Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

Tot în această direcţie. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. puşi în ultimele bănci ale clasei. aproape 20 se pierd pe parcurs. având variate interese în problema minoritară. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi. Germania şi Rusia. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. De asemenea. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. sau. În contextul aderării la Uniunea Europeană. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. trataţi cu indiferenţă. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. Ucraina. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. Situaţia copiilor rromi este una critică. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. (http://articole. 3 . având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace. agresaţi verbal de către copii sau profesori. într-o proporţie mare.famouswhy. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. precum Ungaria. mai rău cateodată. stimularea dialogului intercultural. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an.

rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi.000 de copii sunt nevoiţi. majoritatea de rromi.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33.famouswhy. din totalul de aproape două milioane. 1971. Shower.monitorul. 1963. 1978).com. 1999) 4 . Pentru perioada 2004.2007. 1973.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. & Blythe. 1972). O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts. 1978). Richmond & White. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. menit să combate acest fenomen.33 milioane euro. Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. 1971. statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. vârstei. iar peste 70. (http://articole. Harris & Stokes. să muncească în loc să înveţe. pentru că din ce în ce mai multe familii.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. & Buswell. programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”. Rosenberg & Simmons. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele. Cu toate acestea. 1977. fenomenul este în plină ascensiune. Brown. majoritatea foduri Phare. Bush. Simmons.Stabler. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii.000 de elevi. 1978. (http://www. Cicirelli. 1972. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală. Porter. & Jordan. 1968. 1977. Ward & Braun. Johnson. În decursul ultimelor decenii. 1971). consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit. (Kling. Hyde. Rata creşte în continuare.

au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine.000 de tineri. (Housley et al. şi în mod particular sociologii. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. Rowe. 1987. as cited in Wade.&Lightfoot. 1980). Zak. eficienţa personală. a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. de exemplu. (Mboya. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. Wirt. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. Dopkins. 1973). ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. Totuşi. Wade. au avut rezultate neconcludente. identitatea etnică. Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. (Vega. 1991). căldura perentală. Wade. (Rotheram-Borus. (White & Burke. 1996) În acelaşi timp însă. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine. (Phinney & Rosenthal. Paul & Fischer. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. au obţinut rezultate diferite. Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . & Valente. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. 1992). 1989.Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. O a doua analiză reprezentând 19. 1985. Sabate. 1987. (Tajfel. 1999). 1982). 1991). stima de sine. 1988. realizările şcoalere. Thompson. Chiar dacă transformările de produc repede. & Davids. Tashakkori. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare.. Vazsonyi şi Flannery (1994). 1995). Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice. Membrii familiei. În contrast.

(Phinney 1991). pretutindeni. Din păcate. antrenorii. precum profesorii. am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. Fine. (Dukes & Martinez. de noi.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. vis-a-vis de şcoală. odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. Apoi. cei care lucram cu ei. Umaña-Taylor. (Andrew Karpinski. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. cele precizate mai sus. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. ca aparţinători ai „majorităţii”. atitudinea faţă de 6 . de grupurile de apartenenţă. rămân doar la nivelul teoreticului. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. deoarece. la locurile de muncă. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. 1994). 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. 2004. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. Gherla. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. Grija. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. pe stradă. Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. Marcelo Diversi and Mark A. Legat de suportul parental. Journal of Adolescent Research 2002).(Rutter. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. de familie. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. cât şi în şcoli.

am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. răspândită pe două zone speciale. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. Înafara acestor zone. vârstă. în decursul ultimilor doi ani.” 7 .şi o tabără comună. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată. INSTRUMENTE DE CERCETARE. METODE. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi. individuale şi colectiv. în condiţii naturale. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. De asemenea. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri. TEHNICI. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla. sex. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. există o comunitate largă de rromi. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala.

Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. . am organizat o tabără de o săptămână. Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. . Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat. faptul că fenomenele nu sunt provocate. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. În urma acestui fapt. trebuie să evidenţieze următoarele: . adică cercetarea şi studierea obiectului perceput.observaţia este o percepere experenţială a lumii. Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare. ci surprinse în desfăşurarea normală. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”.observaţia este o formă superioară. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. în localitatea Vânători. odată cu începerea anului şcolar. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. 2006) În vara anului 2007. investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. premeditată. am ales folosirea întrebărilor închise. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. dirijată. Pe parcursul acestei săptămâni. . în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate.

Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor. 9 .întărirea mândriei culturale.el trebuie să fie univoc. atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului. . . am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. limitele memoriei umane.- trebuie să fie complet. .spirituală şi religioasă. adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. . . adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite. Avantaje ale întrebărilor închise: . . . Posibile erori asociate aplicării chestionarului: . anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată. .grija familiei extinse.Uşurinţa completării chestionarului. adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute.Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult.erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială. .erori datorate formulării întrebărilor. iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete.erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor. . procesarea şi interpretarea informaţiei. subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia. adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi.trebuie de asemenea să fie discriminatoriu. SSR-A are patru subscale: . Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor.erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor.

a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. grija familiei extinse. Shoemaker. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. cu o medie a vârstei de 14. religioasă. sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. dintre care 156 fete iar 80 băieţi. sugerând astfel că este unic. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale. Allen L. a. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. Referinte : Scala SSR-A..6 ani.

11 .6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte. Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei. Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse. un procent de 86. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus. un procent de 56. b. Dintre cei instituţionalizaţi.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii.

40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. De asemenea. aproape 80% dintre răspunsuri. confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi. 12 . Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi.

Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. Un procent de 66. Egalitatea faţă de ceilalţi .caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană. 13 .În privinţa afirmaţiei de mai sus. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice. 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. d. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. a. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică.

4% 14 . Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane.7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16.7% sunt aproape siguri de acest fapt. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. responsabili. se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. Un procent de 76. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. de încredere şi de succes. suportul.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36. bine motivaţi. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul. Cu alte cuvinte.7% dintre adolescenţii chestionaţi. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii. b.

15 .Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi. Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi.

Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident.2475). un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. a familiei extinse. religioasă.4095). religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4.c. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat. a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale). un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. după cum urmează: Influenţa spirituală.6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi. în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă. în timp ce 56. Pe de altă parte. CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi.9222) comparativ cu cei 16 . influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat.

de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat. 17 . nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor. Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”.5).6876 comparativ cu 2. a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică.instituţionalizaţi (3. răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi.6801). a profesorilor. iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate. suport şi încredere din partea propriilor familii. cei din familii au o medie puţin mai mare. Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare. dar pe ansamblu. Totuşi. au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă. (2. dar diferenţa nu este semnificativă. chiar dacă nu este mare. diferenţa nu mi se pare foarte mare. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3.6).2252).

Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români . . grupul ţintă 18 . şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei . .9533 2. .5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.Să se simtă bine în pielea lor. . prin creşterea stimei lor de sine.2252 2.0333 3.2475 3.6 2.74 2.Creşterea stimei de sine.2247 3. . religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei .Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul.Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi.4095 3. .4314 2. . ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social.9222 3. Lotul de subiecţi.Întărirea sentimentului de identitate etnică.Depăşirea obstacolelor.6801 3.3696 4.Comunicarea cu ceilalţi.Formularea de scopuri personale .Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.6876 4. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse. .Comunicare legată de nevoile personale.Exprimarea nevoilor.

D. schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social.”( Gal.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale. Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe. Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007. creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente. în prezenta intervenţie. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială. în general.Tema: CINE SUNT EU? 19 . „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că.Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români . deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte. „Metode de grup în asistenţa socială”.discuţii cu caracter reflexiv .tehnici de susţinere. .. 2004. am folosit în intervenţie: .jocuri tematice . o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate.studii de caz .Martie 2008. Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 .

Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. pentru a le descrie sau chiar 20 .” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. Johan… Cu toate acestea. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern.”. te vei confrunta cu „durerile creşterii”. stresul părinţilor. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată. adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. Scop: Descoperirea propriilor sentimente.(ce are el bun. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. stresul fizic. ce ştie să facă. tipice adolescenţei: stresul social. stresul sexual.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. Priveşte oamenii direct în ochi. Ţine-l ridicat. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul. stresul şcolar. John. Ianoş. stresul presiunii anturajului. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion.

handicapat. ştim totul despre ei! Într-adevăr. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii.” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. evidente ale unei persoane. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. sunt de primă importanţă. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante.famouswhy. ţăran. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. i-am aşezat într-o cutie. 21 . E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor. boşorog. tinerii se tem de viitor. chinez. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare.pentru a ne adresa lor. În general. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. decăderea morală şi distrugerea mediului. pocăit. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 .

Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. am jucat jocuri sportive. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă. cu pielea mai deschisă. A doua zi.În fiecare zi. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. continuând până azi să comunice. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. id-uri de messengers şi numere de telefoane. mai ales la jocurile sportive. timp de două ore. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. cu excepţia a doi dintre ei. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. care locuiesc în familii. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. să comunice. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. În prima zi. am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. 22 . Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. Ceilalţi adolescenţi rromi.

Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0. comparând rezultatele obţinute. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală.7133 2.6876 După aplicarea intervenţiei.3696 4. accesului la resurse. independentă de factorii culturali şi etnici.9111 3.3133 2.0111. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular.9222 3. După interv. vizau în general reflectarea asupra marginalizării.4095 3. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă.1396 3. 4.8066 2.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.23.74 2. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor. Nu e o scădere mare.2252 2.0333 3. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur.6285 3. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 . Cred că în sfârşit.

programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii. La un grad de libertate df=29. Mişcare 24 .fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df . Deviation Std. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom. am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007. valoarea. Scăderea mediei răspunsurilor. independent de influenţa prietenilor. zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor. vizau înţelegerea. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi.2327 3. în cei trei ani de contact permanent.045. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse.” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata.2442 .7333 1.3374 . Potrivit datelor din table.003. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului.003 29 .2340 1. Gherla. Paired Samples Test Paired Differences Std. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. t=3. cu un nivel de semnificatie de 95%. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.

deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. Din acest punct de vedere. socio-economice. Dintre ceilalţi 38 preşcolari. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. între clasa I .greşită din punct de vedere legislativ.a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. a rasismului şi xenofobiei. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . 22 dintre ei fiind şcolari. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi. Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă. Problematica educaţiei copiilor. culturale sau civice din România. 25 .) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . de aproximativ 40%. fără apă potabilă. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. Programul Naţional Anti-Sărăcie. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. între clasele I-VIII. o zonă aflată la periferia oraşului. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor. acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. doar 12 mai frecventează şcoala. Timp de 4 ore zilnic. apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. de pe strada Pescarilor nr 5. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi.

10. Journal of Adolescent Research 2002.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1. http://articole. Gal. 2004. se poate afirma cu certitudine.ro/content/view/4137/77/) 4.famouswhy.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . 2006 5. (http://www. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6.Concluzionând.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene.famouswhy. fără discriminări de orice natură.famouswhy. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11. (http://articole.com.. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim. http://articole.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. Cluj Napoca 9.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3. http://articole. Shoemaker. Marcelo Diversi and Mark A. acordând şanse egale pentru toţi copiii. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european. Adriana J. Andrew Karpinski. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. „Metode de grup în asistenţa socială”. http://articole.D. Pers Soc Psychol Bull 12. Fine.famouswhy.monitorul. Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. 2004. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. 7. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations.famouswhy. Umaña-Taylor. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful