1.Notiuni generale privind administratia a) Trasaturile conducerii in domeniul social: 1.

Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor 2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu ajutorul influentei 3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii 4. Se bazeaza pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in comun unei vointe prioritare ce apartine celor ce conduc b) Conducerea sociala cunoaste 2 forme: 1. activitatea/conducerea statala exercitata prin organele de stat 2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca ex: partide politice,culte religioase,sindicate,etc Deosebiri: a) mijloacele de influenta pe care le folosesc ( met constrangerii si met convingerii) b) sfera intereselor pe care le promoveaza si apara ( interesele populatiei in toate domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr-un domeniu obst) C) Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia. 2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale a) Conducerea statala conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat, care de regula este exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea. b) Constitutia RM in art reglementeaza ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin. Executivul organizeaza o activitate de conducere a executarii si de executare efectiva a legilor si a altor acte ale organelor statului. Prin urmare, Conducerea sociala urmeaza a fi exercitata avand la baza competente si functii bine determinate, bucurandu-se de o anumita independenta in realizarea lor, iar separarea puterilor nu urmareste altceva decat formularea de solutii democratice de lupta impotriva sistemului totalitar si dictatorilal.

Administraia publica (A.P.) reprezinta ansamblul de activitati efectuate de toti reprezentantii puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exercita de catre Presedintele RM, Guvern, ministere alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale si locale. Organizarea, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si in baza unor criterii. Astfel, conform Criteriului teritorial A.P. se divizeaza in funcie de raza teritoriala de aciune si oamenii deservii de acasta administraie in : 1. AP Centrala 2. AP Locala Administratia Publica Centrala exercita atribuiile asupra intregului teritoriu al statului si reprezinta interesul tuturor locuitorilor arii. Administratia Publica Locala exercita atribuiile doar asupra unei pari a teritoriului. Conform Criteriului funcional A.P. dupa funciile si competenele pe care le are in aceste autoritai se divizeaza in: 1. Autoritai cu competena generala activeaza la nivel central si la nivel local 2. Autoritai cu competena speciala (de specialitate) - activeaza la nivel central si la nivel local

Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din: toate domeniile de realizare a atribuiilor puterii executive. (Ex.Guvernul) 2. Organe ale administraiei publice centrale de specialitate create pentru a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agenii, birouri,camere si inspecii s.a) Principiile A.P, cunoastem 2 categorii de principii:
1. Principii generale (sau fundamentale) Pr. Suveranitaii Suveranitatea naionala aparine poporului 1. Autoritai ale puterii executive cu competene generale sint competente in

Republicii Moldova(Art.2 al Constituiei RM); Pr. Separaia si colaborarea puterilor - In Republica Moldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituiei. (Art.6 al Constituiei RM); Pr. Legalitaii- presupune ca Lege Suprema este Constituia. (Art.7 al Constituiei RM); Pr.Prioritaii (reglementarilor internaionale) si garantarea drepturilor personalitaii; Pr. Unitaii poporului si integritaii teritoriului; Pr. Publicitaii si transparenei. 2. Principii speciale Grupul 1 de principii- vizeaza Administraia publica la organnizarea unitara a Autoritaii publice,- Principiul autonomiei. Grupul 2 de principii- vizeaza conducerea Autoritaii publice, care se afla in concordana cu Principiul organizarii unitare ale Autoritaii publice; Grupul 3 de principii- vizeaza metode de activitate a Autoritaii publice Grupul 4 de principii- vizeaza Autoritaiile publice Centrale si cele Locale Funcii Grupul 1 de funcii sunt determinate de poziia pe care o au Autoritaiile Publice in raport cu puterea politica, in calitate de mechanism intermediar de execuie: tipuri de funcii Funcia de pregatirea deciziilor politice si participarea la adoptarea lor; Funcia de organizare si asigurare a executarii deciziilor; Funcia de satisfacere a necesitailor Grupul 2 de funcii se refera la organizarea si coordonarea aciunilor de catre Administraia publica in vederea indeplinirii deciziilor politice si executarii controlului efectuarii actelor normative. Principiile de baza ale activitatii Guvernului. In activitatea sa Guvernul: (Art. 2 al Legii Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern) 1. se calauzeste de Constitutie (Legea Fundamentala a Republicii), de celelalte legi ale Republicii Moldova, de decretele Presedintelui Republicii Moldova si de tratatele internationale la careRepublica Moldova este parte; 2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale; 3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor Guvernului in procesul elaborarii, adoptarii si realizarii hotaririlor;

4. asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama de

experienta mondiala in sfera constructiei de stat si o aplica. Funciile Administratiei Publice 1) creeaza conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si politice a Moldovei; 2) elaboreaza conceptia dezvoltarii social-economice a republicii; 3) asigura libera initiativa, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economiei si dezvoltarea relatiilor de piata; 4) elaboreaza strategia dezvoltarii tehnico-stiintifice, promoveaza o politica nationala in domeniul culturii, stiintei, tehnicii, tehnologiei; rezolva problemele reglementarii de stat a progresului tehnico-stiintific; 5) garanteaza tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice, diversitatea formelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi, are grija de pastrarea proprietatii; 51) protejeaza interesele nationale in activitatea economica, financiara si valutara; 6) realizeaza colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile dezvoltarii relatiilor contractuale, formarii infrastructurii de piata, integrarii general-europene si mondiale; 61) asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, promoveaza politica liberului schimb, pornind de la interesele nationale; 8) formeaza un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creeaza conditii pentru cresterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitatilor culturale si spirituale ale cetatenilor republicii; 9) promoveaza politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei; 9l) asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organizarea si coordonarea controlului si supravegherii de stat a calitatii produselor (lucrarilor, serviciilor); 10) asigura utilizarea rationala a resurselor naturale si integritatea lor, protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant; 11) favorizeaza dezvoltarea autonomiei organelor administratiei publice de toate nivelurile; 12) asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor, 13) promoveaza politica securitatii nationale, dirijeaza activitatea de aparare a Republicii Moldova; 14) asigura respectarea si executarea legilor, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte; 15) promoveaza o politica externa in conformitate cu competenta sa. impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AAPC cu procesul de! integrare european a. in special, prezenta Strategie are drept scop sporirea capacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea!activitatilor de integrare in UE. Caracteristica centrale. generala a sistemului organelor administratiei publice

Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe baza si in executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse financiare potrivit legii,

avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin lege pentru a putea actiona in vederea organizarii executarii si a executarii in concret a legii si care se incadreaza in sistemul administratiei publice. Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din: 1. Autoritai ale puterii executive cu competene generale sint competente in toate domeniile de realizare a atribuiilor puterii executive. (Ex.Guvernul) 2. Organe ale administraiei publice centrale de specialitate create pentru a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agenii, birouri,camere si inspecii s.a)
16. Locul si rolul Presdintelui RM in sistemul AP: 1.Natura atributiilor Atributii exercitate in relatiile cu Parlamentul: - Convoaca Parlamentul - Poate lua parte la lucrarile Parlamentului art 84 (1) - Promulga legile art 93 dupa reexaminare e dator sa promulge legea activitate formala - Drept la initiativa legislativa - Poate sa dizolve Parlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare- 3 cazuri: 1.Parlamentul nu acorda vot de incredere Guvernului timp de 45 zile 2.Parlamentul blocheaza procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni 3.Parlamentul nu a ales noul presedinte al RM - Declararea mobilizarii generale sau partiale - Declara stari de razboi Atributii exercitate in relatiile cu Guvernul: - Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru - Numeste Guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentului - Revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului in caz de vacanta functiei - Suspenda actele Guvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare - Acorda grade militare supreme - Numeste in functiile publice (in conditiile legii) - Atributii executive in domeniul politicii externe art 86 Constitutie Atributii in relatiile cu justitia: - Acordarea gratierii individuale - Numirea judecatorilor la propunerea CSM - Confera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in cond. Legii 2.Locul Presedintelui RM in sistemul AP Orlov: Acordarea PRM atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de initiativa legislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit de Constitutie in scopul colaborarii si pastrarii echilibrului dintre aceste puteri. PRM nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa conform art 60 Constitutie este Parlamentul, iar acesta printr-o lege de abilitare delegheaza Guvernului si nu Presedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de lege ordinara. PRM se afla in fruntea puterii executive, deoarece majoritatea atributiilor au caracter executiv. Alti autori atribuie PRM un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita la niciuna dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat. 3.Rolul Presedintelui RM in sistemul AP Funciile de reprezentare si de garant realizate de Presedintele Republicii Moldova. In calitatea sa de sef al statului, Presedintele Republicii Moldova, in primul rind, are sarcina de reprezentare a statului, atit in exteriorul arii, cit si in interior. In virtutea acestor sarcini, Presedintele are atribuiile de a incheia, in numele Republicii Moldova, tratatele

internaionale, prezentate ulterior spre ratificare Parlamentului, de a acredita si de a rechema, la propunerea Guvernului, reprezentanii diplomatici ai Republicii Moldova, de a acredita reprezentanii diplomatici ai altor state in Republica Moldova. Realizarea funciei de garant al Presedintelui Republicii Moldova dispune doua direcii. In primul rind, Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranitaii, independenei naionale, al unitaii si integritaii teritoriale a arii. Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor menionate, Presedintele Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al forelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea pariala sau generala a forelor armate; ia masuri pentru respingerea agresiunii in caz de agresiune armata; declara stare de razboi, ia masuri pentru asigurarea securitaii naionale si a ordinii publice. Desi Constituia Republicii Moldova nu stabileste Presedintelui expres funcia de garant al Constituiei si ale drepturilor omului, aceasta funcie reiese atit din juramintul pe care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de Constituie. La dispoziia Presedintelui Republicii Moldova se afla citeva mijloace practice de aciune prin care isi indeplineste misiunea de garant al Constituiei: sesizarea Curii Constituionale pentru verificarea constituionalitaii legilor (art.25); demersul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul de a suspenda actele Guvernului, ce contravin legislaiei pina la adoptarea hotaririi definitive a Curii Constituionale (art. 88, lit. i din Constituie); dreptul de a dizolva Parlamentul in cazul blocarii procesului legislativ (art. 85 din Constituie); dreptul de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, voina asupra problemelor de interes naional (art. 88 lit. f din Constituie). De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa atenioneze asupra normalitaii si stabilitaii proceselor publice, sa asigure un echilibru intre puteri, si nu trebuie inelese in sensul unor atribuii care ar poziiona Presedintele in poziie privilegiata in raport cu Guvernul si Parlamentul. In contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare, unde presedintele este plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utilizarea acestor mecanisme in favoarea interesului public si nu doar a unor interese de grup. Nu prerogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al tuturor, ci cele care ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru echidistant in relaiile cu alte instituii publice. In opinia C. Manda se contureaza 3 functii prezidentiale: 1. Reprezentare 2. Garant 3. Mediere 17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM 1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RM Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele RM se alege de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din deputatii alesi. Poate candida: 1. Cetatean exclusiv al RM 2. Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani) 3. A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM 4. Poseda limba de stat Organizarea alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova, desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in sedina publica speciala a Parlamentului. Alegerile pentru funcia de Presedinte al Republicii

Moldova se organizeaza cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului Presedintelui in exerciiu. Data alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova se stabileste prin hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de PRESEDINTELE RM, care inregistreaza candidatii si asigura pregatirea si desfasurarea procedurii de votare, inclusiv totalizeaza rezultatele votarii. Candidatura pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova poate fi propusa, incepind cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre: a) persoana care isi inainteaza propria candidatura susinuta de cel puin 15 deputai; b) un grup de cel puin 15 deputai. Propunerea candidaturii pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova, semnata de toi deputaii care o susin, va fi prezentata comisiei speciale cel tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor.Nu se admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova.Candidatul la funcia de Presedinte al Republicii Moldova poate sa-si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.In cazul in care comisia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la funcia de Presedinte al Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar hotarirea Parlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga. La propunerea fraciunilor parlamentare, Parlamentul va stabili, in cel mult 30 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a Presedintelui Republicii Moldova. In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. Daca si in turul 2 nici unul din candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate,in cazul esecului alegerilor repetate, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor parlamentare. Rezultatele alegerilor Comisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informaia respectiva Parlamentului. In baza informaiei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o hotarire prin care confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales. Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata Curii Constituionale. In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de aparatul sau de lucru, care activeaza conform unui Regulament adoptat printr-un decret prezidential. Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. 2.Actele PRESEDINTELE RM Decretele acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii pentru executare pe intreg teritoriul statului.

Decretele pot avea: 1. Caracter normativ are forta de lege obligatorie 2. Caracter individual se refera la o singura persoana Unele decrete urmeaza a fi contrasemnate de catre prim-ministru. Decretele categorie a actelor administrative, emise in baza si in scopul executarii legii. Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaratii, apeluri, demersuri, etc. Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice art 84(2) Const PRESEDINTELE RM adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii.

3.Gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea PRESEDINTELE RM

18.Incetarea mandatului si responsabilitatea PRESEDINTELE RM 1.Temeiurile de incetare a mandatului PRESEDINTELE RM Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre PRESEDINTELE RM nou-ales. Nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. Mandatul poate fi prelungit doar in caz de razboi/catastrofa prin lege organica. Poate inceta inainte de termen in caz de: 1. Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta asupra ei. 2. Demitere cind incalca prevederile Constitutiei RM(ex: emiterea unui decret neconstitutional). Procedura de demitere se declanseaza la propunerea a 1/3 de nrul deputatilor alesi si se aduce la cunostinta PRESEDINTELE RM. Poate fi demis cu votul a 2/3 din deputatii alesi. Parlamentul totodata, conform art 81(3) , poate hotari punerea sub acuzare a PRESEDINTELE RM, in cazul in care acesta savirseste o infractiune. Este demis de drept de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare. 3. Deces 4. Imposibilitate de exercitare a functiei PRESEDINTELE RM, pe o perioada mai mare de 60 zile nu poate sa-si exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest fapt este confirmat de Curtea Constitutionala in decurs de 30 zile de la sesizare. In termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organiza alegeri pentru un nou Presedinte art. 90(4) Constitutie. Pe durata vacantei, functia de PRESEDINTELE RM este exercitata prin interimat, de catre Presedintele Parlamentului sau de Primul- ministru. 2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PRESEDINTELE RM. Art. 81: PRESEDINTELE RM nu poate avea alte functii. PRESEDINTELE RM se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului. PRESEDINTELE RM poate fi atras la raspundere in cazul in care savirseste o infractiune. Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui RM, cu votul a cel putin 2/3 din nrul deputatilor. Curtea Suprema de Justitie e competenta de judecata. O problema care, cu regret, nu se abordeaza inca la noi este cea a controlului judecatoresc al legalitatii actelor juridice ale Presedintelui. Decretele,fiind categorie a actelor administrative, urmeaza sa fie supuse controlului de legalitate ca orice alt act administrativ. 19.Modul de constituire si functionare a Guvernului 1.Modul de constituire si componenta

Constituirea: conform art 96 Constitutie, rolul Guvernului consta in asigurarea realizarii politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice. Modul de constituire este reglementat in art 98 Constitutie si art 4 din Legea cu privire la Guvern. Acesta cuprinde 5 etape: 1. Desemnarea candidaturii la functia de prim-ministru de catre PRM, dupa consultarea fractiunilor parlamentare 2. Solicitarea votului de incredere Candidatul la functia de prim-ministru va cere in termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a Guvernului. 3. Acordarea votului de incredere - Parlamentul acorda votul de incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi (50+1). Parlamentul poate fi dizolvat atunci cind nu a acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 45 zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a 2 solicitari de invesitura. 4. Numirea Guvernului PRM numeste Guvernul prin Decret Prezidential 5. Depunerea juramintului Guvernul isi exercita atributiile din data depunerii juramintului de catre membrii Guvernului in fata PRM. Componenta. Conform art 97 Const si art 4 Legea cu privire la Guvern, Guvernul este format din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru,viceprim-ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin lege organica. Actual, din componenta Guvernului fac parte: 16 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1 centru. Ministere Economiei,Finantelor, Justitiei, Afacerilor Interne, Apararii, Agriculturii si Industriei Alimentare, Mediului, Educatiei, Culturii, Tineretului si sportului,etc. Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice Serviciul Graniceri CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie Membri ai Guvernului pot fi: persoane-cetateni ai RM si au domiciliul permanent in tara. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie retribuita. 2.Modul de functionare Guvern Fiind un organ colegial, Guvernul activeaza in sedinte, care se desfasoara nu mai putin de o data pe trimestru, numite sedinte ordinare.Ordinea de zi se aproba de ministri la propunerea Prezidiului Guvernului. Guvernul se intruneste si in sedinte extraordinare( se convoaca ori de cite ori e necesar). Sedinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor Guvernului. Sedintele sunt prezidate de prim-ministru sau de unul din vice-ministri. De regula, sedintele sunt publice, dar la decizia prim-ministrului, pot fi inchise.

L a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform legii. Guvernul plaseaza pe pagina web oficiala stenogramele sedintelor sale publice si alte acte vizind activitatea executivului. La sedinte, Guvernul examineaza: Programul sau de activitate si declaratia de politica generala Proiectele conceptiilor, prognozelor si strategiilor dezvoltarii social-economice a tarii Proiectele programelor de importanta statala Proiectul bugetului de stat Aprobarea Regulamentului Guvernului, etc

3.Alte structuri organizatorice care activeaza pe linga Guvern Pe linga Guvern, activeaza si alte autoritati publice centrale ca: Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice Serviciul Graniceri CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie

La propunerea prim-ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care nu intra in atributiile ministerului exista si alte autoritati publice centrale de specialitate: a) Inspectorate de stat b) Comisii si Consilii Guvernamentale Respectivele, sunt conduse de directori numiti si eliberati din functie de catre Guvern. Inspectoratele de stat- exercita controlul asupra executarii legilor, hotaririlor si altor acte emise de Parlament, decretelor PRM si hotaririlor si ordonantelor Guvernului. Comisiile si Consiliile Guvenamentale studiaza unele probleme si elaboreaza hotariri, in vederea dezvoltarii economiei, invatamintului si alte domenii. Ele pot fi: Permanente Provizorii

Comisiile sunt formate din: 1. Lucratori ai ministerelor 2. Savanti 3. Alti specialisti competenti Sunt conduse de prim-ministru, ministri sau de alte persoane numite de Guvern.

20.Atributiile Guvernului 1.Enumerarea atributiilor 1. Asigura realizarea politicii interne si externe a statului 2. Exercita conducerea generala a Administratiei Publice

3. Are drept la initiativa legislativa 4. Numeste in functie 2 judecatori ai Curtii Constitutionale 5. Propune PRM acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai RM in alte state 6. Promoveaza in viata legile RM, decretele PRM 7. Exercita controlul asupra executarii hotaririlor, ordonantelor Guvernului 8. Stabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor de subordinea sa 9. Coordoneaza si exercita controlul asupra APL 10.Realizeaza programele dezvoltarii economice si sociale a RM,etc. 2. Clasificare atributiilor Primele 5 atributii generale reglementate in Constitutie Urmatoarele atributii generale reglementate in Legea cu privire la Guvern Atributii speciale in domeniile: Economiei ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor autohtoni, formeaza politica de stat in domeniul investitiilor si efectueaza realizarea ei, elaboreaza programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor publice,etc Finantelor elaboreaza si prezinta anual Parlamentului spre examinare si aprobare proiectele bugetului de stat, promoveaza politica vamala si financiar-valutara,etc Invatamintului, sanatatii, culturii asigura dezvoltarea turismului, ia masuri in ceea ce priveste cresterea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai, creaza fonduri speciale pentru dezvoltarea invatamintului public, tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant, etc. Etc.

3.Corelatia atributiile Guvernului si atr Prim-ministrului si viceprim-ministrilor Prim-ministrul: Prezideaza sedintele Guvernului si ale Prezidiului lui Asigura colegialitatea in activitatea Guvernului Formeaza Guvernul si propune componenta lui in modul stabilit Poate propune PRM revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste atributiile conform legislatiei

Viceprim-ministrii: Exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate Guvernului Coordoneaza activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si celorlalte organe aflate in subordinea Guvernului

Dau indicatii pentru asigurarea indeplinirii hotaririlor, ordonantelor si dispozitiilor Guvenului

Relaiile Guvernului cu organele administraiei publice locale Guvernul: 1) promoveaza in viaa si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor si ordonanelor Guvernului de catre organele administraiei publice locale; 2) administreaza, impreuna cu organele administraiei publice locale obiectivele si ramurile de importana statala; 3) coordoneaza activitatea organelor administraiei publice locale in vederea traducerii in viaa a politicii de stat in domeniul asistenei sociale, ocrotirii sanataii, invaamintului public, tineretului si sportului, culturii si proteciei mediului ambiant; 4) contesta hotaririle autoritailor administraiei publice locale, daca ele contravin legislaiei. Organizarea administratiei publice de specialitate (ministeriale) Administratia ministeriala este compusa din ministere organizate in subordinea Guvernului, potrivit legii, si din organe de specialitate, organizate in subordinea ministerelor.In toate constitutiile ce au guvernat Moldova dispozitii cu privire la organizarea ministerelor au fost relativ putine, ca sa nu spunem ca practic nu au existat. Nici legile fundamentale ale tarilor occidentale nu contin reglementari ample cu privire la organizarea si functionarea administratiei Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale de specialitate ale statului. Ele sint conduse de ministri, care poarta raspundere personala pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. In activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai muli viceministri.
1. Ministerul Economiei; 2. Ministerul Finantelor; 3. Misterul Justitiei; 4. Ministerul Afacerilor Interne; 5. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene; 6. Ministerul Apararii; 7. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Construciilor; 8. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare; 9. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor; 10. Ministerul Mediului; 11. Ministerul Educatiei; 12. Ministerul Culturii; 13. Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei; 14. Ministerul Sanatatii; 15. Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicaiilor; 16. Ministerul Tineretului si Sportului

Autoritaile administrative centrale de pe linga Guvern se formeaza de Parlament la propunerea Prim-ministrului in scopul conducerii, coordonarii

activitaii si exercitarii controlului in domeniul organizarii economiei si in alte domenii, care nu intra nemijlocit in atribuiile ministerelor. Autoritaile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori, numii in funcie si eliberai din funcie de Guvern. Inspectoratele de stat se formeaza de catre Guvern in scopul exercitarii controlului asupra executarii legilor republicii, a hotaririlor si a altor acte emise de Parlament, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotaririlor si ordonanelor Guvernului. Inspectoratele de stat sint conduse de directori, numii in funcie si eliberai din funcie de Guvern. Autoritaile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele competenei lor, acte normative departamentale. Guvernul poate sa creeze comisii si consilii permanente si provizorii pentru studierea unor probleme si elaborarea hotaririlor in vederea dezvoltarii economiei, politicii in domeniile finanelor, creditelor, preurilor, valutei, circulaiei monetare, precum si in domeniile politicii sociale, invaamintului public, culturii si din alte sfere ale vieii. Comisiile se formeaza din lucratori ai ministerelor, precum si din savani si specialisti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a viceprim-ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de Prim-ministru, de ministri sau de alte persoane, numite de Guvern. Alte autoritai administrative centrale 1. Biroul Naional de Statistica 2 Agentia Relatii Funciare si Cadastru 3. Biroul Relaii Interetnice 5. Agentia "Moldsilva" 6. Agentia Rezerve Materiale 7. Agentia Turismului 8. Centrul CNA Biroul National de Statistica (BNS) este autoritatea administrativa centrala care, in calitatea sa de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activitatea in domeniul statisticii din tara. Agentia Relatii Funciare si Cadastru - este organul administratiei publice centrale, care realizeaza politica statului in domeniul relatiilor funciare, cadastrului, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii si este subordonata Guvernului Republicii Moldova. Deoarece cadastrul serveste ca baza pentru crearea Infrastructurii Nationale de Date Spatiale, actualmente Agentia este preocupata de elaborarea Sistemului Informational Geografic National. Biroul Relatii Interetnice - Biroul este autoritatea administrativa centrala care activeaza in subordinea Guvernului promoveaza politica statului in domeniul relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, sustinerii diasporei moldovenesti. CNA, - Centrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale, colaborarii cu alte autoritati publice, organizatii obstesti si cetateni.

Relatiile autoritatilor administratiei publice

- cu cetatenii Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice, deoarece calitatea de cetatean scoate in evidenta competenta autoritatilor administratiei publice, in administrarea acestora. Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi: relatii de cooperare (colaborare); relatii de utilizare a serviciilor publice (deci de prestatii din partea administratiei catre cetateni) si relatii de autoritate (sau de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice). Analizand aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democratizarii permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematice intre cetateni si administratie. a) Relatiile de cooperare (de colaborare intre autoritatile administratiei publice si cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza in primul rand sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea administratiei publice in vederea realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publica si cei administrati. Relatiile de cooperare administratie publica-cetatean sunt o expresie a accesului participativ al populatiei la realizarea treburilor publice, in ultima instanta o dovada a existentei sau inexistentei unei societati democratice. Ele pot fi grupate in doua categorii, si anume: - Relatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unor actiuni, la fel ca aparatul, ca structurile administratiei publice.; - Relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii I sprijina actiunea automatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate in mod direct. De exemplu, oferta pe care o fac cetatenii de b) Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni. Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire j corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile administratiei publice catre cetateni ' lezeaza nu numai interesele acestuia, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului. Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri: - Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ (regim juridic administrativ); - Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juri- I dic civil). c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice). 'Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor, nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste relatii. - Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative Conlucrarea A doua grupare mare de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei publice sunt relatiile cu elementele exterioare acestui sistem. In

cadrul acestora vom analiza: Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa Analiza tipurilor de relatii la care participa autoritatile administratiei publice, implica precizarea unor aspecte in legatura cu raporturile dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa (Parlament), aspecte care nu au fost aratate la momentul in care amanalizat raporturile dintre administratie si mediul politic. a. Guvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspunzator pentru conducerea generala a administratiei publice, chemat sa asigure realizarea politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu organismele interesate b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa relatii de cooperare sau de Control prin delegare, nu numai indirect prin Guvern, ci si in mod direct c. Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice locale prin care - potrivit prevederilor Constitutiei - se realizeaza autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele si autoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu ale celorlalte autoritati ale administratiei publice. Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice. RELATIILE GUVERNULUI CU ALTE ORGANE DE STAT . - Relatiile Guvernului cu organele administratiei publice locale Guvernul: 1) promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor si ordonantelor Guvernului de catre organele administratiei publice locale. 2) administreaza, impreuna cu organele administratiei publice locale obiectivele si ramurile de importanta statala; 3) coordoneaza activitatea organelor administratiei publice locale in vederea traducerii in viata a politicii de stat in domeniul asistentei sociale, ocrotirii sanatatii, invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protectiei mediului ambiant; 4) contesta hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravin legislatiei. Conducerea ministerelor Republicii Moldova si altor organe de pe teritoriul republicii Serviciile publice Pentru satisfacerea cerintelor (hrana, locuinta, transport, cultura, sanatate), membrilor unei colectivitati umane sunt infiintate anumite organisme sociale, sub denumirea de servicii publice. Termenul de serviciu public este utilizat atat in sens organizatoric, de organism social, cat si in sens functional, de activitate desfasurata de acest organism serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de

catre o autoritate publica; (L.158) Data fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii publice. De aceea, se impune a se face distinctie intre serviciu public si serviciu de utilitate publica. Distinctia intre cele doua servicii consta in faptul ca primul este infaptuit de o organizatie statala, iar cel de-al doilea de o organizatie nestatala. In cazul organizatiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in prezenta unui serviciu public, deoarece la acea organizatie participa si statul, fie ca autoritate publica, fie ca persoana juridica. Literatura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi-ferare, la care participa si Parlamentul serviciul public judiciar, infaptuit de instantele judecatoresti si serviciile publice administrative. Serviciul public de legiferare are ca scop adoptarea de norme juridice obligatorii, care sa reglementeze, in mod uniform, la nivelul intregii tari, raporturi juridice, raporturile sociale; serviciul judiciar sa solutioneze, cu putere de adevar legal, j conflictele juridice si sa pedepseasca pe cei care incalca legea; serviciile j administrative sa asigure*executarea legilor si a hotararilor judecatoresti, or- ; dinea publica, siguranta nationala, crearea conditiilor optime de sanatate, i instructie publica, cultura, transport etc. Serviciul public poate fi organizat fie la nivel national, pentru intreaga tara (serviciul public al transportului aerian, feroviar), fie la nivel local (transportul in comun in cadrul unei localitati). Organizatiile care presteaza servicii publice pot fi grupate in trei categorii: 1. organe ale administratiei publice 2. institutii publice; 3. regii autonome de interes public. . Aceasta grupare se intemeiaza pe o serie de deosebiri, si anume: - activitatea organelor administratiei publice se caracterizeaza prin adoptarea sau emiterea de acte administrative, Activitate intelectuala, iar cea a regiilor autonome este preponderent economica; - mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administratiei publice si, in mai mica masura a institutiilor publice, se asigura de la bugetul statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare parte, din veniturile obtinute din activitatea . - organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara activitatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome, de regula, contra* cost; - in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea de acte administrative; in activitatea institutiilor publice aceasta este madje- dusa, iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa. In legatura cu regiile autonome de interes public trebuie precizat ca unele au fost create pentru a satisface unele cerinte ale populatiei ca, regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care fac parte din proprietatea publica a statului, ca, de exemplu, carbuni, titei, gaze

naturale. Prin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satisfacerea unor cerinte sociale, astfel incat, chiar daca s-ar afirma ca unele regii autonome nu presteaza, in mod direct, un serviciu public, toate regiile autonome, indiferent de specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii, obiectivul fundamental al oricarui serviciu public.
21.Actele Guvernului 1.Identificati actele Guvernului Conform art 102 Constitutie si art 301 si 302 din Legea cu privire la Guvern, acesta adopta: 1. Hotariri 2. Ordonante 3. Dispozitii Hotaririle se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organizarea executarii legilor. Poate contine reglementari: 1.Pentru exercitarea atributiilor proprii 2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior 3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale PRM,etc. Hotarirea poate fi: a.Cu caracter general ex: aprobarea unor proiecte de legi b.Cu caracter individual ex: numirea in functie a unui ministru Hotarirea se semneaza de prim-ministru si unele se contrasemneaza de ministri, care au obligatia punerii in aplicare a acestora.Hotaririle, cu exceptia celor ce contin secrete de stat, se publica in MORM in termen de 10 zile de la data adoptarii. Ordonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele nu sunt promulgate de PRM. conform art 1062 Const se adopta in conformitate cu Legea speciala de abilitare, care la rindul ei este adoptata de Parlament(la propunerea Guvernului). In continutul Legii de abilitare se indica: 1) domeniile in care pot fi emise ordonantele 2) data pina la care pot fi emise ordonantele. Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre Parlament. In asa caz, Guvernul prezinta Parlamentului si proiectul legii privind aprobarea ordonantei. In cazul in care Parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei, aceasta isi pierde efectele juridice din momentul intrarii in vigoare a legii de respingere. Se semneaza de prim-ministru si se contrasemneaza de ministrii ce au obligatia punerii ei in aplicare. Se publica in MORM si intra in vigoare in modul stabilit pentru actele oficiale. Se suspenda/modifica/abroga de Guvern in limitele termenului de abilitare.Dupa expirarea termenului, numai prin lege de catre Parlament. Dispozitia se emite de prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a Guvernului si se semneaza de prim-ministru. La fel ca si hotaririle, se publica in MORM, daca nu contine secrete de stat, in termen de 10 zile de la data emiterii.

Prin activitatea sa, Guvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic declaratii, apeluri,etc.

22.Incetarea mandatului si responsabilitatea Guvernului. 1. Durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului Parlament. Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului: a) Daca prim-ministrul a demisionat sau decedat b) Daca Guvernul demisioneaza din initiativa proprie c) Daca Parlamentul si-a exprimat votul de neincredere Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de: a) Demisie- cererea de demisie se prezinta prim-ministrului si se aduce la cunostinta PRM b) Revocare in cazul in care ministrul incalca prevederile legislatiei; propunerea se inainteaza de prim-ministru sau PRM c) Incompatibilitatea de exercitare a functiei functia de membru a Guvernului este incompatibila cu orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico-stiintifica d) Deces Cind mandatul Guvernului inceteaza din motiv ca demisioneaza prim-ministrul, Parlamentul a acordat vot de neincredere sau de la data alegerilor noului Parlament, Guvernul in exercitiu indeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern. Nu au drept de a emite acte. Daca primministrul a decedat sau se afla in imposibilitate de exercitare a functiei (inclusiv pe motiv de boala) PRM desemneaza un alt membru al Guvernului in functia de prim-ministru intermiar, pina la formarea noului Guvern sau pina cind prim-ministrul va prelua activitatea in Guvern. 2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului. Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru activitatea sa( art 104 Constitutie). Membrii Guvernului au acces la sedintele Parlamentului, iar atunci cind se solicita, prezenta lor este obligatorie. In fata Parlamentului, Guvernul raspunde prin: 1. Dari de seama - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul, cel putin odata pe an, tine in fata Parlamentului o dare de seama despre activitatea sa. Odata in decursul unei sesiuni, Parlamentul audiaza Guvernul in probelemele ce tin de activitatea acestuia. 2. Intrebari si interpelari conform art 105 Constitutie Guvernul si fiecare din membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate de deputati. De regula, acestea se formuleaza joi, in ultima ora de lucru a Parlamentului, se inregistreaza si se transmit persoanelor carora le sunt adresate. Punind intrebarea, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau verbal la sedinta in plen urmatoare.

3. Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora. Prin interpelari se solicita explicatii asupra politicii interne si externe a Guvernului. Interpelarea urmeaza a fi dezbatuta in sedinte si Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii. Parlamentul efectueaza controlul asupra Guvernului si prin Comisiile Parlamentare, considerindu-se o forma de control specializat. Conform art. 25 din Regulamentul Parlamentului, membrii Guvernului au acces la sedintele comisiilor. Ei pot lua cuvint,dar nu pot fi prezenti in timpul votarii deciziilor. Respectiv, membrii Guvernului pot raspunde la intrebarile formulate de membrii comisiilor parlamentare. Conform art 106 Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului, asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege. Daca in decurs de 3 zile Parlamentul voteaza motiunea de cenzura, adica votul de neincredere, Guvernul este demis.Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul/declaratia de politica generala devin obligatorii pentru Guvern. Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, iar sanctiunea raspunderii respective consta in retragerea votului de neincredere. Referitor la raspunderea fiecarui membru al Guvernului, conform art 29 din Legea cu Privire la Guvern, ei raspund pentru sfere de activitate ce le-au fost incredintate. 3.??? 23.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale Administratiei publice 1.Modul de organizare si structura OCS ale AP OCS ale AP sunt constituie si activeaza pentru o mai buna organizare de executare si executare a legii in scopul satisfacerii intereselor membrilor societatii. Conform art 107 Constitutie OCS sunt ministerele care traduc in viata politica Guvernului si activeaza in domeniile proprii de competenta. Pentru domeniile care nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiinteaza si alte autoritati administrative.Legiuitorul constituant a lasat o anumita libertate de organizare a acestor autoritati, astfel denumirea si nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin Constitutie, nici prin lege-cadru. Acestea pot sa varieze in functie de obiectivele urmarite de Guvern si de cerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr-o anumita perioada de timp. Conducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice-ministri. Ministrul reprezinta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate precum si cu justitia. Ministerele sunt persoane juridice si pot fi ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat. In structura fiecarui minister, se formeaza colegiul ministerului, compus din: 1) Ministrul ca presedinte 2) Vice-ministri 3) Conducatori de subdiviziuni in nr aprobat de Guvern Colegiile functioneaza ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerelor. 2. Modul de functionare In prezent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organizarea si functionarea ministerelor si alte OCS. Pentru desfasurarea activitatii, fiecare OCS are o structura organizatorica ce include un anumit nr de compartimente:

Sectii Subdiviziuni Directii Servicii Departamente etc, care luate in ansamblu formeaza : aparatul propriu si aparatul tehnic al autoritatii respective.

In majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitate subordonate Guvernului, functioneaza si alte autoritati, care prin natura lor juridica si a activitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati administrative care nu se subordoneaza nici Guvernului si nici ministerelor dar conform Constitutiei RM sunt autoritati autonome care au o conducere desemnata de Parlament si sunt obligate sa raporteze despre activitatea intreprinsa Parlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi: BNM CCA CEC SIS Avocatul poporului etc

24.Atributiile si actele Organelor Centrale de Specialitate 1.Categoriile de atributii ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE Atributii comune Atributii specifice fiecarui ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE

Comune: - decurg in principal din rolul si locul pe care il au ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE ca autoritati subordonate Guvernului, pentru asigurarea realizarii programului de guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului pentru realizarea scopului si rolului pentru care au fost constituite. Privind organizarea si asigurarea executarii legilor/hotaririlor Parlamentului, etc Privind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative In domeniul economico-social si financiar (elaborarea de strategii,prognoze si programelor de dezvoltare in domeniul respectiv) Privind politica externa duc negocieri din imputernicirea Guvernului, incheie conventii, acorduri internationale,etc Privind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a personalului Etc

Specifice: Sunt stabilite prin actul de organizare si functionare a autoritatilor centrale de specialitate

Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura realizarea obiectivului propriu de activitate. Reprezinta drepturi si obligatii legale pentru realizarea carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic. 2.Categorii de acte ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE In legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Din activitatea practica, s-a constatat ca principalele acte ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE sunt: 1) Ordine 2) Instructiuni 3) Dispozitii Ordinile cele mai raspindite acte ale ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Ele pot avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente sunt cele cu caracter individual. Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. Cele cu caracter individual se aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate ex: ordin privind incadrarea in serviciu a unui functionar public. Instructiunile mereu cu caracter normativ Dispozitiile sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regula de ordine interna) sau probleme operative a ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Pot fi: normative sau individuale ( predomina caracterul individual) ORGANELe CENTRALE DE SPECIALITATE emit si alte acte: Regulamente, Reguli,Decizii, Hotariri,etc - nu se deosebesc de instructiuni, au caracter normativ. Conform Legii privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate se mai numeste si acte departamentale. Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice si inregistrarii de stat la Ministerul Justitiei, apoi se publica in MORM. 25.Notiuni generale privind APL 1.APL totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea intereselor generale ale locuitorilor unor uat. Principii de baza prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), care stabilesc directiile fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaza APL si se stabilesc raporturile intre acestea. Principii de organizare si functionare a APL: Autonomiei locale Descentralizarii serviciilor publice Eligibilitatii Consultarii cetatenilor in interes deosebit

Autonomia locala dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile publice. Formele autonomiei locale: a) Autonomie decizionala dreptul autoritailor publice locale de a adopta liber decizii, in condiiile legii, fara intervenii din partea altor autoritai publice, in scopul realizarii intereselor sale b) Autonomie organizationala dreptul autoritailor publice locale de a aproba, in condiiile legii, statutul, structurile administrative interne, modalitaile de funcionare a acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane juridice de drept public de interes local; c) Autonomie financiara dreptul autoritailor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii suficiente si de a le utiliza liber, in condiiile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale; Descentralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si constituite ca structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. Conform art 9 Legea privind descentralizarea administrativa, nu pot fi descentralizate si transferate din responsabilitatea statului in cea a autoritailor publice locale serviciile publice care se bucura de reglementare constituionala, fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat. Eligibilitatea - consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului electoral al RM. In UTAG alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut administrative ale UAT respectiv. Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct(Carta Eu a aut locale art 4 al 6) Modalitati de consultare a populatiei: 1. referendum local in problemele de importanta deosebita pu u.a.t (revocarea primarului,hotarele u.a.t., includerea unor localitati in UTAG) 2. consultari,audieri publice si convorbiri probleme de interes local care preocupa o parte din populatia u.a.t 2.C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele: 1) Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 sat(comuna), oras(municipiu) 2) Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 raion, mun Chisinau, UTAG Aut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autoritai publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului (municipiului) pentru promovarea intereselor si soluionarea problemelor colectivitailor locale; Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1: Autoritaile administraiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sint consiliile locale, ca autoritai deliberative, si primarii, ca autoritai executive.Deci, consiile locale(deliberativ) si primarii (executiv) sunt autoritatile APL de nivelul 1. Consiliu local - autoritate reprezentativa si deliberativa a populaiei unitaii administrativteritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea soluionarii problemelor de interes local; Primar - autoritate reprezentativa a populaiei unitaii administrativ-teritoriale si executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat; Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Numarul consilierilor depinde de nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 9 pana la 43 consilieri.

Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor problemelor propuse dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual. Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autoritai publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului Chisinau, unitaii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor si soluionarea problemelor populaiei unitaii administrativ-teritoriale respective; Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presedintii de raioane (aut executive). Presedinte al raionului - autoritate publica executiva a consiliului raional; 28.Notiunea,categorii, principii serviciului public 1.Notiunea de sp este o notiune relativ noua in DA, iar unii doctrinari mentioneaza ca este cea m/importanta in aceasta ramura de drept. SP a aparut si s-a dezvoltat pe fonul multiplicarii si diversificarii nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat se implica in asigurarea unui nivel satisfacator de trai a oamenilor. Dupa P.Niculescu: Administratia reprezinta totalitatea sp, iar s[ este mijlocul prin care administratia isi exercita activitatea. Definitia legala: Serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate publica; Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale: a) Cerinta sociala b) Legea Principiile de baza ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartialitatea, independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea. 1. Legalitatea conform Constitutiei,legilor,regulamentului 2. Profesionalismul obligatia de a-si indeplini cu eficienta,responsabilitate,promptitudine, fiind responsabil in fata conducatorului nemijlocit, precum si celui ierarhic superior si respectiv autoritatii publice 3. Transparenta obligatia de a asigura acces liber la informatie 4. Impartialitate obligatia de a lua decizii si actiuni in mod impartial,nediscriminatoriu,echitabil. 5. Independenta apartenenta politica nu trebuie sa influenteze comportamentul si deciziile acestuia,precum si deciziile si activitatile autoritatilor publice. 6. Responsabilitatea f-rul public poarta raspundere pentru consecintele nefavorabile ale actiunilor sau inactiunilor sale,dar mecanismul de raspundere a acestora nu este pe deplin reglementat 7. Stabilitatea - functionarii publici ar trebui sa fie divizati in doua categorii principale: a )functionari de cariera- ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, adica sa fie demisi numai pentru fapte ilegale si alte cazuri expres prevazute de lege, la aceasta categorie trebuie raportati majoritatea functionarilor publici b) doar functionarii ce detin functii de natura politica - adica pot fi demisi din motive politice, consideram ca legislatia nationala trebuie perfectionata pentru realizarea acestui principiu 8. Loialitatea obligatia sa serveasca cu buna-credinta autoritatea publica in care activeaza, precum si interesele legitime ale cetatenilor

2.Categorii: Deosebim 3 categorii: a. S.p. administrative supuse regulilor dr public organizatoric,cat si cu privire la raporturile cu utilizatorii serviciilor publice b. S.p. industriale si comerciale supuse regulilor dr public in planul organizarii lor, iar in ceea ce priveste raporturile cu utilizatorii, sunt supuse regulilor de drept privat. c. S.p. socio-culturale sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala in materie de igiena,etc.

29.Notiunea,clasificarea functiilor publice si a f-narilor publici: 1. Functionarul public- persoana fizica numita, in condiiile prezentei legi, intr-o funcie public def legala Functia publica- ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogativelor de putere publica - legala In doctrina actuala, functionarul public este definit ca: Persoana fizica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice sau al cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice in vederea realizarii competentei organului din structura caruia face parte functia respective In functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati: a)Din organele statale b)Din organele publice c)Din cadrul intreprinderilor de stat si municipal In dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in infaptuirea sarcinilor serviciului public: a) conducatorii b) functionari cu functii de adjuncti c) reprezentanti ai puterii administrative- acesti functionari activeaza in regim de putere, efectuiaza de regula actiuni de control si supraveghere in domenii specifice( ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc)

2. Conform prevederilor legale: Conform nivelului atribuiilor titularului, funciile publice se clasifica in urmatoarele categorii: a) funcii publice de conducere de nivel superior; b) funcii publice de conducere; c) funcii publice de execuie. Respectiv, functionarii publici se clasifica in: a) Functionari publici de conducere de nivel superior b) Functionari publici de conducere c) Functionari publici de executie Conform doctrinei: Se evidentiaza urmatoarele categorii de functii publice: de demnitate publica- se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in conditiile legii functii publice propriu-zise- si reprezinta ansamblul atributiilor in temeiul legii in realizarea prerogativelor de putere publice

functii exercitate depersonalul incadrat pe baza increderii personale in cabinetul persoanle ce exercita functii de demnitate publica( sef de cabinet, asistent, consilier, secretar si altele),

Negulescu: 1. Guvernanti cei ce determina, hotarasc 2. Agenti cei ce executa 30. Instituirea fp si conditiile ocuparii 1. Premise: necesitatile sociale Funciile publice se instituie in temeiul actelor Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova, Guvernului si ale altor autoritai publice, emise in limitele competenei lor, stabilite de Constituie si de alte legi. Deosebim conditii: generale si speciale. 2. Conditii generale: cetatenia Rm poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite pe teritoriul respectiv are cap deplina de exercitiu este apta din punct de vedere a sanatatii persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc

Conditii speciale- rezulta din specificul f-tiei si a domeniului de activitate a viitorului f-r: Stare excelenta de sanatate (domeniul militar) Atingerea unei anumite varste (judecator)

Pentru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si studii superioare absolvite cu licenta si cel putin 5 ani experienta in domeniu. Nerespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f-tiei date. 31.Modurile de ocupare a fp si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu 1.Moduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer. Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu stabilirea legala a unor fapte ce determina existenta legaturii (drepturilor si obligatiilor) dintre f p si autoritatile publice. Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. art 30 L 158, decizia de aprobare a rezultatelor alegerilor.Raporturile de serviciu apar in baza actului administrativ de numire in funcia publica, emis in condiiile prezentei legi. Temeiuri suplimentare: perioada de proba(6 luni) si juramantul. 2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.Pu ocuparea fp prin alegeri e necesar: Existenta functiei eligibile vacante Declansarea procedurii de alegere

 Alegerea si totalizarea rezultatelor alegerilor Validarea mandatelor Investirea in funtie Numirea mod de ocupare a f-tiilor pe baza increderii personale in cabinetul persoanelor ce exercita f-tii de demnitate publica, reprezinta emiterea/adoptarea unui act administrativ al autoritatii competente. Concursul principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si democratica modalitate si are la baza principiile: Competitiei deschise Transparentei Competentei si meritelor profesionale Accesului egal pu toti cetatenii la f-tiile publice Procedura de organizare si desfasurare a concursului este prevazuta in Hotararea Guvernului nr 201 din 11.03.2009 privind punerea in aplicare a prevederii Legii nr 158 cu privire la fp si statutul f-rului p. Concursul se organizeaza de catre: a) Comisia de Concurs f-ata din 7 membri specialisti notorii in administratia publica desemnati de Guvern b) Comisii de Concurs instituite de Autoritatile Publice (Parlamentul,Presedintele,CSM,CSJ,CC,Procuratura Generale, Curtea de Conturi) pu fp de conducere si de executie. Promovarea are ca scop dezvoltarea carierei fp prin ocuparea unei f-tii publice superioare celei exercitate art 45 L 158. Transferul mod de ocupare a fp care consta in trecerea f-rului public intr-o alta subdiviziune interioara din cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poate fi efectuat: a. In interesul serviciului public b. La cererea f-rului public art 48 L 158 3.Performante concursul, alegerea. 32.Drepturile si obligatiile f-tionarului public 1.Drepturile si obligatiile f-tionarului public sunt expres prevazute in L nr 158 cu privire la functia publica si statutul functionarului public, precum si in Codul de conduita a functionarului public. O categorie aparte o formeaza demnitarii publici, deoarece statutul acestora este reglementat intr-o lege aparte cu privire la statutul persoanelor cu functii de demnitate publica. Legislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice.

Drepturile comune sunt in general prevazute de Constituia Republicii Moldova si legislaia

muncii, fiind urmatoarele: dreptul la munca si la protecia muncii (dreptul la libera alegere a muncii, la condiii echitabile si satisfacatoare de munca, la protecia impotriva somajului, la odihna art. 43 al Constituiei); dreptul la o salarizare corespunzatoare, dreptul la asigurari sociale (dreptul la pensie si la ajutor in caz de incapacitate temporara de munca), dreptul la

opinii proprii (art. 32 al Constituiei), dreptul de a cunoaste si ataca deciziile individuale care il privesc, dreptul la petiionare (art. 52 al Constituiei), dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art. 53 al Constituiei) etc. Din categoria drepturilor specifice intra: a) Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale b) Sa solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alte autoritati publice, precum si de la p f si juridice c) Sa-si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului d) Dreptul la integritatea fizica si psihica, precum si un salariu corespunzator complexitatii atributiilor functiei e) Dreptul de a fi promovat f) Sa viziteze, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f-tiei si in modul stabilit, alte autoritati publice, alte pf si juridice,de drept public sau privat (demnitate publica)

Obligaiile comune tuturor angajailor sunt consacrate in Constituia Republicii Moldova

(articolele 55 59) si in legislaia muncii, fiind urmatoarele: indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce-i revin; sa respecte disciplina de serviciu si programul de funcionare a serviciului public in care isi desfasoara activitatea, devotamentul faa de ara si obligaia de fidelitate faa de instituia in care activeaza (funcionarul trebuie sa se abina de la orice fapt care ar putea sa aduca un prejudiciu unitaii in care isi desfasoara activitatea) s.a. Obligatii specifice: 1) Sa respecte Constitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale la care RM face parte 2) Sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor 3) Sa pastreze, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta, cu exceptia informatiilor consid de interes public 4) Sa respecte regulamentul intern 5) Sa prezinte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate 6) Executarea dispozitiilor conducatorului 7) Sa asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia 8) Este interzis in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sint destinate personal, familiei,rudelor,prietenilor 9) Sa evite conflictul de interes 2. Drepturile si obligaiile atribuii ale funciei publice sunt create si organizate in vederea realizarii puterii publice.In afara de drepturile pe care orice cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe functionarul public de un simplu cetatean sunt totodata niste obligatii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca (ex: Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale obligatie,dar si drept). La fel, aceste drepturi si obligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului (accesul la informatiile necesare/prezentarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor). 3.Functionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor si obligatiilor fp: Funcionarului public i se acorda ajutoare materiale in vederea soluionarii problemelor sociale si de trai in conformitate cu legea.Funcionarul public beneficiaza de pensie in condiiile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat. Dupa implinirea virstei necesare obinerii dreptului la pensie pentru limita de virsta, funcionarul public poate fi numit, la decizia conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu mai mare de 3 ani, in aceeasi funcie publica, primind pensia si salariul conform legislaiei.

In caz de lichidare a autoritaii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, funcionarii publici care nu pot fi transferai vor fi eliberai din funcie cu plata unei indemnizaii unice egale cu 6 salarii medii lunare daca vechimea in serviciul public este de cel puin 2 ani, precum si a unei indemnizaii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege. FP are un concediu anual, platit, cu o durata de 35 zile lucratoare.

33.Incompatibilitatile fata de fp 1. Calitatea de funcionar public este incompatibila cu orice alta funcie publica decit cea in care a fost numit. Funcionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activitai remunerate. Funcionarul public nu poate exercita o funcie publica in subordinea nemijlocita a unei rude directe (parinte, frate, sora, fiu, fiica) sau a unei rude prin afinitate (so/soie, parinte, frate si sora a soului/soiei) in cadrul aceleiasi autoritai publice. 2. Incompatibilitati generale si specifice functiei publice.

34.Avansarea in serviciu 1. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcii publice superioare celei exercitate. Promovarea funcionarului public intr-o funcie publica superioara se face in baza de merit. 2.

