Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. stimularea dialogului intercultural. sau. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. precum Ungaria. puşi în ultimele bănci ale clasei. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. Germania şi Rusia. trataţi cu indiferenţă. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. 3 . În contextul aderării la Uniunea Europeană. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. De asemenea. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. agresaţi verbal de către copii sau profesori. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. mai rău cateodată. într-o proporţie mare. (http://articole. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor. având variate interese în problema minoritară. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. aproape 20 se pierd pe parcurs. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. Situaţia copiilor rromi este una critică. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. Tot în această direcţie. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.famouswhy. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. Ucraina.

000 de elevi. din totalul de aproape două milioane. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului. (http://www.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii.famouswhy. menit să combate acest fenomen.000 de copii sunt nevoiţi. vârstei.2007. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar.33 milioane euro.com. Rata creşte în continuare.Stabler. să muncească în loc să înveţe. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. Porter. Richmond & White. 1977.monitorul. Brown. Rosenberg & Simmons. (Kling. rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi. 1963. majoritatea de rromi. & Jordan. 1978). Pentru perioada 2004. O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. & Buswell. 1972). fenomenul este în plină ascensiune. Harris & Stokes. iar peste 70. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”. Ward & Braun. Hyde. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. pentru că din ce în ce mai multe familii. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală. 1977. 1978). Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. Simmons. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. 1972. Johnson.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33. 1971. & Blythe. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. 1968. (http://articole. majoritatea foduri Phare. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. În decursul ultimelor decenii. 1971). Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. Cu toate acestea. 1999) 4 . Shower. 1978. Bush. Cicirelli. 1973. 1971.

Chiar dacă transformările de produc repede. 1999). 1992). căldura perentală. 1973). (White & Burke. Membrii familiei. 1985. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. 1987. Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. au obţinut rezultate diferite. (Mboya. 1988. de exemplu. în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . realizările şcoalere. (Rotheram-Borus. În contrast. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. şi în mod particular sociologii. Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. & Valente. Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. 1991). Zak. 1991). prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. Thompson. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. Tashakkori. (Housley et al. Vazsonyi şi Flannery (1994). S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. Wirt. stima de sine.. Wade. a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. au avut rezultate neconcludente. 1980). & Davids. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. Dopkins. (Phinney & Rosenthal. 1995). (Vega. Sabate. Paul & Fischer. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. 1982). 1987. (Tajfel. 1996) În acelaşi timp însă. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. Rowe. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. 1989. as cited in Wade. eficienţa personală. ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. identitatea etnică. Totuşi. Wade.Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe.000 de tineri. au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine.&Lightfoot. O a doua analiză reprezentând 19.

Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. Legat de suportul parental. relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. Umaña-Taylor.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare.(Rutter. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. la locurile de muncă. antrenorii. deoarece. (Dukes & Martinez. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. rămân doar la nivelul teoreticului. cei care lucram cu ei. ca aparţinători ai „majorităţii”. de grupurile de apartenenţă. vis-a-vis de şcoală. pretutindeni. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. atitudinea faţă de 6 . Journal of Adolescent Research 2002). (Andrew Karpinski. (Phinney 1991). Apoi. pe stradă. cât şi în şcoli. Grija. Fine. Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. Din păcate. Marcelo Diversi and Mark A. de noi. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. cele precizate mai sus. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. precum profesorii. 1994). Gherla. 2004. de familie. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”.

Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului.” 7 . Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla. există o comunitate largă de rromi. Înafara acestor zone. sex. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane. în condiţii naturale. am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. De asemenea. TEHNICI. METODE. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale.şi o tabără comună. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. vârstă. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. răspândită pe două zone speciale. în decursul ultimilor doi ani. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. individuale şi colectiv. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. INSTRUMENTE DE CERCETARE. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată.

Pe parcursul acestei săptămâni. . metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. 2006) În vara anului 2007. în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. premeditată. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. dirijată. odată cu începerea anului şcolar. trebuie să evidenţieze următoarele: . În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. În urma acestui fapt. faptul că fenomenele nu sunt provocate.observaţia este o percepere experenţială a lumii. adică cercetarea şi studierea obiectului perceput. . am ales folosirea întrebărilor închise.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. .observaţia este o formă superioară.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate. am organizat o tabără de o săptămână.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. în localitatea Vânători. ci surprinse în desfăşurarea normală. am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine.

. 9 .el trebuie să fie univoc. . .erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult. Avantaje ale întrebărilor închise: .Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis. adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite.întărirea mândriei culturale. SSR-A are patru subscale: . . atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului.erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială.- trebuie să fie complet. . iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete.trebuie de asemenea să fie discriminatoriu. anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor.Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor. subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia. . adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. . adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute.Uşurinţa completării chestionarului. . am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. Posibile erori asociate aplicării chestionarului: .grija familiei extinse. procesarea şi interpretarea informaţiei. adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi. limitele memoriei umane.erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor.erori datorate formulării întrebărilor. . . Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor.spirituală şi religioasă.

dintre care 156 fete iar 80 băieţi. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. a. sugerând astfel că este unic. Referinte : Scala SSR-A. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. cu o medie a vârstei de 14. sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. grija familiei extinse. religioasă. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. Allen L. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 ..6 ani. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. Shoemaker.

Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii. un procent de 86. un procent de 56. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi. Dintre cei instituţionalizaţi.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus. 11 . b. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus.

40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. 12 . aproape 80% dintre răspunsuri. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi. De asemenea. Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi.

rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. Egalitatea faţă de ceilalţi .În privinţa afirmaţiei de mai sus. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. a. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană. Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. Un procent de 66. 13 .caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice. d.

se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. responsabili. suportul. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. b. bine motivaţi. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii.4% 14 .7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16.7% sunt aproape siguri de acest fapt. Cu alte cuvinte.7% dintre adolescenţii chestionaţi. Un procent de 76.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36. încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. de încredere şi de succes. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane.

