Articol stiintific

Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. Ucraina. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. având variate interese în problema minoritară. Tot în această direcţie. precum Ungaria. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. aproape 20 se pierd pe parcurs. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. puşi în ultimele bănci ale clasei.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. mai rău cateodată. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. (http://articole. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. stimularea dialogului intercultural. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. De asemenea. 3 . se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. trataţi cu indiferenţă. Germania şi Rusia.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. sau. Situaţia copiilor rromi este una critică. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. într-o proporţie mare. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. agresaţi verbal de către copii sau profesori. având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. În contextul aderării la Uniunea Europeană. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa.famouswhy. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi.

statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. 1972).Stabler. Shower. Brown. programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi. (http://articole. rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. 1977. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. & Buswell. pentru că din ce în ce mai multe familii. Pentru perioada 2004. 1963. 1977. Hyde. fenomenul este în plină ascensiune. vârstei.000 de elevi.monitorul. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. majoritatea de rromi. din totalul de aproape două milioane. 1973. 1968. Porter. 1978). 1972.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. & Blythe.33 milioane euro. 1978). majoritatea foduri Phare.com. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. Bush. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. Rosenberg & Simmons. Rata creşte în continuare. Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. Simmons. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts. Harris & Stokes. În decursul ultimelor decenii. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele. să muncească în loc să înveţe. 1971). compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. 1971. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului.2007. menit să combate acest fenomen. Ward & Braun. Johnson. 1999) 4 . O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”.000 de copii sunt nevoiţi. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. 1971. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. (Kling.famouswhy. 1978. & Jordan. Cicirelli. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar. Cu toate acestea. (http://www. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. iar peste 70. Richmond & White.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33.

Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. eficienţa personală. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. 1973). Wade. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. 1991). Thompson. realizările şcoalere. a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell.&Lightfoot.000 de tineri. au avut rezultate neconcludente. identitatea etnică.Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. Membrii familiei. Wade. Rowe. 1980). de exemplu. În contrast.. Wirt. Totuşi. au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine. Sabate. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. (Tajfel. 1996) În acelaşi timp însă. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. Paul & Fischer. (Mboya. au obţinut rezultate diferite. 1988. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. şi în mod particular sociologii. (Phinney & Rosenthal. O a doua analiză reprezentând 19. (Vega. 1987. căldura perentală. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. 1989. (Rotheram-Borus. 1995). ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. 1987. Chiar dacă transformările de produc repede. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. 1991). stima de sine. Tashakkori. (Housley et al. Dopkins. as cited in Wade. (White & Burke. & Davids. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. 1985. 1992). în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. Vazsonyi şi Flannery (1994). Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. Zak. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. 1982). 1999). & Valente. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 .

(Dukes & Martinez. 2004. la locurile de muncă. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. Umaña-Taylor. (Andrew Karpinski. antrenorii. Din păcate. de familie. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. vis-a-vis de şcoală. de noi. (Phinney 1991). Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. Fine. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. Grija. Apoi. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. pretutindeni. Journal of Adolescent Research 2002). odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. cele precizate mai sus. cât şi în şcoli. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. Legat de suportul parental. ca aparţinători ai „majorităţii”. relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. pe stradă. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. 1994).gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. Marcelo Diversi and Mark A. deoarece. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. precum profesorii. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. atitudinea faţă de 6 . am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. rămân doar la nivelul teoreticului. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. de grupurile de apartenenţă. cei care lucram cu ei. Gherla. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari.(Rutter.

răspândită pe două zone speciale. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. TEHNICI. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale. INSTRUMENTE DE CERCETARE. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. în decursul ultimilor doi ani. individuale şi colectiv. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. vârstă. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla.” 7 . Dintre cei 30 de adolescenţi rromi.şi o tabără comună. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala. în condiţii naturale. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri. METODE. De asemenea. există o comunitate largă de rromi. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. Înafara acestor zone. sex. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35.