39.Raspunderea penala a fp 1.Raspundere penala cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f-r public pu comiterea unei infractiuni prevazute de legea penala in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. Pentru ca f-rul public sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii: 1. Sa aiba calitatea de persoana cu f-tii de raspundere( persoana publica), persoana cu functie de demnitate publica, persoana publica straina, f-tionar international 2. Infractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu. 2.Penala detentiune+amenzi+ demitere din functie+ imposibilitatea ocuparii f-tiei publice pe un anumit termen Contraventionala sanctiune prin amenda( de obicei nu prea mare) + rareori demitere si imposibilitatea ocuparii f-tiei publice (ex: divulgarea martorilor care beneficiaza de protectie de stat) 3.

49.Constrangerea administrativa a) Constrangerea ansablu de masuri aplicate, in cazul nerespectarii de buna-voie a normelor de conduita in scopul de a-i impune individului respectiv o conduita conforma cu cerintele normei date. Trasaturi constrangerea: 1. Se reduce la influenta fizica,psihica,materiala si organizatorica asupra participantilor la raporturile administrative 2. Se aplica in cele mai multe cazuri pe cale extrajudiciara

3. Se realizeaza doar de catre organele AP ce au competentele respective atribuite prin lege 4. Este insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la privare de libertate 5. Se aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana vinovata b) Masurile de constrangere se clasifica astfel: 1. Masuri administrative de prevenire ex: controlul actelor de identitate 2. M.a. de stopare pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei fizice,catuse,bastoane 3. M.a. de aplicare a raspunderii administrative se aplica dupa savirsirea actelor ilegale ex: sanctionare 50.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ a) Raspunderea juridica aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor. Raspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii: a) Producerea faptei ilicite b) Intre fapta ilicita si rezultatul ilicit sa existe o legatura cauzala c) Vinovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept Raspunderea in dreptul administrativ se realizeaza in urmatoarele forme: - Raspundere contraventionala - R disciplinara - R materiala b) Raspundere contraventionala forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul administrativ. Este reglementata de codul contraventional si este o institutie aparte a dreptului administrativ. Subiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fizice si juridice ( cu exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice), inclusiv persoane cu functie de raspundere.Sanctiunile contraventionale sunt diverse, avand atat caracter material,cat si moral ex: de la avertisment pana la interdictia de a desfasura un anumit tip de activitate sau arestul contraventional). Raspundere disciplinara situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii stabilite de regula intre un organ al AP sau un functionar public si autorul unei abateri disciplinare. Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri administrativ-disciplinare, ca rezultat de regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu. Specific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate. Raspundere materiala are ca temei cauzarea unui prejudiciu material autoritatilor publice sau altor organizatii sau persoane prin actele administrative al AP. Pentru incalcari grave ale normelor de dr-admini poate surveni si raspunderea penala care tine de obiectul de reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese afla intr-o legatura directa cu raspunderea contraventionala. 60-62
Noiune i scopul de contencios administrativ Scopul contenciosului administrativ Contenciosul administrativ ca instituie juridica are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritailor publice, apararea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activitaii autoritailor publice, asigurarea ordinii de drept.

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a obine anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

Noiunea de instana in contencios administrativ. Competena de judecare a aciunilor in contencios administrative Instana de contencios administrativ reprezinta judecatorii desemnai din judecatorii, colegiile sau completele de contencios administrativ ale curilor de apel, colegiul de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie, abilitate prin lege cu infaptuirea controlului judecatoresc al legalitaii actelor administrative emise de autoritaile publice in activitatea de organizare a executarii i de executare in concret a legii, precum i de gestionare a domeniului public. Competena judecatoriilor Judecatoriile examineaza litigiile ce in de nesoluionarea in termenul legal a cererilor i de verificarea legalitaii actelor administrative emise sau adoptate de autoritaile publice care sint constituite i activeaza pe teritoriul satului, comunei sau oraului pentru promovarea intereselor i soluionarea problemelor colectivitailor locale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de funcionarii publici din cadrul organelor i serviciilor menionate i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care presteaza servicii publice.

Competena curilor de apel Curile de apel examineaza in prima instana litigiile ce in de nesoluionarea in termenul legal a cererilor i de verificarea legalitaii actelor administrative emise sau adoptate de autoritaile publice care sint constituite i activeaza pe teritoriul raionului, municipiului, unitaii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor i soluionarea problemelor populaiei unitaii administrativteritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea administrativteritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de funcionarii publici din cadrul organelor i serviciilor menionate, precum i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autoritailor publice, care presteaza servicii publice. In condiiile Codului electoral, Curtea de Apel Chiinau verifica legalitatea hotaririlor Comisiei Electorale Centrale cu privire la incalcarea legislaiei electorale. Verificarea legalitaii actelor administrative emise sau adoptate de autoritaile publice centrale ale Gagauziei ine de competena Curii de Apel Comrat. Prin lege, curilor de apel li se pot atribui spre judecare in prima instana i alte categorii de cauze. Ca instane de recurs, curile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronunate de judecatorii.

Competena Curii Supreme de Justiie Curtea Suprema de Justiie, in prima instana: a) exercita controlul asupra legalitaii actelor administrative cu caracter individual adoptate i/sau emise de Parlament, Preedintele Republicii Moldova i Guvern, prin care sint lezate drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice, in afara actelor exceptate de la controlul judecatoresc; b) verifica legalitatea hotaririlor Consiliului Superior al Magistraturii in cazurile prevazute de lege. Prin lege, Curii Supreme de Justiie i se pot atribui spre judecare in prima instana i alte categorii de cauze. Ca instana de recurs, Curtea Suprema de Justiie judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronunate in prima instana de curile de apel, precum i alte recursuri date prin lege in competena sa.

Subieci cu drept de sesizare in contenciosul administrativ sint: a) persoana, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri - in condiiile art.14 al prezentei legi; b) Guvernul, Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, preedintele raionului i primarul - in condiiile Legii privind administraia publica locala; c) procurorul care, in condiiile articolului 5 din Codul de procedura civila, ataca actele emise de autoritaile publice; d) avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vatamate intr-un drept al sau, ataca actele administrative - in condiiile Legii cu privire la avocaii parlamentari; e) instanele de drept comun i cele specializate, in cazul ridicarii excepiei de ilegalitate - in condiiile art.13 al prezentei legi. f) alte persoane, in conformitate cu legislaia in vigoare.

Obiect al aciunii in contenciosul administrativ il constituie actele administrative, cu caracter normativ i individual, prin care este vatamat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter, emise de: a) autoritaile publice i autoritaile asimilate acestora in sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autoritailor publice; c) funcionarii din structurile specificate la lit.a) i b) Obiect al aciunii in contenciosul administrativ poate fi i nesoluionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Competena jurisdicionala teritoriala Aciunile de contencios administrativ se inainteaza in judecatoriile sau curile de apel in a caror raza teritoriala ii are domiciliul reclamantul sau ii are sediul piritul, cu excepia cazurilor cind prin lege este stabilita o alta competena.

Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Competena jurisdicionala teritoriala Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai

Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Obiectul aciunii in contencios administrativ

Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai

Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Excepia de ilegalitate Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai Legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publica, poate fi cercetata oricind in cadrul unui proces intr-o pricina de drept comun, pe cale de excepie, din oficiu sau la cererea parii interesate. Incheierea prin care se ridica excepia de ilegalitate in faa instanei de contencios administrativ se intocmete in condiiile Codului de procedura civila. In cazul in care instana constata ca de actul administrativ depinde soluionarea litigiului in fond, ea sesizeaza, prin incheiere motivata, instana de contencios administrativ competenta i suspenda cauza. Instana de contencios administrativ examineaza excepia de ilegalitate in termen de 10 zile, pronunind hotarirea corespunzatoare in numele legii. Hotarirea instanei de contencios administrativ poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile. Recursul declarat impotriva hotaririi pronunate asupra excepiei de ilegalitate se judeca in termen de 10 zile. Dupa examinarea excepiei de ilegalitate, instana de contencios administrativ restituie dosarul cu hotarirea sa irevocabila instanei care a ridicat excepia de ilegalitate. Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale ii pierd puterea juridica la data raminerii definitive a hotaririi instanei de contencios administrativ i nu pot fi aplicate pe viitor. Consecinele juridice ale actului administrativ cu caracter normativ declarat ilegal sint inlaturate de catre organul de autoritate care l-a adoptat sau l-a emis.

Noiunea de cerere prealabila. Procedura de examinare a cererii prealabile Cerere prealabila este cererea prin care autoritaii emitente sau organului ierarhic superior i se solicita reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normative Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabila, autoritaii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia, in cazul in care legea nu dispune altfel. In cazul in care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabila poate fi adresata, la alegerea petiionarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior daca legislaia nu prevede altfel. Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ.

