Sunteți pe pagina 1din 13

PROPUNTOR: ..

PROIECT DIDACTIC
DATA: 09.04.2008; CLASA: a III-a C; OBIECTUL: Limba i literatura romn; SUBIECTUL: In ziua de Paste de Elena Farago; TIPUL LECIEI: de dobndire de cunotine; SCOP:formarea deprinderilor de citire corecta,constienta,coerenta,cursiva si expresiva ; imbogatirea vocabularului si intelegerea mesajului scris; OBIECTIVE OPERATIONALE a) COGNITIVE: O1.sa citeasca corect, constient,cursiv si expresiv ,in ritm propriu un text la prima vedere; O2.sa explice in cuvinte proprii termenii noi din text; O3.sa valorifice in noi context termenii invatati, raportandu-se la propria experienta de viata; O4.sa relateze in cuvinte proprii informatii despre sarbatoarea de Paste; O5.sa explice cum ar trebui sa se comporte crestinii in prag de sarbatoare; O6.sa identifice numarul strofelor si al versurilor din poezie; O7.sa realizeze panoul cu ouale de Paste; b)AFECTIVE: o cultivarea interesului pentru orele de limba romana; o stimularea sentimentului de compasiune, de milostenie fata de semenii mai putin norocosi;
Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

METODE SI PROCEDEE:lectura explicativa,conversatia euristica, explicatia, problematizarea,invatarea prin descoperore; MIJLOACE DE INVATAMANT:fise de lucru,fise cu informatii despre Paste , imagini, dictionary in format digital, PC-uri pentru fiecare echipa de elevi, material PPT despre primavera, Paste si Elena Farago,coli pentru munca pe echipe, carioca; FORME DE ORGANIZARE:frontal, individual si pe echipe; BIBLIOGRAFIE: ndrumtor S dezlegm tainele textelor literare, Carmen Iordchescu,

Ed. Carminis, Gndirea critic, Ioan Scheau, suport de curs, CCD Alba;

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

DEMERSUL DIDACTIC:
NR. CRT MOMENTELE LECIEI CONINUTUL TIINIFIC AL LECIEI DURA TA METODE I PROCEDEE MATERIAL DIDACTIC

ACTIVITATEA PROPUNATORULUI 1 MOMENT ORGANIZATOR IC VERIFICAREA CUNOTINEL OR Pentru buna desfurare a leciei voi avea n vedere pregtirea materialului didactic i a climatului favorabil. Se va realiza verificarea cantitativa si calitativa a temei si a cunotinelor accumulate; Se dau echipelor fisele de munca ;
A T O T B C E E A C E C A D F O S T E I N F S T A R E S A L MF A C A H G O C I N E V A I A S O C V T P A R A U L E R T A O S I T D I N A A L T R T I A I A N N D

ACTIVITATEA ELEVILOR

elevii i pregtesc manualul, caietul, penarul precum si celelalte materiale pentru lectie Echipele se prezinta si isi rostesc motto-ul din ziua respectiva; Rezolv sarcina propus, descoper mesajul i desprind nvmintele transmise de acesta. TOT CEEA CE A FOST N STARE S FAC CINEVA VREODAT ST I N PUTINA TA.

conversaia

7 explicaia conversaia exerciiul

fie

Se cere elevilor sa hasureze ca in model si sa citeasca mesajul secret. In timp ce elevii rezolva sarcina, tema scrisa este verificata cantitativ Se poart o discuie pe baza mesajului descoperit: prin munc vei reui n viat; nici un obstacol nu este de nenvins, trebuie doar s lupi pentru o cauz dreapt i s tii ce i doreti. Mesajul va fi declarat lozinca leciei. Se verifica tema si calitativ;

Elevii citesc din caiete exercitiile;

