P. 1
Articol stiintific

Articol stiintific

|Views: 93|Likes:
Published by Mihaela Pojar

More info:

Published by: Mihaela Pojar on May 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2012

pdf

text

original

Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi. În contextul aderării la Uniunea Europeană. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi. Germania şi Rusia. trataţi cu indiferenţă. mai rău cateodată. agresaţi verbal de către copii sau profesori. având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. având variate interese în problema minoritară.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe.famouswhy. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. precum Ungaria. într-o proporţie mare. De asemenea. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. Ucraina. Situaţia copiilor rromi este una critică. Tot în această direcţie. puşi în ultimele bănci ale clasei. (http://articole. stimularea dialogului intercultural. aproape 20 se pierd pe parcurs. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. sau. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. 3 . caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor.

să muncească în loc să înveţe. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului. Cu toate acestea. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. Johnson. Rata creşte în continuare. Harris & Stokes. iar peste 70. 1977. 1971. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală.com. Shower. majoritatea foduri Phare. majoritatea de rromi. 1972).33 milioane euro. 1971). programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”.000 de elevi. 1963. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele. & Blythe.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33.monitorul.000 de copii sunt nevoiţi. fenomenul este în plină ascensiune. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. În decursul ultimelor decenii. Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. Ward & Braun. (http://www. Rosenberg & Simmons. vârstei.2007. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts. 1978). Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. Pentru perioada 2004. 1972. (Kling. Simmons. menit să combate acest fenomen. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. Bush. pentru că din ce în ce mai multe familii. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. Hyde. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. Brown. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000.famouswhy. O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. din totalul de aproape două milioane. & Jordan.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. Cicirelli. 1978). 1973. 1978. 1999) 4 . 1977. Porter. 1968. 1971. & Buswell.Stabler.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. Richmond & White. (http://articole.

Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. Rowe. realizările şcoalere. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. 1988. Membrii familiei. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. Tashakkori. Wirt. Zak. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. Wade. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică.&Lightfoot. 1999). 1973). alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. Paul & Fischer. au avut rezultate neconcludente. au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine. Wade. 1985. Dopkins. Totuşi. Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. (Housley et al. Vazsonyi şi Flannery (1994). ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. Chiar dacă transformările de produc repede. (White & Burke. în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. 1992). 1991). (Vega. 1987. au obţinut rezultate diferite. 1987. stima de sine. O a doua analiză reprezentând 19. (Phinney & Rosenthal.000 de tineri. de exemplu. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. & Valente. 1996) În acelaşi timp însă. 1989. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . 1995). şi în mod particular sociologii. (Mboya. & Davids. Sabate. 1982).. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. Thompson. Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. căldura perentală. eficienţa personală. 1980). cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. 1991). Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. as cited in Wade. (Tajfel. (Rotheram-Borus. identitatea etnică. În contrast.

cei care lucram cu ei. de familie. 2004. 1994). relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. antrenorii. rămân doar la nivelul teoreticului. odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. pretutindeni. Din păcate.(Rutter. (Phinney 1991). Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. vis-a-vis de şcoală. Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. ca aparţinători ai „majorităţii”. cât şi în şcoli. pe stradă. (Dukes & Martinez. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. de grupurile de apartenenţă. Legat de suportul parental. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. la locurile de muncă. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. Gherla. Fine. Umaña-Taylor. Marcelo Diversi and Mark A. Apoi. deoarece. de noi. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. (Andrew Karpinski. atitudinea faţă de 6 . cele precizate mai sus. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. Journal of Adolescent Research 2002). precum profesorii. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. Grija. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine.

POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. individuale şi colectiv. Înafara acestor zone. De asemenea. în decursul ultimilor doi ani. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. sex.şi o tabără comună. vârstă. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane. METODE. există o comunitate largă de rromi.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale. răspândită pe două zone speciale. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. TEHNICI.” 7 . în condiţii naturale. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. INSTRUMENTE DE CERCETARE. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla.

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. Pe parcursul acestei săptămâni. premeditată. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. dirijată. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . În urma acestui fapt. am ales folosirea întrebărilor închise. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. am organizat o tabără de o săptămână. în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. faptul că fenomenele nu sunt provocate.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare.observaţia este o percepere experenţială a lumii.observaţia este o formă superioară. . ci surprinse în desfăşurarea normală. 2006) În vara anului 2007.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. trebuie să evidenţieze următoarele: . . planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. .observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate. investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. în localitatea Vânători. adică cercetarea şi studierea obiectului perceput. odată cu începerea anului şcolar.

spirituală şi religioasă. . iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete. limitele memoriei umane. .întărirea mândriei culturale. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor.Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis. . adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi.erori datorate formulării întrebărilor.Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor.el trebuie să fie univoc. SSR-A are patru subscale: .erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială. atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului. .Uşurinţa completării chestionarului.- trebuie să fie complet.erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor. . adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute. Posibile erori asociate aplicării chestionarului: . . subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia. adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult.trebuie de asemenea să fie discriminatoriu. am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. . anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată. procesarea şi interpretarea informaţiei. . 9 .erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor. . Avantaje ale întrebărilor închise: . .grija familiei extinse.

stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. sugerând astfel că este unic. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. Referinte : Scala SSR-A. dintre care 156 fete iar 80 băieţi. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. Shoemaker. a. cu o medie a vârstei de 14. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. Allen L. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . religioasă.6 ani. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale..informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. grija familiei extinse. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială.

Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus. 11 . Dintre cei instituţionalizaţi. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus. un procent de 56. un procent de 86. b.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi.

Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi. 12 . De asemenea.40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. aproape 80% dintre răspunsuri.

stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. a. Egalitatea faţă de ceilalţi . 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice. felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom.În privinţa afirmaţiei de mai sus. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. 13 .caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. d. Un procent de 66. Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi.

încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. suportul. responsabili. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane. b. Cu alte cuvinte.7% sunt aproape siguri de acest fapt. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36. bine motivaţi.7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16.4% 14 . de încredere şi de succes. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi.7% dintre adolescenţii chestionaţi. Un procent de 76.

Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii.Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi. 15 . Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi.

că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat.c. un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4.2475). Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. în timp ce 56. în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi. influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat. a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale). CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi.9222) comparativ cu cei 16 .4095). Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident. religioasă. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi.6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. după cum urmează: Influenţa spirituală. Pe de altă parte. un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. a familiei extinse. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă.

diferenţa nu mi se pare foarte mare. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. dar pe ansamblu.instituţionalizaţi (3. nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. chiar dacă nu este mare. Totuşi.5).6). au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică. de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat. suport şi încredere din partea propriilor familii.2252). a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine. dar diferenţa nu este semnificativă. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare. a profesorilor. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă. cei din familii au o medie puţin mai mare. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3.6801). iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”. Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate.6876 comparativ cu 2. (2. 17 .

Formularea de scopuri personale .Întărirea sentimentului de identitate etnică. .2247 3. .Exprimarea nevoilor.74 2.Comunicarea cu ceilalţi.9533 2. . .6876 4. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei .Creşterea stimei de sine. .Să se simtă bine în pielea lor. . . prin creşterea stimei lor de sine.4314 2. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse.Depăşirea obstacolelor.Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.3696 4. Lotul de subiecţi. . şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei .Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români .Comunicare legată de nevoile personale.2252 2. grupul ţintă 18 .9222 3.Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi.6801 3. ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social.4095 3.0333 3.5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.6 2.2475 3.Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul.

este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice. schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social. în prezenta intervenţie. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale.Tema: CINE SUNT EU? 19 . o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate.jocuri tematice . „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că. 2004.”( Gal.Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul.discuţii cu caracter reflexiv . . am folosit în intervenţie: . Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 . Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români . Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007.Martie 2008.. creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente.D.studii de caz . în general. deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup.tehnici de susţinere. „Metode de grup în asistenţa socială”.

pentru a le descrie sau chiar 20 .”. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul. adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive. Johan… Cu toate acestea. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. stresul părinţilor. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. stresul presiunii anturajului. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion.” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată. te vei confrunta cu „durerile creşterii”. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire.(ce are el bun. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. Priveşte oamenii direct în ochi. ce ştie să facă. tipice adolescenţei: stresul social. John. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern. Ianoş. stresul sexual. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. Ţine-l ridicat. stresul fizic. stresul şcolar.

Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008. i-am aşezat într-o cutie. evidente ale unei persoane. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. ţăran. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente. tinerii se tem de viitor. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate.pentru a ne adresa lor. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. decăderea morală şi distrugerea mediului. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. chinez. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. pocăit. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi.famouswhy. În general. boşorog. 21 .Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. sunt de primă importanţă. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. ştim totul despre ei! Într-adevăr. handicapat.

În fiecare zi. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. timp de două ore. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. Ceilalţi adolescenţi rromi. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. să comunice. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. 22 . continuând până azi să comunice. cu excepţia a doi dintre ei. A doua zi. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. mai ales la jocurile sportive. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. cu pielea mai deschisă. am jucat jocuri sportive. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. id-uri de messengers şi numere de telefoane. am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. care locuiesc în familii. În prima zi. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă.

Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. Cred că în sfârşit.1396 3.4095 3.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.9111 3. vizau în general reflectarea asupra marginalizării. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos.6285 3.7133 2. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur.2252 2.6876 După aplicarea intervenţiei. Nu e o scădere mare. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular.3133 2. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale. 4. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă.9222 3.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv. Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 . independentă de factorii culturali şi etnici.23. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală.3696 4.8066 2.74 2.0111. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare. După interv. accesului la resurse.0333 3. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor. comparând rezultatele obţinute.

” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi. programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive. valoarea. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului. cu un nivel de semnificatie de 95%.fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate. t=3.2442 . în cei trei ani de contact permanent. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata. Mişcare 24 . Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei. vizau înţelegerea. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi. Scăderea mediei răspunsurilor.2340 1. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig. Deviation Std. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor.7333 1.003.3374 . independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom.045. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Paired Samples Test Paired Differences Std. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale.2327 3.003 29 . La un grad de libertate df=29. Gherla. independent de influenţa prietenilor. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df . Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse. Potrivit datelor din table. am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni.

de aproximativ 40%. socio-economice. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată. 22 dintre ei fiind şcolari. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. de pe strada Pescarilor nr 5.a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. între clasa I . Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. doar 12 mai frecventează şcoala. a rasismului şi xenofobiei. 25 . Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . Dintre ceilalţi 38 preşcolari. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu.greşită din punct de vedere legislativ. Timp de 4 ore zilnic. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. între clasele I-VIII. deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. Problematica educaţiei copiilor. Din acest punct de vedere. fără apă potabilă. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. culturale sau civice din România. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. o zonă aflată la periferia oraşului. Programul Naţional Anti-Sărăcie. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor.

famouswhy. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. fără discriminări de orice natură.. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6. 2004. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations. 7.famouswhy. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim.D.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1. 10. Andrew Karpinski. 2004. (http://articole.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. Journal of Adolescent Research 2002. http://articole. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . Adriana J. http://articole.com. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european. http://articole. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor.famouswhy. (http://www. Gal.famouswhy.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale.ro/content/view/4137/77/) 4. Cluj Napoca 9. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3. Marcelo Diversi and Mark A.Concluzionând. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. Umaña-Taylor. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11. Pers Soc Psychol Bull 12. Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. se poate afirma cu certitudine.monitorul. Fine. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. Shoemaker. „Metode de grup în asistenţa socială”. 2006 5.famouswhy. acordând şanse egale pentru toţi copiii. http://articole.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->