Frederick Winslow Taylor(20 martie

1856-21 martie 1915)a fost un

inginer mecanic american care a
cautat sa imbunatateasca eficienta
industriala.El a fost unul dintre
primii manageri consultanti.Taylor a
fost unul dintre liderii intelectuali ai
Miscarii Eficiente si ideile,
convingerile sale puternice au
influentat semnificant era
progresiva(1890s-1920s).Taylor si-a
publicat toata experienta tehnica
acumulata in 1911 intr-o carte
intitulata The Principles of
Scientific Management.Munca sa
de pionierat in aplicarea principiilor
ingineriei in munca desfasurata intro fabrica,a fost esentiala in creerea
si dezvoltarea unei ramurii a
ingineriei care este acum cunoscuta
sub numele de inginerie industriala.

1.BIOGRAFIE
Taylor s-a nascut in 1856 in Germantown, Philadelphia,
Pennsylvania.El a fost educat timpuriu de catre mama sa,apoi a
studiat in Germania si Franta si a calatorit prin Europa 18 luni.
In 1872 a intrat la Phillips Exeter Academy in Exeter, New
Hampshire,urmand apoi sa mearga la Harvard si sa devina avocat ca
si tatal sau.
In 1874,Taylor a trecut cu onoruri testele de admitere la Harvard,dar
datorita deteriorarii rapide a vederii,acesta a renuntat sa urmeze
cursurile universitatii Harvard si a devenit ucenic realizand sabloane
si lucrand ca masinist,acumuland experienta la Enterprise Hydraulic
Works in Philadelphia.
Dupa 4 ani,in 1878 a devenit lucrator masinist la Midvale Steel
Works.Apoi Taylor este promovat rapid,ocupand rand pe rand fiecare
funtie din fabrica, ajungand in cele din urma inginer sef.

 La Midvale,inca de de la inceput lucrand ca muncitor si apoi masinist

a observant ca muncitorii nu lucreza cat de mult ar fi trebuit pe
masini sau ei insisi rezultand costuri de productie rididcate.
In scopul de a determina cat de mult ar trebui sa se lucreze,Taylor a
inceput sa studieze si sa analizeze productivitatea masinilor,dar si a
muncitorilor,concentrandu-se mai mult pe componenta umana in
cadrul productiei etichetand-o management stiintific.
Din 1890 si pana in 1893 Taylor a lucrat ca manager general si
inginer consulatant pe probleme de management pentru
Manufacturing Investment Company of Philadelphia,o companie care
administra mari fabrici de hartie in Maine si Wisconsin.
In 1893 Taylor si-a descis un cabinet de consultanta privat in
Philadelphia.
In1898 el s-a alaturat Bethlehem Steel in scopul de a solutiona o
problema costisitoare a capacitatii unei sectii de productie.
Ca si rezultat,el si Maunsel White impreuna cu o echipa de asistenti
au dezvoltat otelul de mare viteza deschizand calea pentru o
productie de masa crescuta.
Taylor a fost fortat sa paraseasca Bethlehem Steel in 1901 dupa un
dezacord cu alti manageri.
Dupa ce a parasite Bethlehem Steel,acesta s-a concentrate restul
carierei sale pe promovarea publica a metodelor sale de
management si prelucrare,prin lectura,scris si consultanta.
In 1910 Frederick Winslow Taylor si metodologiile managementului
sau stiintific devin faimosi datorita Eastern Rate Case.
In 1911,Taylor a prezentat lucrarea sa despre principiile
managementului stiintific comunitatii americane de inginerie
mecanica,la 8 ani dupa lucarea sa despre managementul unei sectii
de productie.
Pe 19 octombrie 1906,Taylor a fost decorat cu un titlu onorific de
doctor in stiinte de catre Universitatea din Pennsylvania.
Ulterior,Taylor a devenit profesor la Tuck School of Business la
Dartmouth College.
Pe 21 martie 1915 la 59 de ani face pneumonie si moare.

2.ACTIVITATE
Taylor a fost un inginer mecanic care a cutat s mbunteasc
eficiena industrial. Taylor este considerat printele
managementului tiinific, i a fost unul dintre primii consultanti de
management si director al unei firme celebre.
Manageri i muncitori
Taylor avea idei precise despre cum sa introduca sistemul sau:

Numai prin standardizare forat a metodelor, adoptarea silit si

implementarea celor mai bune condiiile de lucru si cooperarea fortata
asigura o munca mai rapida.Datoria impunerii fortate a adoptarii
standardelor si a cooperarii fortate fac parte din management.
Introducerea sistemului sau a fost adesea resimtita de catre
muncitori si a provocat numeroase greve.Greva de la Watertown
Arsenal a condus la ancheta congresului in 1912.
Tehnici retorice
Taylor a promis s mpace munca i capitalul.
Odat cu triumful managementului tiinific, sindicatele ar avea
nimic de fcut i ele ar fi fost curate de caracteristica lor
daunatoare:restrictia productiei. Pentru a sublinia aceast idee,
Taylor a modelat mitul c "nu a existat niciodat o grev a brbailor
care lucreaz n cadrul managementului tiinific", ncercnd s-i dea
credibilitate prin repetarea constant.
Teoria managementului
Unul dintre cele mai cunoscute studii implica lopeti. El a observat c
muncitorii au folosit aceeai lopata pentru toate materialele.El a
determinat ca cea mai eficace incarcatura era 21 lb si a gasit sau
a proiectat lopeti care sa preia incarcatura determinata.Conceptul
sau a fost respins de catre Bethlehem Steel,iar Taylor a fost
concediat.
Relaiile cu ASME
Notitele sale au fost concepute pentru a fi prezentate la Societatea
Americana a Inginerilor Mecanici (ASME). Printre acestea se numr:
Notes on Belting (1894), A Piece-Rate System (1895), Shop
Management (1903), Art of Cutting Metals (1906), and The Principles
of Scientific Management (1911).
Taylor a fost presedintele ASME din 1906 pana in 1907. In timp ce
era presedinte a incercat s pun n aplicare sistemul su n
gestionarea ASME, dar a fost ntmpinat cu mult rezisten. El a
fost capabil sa reorganize departamentul de publicaii i asta doar
parial.De asemenea el a fortat plecarea secretatrului ASME Morris L.
Cooke,pe care l-a inlocuit cu Calvin W. Rice.Mandatul sau de
presedinte a fost presarat de probleme si a marcat inceputul unei
perioade de disensiuni interne in cadrul ASME.
Taylor a publicat carteaPrincipiile managementului stiintific el
nsui n 1912 dupa ce editorul american Leon P. Alford care era un
critic al metodelor lui Taylor a scris un raport negativ,iar comisia
ASME l-a modificat usor pentru a putea printa colectia de scieri ale
lui Taylor,insa acesta si-a retras scrierile.

3.INFLUENTA LUI TAYLOR

SUA

-H. L. Gantt a dezvoltat diagrama Gantt, un ajutor vizual pentru

programarea sarcinilor i afiarea fluxului de munc.
-Harrington Emerson a introdus management tiinific pentru
industria de cale ferat i a propus dihotomia personalului fa de
angajaii de linie.
-Morris Cooke a adaptat managementului tiinific pentru
organizarea invatamantului si a administratiei locale
-Hugo Mnsterberg a creat psihologia industrial.
-Lillian Gilbreth a introdus psihologia in cadrul studiilor de
management.
-Frank a Gilbreth (soul Lillian) a descoperit managementul tiinific
n timp ce lucra in industria constructiilor,el dezvoltand studii de
miscare independente de Taylor. Aceste completeaza in mod logic
studiile de timp ale lui Taylor,devenid astfel un studiu complex
despre timp si miscare.
-Universitatea Harvard, una dintre primele universitati americane
care a acordat unui absolvent un titlu in managementul afacerilor in
1908,bazat in primul an pe un plan de invatamant pe studiul
managementului stiintific.
-Harlow S. Person, n calitate de decan al Dartmouth al Amos Tuck
coala de Administraie i Finane, a promovat predarea
managementului tiinific.
-James O. McKinsey, profesor de contabilitate la Universitatea din
Chicago si fondator al firmei de consultan care poart numele su,
a pledat pentru bugete ca mijloc de asigurare a responsabilitii i
de msurare a performanei.
Franta
-n Frana, Le Chatelier a tradus munca lui Taylor i au introdus
management tiinific de-a lungul fabricilor aflate n proprietatea
guvernului n timpul primului rzboi mondial. Acest lucru a influenat
teoreticianul francez Henri Fayol,a carui Administration Industrielle et
Gnrale in 1916 a pus accent pe organizarea structurala in
management.
In clasicul Management general si industrial Fayol a scris: abordarea
lui Taylor difer de cea pe care eu am abordat-o in care analizez
fabrica de jos in sus.
El ncepe cu unitile cele mai elementare de activitate - aciuni ale
lucrtorilor - apoi studiaz efectele aciunilor lor asupra
productivitii, nscocete noi metode pentru a le face mai eficiente,
i aplic ceea ce nva la nivelurile inferioare ale ierarhiei.
-n jurul 1922, jurnalistul Paulette Bernge a devenit interesat de
teoriile lui Taylor, care au fost populare n Frana, n perioada de
dup rzboi.Bernge a devenit discipolul fidel al Micrii Stiintei
domestice pe care Christine Frederick a lansat-o mai devreme n
Statele Unite ale Americii, pe care Bernge le adaptase la casele
franceze. Frederick a transferat conceptele de Taylorism de la fabric
la munci casnice. Acestea au inclus instrumente adecvate, studiul

raional al micrilor i calendarul sarcinilor. Standardele tiinifice

pentru activitile de gospodrie au fost derivate din standardele
tiinifice pentru ateliere, menite s eficientizeze activitatea casnic.
Elvetia
-n Elveia, americanul Edward Albert Filene a infiintat Institutul
Internaional de Management pentru a rspndi informaii despre
tehnicile de management.
URSS
-n Uniunea Sovietic, Vladimir Lenin a fost foarte impresionat de
Taylorism, pe care el i Iosif Stalin au cutat s il ncorporeze n
fabricaia sovietic. Taylorismul si metodele de productie de masa
ale lui Henry Ford au avut o influenta semnificativa in primii ani ai
URSS.Cu toate acestea,metodele nu au prins cu adevarat radacini
fiind in contradictie cu abordarea miscarii stahanoviste n 1930 de
stabilire a nregistrrilor individuale a fost diametral opus abordrii
sistematice a lui Taylor i s-au dovedit a fi contra-productive.

Canada
La nceputul anilor 1920, industria textil din Canada a fost
reorganizata n conformitate cu principiile de management tiinific.
In 1928, muncitorii de la Canada Cotton Ltd. din Hamilton, Ontario
au intrat n grev mpotriva metodelor de lucru Tayloriste din nou
introduse. De asemenea, Henry Gantt, care a fost un colaborator
apropiat al lui Taylor,a reorganizat Canadian Pacific Railway.

4.PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI STIINTIFIC

Principiile managementului tiinific sunt o monografie publicat de

Frederick Winslow Taylor n 1911. Aceast monografie influent, care
a expus principiile managementului tiinific, este un text seminal al
organizarii moderne si al teoriei decizionale si a motivat manageri si
studenti in a-si insusi tehnici manageriale. Taylor a fost un manager
american de fabricaie, inginer mecanic, i apoi un consultant de
management n ultimii si ani. El este adesea numit "printele
managementului tiinific". Abordarea sa este, de asemenea, adesea
menionat ca principii ale lui Taylor, sau Taylorism.
Monografia a constat din trei seciuni: Introducere, Capitolul 1:
Bazele managementului tiinific, i Capitolul 2: Principiile
managementului tiinific.
Introducere
Taylor a nceput aceast lucrare, prin citarea preedintelui Statelor
Unite ale Americii, Theodore Roosevelt: "Conservarea resurselor
noastre naionale este doar o parte din marea intrebare despre
eficienta nationala.
El a enumerat 3 obiective pentru lucrare:

-Primul. Pentru a sublinia, printr-o serie de ilustraii simple, marea

pierdere de care ntreaga ar sufer prin ineficiena n aproape
toate activitatile noastre zilnice.
-Al doilea. Incercarea de a convinge cititorul ca remediul acestei
ineficiente mai degraba are la baza managementul sistematic,decat
cautarea unui om neobisnuit sau extraordinar.
-Al treilea. Pentru a dovedi c cel mai bun management este o tiin
adevrat, revrsat asupra legilor clar definite, reguli i principii, ca
fundament. i mai departe pentru a arta c principiile
fundamentale ale managementului tiinific sunt aplicabile tuturor
tipurilor de activiti umane, de la faptele noastre simple individuale
la lucrrile marilor corporaii, care necesit o cooperare ct mai
elaborata. i, pe scurt, printr-o serie de ilustraii, pentru a convinge
cititorul c ori de cte ori aceste principii sunt aplicate n mod
corect, rezultatele care trebuie s urmeze, sunt cu adevrat
uluitoare.
n cele din urm, Taylor a remarcat faptul c, n timp exemplele au
fost alese pentru a face apel la ingineri i manageri, principiile sale
ar putea fi aplicate la gestionarea oricrei ntreprinderi sociale, cum
ar fi case, ferme, ntreprinderi mici, biserici, instituii filantropice,
universiti i autoriti publice.
Capitolul 1: Bazele managementului tiinific
Taylor a susinut c principalul de gestionare ar trebui s fie pentru a
asigura prosperitatea maxim pentru angajator, mpreun cu
prosperitatea maxim pentru fiecare angajat. Taylor a demonstrat c
prosperitatea maxim poate exista numai ca rezultat al
productivitii maxime, att pentru atelier i individual i a mustrat
ideea c interesele fundamentale ale angajailor i angajatorilor sunt
n mod necesar antagonice.
Taylor a descris modul n care lucrtorii n mod deliberat
funcioneaz ncet, sau "soldat", pentru a-i proteja interesele.
Potrivit lui Taylor, au existat trei motive pentru ineficiena:
-Primul. Aberaia, care a fost din timpuri stravechi aproape universal
printer muncitori,ca o crestere substantiala a productiei fiecarui om
sau fiecarei masini in comert ar duce in final la concedierea mai
multor oameni.
-Al doilea. Sistemele defecte de management care sunt n uz comun,
i care sunt necesare pentru fiecare municitor,care lucreaza incet si
isi apara propriile interese.
-Al treilea.Metode ineficiente ale regulii degetului ,care sunt aproape
universale in toate tranzactiile si cu care muncitorii pierd o mare
parte din efortul lor.
Capitolul 2: Principiile managementului tiinific

n aceast seciune, Taylor a explicat principiile sale de management

tiinific.El ncepe prin a descrie ceea ce el a considerat cel mai bun
sistem de gestionare, apoi n utilizare, sistemul de "iniiativ i de
stimulare". n acest sistem, de management ofer stimulente pentru
munc mai bune, iar lucrtorii dau cel mai bine efortul lor. Forma de
plat este, practic, ntregul sistem, spre deosebire de managementul
tiinific.
-Primul. Ei dezvolta o tiin pentru fiecare element de lucru al unui
muncitor, care nlocuiete vechea metoda a regulii degetului.
-Al doilea.Ei sunt selectati stiintific si apoi instruiti,invatati si
evouati,pe cand in trecut muncitorul isi alegea propria lucrare si se
instruia singur cat de bine putea.
-Al treilea.Ei coopereaza cu muncitorul asigurandu-se ca toate
lucrarile sunt realizte in conformitate cu principiile stiintei cu care
acesta a fost instruit.
-Al patrulea.Este o impartire a lucrarilor si responsabilitatilor intre
muncitori si conducere.Managementul preia toate lucrarile pentru
care sunt mai bine instruiti decat muncitorii,pe cand in trecut toata
munca era luata de catre muncitori.

5.AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE

PRINCIPIILOR
MANAGEMENTULUI STIINTIFIC
Iniial, principiul managementului tiinific a fost aplicat n industria
de inginerie. Dar acum, domeniul su de aplicare este extins pentru
a acoperi toate celelalte aspecte ale managementului industrial.
Aceasta se datoreaz diferitelor avantaje care se pot acumula la
diferite pri din cauza adoptrii unor metode tiinifice.
Avantaje:
1. asigura muncitori calificati pentru atingerea unui grad ridicat de
excelenta in toate ramificatiile managementului
2. revolutioneaza complet i mbuntete planul
general,revoltele, planificarea,achizitionarea,depozitele de
stocare si raspunderea
3. Acesta vizeaz standardizarea materialelor, unelte,
echipamente i metode de lucru.
4. Acestea ofer faciliti de specializare i diviziunea muncii.
5. Acesta nlocuiete vechiul sistem de reguli de gestionare a
metodei degetului i introduce metode noi i tiinifice.
6. Studii de timp si miscare pentru eradicarea
intarzierilor,eliminarea risipei de
materiale si
eficientizarea muncitorilor