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

Se adreseaza elevilor intrebari despre verb: -definitia; -exemple; Se ofera elevilor un material PPT pe care urmeaza sa-l urmareasca; Se afiseaza la tabla doua intrebari la care urmeaza sa raspunda la sfarsitul vizionarii materialului; Se spune elevilor ca primavara aduce cu ea si o mare sarbatoare si pentru a sti despre care sarbatoare este vorba se ofera elevilor spre vizionare un material realizat in PPT care va fi dublat de recitarea poeziei La Pasti de G. Cosbuc. Elevii sunt intrebati cand merg crestinii la biserica pentru a slavi invierea lui Hristos. Se urmareste obtinerea raspunsului: IN ZIUA DE PASTI; Elevii sunt anuntati ca urmeaza sa fie studiata poezia IN ZIUA DE PASTI DE ELENA FARAGO; Se scrie titlul la tabla si in caiete. Se precizeaza ca pe langa poezia de studiat vor mai afla lucruri interesante si despre sarbatoarea de Paste precum si despre poeta Elena Farago.

CAPTAREA ATENTIEI

*CE ANOTIMP RECUNOASTETI? *CARE SUNT SEMNELE VENIRII ACESTUI ANOTIMP?

5 conversatia euristica invatarea prin descoperire problematizarea Material PPT(2)

Elevii raspund; audiie muzical

Elevii scriu; 2 explicaia

ANUNAREA TITLULUI LECIEI I A OBIECTIVELOR

DIRIJAREA NVRII

Se prezinta elevilor un material PPT care contine informatii despre Elena Farago si imagini cu acesta si familia sa. Se citeste cate o strofa din poeziile continute de materialul PPT si se ajunge la poezia IN ZIUA DE PASTE

Elevii asculta; 20 Elevii citesc; conversaia explicaia Material PPT

Se cere elevilor sa citeasca in gand poezia dupa care se adreseaza o intrebare referitoare la continut:

Elevii citesc;

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

*CE CANTA COPIII PARINTILOR LOR IN ZIUA DE PASTE? Se citeste poezia model;

Elevii raspund: HRISTOS. Elevii asculta;

INVIEREA

LUI lectura explicativa

Se citeste poezia pe strofe stafeta intre echipe ,timp in carese subliniaza si cuvintele necunoscute: -pestrit= -darnic= -milos=

Toate cuvintele necunoscute vor fi explicate cu ajutorul copiilor si vor alctui i propoziii oral i n scris. Elevii explica cuvintele fie pe intelesul lor fie folosind dictionarul electronic. -pestrit=care are pete mici de diferite culori; (ou impestritat sau incondeiat,inchistrate, muncite ,picate) -darnic= persoana care are placerea de a oferi daruri, marinimos ,generos; -milos=sensibil, milostiv,bun la suflet; Elevii trec in caiete cuvintele noi sic ate o propozitie formulata cu acestea.

explicaia exerciiul DEX electronic

explicaia Se citeste din nou poezia si se explica folosirea cratimei in situatiile: *se-mbraca; *n-au; Se discuta asupra mesajului poeziei; *CUM SARBATORESC CRESTINII PASTELE? *CUM AR TREBUI SA NE PURTAM CU CEILALTI DE PASTE? *CE SENTIMENTE TRAIM CU OCAZIA ACESTEI SARBATORI? Se cere echipelor sa citeasca fiecare fisa pe care a primit-o si care contine simboluri si traditii de paste; Elevii raspund; conversatia euristica

Elevii citesc;

Fise

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

OBTINEREA PERFORMANTEI

Se precizeaza numarul strofelor si al versurilor; Se citesc :-versurile in care se precizeaza modul in care se imbraca de Paste copiii; -versurile care arata ce daruies copiii; -versurile in care poeta prezinta masa de Paste in familie; se identifica partile de vorbire in text dupa cum urmeaza; *prima strofa-verbele; * a doua strofa -adjectivele; *a treia strofa pronumele; *ultima strofa -substantivele; Se aplica elevilor un exercitiu combinat detinut de un material PPT ,care contine atat raspunsurile pentru autoverificare cat si stimulente auditive si vizuale. In fixare se propune elevilor o poezie anecdota: La Pati de G. Toprceanu Se cere elevilor sa coloreze imaginile de pe planse; Se organizeaza expozitia de paste; De invatat poezia si de rezolvat ex.2/pag.98;

