P. 1
Sondajul+de+Opinie +Referat

Sondajul+de+Opinie +Referat

|Views: 683|Likes:
Published by Nicoleta Yuby

More info:

Published by: Nicoleta Yuby on May 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2014

pdf

text

original

Universitatea din Bucureşti- Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicãrii

Sondajul de opinie
Student: Munteanu Carmen-Alexandra Grupa: 7 Anul II

Bucureşti, 2009

1

a organizat la cererea guvernului englez o reţea de corespondenţi locali care sã îl ţinã la current cu starea de spirit a poplaţiei bãştinaşe. dar nici nu sunt neapãrat întemeiate pe un fundament ştiinţific.2004:163).2006:12) Sondajul de opinie publicã are ca scop cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un numãr semnificativ de persoane . Ar mai fi şi exemplui lui Napoleon care i-a încredinţat o misiune asemãnãtoare contelui Lavalette: douãsprezece persoane având opinii diferiteiacobini. statisticii matematice şi a legii numerelor mari. Vlăsceanu.a. referitoare la o problemã de importanţã generalã. Ideile susţinute în această teză 2 . Opinia publicã este un complex de preferinţe exprimate de un numãr semnificativ de persoane cu privire la o problemã de importanţã generalã. Termenul de sondaj de opinie este echivalent celui de Public Opinion Polls (engl. Ea reprezintã ideile şi judecãţile unei colectivitãţi. Daniel Defoe. Istoricul sondajelor de opinie Din vechi timpuri s-au fãcut încercãri de sondare a opiniei. susţine teza de doctorat în psihologie cu titlul: „O metodă obiectivă pentru determinarea interesului cititorilor faţă de textele unui ziar". autorul romanului “Robinson Crusoe”.2004:164) Primele sondaje de opinie organizate sunt legate de numele lui George Gallup. C. nu sunt simple reacţii momentane. (Novak. (Porojan. 1993:596) 2. pe baza principiilor teoriei probabilitãţilor.) şi a celui de Demoskopie (germană). republicani ş. Sondajul de opinie este o metodă de cunoaştere a opiniei publice pe baza chestionarului şi a eşantionării. L. Termenul de sondaj reprezintã o cercetare parţialã al cãrei scop este ca pe baza rezultatelor obţinute de la un eşantion riguros prelevat. care au o anumitã stabilitate.. (Zamfir. îi aduceau în fiecare lunã rapoarte asupra opiniei publice referitoare la starea de lucru din Franţa. în 1928.coord.. regalişti. Termenul de opinie publicã a fost preluat din limba englezã (public opinion) şi semnificã pãrerea poporului. În istorie sau în povestirile istorice existã numeroase exemple de conducãtori de state care au încercat sã ia “pulsul” populaţiei.Definiţii 1.. Acest tip de cercetare sociologicã are ca notã diferenţialã restrangerea ariei de cunoaştere la opinia publicã şi se fondeazã pe modalitãţile interogative de culegere a informaţiilor şi pe tehnici de eşantionare. care. (Novak. sã se estimeze parametrii populaţiei totale. De exemplu.

SOCIOBIT.aceasta având ca obiectiv orientarea activitãţii firmelor în funcţie de cerinţele pieţei. Psihologie) şi catedrele de sociologie din Universităţile de stat şi particulare. Apariţia sondajelor ştiinţifice de opinie a fost determinate de trei circumstanţe reciproc independente şi manifestate aproape simultan la sfârşitul perioadei care separã cele douã rãzboaie mondiale. Adriana Cambes şi M. Renaşterea unei democraţii: Alegerile din România de la 20 mai 1990. IMAS. care împreună cu Institutul de Ştiinţe Sociale Aplicate (INFAS) din Bonn. Datculescu.. uneori chiar imposibil de realizat. b) Apariţia marketingului.. Realizarea practicã a conceptului de marketing se face prin cercetarea de marketing. Încã de la începutul secolului XX s-a constatat cã observarea unui numãr redus de subiecţi. aducând la cunoştinţã publicului larg informaţiile astfel obţinute. Un an mai tîrziu. România înainte şi după 20 mai. CIS. Cu aceeaşi ocazie a efectuat sondaje preelectorale şi Grupul pentru Dialog Social . precum şi institutele Academiei Române (de Sociologie. adicã generalizarea unor exemple mai mult sau mai puţin numeroase a rezultatelor astfel obţinute. Activitatea de studiere a pieţei se bazeazã pe sondajul de opinie asupra obişnuinţelor . C. C.(necesitatea chestionării directe a publicului şi posibilitatea studierii pe grupuri reprezentative) este pusă în practică cu ocazia alegerilor generale din 1934. a) Metoda reprezentativã. După evenimentele din decembrie '89 a luat fiinţă Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice . pãrerilor în materie de consum.coord. Liepelt. pãstrând secrete rezultatele.. SCOP. Singura deosebire importantã dintre studiile de piaţã urmãresc în principal un efect comercial şi nu informarea publicului.GDS (P. a realizat pentru prima dată în România prognozarea şi analiza computerizată a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (P. K.preferinţelor. Câmpeanu. a orientãrii şi motivaţiilor. În prezent desfăşoară activitate de sondare a opiniei publice mai multe institute de cercetare private (IRSOP.a. L. Vlăsceanu. (Zamfir. IRSOP. este de preferat un studio prealabil referitor la ce doreşte şi ce poate cumpãra aceastã clientelã. este înfiinţat Institutul care va fi cunoscut în întreaga lume sub numele de Gallup Poll (Institutul American de Opinie Publică). 3 . în 1935. (Zamfir.. ISOGEP ş. 1993:598).coord. L. Cercetare a Calităţii Vieţii. deşi a existat un interes permanent al cercetătorilor pentru studierea opiniei publice. Berindei. în timp ce sondajele de opinie au ca principal obiectiv cunoaşterea “pulsului populaţiei”. aleşi în anumite condiţii.IRSOP (1990). Marile intrepinderi industriale şi comerciale au înţeles cã în loc de a impune clientelei produsele pe care hotãrâserã sã i le ofere . nu a funcţionat decât în perioada 1967-1980 o instituţie specializată în efectuarea sondajelor de opinie (Oficiul de studii şi sondaje al Radioteleviziunii). 1993:596) În ţara noastră. 1991). 1991). Vlăsceanu.). poate înlocui în mod legitim şi avantajos numãrãtori foarte laborioase şi costisitoare.

cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care sã asigure o reprezentativitate rezonabilã pentru evaluãrile cu caracter general urmãrite. umane şi financiare utilizate. cercetarea bazându-se pe întrebãri privitoare la opinie. Principalul dezavantaj este greutatea sau imposibilitatea surprinderii schimbãrilor ce se petrec în evoluţia fenomenului studiat.se centreazã pe aspectul opinional. un volum redus de resurse materiale. (Novak. . Aceste tehnici. chiar şi în perioade foarte scurte de timp. Se creeazã o facilitate pentru culegerea. . controlul şi prelucrarea datelor. Sondajul este accesibil atunci când observarea implicã distrugerea tuturor elementelor sondajului. Deci sondaje reflectã numai o situaţie concretã de moment. Tehnicile de evaluare a atitudinilor pornesc de la idea cã acestea sunt variabile latente. 2006:69). Erorile de înregistrare sunt mult mai uşor de identificat şi cercetat în faza validãrii datelor primare. . stau la originea sondajelor de opinie care au ajuns sã constituie un instrument de cercetare ştiinţificã.are un pronunţat caracter descriptiv. furnizeazã rezultatele într-un interval de timp mai mic.se realizeazã într-un timp foarte scurt.2004:165) Caracteristicile sondajului: Sondajul de opinie este o specie a anchetei sociologice cu urmatoarele caracteristici: . al realitãţii sociale. . subiectiv.2006:12-13) Scopul şi obiectul sondajului de opinie 4 .c) Mãsurarea atitudinilor. (Rotariu. Cu ajutorul sondajului se estimeazã rezultatele preliminare ale unei cercetãri totale.rezultatele sunt prezentate într-o formã simplã. adresate unor ansambluri de indivizi.se centreazã pe probleme ce suscitã un larg interes public. datoritã multiplelor avantaje pe care le prezintã faţã de observarea tuturor elementelor populaţiei: costul total mai redus faţã de o cercetare totalã. utilizabil în cele mai variate domenii. farã a se recurge la mijloace sofisticate de prelucrare şi interpretare a informaţiei. (Porojan. Iluţ. perfecţionate. calitatea şi fiabilitatea este net superioarã într-un sondaj. Avantajele sondajului: Cercetarea prin sondaj îşi extinde continuu aria de investigare. sondajul este mai operativ.

Astfel. iar problema pusã în discuţie este sistemul de pensii. psihologici. adicã obţinerea statisticilor bazate pe eşantion. culturali şi emergenţa opiniei publice. În acest sens se impun douã observaţii: a) Procesul de nonrãspunsuri date într-un sondaj de opinie publicã este legat de gradul de proximitate a subiecţilor în raport cu obiectul cercetãrii.Scopul oricãrui sondaj îl constituie estimarea parametrilor populaţiei pe baza rezultatelor obţinute din eşantion. economici. sunt raportate la categoriile socio-demografice şi profesionale. dar mult mai puţin pentru populaţia studenţeascã. Dintre toate fenomenele realitãţii. pot fi obiecte ale sondajului de opinie publicã numai acelea care sunt accesibile cunoaşterii şi înţelegerii de cãtre populaţia investigatã.sã prezinte o importanţã socialã. b) inferenţa staticã. fazã ce constã în culegerea şi prelucrarea informaţiei referitoare la eşantion. adicã sã fie relevantã pentru populaţia care constitue universul cercetãrii. Sunt douã etape: a) descrierea staticã. Opinia publicã şi opinia manifestatã în public 5 . O problemã de interes general presupune îndeplinirea a douã condiţii: . care stârnesc interesul social şi admit interpretãri cu mai multe semnificaţii. ca atare. . ca urmare a combinãrii acestor factori. se pot evidenţia relaţiile dintre factorii demografici. estimându-se astfel parametrii întregii populaţii. Obiectul unui sondaj de opinie îl constituie o problemã de interes general. sondajul se întemeiazã pe acest principiu: opiniile sunt cantitativ egale şi . b) Unul dintre cele mai pãgubitoare efecte ale sondajului constã în a pune subiecţii în situaţia de a rãspunde unor întrebãri pe care nu şi le-au pus sau pe care nu le înţeleg. Aceastã problemã este foarte importantã în general. (Novak. fazã ce constã în exinderea rezultatelor obţinute pe baza eşantionului. Opiniile. Ca tehnicã statisticã. sunt comparate rãspunsurile obţinute de la diferitele segmente de vârstã sau categorii socio-profesionale. aşa cum rezultã din sondaje.sã fie o chestiune controversatã. Un contraexemplu ar fi acela cã se efectueazã un studiu în rândul studenţilor. mãsurabile în tratamentul static.2004:166-167).

dar în mod obiectiv existente. . propagarea şi stabilizarea opiniilor neinstituţionalizate. precum şi alte tehnici. Atitudinea se transpune în acţiune. este vorba de necunoaşterea mecanismelor care conduc la formarea unui eşantion reprezentativ şi a celor care permit extinderea rezultatelor obţinute prin consultarea unui numãr redus de persoane. modul de selectare. faţã de o anumitã problemã sau faţã de un anumit subiect. asupra întregii populaţii pe care se presupune cã o reprezintã aceasta. marja de eroare şi 6 . selectarea în mass-media a informaţiilor. pentru a indica ceea ce cred aceştia cã este adevãrat. În realitate.formlarea întrebãrilor şi succesiunea lor. se recomandã ca la publicarea rezultatelor unui sondaj sã se specifice: . constituie obiectul cercetãrilor opiniei publice.erorile de eşantionare. Atitudinea este o înclinaţie a individului de a acţiona sau reacţiona într-un anume fel. .procedeul de investigaţie. în timp ce opinia trebuie sã treacã prin atitudine.cum se poate vorbi “în numele lui” atât timp cât nimeni nu l-a întrebat niciodatã nimic? .structura şi volumul eşantionului . Opiniile şi atitudinile sociale Prin mãsurarea opiniilor subiecţilor se poate ajunge la identificarea atitudinii sociale şi la formularea unor predicţii asupra comportamentului potenţial al indivizilor. acesta s-ar putea realiza prin deformarea rezultatelor. .categoriile de rãspunsuri şi frecvenţele înregistrate. În acest sens. în mod firesc îşi poate pune cel puţin douã întrebãri: . raport pentru care despãrţirea ş dihotomoa opiniilor determinate. în faptul cã ea oglindeşte raportul dintre cei care participã direct şi cei care participã indirect la structura puterii. Credibilitatea sondajelor La prima vedere.2004:169-172) Pentru a asigura un grad cât mai mare de credibilitate a sondajului trebuie sã avem în vedere 4 factori: mãrimea eşantionului utilizat. În ceea ce priveşte posibila manipulare partizanã. alegerea momentului publicãrii rezultatelor.identitatea instituţiei care a solicitat sondajul. Formarea. cuprinse în eşantion. . iar noţiunea de opinie. alegerea datelor efectuãrii unui sondaj.. idea de sondaj poate contraria bunul simţ al individului care.Cum se poate afirma cã rezultatele sondajelor reflectã opinia unei colectivitãţi ce mãsoarã adesea milioane de persoane. atâta timp cât în realitate nu au fost cuprinşi în eşantion decât câteva sute de persoane? Persoanele care pun aceste întrebãri nu sunt neapãrat rãuvoitoare şi nici excesiv de suspicioase. Ar fi corect sã se utilizeze noţiunea de atitudine pentru a se indica ceea ce sunt dispuşi indivizii sã facã. (Novak. .Principalul atribut al opiniei publice constã în caracterul sãu neinstituţionalizat.

adicã marja de eroare va fi de doar 5%. este suficient sã chestionezi doar 384 dintre ei pentru a obţine un grad de precizie de 95%. de la toate liceele. este acordarea de şanse egale tuturor indivizilor pentru a fi intervievaţi. Marja de eroare: Pentru un sondaj cu grad de precizie total de 100% trebuie sã intervievezi toţi indivizii. În urma statisticilor s-a descoperit cã 384 este un numãr magic. iar pentru unul de 9 605. Schema de desfãşurare a unui sondaj: Demersul metodologic al cercetãrii prin sondaj presupune parcurgerea unor etape principale şi rezolvarea diferitelor probleme.2.verificarea unor ipoteze privind legãturile dintre fenomene. numãr de operatori). Pentru 65000 de liceeni vom avea 65000:384=169. avem marja de eroare 1%.nivelul de credibilitate. Gradul de crdibilitate este invers proporţional cu marja de eroare (Rotariu. modul de eşantionare ş.la un eşantion de 384 persoane avem marja 5%. tehnicile folosite. Exemplu: Dacã se intenţioneazã realizarea unui sondaj printre liceenii dintr-un oraş cu privire la consumul de droguri. Numãrul obţinut se va împãrţi la 384.1 067.a. Indiferent de numãrul celor supuşi sondãrii. pentru un eşantion de 2 401 avem 2% marja. bani. dacã fiecãruia i s-a dat o şansã egalã de a fi ales.estimarea unor parametric ai populaţiei (medii. 2006: 126-128). se va întocmi o listã cu numele tuturor liceenilor din acel oraş. Mãrimea eşantionului. Pentru orice sondaj. ceea ce va înlãtura posibilitatea imputãrii anumitor interese. A determina obiectivul înseamnã a stabili ceea ce este posibil de realizat.) . avem marja 3%. Iluţ. De stabilirea obiectivului depind toate demersurile ulterioare: populaţia studiatã. pentru mãrimea eşantionului 600 avem 4% marja. Modul de selectie a eşantionului: Esenţialã. cu materialele avute la dispoziţie (timp. proporţii etc. 7 . se va apela la împãrţirea numãrului total al posibililor intervievaţi la 384. în calculele probabilistice. aşa cã statisticienii au ajuns la concluzia cã se pot stabili anumite marje de eroare. pentru mãrimea eşantionului . Statistica: Pentru mãrimea populaţiei . Gradul de precizie este direct proporţional cu numãrul intervievaţilor. ceea ce nu se poate. a) Stabilirea obiectivului În principal sondajul poate urmãri douã obiective principale: . Se va intervieva fiecare a 169-a persoana.