7. Cauta sa introduca o revolutie mentala de idei valabila pentru

angajator si
angajati si asigura cooperarea
fortei de munca
8. Se urmrete o reducere a costului de producie prin creterea
producia.Acest lucru ar ajuta organizaia s completeze pe o
baz mai bun i, prin urmare, lrgirea pieei.
9. Lucrtorii sunt ntr-o poziie pentru a obine salarii mai mari.
Acest lucru elimin cele mai multe cauze pentru dispute
industriale i nelinite. n plus, ctigurile mbuntite, de
asemenea, duc la un nivel mai ridicat de trai al muncitorilor.
Astfel, managementul tiinific face dreptate diferitelor seciuni
ale societii, cum ar fi productorii, lucrtorii i consumatorii.
Dezavantaje
n ciuda avantajelor menionate mai sus, conceptul de
Management tiinific a devenit un subiect de criticizare. Nu
numai muncitorii, ci i angajaii i chiar psihologi industriali pun
sub semnul ntrebrii validitatea managementului tiinific.
Dezavantaje ale managementului tiinific din punctul
de vedere al angajatorului
10.
Costurile ridicate: Este o afacere costisitoare.O examinare
aprofundata a intreprinderii existente si a structurii
organizatorice este extrem de scumpa.
Studii de timp i de micare precum i alte mbuntiri implica
o investitie initiala mare de capital.
11.
Nepotrivit pentru firmele mici: De la introducerea
managementului tiinific firmele mici nu i pot permite s-l
adopte deoarece implic cheltuieli uriae
12.
Rspunsul lucrtorilor: Sistemul poate fi implementat cu
succes doar cu cooperarea muncitorilor. n cazul n care nu
reuesc s rspund favorabil, sistemul nu v-a aduce
rezultatele dorite.
Dezavantaje ale managementului tiinific din punct de
vedere al angajatilor
13.
Pierderea iniiativei individuale
14.
Accelerarea procesului lucrtorilor
15.
Controlul autocratic al sefilor
16.
Crearea de omaj
17.
Nedreptate
18.
Monotonie
19.
Situarea la polul opus de sindicate
20.
Absena unor stimulente nefinanciare
Dezavantaje ale managementului tiinific din punct de
vedere al psihologiei industriale

21.
Lucrtorii sunt fiine umane i nu pot fi standardizate n
acelai mod ca i mainile i materialele. Orice incercare de a
standardiza activitile lor nu v-a avea ca rezultat un succes.
22.
Managementul tiinific pune accentul pe descoperirea
celui mai bun mod de a face o lucrare fr a ine seama de
diferena individual a lucrtorilor. Fiecare fiin uman are
propriul su geniu, abiliti, stil i mod.
23.
Plata salariilor pe baza ratei de piese v-a dezamgii
muncitorii, n special nceptorii i lucrtorii necalificati.

6.INFLUENTA TAYLORISMULUI ASUPRA UNOR LIDERI

PRECUM VLADIMIR LENIN SI JOSEPH STALIN
URSS
n Uniunea Sovietic, Taylorism a fost susinut de Aleksei
Gastev si
nauchnaia organizatsia
truda(micarea pentru organizarea tiinific a muncii),fiind
sprijinit de catre ambii, Vladimir Lenin i Leon Troki. . Gastev
a continuat s promoveze acest sistem de gestionare a forei
de munc, pn la arestarea i executarea sa n 1939.Intre
anii 1920-1930,URSS a imbratisat cu entuziasm Fordismul si
Taylorismul,importand experti americani in ambele domenii
precum firmele de inginerie americane pentru a construi
pri ale noii sale infrastructuri industriale. Conceptele
planului cincinal i economia planificat la nivel central
urmaresc n mod direct influena Taylorismului asupra
gndirii sovietice.Managementul stiintific intruchipa eficienta
americana, Joseph Stalin sustinea :o combinatie a revolutiei
industrial rusesti si eficienta americana reprezinta esenta
leninismului. Inainte de razboiul rece dintre SUA si URSS
aceste schimburi de idei si tehnologii erau posibile.
Pe msur ce Uniunea Sovietic s-a dezvoltat i a crescut n
putere, ambele pri, sovieticii i americanii, au ales s se
ignore sau s nege contribuia pe care ideile i expertizele
americane le-au avut: sovieticii pentru c au dorit s se
prezinte creatorii propriului lor destin i nu ndatorati unui
rival, iar americanii, pentru c nu au dorit s recunoasc rolul
lor n crearea unui rival comunist puternic.Anti-comunismul sa bucurat ntotdeauna de o larg popularitate n America,iar
anti-capitalismul n Rusia, dar dup al doilea rzboi mondial,
au exclus orice admitere de ambele pri c tehnologiile sau
ideile ar putea fi fie partajate n mod liber sau furate n mod
clandestin.

7.CRITICI

1. Exploatarea lucrtorilor
Managementul tiinific al lui Taylor a pus presiuni inutile
asupra angajailor pentru a efectua lucrrile mai rapid.O
importanta mare a fost data productivitatii i profitabilitatii.
Acest lucru a dus la exploatarea angajailor. Prin urmare,
muli angajai s-au alturat sindicatelor. De asemenea, acest
lucru a dus la nencrederea ntre conducere i angajai.
2. Problema unitii de comand
Taylor a folosit un grup functional de conducere de
supervizori. Aa c, muncitorii trebuiau s raporteze la opt
sefi. Acest lucru ncalc principiul unitii de comand, n
cazul n care lucrtorii trebuie s raporteze doar unui singur
ef. Lipsa unitii de comand poate crea confuzie i haos n
organizaie.
3. Abordarea mecanic
Abordarea lui Taylor a fost o abordare mecanic. El a dat
prea mult importan eficientei. El nu a luat in considerare
elementul uman.Taylor a considerat muncitorii ca si roboti,
ceea ce ar fi accelerat lucrrile cu orice pre.
4. Abordarea individualista
Management tiinific al lui Taylor acord prea mult
importan performantei individuale si nu performantei de
grup. Cu toate acestea, succesul unei organizaii depinde nu
numai de performana individual a lucrtorilor,ci de
performanta unui grup de muncitori.
5. Presupuneri greite
Taylor presupune c muncitorii sunt motivai doar de
ctiguri financiare. Cu toate acestea, n realitate, muncitorii
nu sunt motivai doar de stimulentele financiare, ci i de
nevoile sociale i de orgolii personale.
6. Aplicabilitate limitata
Management tiinific al lui Taylor are o aplicabilitate
limitata. El poate fi aplicat numai n cazul n care
performana lucrtorilor pot fi msurate cantitativ. Acesta
poate fi aplicat numai pentru fabrici n cazul n care
performana poate fi msurat cantitativ. Nu poate fi utilizat
n sectorul serviciilor, deoarece n acest sector performana
unei persoane nu poate fi msurat cantitativ.

8.MOSTENIREA TAYLORISMULUI
Managementului tiinific a fost una dintre primele ncercri
de a trata n mod sistematic managementul si procesele de
imbunatatire ca o problema stiintifica. Odat cu avansarea
metodelor stiintifice, asigurarea calitii i controlul calitii

au nceput n anii 1920 i 1930. Pe parcursul anilor 1940 i

1950, volumul de cunotiine pentru a face management
tiinific a evoluat n managementul operaiunilor,
operaiunile de cercetare i de management al ciberneticii.
n special, Shigeo Shingo, unul dintre initiatorii Toyota
Production System, a crezut c acest sistem i cultura de
management japoneza, n general, ar trebui s fie vzuta ca
un fel de management tiinific.
Peter Drucker l-a vzut Frederick Taylor ca si creatorul unui
management al cunoaterii, deoarece scopul
managementului tiinific a fost de a produce cunotine cu
privire la modul de mbuntire a proceselor de lucru. Cu
toate c aplicarea tipic a managementului tiinific a fost
deproductie, Taylor nsui a susinut managementul tiinific
pentru tot felul deactivitati, inclusiv administrarea
universitilor i a guvernului.
Managementul tiinific a avut o influen important n
sport, n cazul n care studiile de timp i studii de micare
stpnesc ziua. (Taylor nsui s-a bucurat de sport, n special
de tenis i golf. El i un partener au ctigat un campionat
naional de tenis la dublu. A inventat rachetele de tenis i
crose de golf mbuntite, cu toate c ali juctori il
tachinau pentru creatiile sale neortodoxe.