Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. Situaţia copiilor rromi este una critică. De asemenea. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. precum Ungaria. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. trataţi cu indiferenţă.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. (http://articole. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. Ucraina. puşi în ultimele bănci ale clasei. stimularea dialogului intercultural.famouswhy. mai rău cateodată. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. având variate interese în problema minoritară. sau. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. În contextul aderării la Uniunea Europeană. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi. Tot în această direcţie. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. aproape 20 se pierd pe parcurs. 3 .ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. într-o proporţie mare. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. Germania şi Rusia. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi. agresaţi verbal de către copii sau profesori. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor.

com. În decursul ultimelor decenii. 1977. din totalul de aproape două milioane. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33. iar peste 70. Cu toate acestea.000 de elevi. Pentru perioada 2004. 1973. pentru că din ce în ce mai multe familii. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală. Ward & Braun. să muncească în loc să înveţe.famouswhy. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi. Shower. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului.monitorul. 1972). Hyde.2007. programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”.33 milioane euro. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. Bush. statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. & Blythe. Harris & Stokes. Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. 1999) 4 . 1968. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. Johnson. majoritatea foduri Phare. 1977. Brown. Cicirelli. 1972. (http://articole. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. menit să combate acest fenomen. O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. Porter. 1971).ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. majoritatea de rromi. (Kling. & Buswell. 1978). vârstei. 1971. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. Richmond & White.Stabler. Rata creşte în continuare. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. fenomenul este în plină ascensiune. 1978). 1978. Rosenberg & Simmons. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. 1963. (http://www. & Jordan. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar.000 de copii sunt nevoiţi. Simmons. 1971.

au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. & Valente. (Housley et al.. Wade. 1991). (Vega. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. şi în mod particular sociologii. Zak. Totuşi. realizările şcoalere. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. Membrii familiei. Sabate. 1973). Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. 1989. Tashakkori. stima de sine. 1985. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. eficienţa personală. de exemplu.&Lightfoot. 1996) În acelaşi timp însă. Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. 1987. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. 1987. Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. 1991).000 de tineri. (Rotheram-Borus. Chiar dacă transformările de produc repede. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. identitatea etnică. 1995). au obţinut rezultate diferite. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. Vazsonyi şi Flannery (1994). & Davids. a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. Dopkins. Wade. Thompson. (White & Burke. Rowe. 1988. Wirt. 1992). 1982). În contrast. 1999). au avut rezultate neconcludente. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. (Tajfel. 1980).Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. O a doua analiză reprezentând 19. căldura perentală. as cited in Wade. (Mboya. (Phinney & Rosenthal. Paul & Fischer. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . nu s-a stabilit a fi un factor concludent.

(Dukes & Martinez. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. deoarece. Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. cele precizate mai sus. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. Umaña-Taylor.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. vis-a-vis de şcoală. 2004. pe stradă. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. Apoi. de grupurile de apartenenţă. Journal of Adolescent Research 2002). ca aparţinători ai „majorităţii”. de noi. rămân doar la nivelul teoreticului. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. Marcelo Diversi and Mark A. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. la locurile de muncă. precum profesorii. relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. Grija. 1994). pretutindeni. cât şi în şcoli.(Rutter. Fine. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. (Andrew Karpinski. Din păcate. (Phinney 1991). antrenorii. atitudinea faţă de 6 . am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. Gherla. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. Legat de suportul parental. odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. cei care lucram cu ei. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. de familie.

răspândită pe două zone speciale. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35. De asemenea.” 7 . mediu şi tip familial) În localitatea Gherla. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri.şi o tabără comună. INSTRUMENTE DE CERCETARE. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. METODE. vârstă. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane. sex. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. în decursul ultimilor doi ani. există o comunitate largă de rromi. individuale şi colectiv. am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. TEHNICI. Înafara acestor zone. în condiţii naturale.

ci surprinse în desfăşurarea normală. 2006) În vara anului 2007. am ales folosirea întrebărilor închise. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate.observaţia este o formă superioară. am organizat o tabără de o săptămână. Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. adică cercetarea şi studierea obiectului perceput. Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare. trebuie să evidenţieze următoarele: . atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. odată cu începerea anului şcolar. investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. . în localitatea Vânători.observaţia este o percepere experenţială a lumii. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. În urma acestui fapt. . acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. Pe parcursul acestei săptămâni. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. faptul că fenomenele nu sunt provocate.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. dirijată. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. premeditată. .

erori datorate formulării întrebărilor. . . . adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute. .el trebuie să fie univoc. Posibile erori asociate aplicării chestionarului: .- trebuie să fie complet. .erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult. adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi. adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite.erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor. iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete. 9 . am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. .trebuie de asemenea să fie discriminatoriu.Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis.spirituală şi religioasă. . procesarea şi interpretarea informaţiei. . anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată.erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor. . subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia.grija familiei extinse.Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor. limitele memoriei umane. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor. SSR-A are patru subscale: . Avantaje ale întrebărilor închise: . adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor.erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială.Uşurinţa completării chestionarului. . atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului.întărirea mândriei culturale.

Shoemaker. Referinte : Scala SSR-A.. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. cu o medie a vârstei de 14. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . a. Allen L.6 ani. sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială. religioasă. dintre care 156 fete iar 80 băieţi. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. sugerând astfel că este unic. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. grija familiei extinse. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii.

11 . Dintre cei instituţionalizaţi. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii. un procent de 56. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus. un procent de 86. b. Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte.

De asemenea. 12 . aproape 80% dintre răspunsuri. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi.40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi.

În privinţa afirmaţiei de mai sus.caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice. Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. Egalitatea faţă de ceilalţi . 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. 13 . 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. Un procent de 66. felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea. a. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. d.

mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. Un procent de 76. responsabili.7% dintre adolescenţii chestionaţi. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. bine motivaţi. încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. Cu alte cuvinte.7% sunt aproape siguri de acest fapt.4% 14 . suportul. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii. se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. b. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36. de încredere şi de succes.7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16.

15 .Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi. Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi.

Pe de altă parte. Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident. a familiei extinse. religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4.2475). Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3. religioasă. un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi.6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat.c. CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi.9222) comparativ cu cei 16 . în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi. a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale). (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. după cum urmează: Influenţa spirituală. un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. în timp ce 56. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă.4095).

Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare. dar pe ansamblu. a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică. cei din familii au o medie puţin mai mare. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2.6801). iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. dar diferenţa nu este semnificativă. diferenţa nu mi se pare foarte mare. Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”.5). nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor.6). chiar dacă nu este mare. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin.2252).6876 comparativ cu 2. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă. Totuşi. 17 . suport şi încredere din partea propriilor familii. a profesorilor. au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă.instituţionalizaţi (3. Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate. (2. de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat.

2247 3.4095 3.Comunicarea cu ceilalţi. prin creşterea stimei lor de sine. grupul ţintă 18 . .Formularea de scopuri personale . ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social. şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei .6 2.Depăşirea obstacolelor.2475 3.Întărirea sentimentului de identitate etnică. .2252 2.Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul.0333 3.Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi.9222 3.Exprimarea nevoilor. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse.74 2.Creşterea stimei de sine. . .6876 4.6801 3.Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români .Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4. Lotul de subiecţi.3696 4. . religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei .5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. . . .4314 2.Comunicare legată de nevoile personale.9533 2.Să se simtă bine în pielea lor.