9 Elevii raspund; conversatia euristica exercitiul

Elevii rezolva cerintele:

Elevii lucreaza; 5

Material PPT

FIXAREA CUNOTINELOR

Elevii citesc poezia si rezolva sarcina si realizeaza expozitia de Paste; 0.5 Elevii noteaza; 0.5

munca in echipa Fise

8 9

TEMA PENTRU ACAS APRECIERI Se fac aprecieri si se premiaza echipele oferindu-le diplome; diplome

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

ANEXE

Legende de Pate
1.,, Dup rstignirea lui Iisus, n noaptea de smbt spre duminic, Pilat a fost invitat de mai marii evreilor la un banchet ca s-l nveseleasc, fiind ntristat .Tocmai inea n mn un ou, cnd pe neateptate a intrat un centurion roman, care era de servici la Sfntul Mormnt i a spus nspimntat: ,,Cristos a nviat. Pilat a rspuns flegmatic: ,, Hei, o s nvie cnd se va nroi oul acesta! i minunea s-a nfptuit pe loc, nrosindu-se oul. Pilat s-a speriat si a scpat oul din mn. Acesta a czut i s-a spart. De aceea se zice c a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oulelor roii. 2.,,Duminic diminea dup nviere, o ginga copil, precupea, care locuia n apropierea Golgotei, a plecat cu poala orului plin cu ou, ca s la vnd la piaa Ierusalimului. Pe Drum a ntlnit un tnr, dar fanatic evreu, de vi bun, cruia i-a spus pripit n loc de Bun ziua: ,,Cristos a nviat! Tnrul rspunse nciudat c: ,, c o s nvie cnd oule din poala ei se vor roi ca mbujoraii ei obraji. Minunea se i ntmpl pe dat, ceea ce face s sporeasc numrul credincioilor.
Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

De la aceast vorbrea precupea , se zice c, a rmas obiceiul de a se saluta lumea la nviere cu vorbele: Cristos a nviat!

3.,, n Pidalion se spune, c dup condamnarea la moarte a lui Iisus, Pilat ca s-si arate convingerea de nevinoviea aceluia, s-a splat pe mini , si a zis: ,, Sngele lui s cad asupra voastr si a copiilor votri! i-n acel moment toate lucrurile din casele necredincioilor s-au nroit printere care i oule.

,,Obiceiul de a se ncondeia i colora ouale, se pierde n negura vremurilor: l-au avut pgnii ca i evreii chiar inainte de Cristos. O supoziie ce pare a nu fi deart , e aceea c colorarea diferit a oualor i infrumusearea lor cu desenuri, e un simbol cu semnificarea c din ou iau via, toate fiinele vieuitoare, chiar si plantele. De altfel Iisus n nvturile sale pline de nelepciune i parabolice spune c:,,N-a venit s schimbe legea, ci s-o ndrepte i s-o completeze! Aa c frumosul obicei al colorrii oualor a putut rmne i e probabil c adepii i apostolii, bucurndu-se, au roit i ei ou, n ziua nvierii. Alte Simboluri Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l
Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.

Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra". Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi piine in traista. Cautind apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca. Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se maninca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

A T OT B C E E A C E C A DF OS T E I NF S T ARE S A L MF A C A H GOC I NE V A I A V R E ODA T A STARSI L I N OP UT I NT A N CAL AT ARI D


Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

TOT CEEA CE A FOST N STARE S FAC CINEVA VREODAT ST I N PUTINA TA!


Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

Inst.TIVLEA DOINITA LORETA

S-ar putea să vă placă și