Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. Ucraina. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. agresaţi verbal de către copii sau profesori. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. Tot în această direcţie. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi. (http://articole. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. 3 . Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale.famouswhy. De asemenea. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. Situaţia copiilor rromi este una critică. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. stimularea dialogului intercultural. aproape 20 se pierd pe parcurs. trataţi cu indiferenţă. Germania şi Rusia. având variate interese în problema minoritară. puşi în ultimele bănci ale clasei. într-o proporţie mare. sau.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. În contextul aderării la Uniunea Europeană. mai rău cateodată. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. precum Ungaria.

iar peste 70. 1999) 4 . Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului. 1977. Cu toate acestea. & Buswell. Ward & Braun. 1978). Rata creşte în continuare. 1973. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. majoritatea de rromi. Harris & Stokes. majoritatea foduri Phare. menit să combate acest fenomen. 1972). rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine.33 milioane euro. 1971). CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts. 1977. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală.monitorul. 1971. & Jordan.com. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. Porter. Pentru perioada 2004.Stabler.000 de elevi. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi. (Kling. 1972. Johnson. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. 1978. O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. (http://www. Shower.2007. Hyde. În decursul ultimelor decenii. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. din totalul de aproape două milioane.000 de copii sunt nevoiţi. & Blythe. Richmond & White.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33. (http://articole. să muncească în loc să înveţe. Simmons. Bush. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. Rosenberg & Simmons. fenomenul este în plină ascensiune. 1978).ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar. Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. 1963.famouswhy. vârstei.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. 1971. pentru că din ce în ce mai multe familii. Brown. Cicirelli. 1968. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele.

căldura perentală. 1991).&Lightfoot. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. (Tajfel. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. 1982). realizările şcoalere. O a doua analiză reprezentând 19. au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. Wirt. au obţinut rezultate diferite. eficienţa personală. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. Vazsonyi şi Flannery (1994). Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. Totuşi.. de exemplu. 1991). (Vega. Thompson. Wade. Wade. Rowe. 1985. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. Chiar dacă transformările de produc repede. 1980). (Housley et al. Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. au avut rezultate neconcludente. (White & Burke. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale.Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. 1999). ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent.000 de tineri. 1973). Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. 1988. stima de sine. (Phinney & Rosenthal. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. (Rotheram-Borus. şi în mod particular sociologii. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. 1996) În acelaşi timp însă. & Valente. În contrast. 1987. 1987. Sabate. 1989. as cited in Wade. 1995). Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. Tashakkori. Paul & Fischer. Zak. & Davids. în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. (Mboya. Dopkins. identitatea etnică. Membrii familiei. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. 1992).

deoarece. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. ca aparţinători ai „majorităţii”. Journal of Adolescent Research 2002). pe stradă. de grupurile de apartenenţă. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. atitudinea faţă de 6 . odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. de familie. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. pretutindeni. (Dukes & Martinez. Umaña-Taylor. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. Apoi. (Andrew Karpinski. Grija. Legat de suportul parental.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. vis-a-vis de şcoală. am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. la locurile de muncă. Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. Marcelo Diversi and Mark A. antrenorii. cei care lucram cu ei. 2004. rămân doar la nivelul teoreticului.(Rutter. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. (Phinney 1991). 1994). cât şi în şcoli. cele precizate mai sus. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. Fine. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. de noi. precum profesorii. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. Gherla. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. Din păcate. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte.

vârstă.” 7 . individuale şi colectiv. există o comunitate largă de rromi. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. METODE. am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. INSTRUMENTE DE CERCETARE. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35. în decursul ultimilor doi ani. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. sex. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi. în condiţii naturale. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale. răspândită pe două zone speciale. Înafara acestor zone. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri.şi o tabără comună. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. De asemenea. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. TEHNICI. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată.

în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. . în localitatea Vânători. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. premeditată. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. În urma acestui fapt.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. 2006) În vara anului 2007. dirijată. faptul că fenomenele nu sunt provocate.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. ci surprinse în desfăşurarea normală. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. Pe parcursul acestei săptămâni. am ales folosirea întrebărilor închise.observaţia este o percepere experenţială a lumii. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. . adică cercetarea şi studierea obiectului perceput. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . odată cu începerea anului şcolar. Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. trebuie să evidenţieze următoarele: . am organizat o tabără de o săptămână. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. .observaţia este o formă superioară. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia.

- trebuie să fie complet. iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete.erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor. .Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor.erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor. adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite.el trebuie să fie univoc.întărirea mândriei culturale. . procesarea şi interpretarea informaţiei. adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. .Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis. SSR-A are patru subscale: . . Avantaje ale întrebărilor închise: . am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. 9 . .spirituală şi religioasă. . .erori datorate formulării întrebărilor.Uşurinţa completării chestionarului. . Posibile erori asociate aplicării chestionarului: .trebuie de asemenea să fie discriminatoriu. subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia. atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului.grija familiei extinse. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor. . limitele memoriei umane.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult. . adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi. adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute. anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată.erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială.

stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. Allen L. cu o medie a vârstei de 14. a. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. religioasă. dintre care 156 fete iar 80 băieţi. grija familiei extinse. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori.. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. sugerând astfel că este unic. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori.6 ani. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. Referinte : Scala SSR-A.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . Shoemaker.

12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi. Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei. 11 . b. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte. Dintre cei instituţionalizaţi. un procent de 86. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii. un procent de 56.

Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi.40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. aproape 80% dintre răspunsuri. De asemenea. 12 .

felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. d. Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. a. Egalitatea faţă de ceilalţi .caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. 13 . Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. Un procent de 66.În privinţa afirmaţiei de mai sus. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii.

Un procent de 76. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul. bine motivaţi. responsabili.7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii. încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. suportul. Cu alte cuvinte. b. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine.7% dintre adolescenţii chestionaţi.4% 14 . se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi.7% sunt aproape siguri de acest fapt. de încredere şi de succes.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36.

Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi.Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi. 15 .

influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă. religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4. Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3.c. un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi.9222) comparativ cu cei 16 . Pe de altă parte. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi. după cum urmează: Influenţa spirituală. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat.2475). un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. a familiei extinse.6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. în timp ce 56. religioasă.4095). Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident. a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale).

Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3. chiar dacă nu este mare. (2. a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine. a profesorilor. de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare. Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”.instituţionalizaţi (3. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică. 17 . dar diferenţa nu este semnificativă.6876 comparativ cu 2.5). Totuşi.6801). Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor. suport şi încredere din partea propriilor familii. cei din familii au o medie puţin mai mare. dar pe ansamblu.2252). diferenţa nu mi se pare foarte mare.6). au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă.

5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.Întărirea sentimentului de identitate etnică.Să se simtă bine în pielea lor.2247 3.Formularea de scopuri personale . prin creşterea stimei lor de sine. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse.Comunicarea cu ceilalţi.Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi.9533 2.6 2.2475 3. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei .Exprimarea nevoilor.Comunicare legată de nevoile personale. .Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul. şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei .4314 2. .6801 3. . .74 2. .9222 3. grupul ţintă 18 .Depăşirea obstacolelor.6876 4.Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.4095 3.2252 2.0333 3. .Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români . . Lotul de subiecţi.3696 4.Creşterea stimei de sine. . ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social.

deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte. 2004. „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că. Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale.tehnici de susţinere.discuţii cu caracter reflexiv . am folosit în intervenţie: .jocuri tematice . creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente.Tema: CINE SUNT EU? 19 . . Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 .D. o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate.Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul. „Metode de grup în asistenţa socială”. Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe. în prezenta intervenţie.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup.”( Gal. schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români . este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare.. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială. în general.studii de caz .Martie 2008. Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007.

”. stresul sexual. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată. te vei confrunta cu „durerile creşterii”. Priveşte oamenii direct în ochi. tipice adolescenţei: stresul social. Johan… Cu toate acestea. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. stresul părinţilor. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. pentru a le descrie sau chiar 20 .(ce are el bun. ce ştie să facă. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. stresul presiunii anturajului. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire. Ţine-l ridicat.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion. stresul fizic.” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. John. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive. stresul şcolar. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul. Ianoş.

bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. ştim totul despre ei! Într-adevăr.famouswhy. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români. handicapat. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. sunt de primă importanţă. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. tinerii se tem de viitor. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul. evidente ale unei persoane. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. pocăit. În general. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante. boşorog.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. i-am aşezat într-o cutie. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. decăderea morală şi distrugerea mediului. 21 . ţăran. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008.pentru a ne adresa lor. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare. chinez.

Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii.În fiecare zi. 22 . ci pe întreaga perioadă de intervenţie. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. mai ales la jocurile sportive. am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. continuând până azi să comunice. care locuiesc în familii. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. În prima zi. timp de două ore. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. am jucat jocuri sportive. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. Ceilalţi adolescenţi rromi. cu pielea mai deschisă. id-uri de messengers şi numere de telefoane. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. A doua zi. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. să comunice. cu excepţia a doi dintre ei. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze.

cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi.9111 3.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. Cred că în sfârşit.2252 2. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular.23. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi.0111. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă. independentă de factorii culturali şi etnici.74 2.3133 2. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor. După interv. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 .Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. vizau în general reflectarea asupra marginalizării.4095 3. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale. Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0. 4.1396 3. Nu e o scădere mare. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. accesului la resurse. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0.9222 3.6876 După aplicarea intervenţiei. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur.0333 3.6285 3. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare.8066 2. comparând rezultatele obţinute.3696 4.7133 2.

045.2340 1.3374 .fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate.2442 . şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. Deviation Std. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii. Potrivit datelor din table. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df .7333 1. în cei trei ani de contact permanent. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. independent de influenţa prietenilor. t=3. Gherla. programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive. vizau înţelegerea. La un grad de libertate df=29.” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi. Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse. cu un nivel de semnificatie de 95%. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor. Scăderea mediei răspunsurilor.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni.003 29 . Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata.2327 3. Paired Samples Test Paired Differences Std. valoarea.003. Mişcare 24 .

a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. o zonă aflată la periferia oraşului. apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu. a rasismului şi xenofobiei. de aproximativ 40%. acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată. culturale sau civice din România. deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi. socio-economice. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. Problematica educaţiei copiilor. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. de pe strada Pescarilor nr 5.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. Timp de 4 ore zilnic. doar 12 mai frecventează şcoala. Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă. 25 . 22 dintre ei fiind şcolari. Dintre ceilalţi 38 preşcolari. Din acest punct de vedere. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. Programul Naţional Anti-Sărăcie. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. între clasa I . ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor. între clasele I-VIII. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. fără apă potabilă. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 .18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort .greşită din punct de vedere legislativ. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi.

ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . fără discriminări de orice natură.famouswhy.famouswhy. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6. Journal of Adolescent Research 2002.famouswhy.monitorul. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3. Andrew Karpinski.famouswhy. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”.ro/content/view/4137/77/) 4. (http://articole.. Umaña-Taylor.Concluzionând. Shoemaker. http://articole. se poate afirma cu certitudine.D. http://articole. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. http://articole. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim. (http://www. Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. 2006 5. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european. 2004.com. Fine. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. acordând şanse egale pentru toţi copiii. Gal. http://articole. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. 10.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor. Marcelo Diversi and Mark A. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. Cluj Napoca 9.famouswhy. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene. „Metode de grup în asistenţa socială”. 2004. Pers Soc Psychol Bull 12. Adriana J. 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful