P. 1
Motorul de Current Continuu

Motorul de Current Continuu

|Views: 339|Likes:
Published by Fornade Andrei

More info:

Published by: Fornade Andrei on May 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

Motorul de current continuu

Motorul de curent continuu a fost inventat în 1873 de Zénobe Gramme prin conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemănător. Motorul de curent continuu în general are pe stator polii magnetici și bobinele polare concentrate care creează câmpul magnetic de excitație. Pe axul motorului este situat un colector ce schimbă sensul curentului prin înfășurarea rotorică astfel încât câmpul magnetic de excitație să exercite în permanență o forță față de rotor. În funcție de modul de conectare a înfășurării de excitație motoarele de curent continuu pot fi clasificate în:
   

motor cu excitație independentă - unde înfășurarea statorică și înfășurarea rotorică sunt conectate la două surse separate de tensiune motor cu excitație paralelă - unde înfășurarea statorică și înfășurarea rotorică sunt legate în paralel la aceași sursă de tensiune motor cu excitație serie - unde înfășurarea statorică și înfășurarea rotorică sunt legate în serie motor cu excitație mixtă - unde înfășurarea statorică este divizată în două înfășurări, una conectată în paralel și una conectată în serie.

Fig.1

1

Etapa I Modelarea analitica a comportarii dinamice a motorului de curent continuu

tensiunea de alimentare; inducția bobinei; rezistența bobinei; tensiunea indusă de rotor;

Etapa II Modelarea analitică a comportării dinamice a mcc utilizând blocuri Simulink din librărie acestuia

Simulink este o posibilitate prin care se poate modela comportarea dinamică a unui motor de curent continuu. Face parte din programul intitulat MatLab, un program utilizat in marile centre universitare pentru modelarea multor aplicatii cu ajutorul carora se pot face interpretari ale sistemelor care au fost propuse pentru analiza. În cazul de față pentru un motor de curent continuu. Cu ajutorul acestui program am reușit implementarea modelului din analitic într-un program cu ajutorul caruia să putem obține rezultatele ale acestui tip de motor studiat. Astfel doar schimbând datele de intrare putem obține o gamă variată de date cu ajutorul carora să putem alege ceaa ce ne convine pentru a realiza practic aceast motor. În figura 2 este ilustrată schema formată din blocuri din librăria simulink, cu ajutorul caruia am realizat schema bloc al unui motor de curent continuu.

2

Fig.2

Etapa III Implemetarea modelelor dinamice în Simulink utilizând parametrii din catalog

Deci cum am precizat și mai sus datele pentru motorul ales sunt de pe coloana 118744 pentru motorul de current continuu.

Cu aceste date am rezolvat întreaga schemă astfel încât să putem implementa modelul în Simulink. Datele necesare pentru rularea schemei au fost introduce în MatLab.
3

Valorile introduse sunt transformate în ststem internațional de aceea apar unele diferențe. Astfel am obținut: Obs: apox. același amperaj ; aceeași turație ca și in catalog

4

O altă variantă de simulare este folosind platforma Simscape tot din cadrul Simulink, analog ca în prima variantă de simulare începem prin introducerea datelor în MatLab.

Observăm la fel ca în prima simulare am obținut aceeasi turație si aproximativ același amperaj diferența fiind foarte mică.

5

Etapa IV Analiza comportării modelelor implementate și compararea răspunsurilor acestora

Observând exact diferența dintre cele două modele de simulare putem deduce acele mici diferențe care apar, observand display-urile celor două există diferență doar la display-ul de la amperaj dar foarte mică. În cifre este pentru prima variantă de simulare valoarea 0,02084 iar pentru a doua variantă este de 0,02236 cu toate acestea în catalog este valoarea de 0,02170. Observăm că cele două valori obținute în cadrul simulărilor efectuate sunt ori sub valoarea din catalog ori deasupra acestei valori. O altă comparație a celor două variante este de a compara graficele oferite de cel două metode de simulare.

Graficul 1;

În Graficul1 putem analiza amperajul celor două modele de simulare, primul amperaj1 este de la modul de simulare 1, iar amperaj2 este pentru modul de simulare 2. Analog în Graficul2 observăm cele două turatii ale celor două module de simulare prima turatie notata cu turatie1 pentru modelul de simulare1, iar turatie2 este pentru modulul de simulare2.

6

Tabel2;

7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->