În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. ci surprinse în desfăşurarea normală.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate. am ales folosirea întrebărilor închise. trebuie să evidenţieze următoarele: .observaţia este o percepere experenţială a lumii. am organizat o tabără de o săptămână. 2006) În vara anului 2007. Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare. premeditată. faptul că fenomenele nu sunt provocate. am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. Pe parcursul acestei săptămâni. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. odată cu începerea anului şcolar.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse.observaţia este o formă superioară. . în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. În urma acestui fapt. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. . dirijată. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. . în localitatea Vânători. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia. adică cercetarea şi studierea obiectului perceput.

. adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute. . . adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. procesarea şi interpretarea informaţiei.el trebuie să fie univoc. Avantaje ale întrebărilor închise: .grija familiei extinse. adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor. SSR-A are patru subscale: .erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor. Posibile erori asociate aplicării chestionarului: . .întărirea mândriei culturale.trebuie de asemenea să fie discriminatoriu.- trebuie să fie complet. subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia. limitele memoriei umane. .Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis.Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor.erori datorate formulării întrebărilor.Uşurinţa completării chestionarului. . iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete.spirituală şi religioasă. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor. 9 . am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”.erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor. . atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului.erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială. . . . anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată. adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult.

sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. Shoemaker. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. Referinte : Scala SSR-A. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi.. Allen L. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. a.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. dintre care 156 fete iar 80 băieţi. cu o medie a vârstei de 14. religioasă. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. sugerând astfel că este unic. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială.6 ani. grija familiei extinse.

Dintre cei instituţionalizaţi. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte. un procent de 86. un procent de 56. 11 . b. Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse.

aproape 80% dintre răspunsuri. 12 . De asemenea.40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi. Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi.

Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. Un procent de 66. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea.caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice.În privinţa afirmaţiei de mai sus. Egalitatea faţă de ceilalţi . 13 . felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. a. d.

încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. responsabili. se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. Un procent de 76. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane. suportul. bine motivaţi. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii. Cu alte cuvinte.7% dintre adolescenţii chestionaţi. de încredere şi de succes.7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16. b.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36.7% sunt aproape siguri de acest fapt.4% 14 .

Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi. 15 . Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii. Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi.

un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. în timp ce 56.4095).6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. Pe de altă parte. după cum urmează: Influenţa spirituală.c. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă. Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3.2475). că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat. a familiei extinse.9222) comparativ cu cei 16 . a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale). Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident. un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi. religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4. în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi. religioasă. influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat.

comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. dar diferenţa nu este semnificativă. diferenţa nu mi se pare foarte mare. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. a profesorilor. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă. nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor.instituţionalizaţi (3. dar pe ansamblu. Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate.2252). Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”.6801). iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare.6876 comparativ cu 2. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. chiar dacă nu este mare. (2. cei din familii au o medie puţin mai mare.6). 17 . a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine. de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat. suport şi încredere din partea propriilor familii. au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă. Totuşi.5).

3696 4. .9222 3.4314 2. .6876 4. .Creşterea stimei de sine.4095 3.Formularea de scopuri personale .0333 3.Comunicarea cu ceilalţi. .9533 2.Exprimarea nevoilor. Lotul de subiecţi.6 2.Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români .6801 3. ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social. .Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei . .2247 3.5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei . prin creşterea stimei lor de sine. . cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse.2252 2.Întărirea sentimentului de identitate etnică.74 2.Să se simtă bine în pielea lor.Comunicare legată de nevoile personale. grupul ţintă 18 .Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.2475 3.Depăşirea obstacolelor.Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul. .

„Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că. creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente.discuţii cu caracter reflexiv . Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. .Tema: CINE SUNT EU? 19 . este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice.”( Gal. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială. schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup. deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte.studii de caz . o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 . Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe.jocuri tematice .. am folosit în intervenţie: . prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale.Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul.D.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români . în prezenta intervenţie. în general. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare.tehnici de susţinere. Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007. 2004.Martie 2008. „Metode de grup în asistenţa socială”.

” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior. stresul sexual. stresul fizic.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. Ţine-l ridicat. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres.(ce are el bun. Johan… Cu toate acestea. adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. ce ştie să facă. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată.”. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. tipice adolescenţei: stresul social. John. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. stresul şcolar. stresul presiunii anturajului. te vei confrunta cu „durerile creşterii”. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul. Priveşte oamenii direct în ochi. Ianoş. pentru a le descrie sau chiar 20 . stresul părinţilor. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor.

Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente.pentru a ne adresa lor.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . chinez. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. evidente ale unei persoane. i-am aşezat într-o cutie. pocăit. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. boşorog. ţăran.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români. ştim totul despre ei! Într-adevăr. handicapat. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. 21 . iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare.famouswhy. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. sunt de primă importanţă. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul. decăderea morală şi distrugerea mediului. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. tinerii se tem de viitor. În general.

cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. am jucat jocuri sportive. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă. Ceilalţi adolescenţi rromi. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. mai ales la jocurile sportive. am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. timp de două ore. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. În prima zi. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii. să comunice. continuând până azi să comunice. A doua zi.În fiecare zi. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. 22 . adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. id-uri de messengers şi numere de telefoane. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. cu excepţia a doi dintre ei. cu pielea mai deschisă. care locuiesc în familii.

Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0.2252 2. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0.74 2. Nu e o scădere mare.9111 3.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv. accesului la resurse. 4. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale.23.1396 3. vizau în general reflectarea asupra marginalizării. independentă de factorii culturali şi etnici. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM.7133 2. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 . religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare.3696 4. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular.0111. Cred că în sfârşit. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi.0333 3.6285 3. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. După interv.4095 3. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii.6876 După aplicarea intervenţiei.9222 3.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor.3133 2. comparând rezultatele obţinute. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general.8066 2.

005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. în cei trei ani de contact permanent. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. valoarea. La un grad de libertate df=29. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului. cu un nivel de semnificatie de 95%. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df .003. şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. vizau înţelegerea. t=3.2327 3. Gherla. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi. zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor.3374 .7333 1. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei.2442 .045.” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi. Deviation Std. Mişcare 24 .fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate. programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2. independent de influenţa prietenilor. Potrivit datelor din table. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii.2340 1. Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse. Scăderea mediei răspunsurilor. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig.003 29 . CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. Paired Samples Test Paired Differences Std. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata.

culturale sau civice din România. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. Dintre ceilalţi 38 preşcolari.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. Timp de 4 ore zilnic. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. o zonă aflată la periferia oraşului. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă. între clasa I . deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. doar 12 mai frecventează şcoala. fără apă potabilă. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi. între clasele I-VIII. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi. apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu. Problematica educaţiei copiilor. de aproximativ 40%. de pe strada Pescarilor nr 5. 22 dintre ei fiind şcolari. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone.greşită din punct de vedere legislativ. Din acest punct de vedere. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire.a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. a rasismului şi xenofobiei. socio-economice. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. 25 . Programul Naţional Anti-Sărăcie. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici.

famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. Journal of Adolescent Research 2002. Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. http://articole. Gal. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. Shoemaker. http://articole. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. 2004. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim. acordând şanse egale pentru toţi copiii. fără discriminări de orice natură.famouswhy. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. Cluj Napoca 9.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1.famouswhy. (http://www. 10. Marcelo Diversi and Mark A. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene. 2006 5. Fine. Umaña-Taylor. (http://articole. 2004. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 .ro/content/view/4137/77/) 4.com. Pers Soc Psychol Bull 12. http://articole. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone.famouswhy.monitorul.D. „Metode de grup în asistenţa socială”. 7. Adriana J. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11.Concluzionând.famouswhy.. Andrew Karpinski. http://articole. se poate afirma cu certitudine.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful