Mihaela Pojar MANAS I

ARTICOL ŞTIINŢIFIC

TITLU : Relaţia dintre socializarea rasială la adolescenţii rromi şi stima
de sine

REZUMAT
Scopul acestei lucrări a fost de a evidenţia socializarea adolescenţilor rromi, de a observa variabilele care influenţează slaba socializare a unora, variabilele care ajută pe alţii să se încadreze cu succes în societate în ciuda apartenenţei la o comunitate minoritară şi de asemenea nivelul stimei de sine a acestor adolescenţi scoţând în evidenţă stima de sine din perspectiva egalităţii faţă de ceilalţi, stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. De asemenea, prin întâlnirile pe care le-am avut zilnic cu aceşti adolescenţi şi în mod special întâlnirile săptămânale în care am abordat teme specifice vârstei lor, am încercat să întăresc sentimentul de identitate, de respect faţă de propria persoană, acceptare de sine, creşterea încrederii în propria persoană, exprimarea personală a nevoilor şi a aspiraţiilor precum şi crearea unor planuri de viitor realiste, punând accent pe acele resurse care le au la dispoziţie şi învăţând cum să se folosească de ele.

INTRODUCERE
PROBLEMA În vara anului 2007, am organizat o tabără de o săptămână, în localitatea Vânători, unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. Pe parcursul acestei săptămâni, am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. În urma acestui fapt, odată cu începerea anului şcolar, în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine.

1

Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla, în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Din punct de vedere profesional, ca locuitor al populatiei majoritare din România, am fost şi sunt martoră la prejudecăţile şi stereotipiile cu care am fost crescuţi cu toţii vis-a-vis de minoritatea rromă din România. Ca viitor asistent social, consider că minoritatea rromă e un ''teren de lucru '' din toate perspectivele şi aspectele vieţii: educaţional, social, moral, relaţional, de integrare. MOTIVATIA CERCETARII La 25 aprilie 2000, Guvernul român aproba o Strategie natională de îmbunătăţire a situaţiei ţiganilor, un program pe 10 ani care îşi propune ridicarea nivelului social şi economic al ţiganilor şi integrarea lor în societate. Asigurarea compatibilităţii cu sistemul de educaţie europeană presupune un important efort al şcolii româneşti, care are menirea de a-i forma pe copii în spiritul normelor, valorilor şi exigenţelor europene. În acest sens, ţara noastră s-a angajat să promoveze politici educaţionale compatibile cu cele europene, printre care şi asigurarea de şanse egale pentru toţi, de aici reieşind necesitatea educaţiei timpurii a copiilor de la cea mai fragedă vârstă. Este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie a copilului, să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015, şi de precondiţiile pentru integrarea europeană a României, ca membru cu drepturi depline. Educaţia formală desfăşurată în unităţile de învăţământ, pe baza curriculum-ului naţional, şi educaţia informală sau extraşcolară au împreună, într-o relaţie de complementaritate şi condiţionare reciprocă, un rol important, atât în transmiterea cunoştinţelor, cât şi în formarea competenţelor intelectuale, a atitudinilor şi comportamentelor necesare tinerilor, într-o societate democratică. Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii, organizării şi administrării educaţiei în România. După 2000, principalele schimbări au fost introduse prin Legea Nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului Nr. 84/1995

(http://articole.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/)
Politica guvernamentala concretă privind minorităţile naţionale este cuprinsă în “Declaraţia Oficială a Guvernului României” referitoare la minorităţile naţionale, din 20 noiembrie 1991. 2

Germania şi Rusia. Situaţia copiilor rromi este una critică. sau. se întocmesc programe naţionale destinate persoanelor aparţinând de etnia rromă. În contextul aderării la Uniunea Europeană. caracterizată atât de redefinirea cadrului relaţiilor bilaterale cu state. prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei rromilor. Mulţi dintre ei abandonează şcoala din cauza lipsurilor materiale. aproape 20 se pierd pe parcurs. crearea unor parteneriate active în comunităţile cu populaţie rromă. dar tendinţa descrescătoare previzionată a fost inversată în ultimii ani ca rezultat al unui efort susţinut. Uniunea Europeană nu îşi poate permite existenţa unor categorii de oameni care să trăiască sub limita sărăciei. puşi în ultimele bănci ale clasei. Tot în această direcţie. Ucraina. De asemenea.O importantă direcţie de activitate a României se referă la noua dinamică a politicii externe. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor. conform datelor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. etnie aflată în dificultate din punct de vedere social şi economic. în Romania continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind îmbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. din 100 de elevi cafre intră în clasa I. precum Ungaria. (http://articole. unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau sunt văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie. 3 . iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor. confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară. având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora. cum ar fi Consiliul Europei ţi Conferinţa de Securitate şi Cooperare în Europa. care încearcă să reducă efectele discriminării rasiale în ceea ce priveşte accesul la educaţie a aparţinătorilor minorităţilor naţionale şi în special al rromilor. Pe durata unui ciclu şcolar de opt ani. cât şi de un comportament diferit în faţa organismelor internaţionale care includ diverse competenţe în chestiunea minorităţilor naţionale. având variate interese în problema minoritară. agresaţi verbal de către copii sau profesori. mai rău cateodată. majoritatea aparţinând unor familii extreme de sărace.famouswhy. stimularea dialogului intercultural.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/) FONDUL PROBLEMEI Minoritatea rromilor din populaţie cunoaşte o situaţie specială după 1989 – participarea şcolară a scăzut abrupt. trataţi cu indiferenţă. dezvoltarea unei culture profesionale de colaborare cu şcoala. într-o proporţie mare. Fenomenul se înregistrează în special în sate şi în comunităţile de rromi.

Ward & Braun.monitorul. pentru că din ce în ce mai multe familii. majoritatea de rromi. Brown. În decursul ultimelor decenii. 1999) 4 . Unii cercetători au scos în evidenţă că stima de sine a copiilor albi este mai mare decât a celor negri (Long & Henderson. iar unul din cinci astfel de copii nu au fost niciodată la şcoală.com. Porter. Rata creşte în continuare. Studiile stimei de sine au luat în calcul şi impactul sexului.În anul şcolar 2004-2005 au abandonat cursurile primare şi gimnaziale aproape 33. consider că o problemă reprezentativă dar negativă a comunităţii de rromi din România o consideră abandonul şcolar.2007. 1978. Cu toate acestea. programului „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate”. din totalul de aproape două milioane. 1971.33 milioane euro.Stabler. Bush. & Jordan. 1971. pe cînd alţii nu au găsit o legătură pozitivă între cele două( McAdoo. Cicirelli. Richmond & White. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat 11. 1978). 1973. prin faptul că unii copii negri aveau o stimă de sine mai ridicată decât copiii albi (Bewley. menit să combate acest fenomen. Shower. O multitudine de studii au investigat legătura dintre socializarea rasială şi stima de sine. Opt din zece copii care nu merg la şcoală sunt rromi. 1978). (http://articole. & Blythe. Harris & Stokes. alţi cercetători au descoperit rezultate contradictorii. pleacă la muncă în Spania şi Italia şi iau copiii cu ele. (Kling. Pentru perioada 2004. CERCETARI RELEVANTE Variate discipline ale ştiinţei sociale şi comportamentale au studiat dezvoltarea stimei de sine la copiii negri. O treime din copiii care trebuie să muncească sunt analfabeţi.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) Conform unui studiu relizat de organizaţia „Salvaţi copiii”. 1971). fenomenul este în plină ascensiune.ro/content/view/4137/77/) Cunoscând toate aceste informaţii. 1963. Johnson.famouswhy. vârstei. & Buswell. să muncească în loc să înveţe. iar peste 70. 1972). Rosenberg & Simmons. statutul socio-economic precum şi performanţele academice asupra stimei de sine. 1972. 1968. compoziţiei rasiale din cadrul şcolilor. rata abandonului şcolar la nivel naţional s-a triplat în 2007 faţă de 2000. Unele dintre ele au descoperit o legătură pozitivă între socializarea rasială şi stima de sine (Butts.000 de elevi. majoritatea foduri Phare. 1977. (http://www. Un procent de 83% din studiile ce vizau scale ale stimei de sine diferenţiată pe gen au indicat o stimă de sine mai scăzută la adolescentele fete decât la adolescenţii băieţi. Hyde. Simmons. 1977.000 de copii sunt nevoiţi. 40% au un nivel redus al abilităţilor de scris şi citit.

în timp ce alte studii au eşuat în descoperirea unei relaţii pozitive. realizările şcoalere. 1987. identitatea etnică. ca o sursă a stimei de sine pentru adolescent. Membrii familiei. tipurile de relaţii între diferitele variabile psihosociale (ex. (Tajfel. de exemplu. Chiar dacă transformările de produc repede. Totuşi. 1991). 1982). & Valente. 1999). as cited in Wade. (White & Burke. Acest tip de proces este poate cel mai bine surprins de Teoria Identităţii Sociale. folosirea stupefiantelor) au fost comparabile în cadrul grupurilor etnice. 1988. şi în mod particular sociologii. Unele studii au descoperit o corelaţie pozitivă între acceptarea de sine şi acceptarea rasială (Grossman. 1980). 1989.&Lightfoot. (Rotheram-Borus. au obţinut rezultate diferite. În contrast. 1987. Wade. Wade. au avut rezultate neconcludente. Sabate. au descoperit că deşi există diferenţe legate de stima de sine. Rowe. & Davids. Zak. (Mboya. Thompson. 1973). (Housley et al. Wirt. Influenţa societăţii s-a dovedit a fi principala influenţă asupra stimei de sine. nu s-a stabilit a fi un factor concludent. (Vega. Studiile care au făcut corelaţii între diferenţele etnice şi stima de sine pentru fetele adolescente. Vazsonyi şi Flannery (1994). Cercetările care au examinat diferenţe ale nivelului stimei de sine printre diferitele grupuri entice.000 de tineri. aceste descoperiri nu pot fi generalizate la populaţiile minoritare. a folosit exclusiv populaţie americanoeuropeană (Wilgenbusch & Merrell. Paul & Fischer. S-a presupus că fetele aparţinând minorităţilor se află la un risc mai ridicat în ceea ce priveşte stima de sine atunci când ele provin dintr-o cultură în care rolurile de gen sunt diferenţiate mult mai aspru iar genului masculin i se acordă un prestigiu mai ridicat. au o imagine de sine mult mai pozitivă atât din punct de vedere al aspectului fizic cât şi al relaţiilor sociale. 1995). 1996) În acelaşi timp însă. Studiile care au cercetat o posibilă legătură între stima de sine şi identitatea etnică. rămân totuşi tradiţiile legate de rolurile de gen şi aşteptările din partea acestora în cadrul familiilor latine contemporane. prezintă o stimă de sine mai ridicată decât fetele albe şi asiatice la fel şi cele din comunităţile latine.. Unele dintre studii au descoperit că fetele afro-americane comparativ cu cele albe. căldura perentală. (Phinney & Rosenthal. 1992). Anumite studii au scos în evidenţă că fetele afro-americane. alte studii nu au descoperit nici o diferenţă etnică în ceea ce priveşte stima de sine pentru adolescente. Tashakkori. au concluzionat că mai multe informaţii ar aduce examinarea 5 . eficienţa personală.Chiar dacă în urma unor studii asupra populaţiei albe s-a descoperit că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii. 1985. Dopkins. O a doua analiză reprezentând 19. stima de sine. cei de aceeaşi vărstă şi forţa societăţii au fost considerate principalele influenţe care contribuie la formarea stimei de sine. 1991).

Legat de suportul parental. odată ce nivelul identităţii entice este măsurat şi importanţa identităţii hispanice în mod particular este examinată. antrenorii. cât şi în şcoli. reies eo legătură pozitivă între stima de sine şi identitatea etnică. Umaña-Taylor. un feed-back pozitiv din partea celorlalţi adulţi şi o pozitivă identificare cu grupul etnic din care face parte. (Andrew Karpinski. am hotărât studierea mai în profunzime a atitudinii adolescenţilor rromi cu care lucrez la fundaţia „Porţile Deschise”. Fine. de familie.gradului de identitate etnică în opoziţie cu apartenenţa la un grup minoritar etnic. Grija. Gherla. Din păcate. vis-a-vis de şcoală. Journal of Adolescent Research 2002). rămân doar la nivelul teoreticului. cadre bisericeşti pot avea o influenţă importantă asupra dezvoltării adolescentului şi functionează ca un factor protectiv în faţa stresului cauzat de mediul de apartenenţă şi de dezvoltare. pretutindeni. o măsurare a stimei de sine trebuie să le ia în considerare pe amândouă: influenţa atât a evaluării personale cât şi a evaluării de către ceilalţi. 1994). pe stradă. 2004. 1987) (The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. cele precizate mai sus. IPOTEZA DE CERCETARE – studierea socializării rasiale la un grup de adolescenţi din comunitatea de rromi a localităţii Gherla si posibila influenţă a acesteia asupra stimei de sine OBIECTIVELE CERCETARII Pentru atingerea scopului propus pentru cercetare. putine cercetări au examinat influenţa adulţilor dinafara familei asupra stimei de sine la adolecenţi. (Phinney 1991). Pers Soc Psychol Bull) OPORTUNITATEA TEMEI DE CERCETARE Pentru tinerii aparţinând minorităţilor etnice. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. deoarece. relaţiile de sprijin acordate de adulţii dinafara familiei. Apoi. cei care lucram cu ei. Marcelo Diversi and Mark A. atitudinea faţă de 6 . de noi. constituie factori cruciali ce contribuie la formarea stimei de sine. (Dukes & Martinez. de grupurile de apartenenţă. la locurile de muncă.(Rutter. precum profesorii. educaţia antirasială în România lipseşte atât în grădiniţe. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999) Deoarece stima de sine este influenţată atât de evaluarea personală a propriului sine cât şi de evaluarea celorlalţi. (Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations Adriana J. Sprijinul familiei şi a prietenilor sunt considerate ca o armă de apărare împotriva discriminării rasiale şi a prejudiciilor care ar putea influenţa diminuarea stimei de sine pentru tinerii minoritari. ca aparţinători ai „majorităţii”.

am făcut observaţii vis-a-vis de schimbarea legislaţiei din România şi influenţa pe care aceste schimbări le-au avut asupra şcolarizării copiilor rromi. POPULATIA CERCETARII (caracteristicile grupului. vârstă. exclusiv locuite de rromi: strada Pescarilor 5 şi strada Fermei 35. Familiile adolescenţilor sunt cuprinse între 2 şi 10 persoane. în momentul producerii şi în fluxul normal al desfăşurării lui. în decursul ultimilor doi ani. mediu şi tip familial) În localitatea Gherla. SCALE DE EVALUARE Metoda observaţiei „Definiţie: Metoda observaţiei constă în perceperea intenţionată. 15 sunt de sex feminin iar 15 sunt de sex masculin. Dintre cei 30 de adolescenţi rromi. De asemenea. Înafara acestor zone. răspândită pe două zone speciale. Caracteristicile grupului cercetat: 15 adolescenţi din comunitatea de rromi ai localităţii Gherla şi 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi. INSTRUMENTE DE CERCETARE. un program de vacanţă comun – adolescenţi rromi şi români. în condiţii naturale. METODE. Grupul cercetat : 30 de adolesenţi rromi din localitatea Gherla.şi o tabără comună. Vârsta adolescenţilor este cuprinsă între 10 şi 22 de ani. individuale şi colectiv. Toţi adolescenţii chestionaţi frecventează şcoala.adolescenţii români cu care am organizat întâlniri. planificată şi sistematică şi în conservarea obiectivă şi fidelă a manifestărilor comportamentale.” 7 . există o comunitate largă de rromi. mai există un grup mic de rromi care trăiesc pe strada Rebreau dar condiţiile de aici sunt mai bune decât în celelalte zone şi de asemenea alte câteva familii de rromi care s-au integrat în comunitatea oraşului şi locuiesc în apartamente sau case din Gherla. TEHNICI. sex.

am observat o evidentă distanţare a adolescenţilor rromi vis-a-vis de cei români atât din punct de vedere al relaţionării cât şi a stimei de sine. prezentând variante de răspuns pentru fiecare întrebare. În urma acestui fapt.observaţia este o percepere experenţială a lumii. în septembrie 2007 am hotărât organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi având drept scop desoperirea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi precum şi descoperirea nivelului stimei de sine. planificată şi selectivă a percepţiei întreprinsă cu un anumit scop. faptul că fenomenele nu sunt provocate. „Caracteristica principală a observaţiei este neintervenţia. în fiecare săptămână timp de o oră şi jumătate. Orice chestionar are nevoie în prealabil de specificarea foarte clară a problemei de cercetat.„Aspectele care fac posibilă înţelegerea metodei observaţiei. odată cu începerea anului şcolar. am ales folosirea întrebărilor închise.este o metodă de culegere a datelor şi de investigare a socialului. atitudinea contemplativă şi receptivă a observatorului. dirijată. Pe parcursul acestei săptămâni. În chestionarul aplicat în cercetarea de faţă. acestea fiind numerotate iar subiectul fiind având posibilitatea de a selecta una din variantele expuse. am organizat o tabără de o săptămână. . investigare realizată conform unui plan elaborat anterior şi cu ajuorul unor tehnici specifice de observaţie. Sistemul de variante de răspuns al întrebărilor închise trebuie să satisfacă câteva condiţii elementare: 8 . în localitatea Vânători. premeditată. . Întâlnirile s-au desfăşurat în cadrul Fundaţiei „Porţile Deschise” din localitatea Gherla. 2006) În vara anului 2007. metodă ce constă în perceperea sistematică a interacţiunilor indivizilor în momentul manifestării lor. unde au participat un număr de 50 de copii şi adolescenţi atât români cât şi de etnie rromă. „( Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. ci surprinse în desfăşurarea normală. trebuie să evidenţieze următoarele: .observaţia este o formă superioară. adică cercetarea şi studierea obiectului perceput. . Chestionarul O caracteristică a cercetării empirice în domeniul ştiinţelor socio-umane este aceea că cercetătorul are nevoie de un instrument propriu de cercetare.observaţia este o cale de a afla ceva despre realitate.