(Novak. enunţul trebuie sã fie testabil.b) Determinarea universului anchetei Se referã la populaţia din care se va extrage eşantionul şi asupra cãreia se vor extinde rezultatele sondajului. operatorul. fie în scris. în general.codificarea rãspunsurilor . Indicatori specifici sondajelor de opinie 8 .2004:175-179). f) Elaborarea machetelor/ tabelelor de prezentare a datelor Stabilirea machetelor este necesarã deoarece în funcţie de gradul lor de detaliere se poate apoi dimensiona eşantionul. o introducere în problema studiatã.prelucrarea secundarã k) Redactarea raportului de cercetare Redactarea raportului de cercetare este etapa finalã a investigaţiei şi cuprinde. e) Eleborarea chestionarului Chestionarul este forma sub care se concretizeazã programul sondajului şi de aceea de calitatea lui (claritate. Pentru a avea calitatea de ipotezã. lungime. dificultate) depinde în foarte mare mãsurã calitatea sondajului. sã fie confirmat sau infirmat. prezentarea rezultatelor şi un rezumat cuprinzând interpretarea acestora.prelucrarea primarã . cadrul fizic. d) Elaborarea ipotezelor O ipotezã este enunţul unei relaţii cauzale.controlul calitãţii documentelor . adicã prin confruntarea cu realitatea. prezentarea procedeelor utilizate pentru culegerea şi prelucrarea informaţiilor. g) Elaborarea eşantionului Toatã structura eşantionului este determinate de baza de sondaj şi de aceea este necesarã cunoaşterea naturii şi exactitãţii acestei baze. j) Prelucrarea calitãţii informaţiilor Prelucrarea informaţiilor cuprinde urmãtoarele operaţiuni: . h) Definitivarea instrumentelor de cercetare i) Aplicarea în teren a instrumentelor Elementele ce pot afecta calitatea sondajului sunt: chestionarul. momentul. ora şi ziua. c) Alegerea tehnicilor Transmiterea informaţiei de la subiect la operator se poate realize fie oral. într-o formã care permite verificarea empiricã.

Erorile pot fi identificate în urmãtoarele etape: Proiectarea chestionarului (proiectarea chestionarului poate exclude foarte multe erori ce pot apãrea în urmãtoarele etape) . .mediu/ scãzut. arãtând care dintre stãri concentreazã cele mai multe rãspunsuri. . În acest mod se obţin urrmãtoarele categorii valorice: înalt-mediu/ înalt-mediu.În afara indicatorilor statici utilizaţi în mod obişnuit în prelucrarea statisticã a datelor. f) Sistemul ierarhizat de categorii de apreciere este constituit în funcţie de plasarea categoriei mediane la stânga. 9 . . b) Balanţa reprezintã difenţa dintre cele douã ponderi opuse.Operatorul de interviu completeazã o mare parte din chestionare cu propriile rãspunsuri.deloc( micã mãsurã). c) Indicatorul de polarizare semnificã ponderea rãspunsurilor tranşante şi opuse. Cu cât nivelul indicatorului este mai aproape de 100. . fie faptul cã populaţia este mai curând favorabilã (balanţa pozitivã). numãr mare de rãspunsuri).Întrebãrile au o formulare greu de înţeles. 1993:187). reflectând sintetic. De exemplu. .valori relative egal distribuite. e) Indicatorul ponderat de apreciere şi interes exprimã valoarea ponderatã a gradului de apreciere/ satisfacţie/ mulţumire. (Porojan. fie cã este mai curând defavorabilã (balanţa negativã) faţã de obiectul anchetei.Nu existã întrebarea pentru excluderea persoanelor care lucreazã în domenii apropiate cercetãrilor de marketing. cât şi de experienţa acestuia) .Eşantionarea greşitã a subiecţilor. . Erori în sondajul de opinie În realizarea unui sondaj de opinie pot fi identificate numeroase erori care influenţeazã radical rezultatul cercetãrii.Existã multe întrebãri de verificare. . iar populţia este mai interesatã de subiect.Sondajul poate dura prea mult din cauza complexitãţii acestuia (numãr mare de întrebãri.scãzut.Sondajul nu este proiectat pentru a-şi atinge toate obiectivele. existã şi indicatori specifici sondajelor de opinie : a) Indicatorul de actualitate – reflectã ponderea publicului efetiv în totalul populaţiei. adicã ponderea rãspunsurilor. d) Opinia majoritarã exprimã valoarea modalã. Culegerea datelor (de obicei erorile ce intervin la culegerea datelor depind de modul în care operatorul a fost instruit. în totalul rãspunsurilor. cu atât întrebarea este mai actualã.Întrebãrile sondajului nu au o ordine logicã. la dreapta sau la nivelul valorii centrale a scalei.Operatorul nu a fost instruit sau nu respectã regulile stabilite în procesul de formare ca operator de interviu. pentru o scalã cu cinci trepte: B= (foarte) mare mãsurã.

Personalul care face analiza datelor nu are informaţii despre cum s-a desfaşurat colectarea de date şi ce erori au intervenit.2006:293-296).. .Nu existã o metodologie de analizã a datelor referitore la tipologia sondajului abordat.Locul ales pentru realizarea sondajului nu este adecvat. (Porojan.Persoana sondatã se plictiseşte sã rãspundã la întrebãri.Operatorul nu completeazã corect fişele de sondaj. . .Modalitatea de sondaj aleasã nu se potriveşte cu caracteristicile sondajului. Analiza datelor (majoritatea erorilor apãrute în aceastã etapã sunt datorate erorilor efectuate la proiectarea chestionarului şi culegerea datelor).Datele pot fi analizate greşit datoritã completarii greşite a chestionarelor. . . BIBLIOGRAFIE: 10 . .

Editura Universitarã.. Ed. colecţia Cariere. . 1993 Porojan D.R. Bucureşti. Bucureşti. Iluţ. Bazele sondajului. Editura Studenţeascã. C. coord. 2004 Novak A. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. T. Bucureşti... Vlăsceanu. Bucureşti. 2006 Zamfir. . Babel. L. 1993 11 .. 2006 Rotariu.Polirom.. 1996 Porojan D.. editia a II-a . Bucureşti. Iaşi. Statistica şi sondajul de opinie. Dicţionar de sociologie.Ed. Sondarea opiniei publice. Institutul IRECSON. Casa de editurã şi presã ŞANSA S.Novak A. P.L. Ciocãnel B. Statistica şi teoria sondajului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->