Procedura de examinare a cererii prealabile Cererea prealabila se examineaza de catre organul emitent sau ierarhic superior in termen de 30 de zile de la data inregistrarii ei, decizia urmind a fi comunicata de indata petiionarului daca legislaia nu prevede altfel.

Organul emitent este in drept: a) sa respinga cererea prealabila; b) sa admita cererea prealabila i, dupa caz, sa revoce sau sa modifice actul administrativ. Organul ierarhic superior este in drept: a) sa respinga cererea prealabila; b) sa admita cererea prealabila i sa anuleze actul administrativ in tot sau in parte, sa oblige organul ierarhic inferior sa repuna in drepturi persoana respectiva ori, dupa caz, sa revoce actul administrativ emis cu acordul sau.

Depunerea cererii de chemare in instana de contencios administrativ Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, printr-un act administrativ i nu este mulumita de raspunsul primit la cererea prealabila sau nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut de lege, este in drept sa sesizeze instana de contencios administrativ competenta pentru anularea, in tot sau in parte, a actului respectiv i repararea pagubei cauzate. Aciunea poate fi inaintata nemijlocit instanei de contencios administrativ in cazurile expres prevazute de lege i in cazurile in care persoana se considera vatamata intr-un drept al sau prin nesoluionarea in termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei cauzate. Reclamanii, in aciunile nascute din raporturi de contencios administrativ, sint scutii de plata taxei de stat.

Forma i coninutul cererii de chemare in instana de contencios administrativ Cererea de chemare in instana de contencios administrativ se depune in scris in condiiile Codului de procedura civila. Reclamantul va depune, o data cu cererea de chemare in instana de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de catre organul respectiv, actul administrativ contestat ori, dupa caz, raspunsul autoritaii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. Termenele de adresare in instana de contencios administrativ Cererea prin care se solicita anularea unui act administrativ sau recunoaterea dreptului pretins poate fi inaintata in termen de 30 de zile, in cazul in care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii raspunsului la cererea prealabila sau data expirarii termenului prevazut de lege pentru soluionarea acesteia; b) data comunicarii refuzului de soluionare a unei cereri prin care se solicita recunoaterea dreptului pretins sau data expirarii termenului prevazut de lege pentru soluionarea unei astfel de cereri; c) data comunicarii actului administrativ, in cazul in care legea nu prevede procedura prealabila. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat i avocatul parlamentar sesizeaza instana de contencios administrativ in termenele prevazute de legile organice cu privire la activitatea acestora. Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricind. Termenul de 30 de zile specificat anterior este termen de prescripie. Persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescpripie poate fi repusa in termen in condiiile Codului de procedura civila.

Partile

Participarea funcionarului public in procesul de contencios administrative Funcionar public este o persoana numita sau aleasa intr-o funcie de decizie sau de execuie din structura unei autoritai publice, precum i alta persoana de drept privat asimilata autoritailor publice. Cererea de chemare in judecata poate fi formulata i impotriva funcionarului public al autoritaii publice pirite care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat sa soluioneze cererea in cazul in care se solicita despagubiri. In cazul in care aciunea se admite, funcionarul public poate fi obligat sa plateasca despagubirile solidar cu autoritatea publica respectiva. Funcionarul public acionat astfel in justiie poate chema in garanie superiorul sau ierarhic care i-a ordonat sa elaboreze actul administrativ sau sa refuze soluionarea cererii, acesta fiind introdus in proces ca tera persoana.

Imputernicirile instanei de contencios administrativ Judecind aciunea, instana de contencios administrativ adopta una din urmatoarele hotariri: a) respinge aciunea ca fiind nefondata sau depusa cu incalcarea termenului de prescripie; b) admite aciunea i anuleaza, in tot sau in parte, actul administrativ sau obliga piritul sa emita actul administrativ cerut de reclamant ori sa elibereze un certificat, o adeverina sau oricare alt inscris, ori sa inlature incalcarile pe care le-a comis, precum i dispune adjudecarea in contul reclamantului a despagubirilor pentru intirzierea executarii hotaririi. c) admite aciunea i constata circumstanele care justifica suspendarea activitaii consiliului local sau a consiliului raional, dupa caz. Instana de contencios administrativ este in drept sa se pronune, in limitele competenei sale, din oficiu sau la cerere, i asupra legalitaii actelor sau operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat. In cazurile in care controlul legalitaii acestor acte sau operaiuni ine de competena instanei de contencios administrativ ierarhic superioare, urmeaza a fi ridicata excepia de ilegalitate in faa acestei instane in condiiile prezentei legi. In cazul admiterii aciunii, instana de contencios administrativ se pronuna, la cerere, i asupra repararii prejudiciului material i moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea in termenul legal a cererii prealabile. Marimea prejudiciului moral se stabilete de instana de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, in funcie de caracterul i gravitatea suferinelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovaie a piritului, daca vinovaia este o condiie a raspunderii, luindu-se in considerare circumstanele in care a fost cauzat prejudiciul, precum i statutul social al persoanei vatamate.

Actele exceptate de la controlul judecatoresc Actul administrativ este o manifestare juridica unilaterala de voina, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autoritai publice in vederea organizarii executarii sau executarii in concret a

legii. Actului administrative este asimilat contractul administrativ, precum i nesoluionarea in termenul legal a unei cereri. La rindul sau, contract administrativ este un contract incheiat de autoritatea publica, in virtutea prerogativelor de putere publica, avind ca obiect administrarea i folosirea bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea funcionarilor publici care reiese din relaiile de munca reglementate de statutul juridic al acestora

Temeiurile anularii actului administrativ contestat Actul administrativ contestat poate fi anulat, in tot sau in parte, in cazul in care: a) este ilegal in fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu incalcarea competenei; c) este ilegal ca fiind emis cu incalcarea procedurii stabilite. Instana de contencios administrativ nu este competenta sa se pronune asupra oportunitaii actului administrativ i a operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Efectele anularii actului administrativ Actul administrativ anulat, in tot sau in parte, inceteaza a produce efecte juridice din momentul in care hotarirea instanei de contencios administrativ devine irevocabila. inind cont de unele circumstane concrete i de eventualitatea survenirii unor urmari juridice negative, instana de contencios administrativ poate stabili, prin hotarirea sa, ca normele declarate nule nu vor produce efecte juridice de la data adoptarii actului administrativ.

Noiunea de litigiu de contencios administrativ. Hotarirea instanei de contencios administrativ Litigiul de contencios administrativ este litigiul pasibil de soluionare de catre instana de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesoluionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaterea unui drept recunoscut de lege, in care cel puin una dintre pari este o autoritate publica sau un funcionar al acestei autoritai.

Hotarirea instanei de contencios administrative Instana de contencios administrativ adopta hotarirea in condiiile Codului de procedura civila. Hotarirea irevocabila a instanei de contencios administrativ privind anularea, in tot sau in parte, a actului administrativ ilegal a carui intrare in vigoare a fost condiionata de publicarea in sursa oficiala, precum i hotarirea irevocabila asupra excepiei de ilegalitate se publica in aceeai sursa. In hotariri poate fi indicata i o alta publicaie in care acestea urmeaza a fi tiparite. Cheltuielile legate de publicarea hotaririi le suporta, de regula, piritul. In cazul publicarii hotaririi din contul reclamantului, la cererea acestuia, cheltuielile suportate se incaseaza de la pirit printr-o incheiere a instanei de judecata care executa hotarirea.

Caile de atac Hotarirea instanei de contencios administrativ asupra aciunii judecate in fond poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la data pronunarii sau de la data comunicarii hotaririi integrale, in cazul in care aciunea este judecata in lipsa parii, daca legea nu dispune altfel. Recursul suspenda executarea hotaririi. Recursul se judeca in condiiile Codului de procedura civila. Hotaririle irevocabile ale instanei de contencios administrativ pot fi contestate in condiiile Codului de procedura civila. Conducatorul autoritaii publice poate inainta in instana de drept comun o aciune in regres impotriva funcionarului public vinovat de neexecutarea hotaririi instanei de contencios administrativ.

Executarea hotaririi Instana de contencios administrativ care a adoptat hotarirea in fond, in termen de 3 zile de la data la care hotarirea devine irevocabila, trimite o copie a hotaririi piritului pentru executare i alta - instanei de drept comun de la sediul piritului pentru controlul executarii hotaririi i, in caz de necesitate, pentru executare silita. Hotarirea se executa in termenul stabilit in dispozitivul ei, iar in cazul in care termenul nu este stipulat in cel mult 30 de zile de la data la care hotarirea devine irevocabila. In cazul neexecutarii in termen a hotaririi, conducatorul autoritaii publice in a carei sarcina a fost pusa executarea acesteia poate fi tras la raspundere in conformitate cu prevederile legislaiei in vigoare.

Noiune de persoana vatamata intr-un drept al sau. Parile in contenciosul administrativ.

persoana vatamata intr-un drept al sau - orice persoana fizica sau juridica care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri. Parile sunt subiectul de sesizare i piritul.