adică două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite. SSR-A are patru subscale: . adică unui răspuns să-i corespundă doar o variantă dintre cele oferite. atitudini sau opinii ale acestuia sau erori de anticipaţie al operatorului.trebuie de asemenea să fie discriminatoriu. subiectul fiind pus în situaţia de a nu înţelege corect afirmaţia.erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor.el trebuie să fie univoc. .întărirea mândriei culturale.erori datorate formulării întrebărilor. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) SCOPUL : De a obţine informaţii despre socializarea rasială DESCRIERE: Aceasta este o scală de 44 de întrebări destinate să înregistreze atitudinea de socializare rasială precum şi mesajele legate de rasă ale copiilor. .erori datorate respondenţilor: dezirabilitatea socială. .- trebuie să fie complet.erori generate de forma de răspuns: unor oameni nu le place să scrie mult. iar întrebările deschise îi pun în situaţia de a da răspunsuri incomplete. . .Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor. . anumite întrebări putând fi percepute ca dificile sau referitoare la o situaţie delicată. procesarea şi interpretarea informaţiei. Avantaje ale întrebărilor închise: . 9 . limitele memoriei umane. Pentru a scoate în evidenţă nivelul socializării rasiale în rândul adolescenţilor. am aplicat Scala Socializării Rasiale pentru Adolescenţi – SSR-A (Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”. adică orice răspuns posibil trebuie să îşi găsească locul în gama de variante prevăzute.Uşurinţa completării chestionarului. . . .Precizarea conţinutului întrebării dat fiind faptul că variantele de răspuns întregesc textul propriu-zis.spirituală şi religioasă.grija familiei extinse. adică rapiditate şi atractivitate pentru subiecţi. . Posibile erori asociate aplicării chestionarului: .erori datorate unor trăsături de personalitate al operatorilor.

dintre care 156 fete iar 80 băieţi. în ceea ce priveşte percepţia adolescenţilor vis-a-vis de socializarea rasială. Înfluenţa religioasă asupra socializării rasiale 10 . stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii. religioasă. Analiza factorilor sugerează că socializarea rasială are două dimeniuni: proactivă şi protectivă. Educational and Psychological Measurement 1980) REZULTATELE CERCETARII Prin chestionarul socializării rasiale pentru adolescenţi aplicat am încercat să scot în evidenţă socializarea rasială sub influenţa a patru variabile principale: latura spirituală. a fost iniţial studiată cu 236 adolescenţi afro-americani. aspectul mândriei culturale şi nivelul conştiinţei rasiale. a. grija familiei extinse. VALIDITATE: Principalele date de validare provin din analiza factorilor împreună cu corelarea moderată dintre factori.informaţii legate de conştiinţa rasială Un alt factor. Aceşti elevi au participat la un studiu mai complex pentru a determina relaţionarea în cadrul grupurilor înrudite precum şi identitatea rasială şi socializarea rasială. sugerând o temă comună printre cele patru aspecte unice ale socializării rasiale. Referinte : Scala SSR-A.6 ani. Allen L. Scala stimei se sine – conţine 30 de itemi divizaţi în scale de câte 10 itemi care evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi. sugerând astfel că este unic. Shoemaker. (Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale. denumit luptele şi realizările vieţii este de asemenea dezvoltat dar a fost considerat a fi prea puţin cu răsunet empiric decât primele patru factori. Înformaţiile legate de conştienţa rasială nu e un factor care se corelează în mod semnificativ cu ceilalţi factori. cu o medie a vârstei de 14..

Grija familiei extinse În ceea ce priveşte grija familiei extinse. Dintre cei instituţionalizaţi. 14 sunt de acord cu afirmaţia de mai sus. 12 consideră că e importantă afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi. b.6% dintre adolescenţii chestionaţi consideră că latura spirituală este importantă în orice aspect sau problemă a vieţii.20 10 Count 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Credinta în Dumnzeu ajută la înfruntarea problemelor vieţii Potrivit tabelului de mai sus. 11 . un procent de 56.6 dintre adolescenţi consideră că familia este un factor important vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă lupte pentru ei şi pentru comunitatea din care fac parte. un procent de 86. Adolescenţii neinstituţionalizaţi au o mai reală conştientizare a importanţei familiei în înfruntarea luptelor vieţii: 11 dintre ei sunt de acord cu afirmaţia de mai sus iar dintre cei neinstituţionalizaţi doar 6 confirmă importanţa familiei.

40 30 20 Percent 10 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile numeroase ajută la înfruntarea luptelor vietii c. aproape 80% dintre răspunsuri. De asemenea. Aspectul mândriei culturale 80 60 40 20 Percent 0 deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Familiile de altă etnie trebuie să îşi înveţe copiii să se mândrească de faptul că aparţin acelei comunităţi. 12 . confirmă faptul că sunt mândrii de cultura din care fac parte şi nu se ruşinează de faptul că sunt rromi.

d. stima de sine resimţită în propria casă şi stima de sine în cadrul şcolii.În privinţa afirmaţiei de mai sus. Nivelul conştiinţei rasiale Chiar dacă sunt mândrii de originea lor etnică. Dintre adolescenţii instituţionalizaţi. Un procent de 66. rasismul şi discriminarea sunt resimţite printre adolescenţii rromi.caută să scoată în evidenţă imaginea de sine comparându-se cu cei din jur. Scala stimei de sine aplicată evidenţiază stima de sine legată de egalitatea faţă de ceilalţi.7% au afirmat că sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia rasismul şi discriminarea sunt o grea problemă cu care trebuie să se confrunte un copil rrom. 50 40 30 20 10 0 P er ce nt deloc de acord nu prea de acord nu sunt sigur putin de acord total de acord Rasismul şi discriminarea sunt cele mai grele probleme cu care se confruntă un copil de altă etnie De asemenea. a. părerea este împărtăşită atât de adolescenţii instituţionalizaţi cât şi de ceilalţi: 12 din fiecare categorie sunt de acord cu mândria originii etnice. felul în care se acceptă aşa cum este sau ar vrea să fie o altfel de persoană. 13 . 7 confirmă efectele negative ale discriminării şi rasismului iar dintre adolescenţii neinstituţionalizaţi. 13 dintre ei resimt efectele acestei nefaste atitudini de discriminare. Egalitatea faţă de ceilalţi .

se consideră importanţi pentru familia lor: 11 dintre adolescenţii inatituţionalizaţi şi 12 dintre cei neinstituţionalizaţi. de încredere şi de succes. suportul. ea poate bloca sau dimpotrivă ajuta membrii ei să devină oameni integrii.M issing total de acord deloc de acord putin de acord nu prea de acord Aş avea mai mulţi prieteni dacă aş fi o altfel de persoană Un procent de 36.7% sunt aproape siguri de acest fapt. Cu alte cuvinte. Imaginea de sine în propria casă Familia este centrul de siguranţă al unei persoane. mai bine de jumătate dintre ei nu sunt siguri de sine. de propria individualitate: 7 dintre cei instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. b. Un procent de 76.7% au afirmat că ar sunt cu totul de acord cu afirmaţia de mai sus iar 16. încrederea atât de necesară din partea familiei – 23. Îngrijorătoare este situaţia celor nu au spijinul.7% dintre adolescenţii chestionaţi. responsabili.4% 14 . bine motivaţi.

15 .Missing total de acor d deloc de acord putin de acor d nu prea de acord Sunt o persoană importantă pentru familia mea Institutionalizat Crosstabulation Count Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Total deloc de acord nu prea de acord puţin de acord total de acord Instituţionalizat da nu 8 2 1 4 15 2 8 15 5 13 2 3 12 30 Total Adesea îmi doresc să mă fi născut într-o altă familie Am făcut o corelaţie pentru a vedea care dintre adolescenţi doreşte să se fi născut într-o altă familie. Acest fapt îmi ridică un mare semn de întrebare referitor la viaţa pe care adolescenţii rromi o duc în propriile familii. Am făcut corelaţia cu convingerea că majoritatea celor care au răspuns afirmativ la această afirmaţie sunt dintre cei instituţionalizaţi. Am rămas surprinsă să văd că zece adolescenţi dintre cei care locuiesc în familii au răspuns afirmativ acestei afirmaţii faţă de cinci care sunt instituţionalizaţi.

în ceea ce priveşte înţelegerea de care dau dovadă profesorii vis-a-vis de adolescenţii chestionaţi.2475). că un copil care creşte în familei este mai mult influenţat de aceasta decât unul care creşte într-o instituţie de stat.6% recunosc că majoritatea profesorilor nu îi înţeleg. religioasă. un procent de 40% se consideră înţeleşi de profesori. a familiei extinse. Influenţa familiei extinse – tuturor ni se pare evident. în timp ce 56.9222) comparativ cu cei 16 . am obţinut medii diferite pentru cele două categorii de adolescenţi rromi. Imaginea de sine în cadrul şcolii total de acor d deloc de acord nu prea de acord putin de acor d La activităţile care se fac în clasa mea sunt la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea Un total de 70% dintre adolescenţi se recunosc folositori şi buni la activităţile care se susţin în clasă. îmi spune că impactul spiritual este mai puternic pentru adolescenţii din familii. Este şi ceea ce ne arată media răspunsurilor adolescenţilor din familii (3. vizavi de cei instituţionalizaţi (4. un fapt consider încurajator: 12 dintre adolescenţii instituţionalizaţi şi 9 dintre cei neinstituţionalizaţi. CONCLUZII: În urma cercetărilor efectuate pentru evidenţierea nivelului socializării rasiale a adolescenţilor rromi. influenţa religioasă are o mai mare putere în sânul familiei decât în instituţia de stat. Pe de altă parte. religioasă – media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi (4.c. (15 instituţionalizaţi iar 15 neinstituţionalizaţi) din perspectiva a patru factori de bază (influenţa spirituală. după cum urmează: Influenţa spirituală.4095). a conştiinţei rasiale şi a mândriei culturale).

iar media răspunsurilor în ceea ce priveşte influenţa şcolii. comparativ cu adolescenţii instituţionalizaţi (cu o medie de 2. chiar dacă nu este mare. nevoia de acceptare şi de feed-back pozitiv din partea lor.instituţionalizaţi (3. diferenţa nu mi se pare foarte mare. 17 . răspunsurile adolescenţilor scot în evidenţă faptul că ar avea nevoie de mai mult sprijin. a participării şi importanţei pe care o au în clasa de studiu asupra imaginii de sine.6). Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării adolescenţilor rromi – diferenţa rezultată la această variabilă.6876 comparativ cu 2.2252). dar diferenţa nu este semnificativă. (2.6801). de aici înţelegând că familia e un factor important şi de impact şi pentru cei care cresc în instituţiile de stat. Influenţa şcolii asupra stimei de sine – Răspunsurile adolescenţilor variază între „Nu prea de acord” şi „Puţin de acord”. Influenţa mândriei culturale asupra socializări adolescenţilor rromi – cele două eşantioane studiate. a profesorilor. Influenţa anturajului asupra stimei de sine – stima de sine este influenţată foarte mult de percepţia pe care cei din jur o au vizavi de propria noastră persoană: adolescenţii neinstituţionalizaţi resimt mai puternic decât ceilalţi influenţa anturajului (cu o medie de 3. cei din familii au o medie puţin mai mare. îmi spune că adolescenţii din familii resimt mai puternic influenţa conştientizării apartenenţei la o minoritate etnică. îmi spune că şcoala ar trebui să fie o forţă mai puternică de sprijin şi ajutor pentru integrarea şi creşterea sentimentului de valoare a copiilor rromi. Totuşi. suport şi încredere din partea propriilor familii. au o medie apropiată a răspunsului vizavi de sentimentul de mândrie a apartenenţei la comunitatea rromă. Relaţia cu familia şi influenţa asupra imaginii de sine – mediile celor două eşantioane sunt apropiate ca valoare.5). dar pe ansamblu.

Organizarea de intâlniri comune (tabere) a adolescenţilor rromi şi a celor români . religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala PARTEA DE INTERVENŢIE PREZENTAREA INTERVENŢIEI DE TIP ASISTENŢĂ SOCIALĂ Scopul intervenţiei . . .4095 3. grupul ţintă 18 .Exprimarea nevoilor.Formularea de scopuri personale .Variabila Media răspunsurilor Nr de întrebări în Instituţionalizat chestionar NU DA 7 6 21 10 10 10 10 4.Comunicare legată de nevoile personale. .3696 4.2247 3.Scopul principal este îmbunătăţirea capacităţii copiilor rromi de a-şi proiecta viitorul.74 2.9222 3. .Organizarea de întâlniri săptămânale cu adolescenţii rromi. .2252 2.4314 2.Creşterea stimei de sine. .Întărirea sentimentului de identitate etnică. ceea ce le va permite să îşi facă proiecte de viaţă adecvate social.Comunicarea cu ceilalţi. Lotul de subiecţi.6876 4. prin creşterea stimei lor de sine. .0333 3. . şi să îşi mobilizeze forţele pentru realizarea acestor proiecte Obiectivele intervenţiei .6 2.Depăşirea obstacolelor.6801 3.9533 2. cu activităţi şi jocuri tematice menite să ajute la îndeplinirea scopurilor propuse.5 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală.2475 3.Să se simtă bine în pielea lor.

2004.activităţi a adolescenţilor rromi dar şi întâlniri comune cu adolescenţii români .”( Gal. schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât aceştia să devină acceptabile social. Tehnicile sunt o formă operaţionalizată a metodei devenind efectiv aplicabilă (ex. „Nota distinctivă a grupurilor de socializare este aceea că.Martie 2008. paşii care trebuie urmaţi pentru derularea procesului propriu-zis de asistare socială. este să ajute persoanele aparţinând unei alte etnii la reducerea tensiunilor interetnice. creşterea încrederii în sine ca şi planificarea unor scopuri emergente.discuţii cu caracter reflexiv . deoarece prin activităţile de grup se urmăreşte. am folosit în intervenţie: . în general.studii de caz . Metoda observaţiei – tehnici de observare) Dintre metodele directe. Temele majore discutate în cadrul întâlnirilor: Întâlnirea 1 .D.brainstorming Socializarea reprezintă obiectivul fundamental al oricărui tip de grup. Cluj Napoca) Scopul grupului de socializare.Lotul de subiecţi (grupul ţintă): 15 adolescenţi de etnie rromă care participă la activităţile social-educative ale fundaţiei „Porţile Deschise” Grupul de control: 15 adolescenţi rromi instituţionalizaţi care nu participă la întâlnirile de grup din cadrul fundaţiei „Porţile Deschise” Metode şi tehnici de intervenţie Metodele de intervenţie sunt metode atunci când ele descriu algoritmul.. în prezenta intervenţie. prin intermediul lor se urmăreşte explicit dezvoltarea abilităţilor sociale.tehnici de susţinere. o dată pe săptămână timp de o oră şi jumătate.Tema: CINE SUNT EU? 19 . Intervenţia s-a desfăşurat în perioada Octombrie 2007. „Metode de grup în asistenţa socială”. .jocuri tematice .

pentru a le descrie sau chiar 20 . John. tipice adolescenţei: stresul social.Scop: Adolescentul este provocat să identifice propriile trăsături pozitive. Scop: Descoperirea propriilor sentimente. Priveşte oamenii direct în ochi. confirmarea normalităţii lor şi dobândirea încrederii în nevoia de exprimare personală a acestor sentimente. stresul sexual. Întâlnirea 3 – Tema: EXPRIMAREA NEVOILOR ŞI A EMOŢIILOR Trăim într-o societate agitată.(ce are el bun. stresul frecventării bisericii şi toate celelalte cauze de stres.” – Helen Keller Modul în care ne vedem pe noi înşine are un efect profund asupra dezvoltării noastre emoţionale şi spirituale. stresul şcolar. O imagine de sine sănătoasă şi sentimentul valorii de sine sunt lucruri pe care fiecare dintre noi le vrem în viaţa noastră. Întâlnirea 2 – Tema: VALORI PERSONALE – CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE? –( am discutat tema valorilor personale în 2 întâlniri) Scop: Anii adolescenţei sunt cei în care de obicei apare o mare discrepanţă între principii şi comportament. În timpul tranziţiei de la siguranţa şi lipsa de griji a copilăriei la ritmul ucigător de viaţă care-l caracterizează pe adultul modern.autor necunoscut Întâlnirea 5 – Tema: ZICALE CUNOSCUTE ÎN LEGĂTURĂ CU CEEA CE CRED CEILALŢI DESPRE VOI ŞI DESPRE CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOI „Oamenii au nume: Ion. la ce este mai bun decât alţii) „Nu-ţi pleca niciodată capul. Întâlnirea 4 – Tema: REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI LUAREA DECIZIILOR Scop: Identificarea problemelor cu care se confruntă adolescenţii. „Toţi stejarii au fost cândva ghinde care au rezistat tuturor adversităţilor. plină de presiuni şi în care trebuie depuse eforturi considerabile numai ca să te menţii la nivelul de plutire. stresul presiunii anturajului. Tema de faţă ne provoacă să discutăm frământările cu care se confruntă tinerii în încercarea de a trăi conform sistemului lor de valori şi de asemenea scopul final este dezvoltarea cracterului interior care influenţează comportamentul exterior. mulţi dintre noi găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele. stresul părinţilor. stresul fizic. adoptarea unei atitudini pozitive în faţa vicisitudinilor vieţii precum şi luarea acelor decizii care le va influenţa pozitiv viitorul. ce ştie să facă. Ianoş. Ţine-l ridicat. Johan… Cu toate acestea. te vei confrunta cu „durerile creşterii”.”.

” – Billy Sunday Scop: Trăim nişte vremuri în care nu mai ai timp să te gândeşti la viaţa ta. Dar cât ne spun aceste caracteristici despre acea persoană? Reprezentările despre rromi. Întâlnirea 7 – Tema: PROIECTE DE VIITOR Scop: De cele mai multe ori când adulţii le cer tinerilor să descrie viitorul. Întâlnirea 8 În perioada vacanţei de şcoală din luna februarie 2008.famouswhy. i-am aşezat într-o cutie. timp de o săptămână am organizat în cadrul fundaţiei un program de vacanţă a adolescenţilor rromi împreună cu un grup de adolescenţi români. 21 . ţăran. chiar dacă au speranţe în ce priveşte viitorul lor personal. aceştia menţionează descoperirile care se vor face cu ajutorul tehnologiei avansate. decăderea morală şi distrugerea mediului. Această lecţie le oferă oportunitatea de a discuta despre nădejdea şi speranţele reale pe care şi le pot face pentru viitor şi de asemenea provocarea de a începe planificări reale pentru viitorul lor.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ Întâlnirea 6 . evidente ale unei persoane. În general. tinerii se tem de viitor. dar apoi ei prezintă blocajul ecconomic. pentru că aceste reprezentări determină atitudini şi comportamente.Tema : SCOPURI PERSONALE „Oamenii îşi ratează viaţa mai degrabă din cauza lipsei scopurilor decât din cauza lipsei de talent. iar la sfârşit realizezi că au rămas nefăcute lucrurile importante. pocăit. De cele mai multe ori ele sunt singura sursă de informaţie care îi leagă pe rromi de mediul social din jur http://articole. La întâlnire au participat în medie 12-13 adolescenţi rromi şi 10 adolescenţi români. avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa caracteristicile exterioare. ştim totul despre ei! Într-adevăr. sunt de primă importanţă. Această schiţă de discuţie are menirea de a-i ajuta pe adolescenţi să-şi formeze o imagine corectă despre priorităţile vieţii. Scop: Întâlnirile au vizat socializarea adolescenţilor rromi prin activităţi sportive şi diferite jocuri de socializare şi de întărire a comunicării şi a spiritului de echipă. E mai uşor să spunem despre cineva: „E ţigan. handicapat. bozgor…" şi gata! Le-am pus o etichetă. eşti prins de tot felul de lucruri urgente şi te pomeneşti că anii au trecut. chinez. boşorog.pentru a ne adresa lor. care se bazează pe prejudecăţile şi stereotipurile populaţiilor din jur.

În fiecare zi. ci pe întreaga perioadă de intervenţie. continuând până azi să comunice. Eşantionul a fost acelaşi cu cel din partea de cercetare: 15 adolescenţi rromi. cu echipe mixte de adolescenţi rromi şi români şi diferite jocuri care i-au provocat pe adolescenţi la colaborare şi comunicare reciprocă şi de asemenea încredere unii în alţii. REZULTATELE INTERVENŢIEI Timpul de vacanţă petrecut împreună cu adolescenţii români a fost într-adevăr o perioadă de reală socializare. au reuşit să se integreze mai bine şi au dat dovadă de o mai bună socializare. prin întâlnirile avute cu adolescenţii rromi neinstituţionalizaţi. atmosfera s-a detensionat şi au început să colaboreze mai bine. adolescenţii au împărţit între ei adrese de email. Detaliul negativ pe care l-am observat nu doar în această săptămână. cei cu pielea mai închisă la culoare au renunţat să mai vină. 22 . am aplicat din nou chestionarele socializării rasiale şi a stimei de sine. În ultimele două zile ale săptămânii de vacanţă. să vorbească pe internet şi să ţină legătura. le-am comparat cu răspunsurile aceloraşi adolescenţi înainte de aplicarea intervenţiei. Jocul menţionat mai sus a fost activitatea care într-adevăr i-a provocat să colaboreze. adolescenţii rromi au stat împreună într-o parte a sălii iar cei români în cealaltă parte a sălii. cu pielea mai deschisă. am jucat jocuri sportive. mai ales la jocurile sportive. a fost faptul că din totalul adolescenţilor rromi aprticipanţi. timp de două ore. Ceilalţi adolescenţi rromi. Rezultatele obţinute în urma răspunsurilor date. id-uri de messengers şi numere de telefoane. să lupte împreună şi să vadă valoarea fiecărui membru de echipă. A doua zi. care locuiesc în familii. să comunice. cu excepţia a doi dintre ei. EVALUAREA FINALĂ Pentru a vedea care au fost efectele intervenţiei. În prima zi.

comparând rezultatele obţinute. la muncă şi încep să conştientizeze valoarea lor ca persoană şi faptul că reuşita în viaţă este o responsabilitate personală. Influenţa familiei asupra socializării a scăzut într-o medie de 0. 4.7133 2. discriminării şi accesului inegal la resurse datorită apartenenţei la comunitatea de rromi. Cred că în sfârşit.6285 3.74 2. Nu e o scădere mare.3696 4. vizau în general reflectarea asupra marginalizării. cu o valoare particulară şi cu încrederea că viaţa îi poate oferi ceea ce le oferă şi majorităţii. accesului la resurse.6876 După aplicarea intervenţiei.0111.9111 3.6799 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – puţin de acord 4 – total de acord 1 – deloc de acord 2 – nu prea de acord 3 – nu sunt sigur 4 – putin de acord 5 – total de acord Influenţa spirituală. Întrebările care priveau imaginea mândriei culturale.1396 3. Acest lucru îmi spune că adolescenţii recunosc acum ai mult necesitatea ajutorului lui Dumnezeu în încercările şi luptele vieţii în general.0333 3. Scăderea mediei răspunsurilor adolescenţilor îmi spune că ei încep încet să reducă asocierea apartenenţei lor la o comunitate minoritară de inegalitatea şanselor de reuşită în viaţă.2252 2. aceşti adolescenţi reuşesc să 23 .3133 2. După interv. Media influenţei conştiinţei rasiale a scăzut de asemenea cu 0. independentă de factorii culturali şi etnici. lucru care îmi confirmă faptul că aceşti adolescenţi încep să îşi înţeleagă valoarea lor ca OM.4095 3.9222 3. şi în socializarea lor ca membrii ai unei comunităţi etnice în mod particular. dar acest lucru îmi spune că există posibilitatea ca aceşti adolescenţi să nu calce pe urmele părinţilor lor în ceea ce priveşte socializarea şi integrarea în comunitate ca un membru sănătos. religioasă asupra socializării rasiale Influenţa familiei extinse asupra socializării rasiale Influenţa conştiinţei rasiale asupra socializării rasiale Influenţa mândriei culturale asupra socializării rasiale Stima de sine din relaţia cu cei din jur Stima de sine din relaţia cu familia Stima de sine din relaţia cu şcoala 4. imaginea de sine este foarte afectată de modul în care sntem receptaţi de cei din jur. lucru care mă bucură deoarece azi mai mult ca niciodată. observ o creştere a mediei răspunsurilor vizavi de influenţa religioasă asupra socializării adolescenţilor rromi. independent de realitatea că sunt membrii ai unei comunităţi etnice minoritare. Scăderea cea mai vizibilă este cea a influenţei anturajului asupra socializării adolescenţilor.8066 2.23.Variabila Media răspunsurilor adolescenţilor neinstituţionalizaţi Înainte de interv.

zilnic cu aceşti copii şi cu familiile lor. Pentru evaluarea eficacităţii intervenţiei.” Influenţa şcolii este de o mare importanţă pentru copiii rromi. cu un nivel de semnificatie de 95%.fie mai încrezători în ceea ce sunt ei în realitate. rezultatele obţinute îmi confirmă faptul că intervenţia a avut impactul dorit: creşterea valorii personale. se resimte o reducere a influenţei familiei asupra socializării şi stimei de sine a adolescentului. Scăderea mediei răspunsurilor. Aşa cum am menţionat la influenţa familiei extinse. independent de influenţa prietenilor.2340 1. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.3374 . t=3. ţara noastră a adoptat legea potrivit căreia se excludea obligativitatea frecventării şcolii pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii.045.7333 1. am observat o deteriorare în primul rând a frecventării şcolii de către copiii rromi în special începând cu anul 2007. Potrivit datelor din table. îmi spune că şcoala ar trebui să îşi reevalueze influenţa şi efectele asupra copiilor rromi şi viitorului lor. Mişcare 24 . Deviation Std. Error Mean 95% Confidence Interval of the Difference Lower Upper Sig. Întrebările care scoteau în evidenţă influenţa şcolii asupra adolescentului rrom. vizau înţelegerea. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI APLICATIVE În calitate de lucrător social cu copiii rromi în cadrul fundaţiei „Porţile Deschise”. programul statistic SPSS ne oferă posibilitatea de a verifica dacă o anume intervenţie a avut rezultate considerabile şi dacă rezultatele obţinute sunt semnifictive.2442 .003 29 . valoarea.2327 3. în cei trei ani de contact permanent. valoarea lui t trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu 2. acest lucru îmi spune că până la urmă poate „aşchia chiar sare departe de trunchi. şi mulţumirea pe care şcoala le-o imprimă în propria lor imagine. Gherla. a încrederii în sine şi a acceptării de sine. independent de acceptarea sau respingerea celor din jur.003.005 Exemplu: Vizavi de dorinţa adolescenţilor de a fi altfel pentru a avea mai mulţi prieteni. de aici rezulta ca interventia si-a atins scopul vizavi de variabila selectata. (2-tailed) Mean Pair 1 as avea mai multi prieteni daca as fi un alt fel de persoana Institutionalizat t df . Paired Samples Test Paired Differences Std. La un grad de libertate df=29.

apariţia strategiilor guvernamentale în domeniu. doar 12 mai frecventează şcoala. Din cei aproximativ 60 de copii care locuiesc în această zonă. Acest fapt l-am observat în cadrul fundaţiei noastre. Activitatea noastră zilnică constă în acordarea de sprijin educativ-şcolar copiilor rromi.) reprezintă suportul normativ pentru elaborarea politicilor educaţionale adecvate şi concretizarea lor prin programe/proiecte iniţiate şi implementate de către ministerul de resort . îi ajutăm pe aceşti copii la temele pe care le primesc de la şcoală şi încercăm să întărim şi să aprofundăm ceea ce ei învaţă în cadrul orelor de la şcoală. deoarece acest fapt a încurajat abadonul şcolar în primul rând pentru copiii aparţinând comunităţii de rromi. între clasele I-VIII. Anul 2007 a însemnat o reducere a prezenţei copiilor rromi. Din acest punct de vedere.18 ani) care se regăsesc în grupurile populaţionale şcolare dezavantajate sau aflate în situaţii de risc constituie una din "provocările" cu care se confruntă mediile politice. o parte din adolescenţi au încetat şi frecventarea grupului nostru de adolescenţi ajungând la o medie a prezenţei de 8-10 adolescenţi la fiecare întâlnire. Problematica educaţiei copiilor. Odată cu renunţarea frecventării şcolii. ca documente programatice (Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor. între clasa I . acte normative pentru eliminare oricăror forme de discriminare. culturale sau civice din România. Dintre ceilalţi 38 preşcolari. Una dintre aceste zone este cea mai defavorizată. Timp de 4 ore zilnic. Cea mai drastică reducere a frecventării şcolii este a copiilor din clasele V-VIII.prin direcţia sa specializată în parteneriat cu diverse organisme interesate în problematica sus-amintită. fără apă potabilă. a rasismului şi xenofobiei. reglementări privind statutul persoanelor care au dobândit statut de refugiat în România etc. 8 dintre aceştia fiind elevi în clasele I-II iar 4 elevi sunt în clasele VVIII. o zonă aflată la periferia oraşului. elevilor sau tinerilor (grupa de vârstă 15 . familiile de rromi locuind în nişte bărăci foarte mici. Comunitatea de rromi din Gherla este compusă din familii de rromi care locuiesc în trei zone exclusiv cu rromi dar mai sunt si rromi care locuiesc în case sau apartamente separat de aceste trei zone. socio-economice. Întâlnirile speciale săptămânale cu adolescenţii rromi. 22 dintre ei fiind şcolari. doar 7-8 dintre ei frecventează grădiniţa şi nu regulat. de aproximativ 40%. le-am început în octombrie 2007 cu o medie a frecvenţei de 18 adolescenţi. de pe strada Pescarilor nr 5. Programul Naţional Anti-Sărăcie.greşită din punct de vedere legislativ.a VIII-a pentru a-şi însuşi mai bine informaţiile şcolare. 25 .

7. Andrew Karpinski.com. 2006 5.ro/etichete_sunt_pentru_marfă_nu_pentru_persoane/ 8. pentru a deveni cetăţeni buni şi competenţi ai spaţiului european. „Metode de grup în asistenţa socială”. Pers Soc Psychol Bull 12. Gal. “Measuring self-esteem using implicit association test: the role of the others”. impusă de viaţă şi societatea democratică în care trăim. (http://www. Marcelo Diversi and Mark A. se poate afirma cu certitudine. Ethnic Identity and Self-Esteem of Latino Adolescents: Distinctions Among The Latino Populations.ro/content/view/4137/77/) 4. Adriana J. Journal of Adolescent Research 2002. Marioara Luduşan – „Metode şi tehnici de investigaţie în asistenţa Socială”. Cluj Napoca 9.famouswhy. The Relationship between Self-Esteem and Parenting Style:Lara Herz and Eleonora Gullone. (http://articole.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ 26 . Construct Validity of Area Specific Self-Esteem : the Hare Self-Esteem Scale.famouswhy.D.ro/socializarea_copiilor_rromi/#ixzz1Bs5L9yKJ BIBLIOGRAFIE 1.. Shoemaker. http://articole.monitorul. http://articole. 10. http://articole. Educational and Psychological Measurement 1980 Allen L. fără discriminări de orice natură.Concluzionând. Scale of Racial Socialization for Adolescents (SORS-A) 6. necesitatea educaţiei de la cea mai fragedă vârstă a copiilor.ro/rapoarte_cu_privire_la_abandonul _şcolar_în_românia/) 3. Umaña-Taylor. Lena Domineli – „Anti-Racist Social Work”.famouswhy. 2004. aceştia constituind prima generaţie a integrării europene. Fine.famouswhy.ro/romania_in_directia_integrarii_rromilor/ 2. Journal of Cross-Cultural Psychology 1999 11. http://articole. acordând şanse egale pentru toţi copiii. 2004.famouswhy.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful