de agenti necalificati. Spiritul de inovatie se aplica in egala masura sistemului de transport prin severitate si intelegere. Implantarea personalului si a uneltelor facea obiectul unor studii meticuloase pentru a asigura linia de productie fara greseala. In sanul fiecarui departament, modul de operare era descompus in unitati specifice. Alura productiei se va accelera , uneori chiar dublandu-se. Liniile destinate subansamblelor au fost create in toate activitatile de productie - dupa cum remarca Henry Ford- in fabrica, totul este in miscare.

coala sistemica
Este cea mai tnara scoala. Ea este o sinteza a precedentelor scoli. Alaturi de anumite mosteniri , reprezentantii acestei scoli i-au adaugat si alte trasaturi care i confera complexitate si aplicabilitate. Este reprezentata de reputatii oameni de stiinta , dintre care mentionam pe urmatorii : P.Drucker , R.Johnson , F.Kast, H.Simon,Elwood Buffa Studiile manageriale efectuate de catre acestia se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi : Se utilizeaza o gama larga de concepte si metode ce provin din alte stiinte ca analiza economica , sociologie , psihologie , finante , statistica , matematica , drept , informatica , logica. Componentele multidisciplinare de natura conceptuala si metodologica sunt folosite pentru abordari complexe si echilibrate a relatiilor dintre cele cinci functii ale managementului respectiv : previziunea , organizarea , conducerea , antrenarea si evaluarea. La randul sau , ntreprinderea este studiata si tratata ca un sistem si fiecare din cele cinci functiuni ca subsisteme ale sale , mod de abordare ce asigura realism si dinamism analizelor si rezolvarilor elaborate.
12

Elwood Buffa
Software CRAFT este un astfel de program care poate manipula pn la 40 centre de prelucrare. Modelul CRAFT ia n considerare diferite tipuri de amplasri si diferite tipuri de manipulare a materialelor, ntre centrele de prelucrare, pe care le poate utiliza o companie. Analistul furnizeaz amplasarea initial, o matrice care identific numrul de sarcini deplasate ntre centrele de prelucrare si o matrice care identific costul transportului. Dup calculul costului amplasrii initiale, CRAFT schimb locatia perechilor sau tripletelor de centre de prelucrare care sunt adiacente sau se afl n aceeasi zon si dup mai multe iteratii si evaluri sunt printate solutiile finale care produc cea mai mare reducere estimat a costului. Sunt necesare mai multe iteratii deoarece o singur amplasare initial nu garanteaz obtinerea solutiei optime,de aceea analistul va propune diferite variante ale amplasrii initiale. Algoritmul pentru modelul computerizat CRAFT a fost publicat de E.S.Buffa . (1964). Software CRAFT nu functioneaz bine dac utilajele de amplasat au suprafetele inegale. CRAFT a fost modificat frecvent, exemple de astfel de modificri sunt CRAFT-M, CRAFT-3D sau COFAD. Software COFAD este o modificare a CRAFT si include costurile deplasrilor pentru toate variantele de sisteme de manipulare a materialelor (SMM) , astfel integrnd problema selectrii SMM cu problema amplasrii. COFAD mbuntteste amplasarea initial, utiliznd procedura CRAFT. Algoritmul determin apoi costul deplasrilor materialelor ntre fiecare pereche de utilaje, utiliznd variante fezabile de SMM. Costurile deplasrilor astfel determinate sunt utilizate pentru a selecta SMM cu cost minim.

Bibliografie
GOLU , PANTELIMON Psihologie sociala , Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1974. NICOLESCU , O , Management industrial , A.S.E. , 1990. Stuart, Crainer Des Dearlove - Guru in business : cei mai importani 54 de gnditori n management Bucureti : Meteor Press, 2008 Internet: wikipedia.org Netmba.com Fordham.edu
13

Wall-street.ro

14