15 . Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi.Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii.

un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale). am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă. Pe de altă parte. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3. un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi.6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. a familiei extinse. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi.4095). influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat.2475). religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4. după cum urmează: Influenţa spirituală. în timp ce 56. religioasă. că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat.c.9222) comparativ cu cei 16 . Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident.

cei din familii au o medie puţin mai mare. iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. dar diferenţa nu este semnificativă. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare.6876 comparativ cu 2. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3. (2. a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine.6801). Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate. diferenţa nu mi se pare foarte mare.5).instituţionalizaţi (3.2252). a profesorilor. chiar dacă nu este mare. suport şi încredere din partea propriilor familii. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică.6). Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”. au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă. dar pe ansamblu. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. Totuşi. 17 .

Să se simtă bine în pielea lor.Comunicarea cu ceilalţi.Depăşirea obstacolelor.6801 3. .0333 3.4314 2.Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul. .Exprimarea nevoilor.Comunicare legată de nevoile personale.9533 2.2475 3.2247 3. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse. . şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei .3696 4.Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi.6876 4. grupul ţintă 18 .2252 2. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei .Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români .Creşterea stimei de sine. ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social. .Întărirea sentimentului de identitate etnică. . .Formularea de scopuri personale .6 2. Lotul de subiecţi.9222 3.5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. . .4095 3. prin creşterea stimei lor de sine.Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.74 2.

Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007. .Martie 2008. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale.tehnici de susţinere. 2004. este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români . Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare. „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că. în general.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup. am folosit în intervenţie: .. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 . schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social. creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială.Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul.studii de caz .”( Gal.discuţii cu caracter reflexiv . deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte.jocuri tematice . în prezenta intervenţie. o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate.D. Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe.Tema: CINE SUNT EU? 19 . „Metode de grup în asistenţa socială”.

mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. Ţine-l ridicat. John.(ce are el bun. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres. stresul fizic. stresul şcolar. ce ştie să facă. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. stresul sexual. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. te vei confrunta cu „durerile creşterii”. stresul presiunii anturajului. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive. tipice adolescenţei: stresul social. stresul părinţilor.” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. Johan… Cu toate acestea. Priveşte oamenii direct în ochi. Ianoş. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern.”. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. pentru a le descrie sau chiar 20 . Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior.

pocăit. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. boşorog. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. 21 . dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare. decăderea morală şi distrugerea mediului.pentru a ne adresa lor. evidente ale unei persoane. chinez. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi. handicapat. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. ştim totul despre ei! Într-adevăr. ţăran. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. sunt de primă importanţă. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul. i-am aşezat într-o cutie. În general. tinerii se tem de viitor.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente.famouswhy.

le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. 22 . cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. mai ales la jocurile sportive. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. În prima zi. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. să comunice. Ceilalţi adolescenţi rromi. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. care locuiesc în familii. cu pielea mai deschisă. A doua zi. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. continuând până azi să comunice. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. am jucat jocuri sportive. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. cu excepţia a doi dintre ei.În fiecare zi. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. timp de două ore. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. id-uri de messengers şi numere de telefoane. am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă.

0333 3.9222 3.74 2. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare.9111 3.6285 3. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 . comparând rezultatele obţinute.1396 3. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală.23. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos.7133 2.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. Cred că în sfârşit. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă.3696 4.2252 2. Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM.0111.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale. accesului la resurse. 4. Nu e o scădere mare. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi. independentă de factorii culturali şi etnici. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular.6876 După aplicarea intervenţiei.4095 3.8066 2.3133 2. vizau în general reflectarea asupra marginalizării. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0. După interv.

La un grad de libertate df=29. valoarea.7333 1. vizau înţelegerea. programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive.” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi.2340 1.3374 . Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse. în cei trei ani de contact permanent. zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor.045. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. cu un nivel de semnificatie de 95%. Gherla. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig. Deviation Std. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df . t=3.003 29 . am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007.003. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor.fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate.2442 . Mişcare 24 . a încrederii în sine şi a acceptării de sine. Potrivit datelor din table. şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. Scăderea mediei răspunsurilor. independent de influenţa prietenilor. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. Paired Samples Test Paired Differences Std. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2.2327 3.

de pe strada Pescarilor nr 5. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. o zonă aflată la periferia oraşului. între clasa I . de aproximativ 40%. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu. socio-economice. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . a rasismului şi xenofobiei.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată. Dintre ceilalţi 38 preşcolari. culturale sau civice din România. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi. Problematica educaţiei copiilor. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. 25 .greşită din punct de vedere legislativ. fără apă potabilă. acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. Programul Naţional Anti-Sărăcie.a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. doar 12 mai frecventează şcoala. între clasele I-VIII. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. Din acest punct de vedere. Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă. Timp de 4 ore zilnic. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . 22 dintre ei fiind şcolari.

Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11. Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”.famouswhy. Gal. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. Marcelo Diversi and Mark A. Pers Soc Psychol Bull 12. Andrew Karpinski. se poate afirma cu certitudine.monitorul.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. (http://www. http://articole.Concluzionând. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1..famouswhy. 2004. http://articole. 10.famouswhy.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3.famouswhy. Umaña-Taylor. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. 2004. Journal of Adolescent Research 2002. 7. Fine. „Metode de grup în asistenţa socială”. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. Cluj Napoca 9. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6. Adriana J. http://articole. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. 2006 5.famouswhy.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor.ro/content/view/4137/77/) 4. Shoemaker. acordând şanse egale pentru toţi copiii. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone.com.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. (http://articole. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations. fără discriminări de orice natură.D. http://articole. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european.