„Metode de grup în asistenţa socială”.tehnici de susţinere.D.discuţii cu caracter reflexiv . Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. în prezenta intervenţie.Martie 2008.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români .brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 . creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente. Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale. am folosit în intervenţie: . Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007. în general.jocuri tematice .Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul..”( Gal. „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că. schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social. deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte. este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice. o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate. 2004.Tema: CINE SUNT EU? 19 . . paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială.studii de caz .

adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. stresul şcolar. tipice adolescenţei: stresul social. John. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. Ţine-l ridicat. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată. stresul fizic. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul.”. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire. te vei confrunta cu „durerile creşterii”. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. Johan… Cu toate acestea. Ianoş. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. pentru a le descrie sau chiar 20 .(ce are el bun. stresul sexual. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. stresul presiunii anturajului. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. Priveşte oamenii direct în ochi. stresul părinţilor.” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres. ce ştie să facă. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente.

care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. boşorog. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. chinez. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare.pentru a ne adresa lor.famouswhy. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. i-am aşezat într-o cutie. ştim totul despre ei! Într-adevăr. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. tinerii se tem de viitor. ţăran. pocăit. decăderea morală şi distrugerea mediului.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . sunt de primă importanţă. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi. În general. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. evidente ale unei persoane. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. handicapat. 21 . Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul.

prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. am jucat jocuri sportive. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. id-uri de messengers şi numere de telefoane. Ceilalţi adolescenţi rromi. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. să comunice. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. care locuiesc în familii. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. cu pielea mai deschisă. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii. continuând până azi să comunice. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână.În fiecare zi. mai ales la jocurile sportive. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. În prima zi. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. timp de două ore. am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. A doua zi. 22 . Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. cu excepţia a doi dintre ei. cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină.

1396 3. accesului la resurse.6285 3.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv.7133 2. vizau în general reflectarea asupra marginalizării.0111. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 . independentă de factorii culturali şi etnici. Cred că în sfârşit. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. Nu e o scădere mare.8066 2. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0.9111 3.3133 2.23. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi. După interv.0333 3. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos. Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general.74 2. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM.4095 3. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare. 4.9222 3.3696 4.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii. comparând rezultatele obţinute. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur.6876 După aplicarea intervenţiei. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor.2252 2.

programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive. independent de influenţa prietenilor. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi. zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor. Mişcare 24 . şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine.2340 1.003.2327 3. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii. La un grad de libertate df=29. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df .2442 . de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata.003 29 .045. în cei trei ani de contact permanent. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse.7333 1.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni. cu un nivel de semnificatie de 95%. Potrivit datelor din table. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2. vizau înţelegerea. Scăderea mediei răspunsurilor.fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007.3374 .” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi. valoarea. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig. Gherla. Paired Samples Test Paired Differences Std. Deviation Std. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului. t=3.

Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. culturale sau civice din România. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. Dintre ceilalţi 38 preşcolari. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor. 22 dintre ei fiind şcolari. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată. 25 . socio-economice. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. Din acest punct de vedere. Programul Naţional Anti-Sărăcie. deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre. fără apă potabilă.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . a rasismului şi xenofobiei. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. o zonă aflată la periferia oraşului. Timp de 4 ore zilnic. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. de pe strada Pescarilor nr 5. între clasa I .a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. doar 12 mai frecventează şcoala. între clasele I-VIII. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat.greşită din punct de vedere legislativ. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi. Problematica educaţiei copiilor. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. de aproximativ 40%. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi.

monitorul. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene. acordând şanse egale pentru toţi copiii.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations.famouswhy. Shoemaker.D. (http://articole. 7. Andrew Karpinski. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6. 2004. http://articole. Pers Soc Psychol Bull 12. se poate afirma cu certitudine. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11.. http://articole.famouswhy. http://articole. Journal of Adolescent Research 2002. Umaña-Taylor. Marcelo Diversi and Mark A. Gal.famouswhy. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. http://articole. fără discriminări de orice natură. „Metode de grup în asistenţa socială”.famouswhy. 2006 5. Adriana J.famouswhy.Concluzionând. Cluj Napoca 9. 2004. Fine.ro/content/view/4137/77/) 4. 10.com. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor. (http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful