Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA BABE BOLYAI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR

ARMONIZRI FISCALE
Accizarea produselor din tutun n Uniunea European

Masterand: Bia Mirela Boca Maria-Gabriela Expertiz contabil i audit

2010
CUPRINS

Capitolul 1. Scurt introducere n problematica accizelor...............................................3 Analiza accizelor..............................................................................................................4 1.2. Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)............6 1.3. Studiul legislativ privind accizele.............................................................................9 Capitolul 2. Consecine neintenionate ale accizelor pe tutun.......................................11 2.1. Background.............................................................................................................11 2.2. Consecine neintenionate.......................................................................................11 Capitolul 3. Taxarea tutunului in Uniunea European.................................................16 Structura accizelor.........................................................................................................17 3.2. Tarife specifice vs tarife ad valorem ......................................................................20 3.3. Fumatorii i pltesc drumul lor?............................................................................22 3.4. Venituri i probleme privind rata de impozitare.....................................................23 3.5. Contrabanda cu igri..............................................................................................25 3.6. Implicaii pentru politica fiscal a tutunului...........................................................26 Capitolul 4. Tabele accize - tutun....................................................................................30 Referine bibliografice......................................................................................................48

Capitolul 1. Scurt introducere n problematica accizelor

Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de consumatie au un rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se aplica. In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele generale de consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie, reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: accizele la unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA. Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv . Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica. Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia

aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa. Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul respectiv franarea consumului trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv asigurarea veniturilor bugetare.

Analiza accizelor
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc. In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de

reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul. Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente. In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in vigoare la 1 ian. 1998. Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul ca modalitatea de determinare a sumelor in lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de fluctuatia periodica a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta negativa asupra preturilor de livrare care trebuiau actualizate in permanenta. De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in cazul unor produse (este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de productie ale agentului economic care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca la: stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse pe baza de vin, bere, produse din tutun, cafea; actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru produsele: alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea; pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea organelor fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.

1.2. Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)
Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei de impozitare care reprezinta: a) pentru produsele din productia interna contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele; b) pentru produsele din import valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse; c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute. Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale. Momentul datorarii accizelor il constituie: a) data efectuarii livrarii pentru producatori; b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori; c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori; d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie. Sfera de aplicare Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import. Produsele pentru care se datoreaza accize sunt: 6

a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar; b) produsele din tutun; c) produsele petroliere; d) alte produse si grupe de produse. Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus, sunt agentii economici persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate care produc sau importa astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize. De asemenea, platitori de accize sunt: a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii; b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali persoane fizice produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare; c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale; d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice. La punctul b), "produse de tutun" se includ: tigaretele, tigarile de foi, tutunul destinat fumatului etc. Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii economici persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care introduc in tara produse din tutun destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale. Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in ECU pe 1000 de tigarete, la care se adauga o cota de 20%, aplicata asupra bazei de impozitare. Acciza totala datorata bugetului de stat pentru tigarete se reduce cu 20%, in situatia in care agentii economici producatori utilizeaza in retetele de fabricatie cel putin 50% tutun din productia interna. Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este: a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv; b) pentru produsele din import valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.

Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite in ECU pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea sumelor exprimate in ECU la cursul de schimb valutar comunicat de BNR. Accize sunt impozite indirecte pe consumul sau utilizarea anumitor produse. Spre deosebire de taxa pe valoare adugat (TVA) , acestea sunt specifice impozite n principal, de exemplu, exprimat ca o sum de bani pentru fiecare cantitate de produs. Taxele cel mai frecvent aplicate accize sunt cele pe buturi alcoolice, produse din tutun prelucrat i produselor energetice (carburanilor i combustibililor pentru nclzire, cum ar fi benzina i benzin, electricitate, gaze naturale, crbune i cocs). Toate statele membre ale UE aplic accizele la aceste categorii de produse trei. Veniturile din accize revin n ntregime statelor membre. Legislaia UE n domeniul accizelor pentru aceste produse a fost adoptat n principal n contextul instituirii pieei interne la 1 ianuarie 1993, care a implicat eliminarea controalelor de natur fiscal la frontierele interne ntre statele membre. Aceast legislaie, care a fost dezvoltat n continuare, deoarece, pot fi mprite n trei categorii principale: 1. Structura taxei care urmeaz s fie aplicat la un anumit grup de produse. Structura de impozitare nseamn definirea de categorii de produse, modul n care acciza este calculat (de exemplu, pe hl, pe grad alcoolic, la 1000 de piese, etc), sfera de aplicare a posibilelor scutiri, etc 2. Ratele minime ale accizelor pe care statele membre trebuie s le respecte pentru fiecare tip de produs. De mai sus, aceste rate minime, statele membre pot stabili nivelurile lor liber propria rata. 3. Dispoziii generale care se aplic pe categorii de produse. Aceste dispoziii se refer, n special, producerea, depozitarea i circulaia ntre statele membre de produse accizabile. Modalitile de impozitare a produselor din tutun au fost introduse la 1 ianuarie 1993. Ele sunt rezultatul discuiilor care au nceput n 1985 cu Cartea alb privind realizarea pieei interne, n care Comisia a propus armonizarea total a accizelor pe tutunul prelucrat. Cu toate acestea, Consiliul a ales sa nu profite de aceast abordare i nu ia n considerare o armonizare a ratelor accizelor pe ntreg teritoriul Uniunii Europene necesare pentru buna funcionare a pieei interne. Actual cadrului comunitar pentru impozitarea produselor din tutun prevede pentru o structur comun (definiiilor de produse i mijloace de impozitare) pentru accizelor la produsele din tutun, precum i rata de nivelurile minime, peste care statele membre sunt libere s fixeze ratele naionale lor la nivelurile pe care le consider adecvate n funcie de circumstanele lor naionale proprii. n plus, legislaia comunitar prevede n prezent o revizuire a structurii i ratelor accizelor la tutun la fiecare patru ani. Comisia este obligat s fac rapoarte periodice privind taxarea tutunului i aceste rapoarte trebuie s fie prezentate Consiliului. Raportul din 2006 a luat n considerare toi factorii relevani. Dei acciza este n primul rnd un instrument pentru generarea de venituri la nivel naional, de elaborare a

politicilor n acest domeniu a trebuit s ia obiectivelor generale ale tratatului n considerare. Avnd n vedere caracteristicile produselor din tutun prelucrat, raportul a acordat o atenie deosebit pentru motive de sntate, lund n stoc a Conveniei-cadru pentru controlul tutunului, adoptat recent n cadrul Organizaia Mondial a Sntii. Control, deinerea i circulaia de afaceri a suspendat de tutun-taxei sunt supuse la dispoziiile comune prevzute n Directivele 92/12/CEE i 2008/118/CE. n conformitate cu principiile pieei unice, persoane particulare bucura de o mai mare libertate de a-cumprare pltit taxa pentru bunuri proprii utilizarea lor n statul membru, la alegerea lor i s le transportului spre un alt stat membru fr a fi nevoie de a plti drepturile din nou.

1.3. Studiul legislativ privind accizele


Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in anexa de la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 care a inlocuit anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate care produc, importa, comercializeaza astfel de produse, datoreaza bugetului de stat, taxe speciale de consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din productia interna livrati prin societatile comerciale PECO cu capital majoritar sau integral de stat, platitorii de accize sunt aceste societati. Pentru carburantii livrati direct din rafinarii catre alti beneficiari decat sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinarii. In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de accize si in clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si din import. Pentru cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru cele de calitate medie cota de acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 45%. Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii individuali produse de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si sa verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor cumparate. Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate ca materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama. Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 1, introduse in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii. Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea nr. 42/1993). LISTA taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si din tara Nr. Denumirea produsului sau grupei de produse Cota crt % 1 Alcool* 3 2 Tuica si rachiuri naturale 50 3 Vinuri 20 4 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de100 cereale din care:

- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar 300 5 Bauturi pe baza de vin din care: 115 - coniac 200 - sampanie 115 - vin spumos si vermut 45 6 Bere din care: 55 - bere ambalata in cutii metalice 200 - bere ambalata in sticle sub 0.5 l 150 7 Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori 80 8 Cafea solubila 80 9 Tigarete si produse din tutun de calitate superioara 300 10 Tigarete si produse din tutun de calitate medie 70 11 Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara 45 12 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra) 70 13 Mobilier scluptat 50 14 Articole de cristal 50 15 Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete 20 16 Benzina premium, regular si normala 15 17 Benzina fara plumb 13.5 18 Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel) 6 19 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea50 cilindrica a motorului peste 188 cmc 20 Produse de parfumerie 20 21 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un40 receptor de semnale videofonice; combine audio 22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-40 disc 23 Camera video 50 24 Cuptoare cu microunde 50 25 Motociclete, scutere si miniscutere 30 26 Aparate foto 20 27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20 28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns30 incorporat 29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un 20 singur corp 30 Arme de vanatoare 100 * Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS Nota: Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.

10

Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, valorifate prin societati comerciale baza de impozitare o reprezinta contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie. Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cat au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari. Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara activitatea pe baza de comision, precum si produselor importate in regim de tranzit sau importate temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. In cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse prevazute in anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.

Capitolul 2. Consecine neintenionate ale accizelor pe tutun


2.1. Background
Pe 20 septembrie 2006 Eudoxa, directorul Waldemar Ingdahl a organizat un discurs n Praga, la invitaia Institutului Liberln, n ceea ce privete securitatea i impactul economic al accizelor tutunului si armonizarea n Uniunea European. Problema este n prezent un subiect foarte fierbinte n Europa, deoarece implic structura de dezvoltarea n continuare a UE, problemele economice ale statele membre noi i problema armonizrii fiscale, n general. Dezbaterea are n vedere acordarea atentiei n ceea ce privete problemele sntii publice, din strategiile de reducere a noxelor i consecinele sociale ale impozitarii. Lsnd la o parte aceste probleme, poate conduce la dependena de cale n politicia economica, adoptarea unei politicii comune n domeniul accizei, fr a explora ci alternative care ar putea duce la rezultate mai bune.

2.2. Consecine neintenionate


Accizele sunt un fenomen vechi. Din moment ce ei au de colectat costuri mai mici dect impozitele pe venit, adesea, aceasta a fot metoda preferat de impozitare de multe guverne, nainte de secolul 20. Tutunul, n special, a fost perceput ca o taxa impozabila, acest impozit fiind de multe ori cel mai stabil i profitabil venit pentru guvern. Pentru a da un exemplu, n zilele monopolului de tutun al guvernului din Suedia, accizele la tutun au reprezentat cu mult de 13 la suta din veniturile guvernamentale pn n 1940. Astzi, ele reprezint mai puin

11

de 1 la suta din veniturile bugetare, dar n alte ri ele nc mai sunt o surs important de venituri. Iniial, fiind instituit cu caracter moralist, protecioniste sau din motive de venituri, scopul acum s-a mutat la motive de sntate public. Stabilirea criteriilor clare de impozitare s-a dovedit a fi o problem dificil pentru Uniunea European nc de la structura de baz a fost prevzut n Directiva din 1972. Pn n prezent, a ramas stabilita doar o rata totala minima de 57 la sut din preul de vnzare cu amnuntul, constituita printr-o acciza proporionala, calculata ca procent din pretul maxim de vnzare cu amnuntul, combinat cu o acciza specifica calculata pe unitatea de igri (Variind ntre 5 - 55 la suta de o valoare monetar stabilit la 1.000 igri). Statele membre din sud, cu o producie indigena de tutun, prefera impozitele proporionale. Statele membre de nord prefera o acciz specific mai ales cele care importa tigari (cu excepia Suediei, care urmeaz modelul proporional). Unele ri au ales nivelul minim al elementului specific, n timp ce altele s-au adaptat la cel mai nalt nivel, contribuind la o considerabil variaie de pre n cadrul UE. igrile sunt cel mai impozitate substanial din lume, fiind impozitate cu 75 la sut din preul de vnzare cu amnuntul; variaiile n preul calculat pe unitate face o mare diferen de pre la nivelul vnzrii cu amnuntul. n cazul n care diferenele sunt prea mari devine foarte profitabil pentru a le contrabanda sau s se fac cumprturi de igri la frontier de jurisdicii fiscale reduse. Prin urmare, UE afirm c pentru o armonizare a impozitrii accizelor pe tutun este nevoie de un nivel vest european, precum contrabanda a atins proporii enorme, n special n Estonia, Letonia, Lituania i Polonia. Adesea, accizarea tutunului este vzut ca o modalitate de mbuntire inofensiva a sntatii publice, dar exist un efect de dezavantaj. Factorii de decizie politic prea des nu iau n considerare acest efect atunci cnd creterea veniturilor fiscale stompeaza utilizarea tutunului. Anume, efectul pe care oamenii reactioneaza catre guvern a creat stimulente economice, care produc consecine neprevzute, chiar i pentru astfel de produs nepopular ca tutunul. Este buna armonizarea? Nu i dac se cumpara pe piaa neagr i igrile low-cost, precum igrile arat modificri sczute n cererea cu privire la pre. Studiind exemple de creteri de taxe anterioare putem vedea c ceea ce ncepe cu cumprtorii de frontier, n curnd se nlocuiete cu crima organizat atrasa de profituri uriase si pedepse mici pentru cei prinsi facand contraband. Creterile bruste privind ratele de impozitare rezulta ca se ncadreaz n vnzri de igri impozitate, cu scderi ale veniturilor guvernamentale. Putem vedea aceast evoluie n Statele Unite n 1960, atunci cnd statul New York, a dublat taxele fiscale a tigarilor n anul 1965. Crimele organizate au nceput s prade pe cumprtorii de frontier scotandui din afacere. Cresterea dramatica a ratelor in asigurri i securitate a condus la o ridicare a costurilor, ulterior la cresterea profiturilor mafiotilor, care, de asemenea, au nceput s se infiltreze in companii i guvern. Guvernatorul la acel moment, Nelson Rockefeller, a cerut

12

reglementri federale mai dure privind canalele de distribuie, a crescut aplicarea legii, dar in 1970 statul s-a adancit in contrabanda cu tigari. n 1965 statul a confiscat 70.000. de cutii de contraband, n 1970, 112.000. cutii, deoarece contrabanda crescuse vertiginos. Comitetul de stat privind investigarea al New York-ului a estimat c ntre anii 1966 i 1971 industria a pierdut vanzari de 10 miliarde dolari (n valoare de azi), iar statul a pierdut 294 milioane de dolari din veniturile privind accizele din cauza contrabandei. Creterea accizelor aca si consecinta crearea unui sistem de distribuie dual, unde buna stabilire a pietei ilegale a fost plin de rzboaie i reprezentantii pietei legale aratau ca niste ceti. Rspunsul a fost de a introduce o lege care sa interzica transportul de cantiti mari de igri ntre linii de stat, dar interdicia a mutat accentul crimei organizate de la contraband la jafuri mpotriva transporturilor legale n interiorul statului New York. Ce a atenuat n cele din urm situaia a fost de fapt reducerea impozitului n perioada 1976-1982, o rata a inflatiei ridicata a scazut accizele reale cu 40%. Potrivit CDC, New York nu a vzut nici o modificare semnificativa a ratei populatiei fumtoare, n ciuda politicii fiscale ridicate, cu ratele de imersiune de la 24,4% n 1991 la doar 23.2% n 2001, prezand chiar o uoar cretere n rndul adulilor tineri. Aparitia World Wide Web n 1994 a nfiinat site-uri web de vnzare de igri cu jurisdicii fiscale reduse. Vanzarea pe internet face dificila identificarea tarii de origine a vnztorului pentru scopuri de impozitare. Vanzarile impozitate au sczut n perioada 1994-1996 de la 79% din piata la 73% si a lovit statul New York deosebit de grav. Guvernatorul George Pataki a ncercat s interzic n mod eficient cetenilor de a face achiziii de pe internet n scopul de a salva veniturile, nainte de a fi rsturnat. Cresterea taxei n 2002 (Creterea impozitului pe un pachet de igri la 7.50 dolari) a servit numai pentru a spori profiturile n contraband, consolidarea crimei organizate i re- introducerea la scar larg a cumprturilor transfrontaliere. n plus, grupurile teroriste au nceput s intre n racheta contraband. Timbrele fiscale contrafacute pentru igri au fost deja identificate ntr-un apartament nchiriat de ctre teroritii arestati pentru tentativa de bombardare a World Trade Center n 1993, i creterea de Hezbollah a fost creditat ca profituri masive n contrabanda cu igri. Intrarea acestor grupuri cu o nclinaie mare de violenta este o dezvoltare periculoasa, n special deoarece infrastructura necesar pentru igri de contraband ar putea bine s fie folosite n alte scopuri, cum ar fi traficului i a contrabandei de uraniu. Este important ca Europa evit astfel dezvoltarea americana, dar noi vedem deja iesirea din ea. Comisia European identific 50 reele de contrabanda ca fiind active n UE, un numr care este probabil mic inca. Bandele criminalitatii vietnameze au nceput un rzboi deschis privind profiturile din igari n Germania n anul 1996. n 1997, Suedia a ridicat accizele la igarete la 63%, rezultnd ntr-o scdere a vnzrilor legale de 25%in primul trimestru al anului 1998. Vamele suedeze au fost n mare msur neputincioase s afecteze rapid stabilirea de inele de contraband i stabilirea la scar mare n primul rand a crimei organizate n Suedia. Panica din declinul brusc din vanzarea

13

de igri i comer prosper pe internet, apoi ministrul Thomas STROS a fost chiar nclinat pentru a elimina secretul corespondenei si a da Post Office ordinul de a deschide toate pachetele. n cele din urm, au reinut secretul potal, dar ei prezinta linii drepte cumplite pe care guvernul suedez le-a pus. Umilit n public, guvernul suedez a trebuit s recunoasca c nu a putut s susin propriile legislaii i a redus accizele la 1 august 1998. n timp ce reducerea pune o adncitur n profiturile spiral din contraband i cumprturi transfrontaliere, ea a continuat. Vamele suedeze au fost confiscate in proportie de 1.35 milioane de pachete de igri n 2002, numr care a crescut la 3,7 milioane n anul 2003. n 2003 a existat o grev general recent n rndul a 90 la sut din tutungerii n Frana, protestnd cresterea accizelor, de asemenea, cu acte de nesupunere civil i demonstraii. Norvegia nu poate fi membru al UE, ci ca un membru al SEE este bine n valoare de observare; ca nivel de accize la tutun in Norvegia impozitele sunt mai mari dect in UE, fapt care a dus la un centru comercial de frontier cu Suedia intr-un ritm alert. Vamale din centrul Norvegiei au confiscat 117000 igri, 950 kg de tutun n septembrie 2006. Europa de Est este sa armonizeze accizele la nivelurile minime in anul 2009, dar aceste niveluri minime sunt nc prea ridicate pentru naiunile n cazul n care nivelul mediu de trai nu ar putea atinge media UE pentru zeci de ani. Acesta a fost declarat astzi c n cazul n care rata de contraband atinge 20 la sut din piaa intern, politicile fiscale a accizelor va fi ces mai dificils pentru a o menine. Unele dintre noile state membre sunt deja acolo. n ciuda dublrii ratei confiscrilor n fiecare an ncepnd cu 2001, lituanian nc se ateapt n continuare la o ridicare a contrabandei. Dar diferenele ntre nivelurile de impozitare a accizelor de asemenea provin din stimulentele pentru contraband n Europa de Vest, de exemplu, s-a calculat c 12 la sut a tuturor vnzrilor interne din Finlanda sunt, de fapt, contrabanda cu igri. OMS estimeaz c mai mult de 20 miliarde de pachete de igri de contraband sunt n ntreaga lume de astzi. De altfel contrabanda si cumparaturile transfrontaliere acciza impozitele mari au creat o pia pentru igri low-cost in Europa, atunci cnd tutunul companiilor inregistreaza o scdere de calitate si la preuri mai mici. Sa calculat c n anul 2003 igrile low cost cu acciz minim reprezint 50 la sut de pe piata suedeza. nainte de instituirea accizei minime de 90 pe sut din "cele mai-in-demand", o asociaie profesional calculeaza c membrii si au pierdut 65 milioane n veniturile i guvernul 100 milioane de euro n accize, n timp ce scderea preurilor la igri n mod eficient. igri de contraband, de asemenea, pune n pericol sntatea fumtorilor n continuare. Guvernul suedez a avertizat recent pe site-ul su c noul val de igri ilegal produse contin niveluri mai ridicate de monoxid de carbon i gudron dect standardele stabilite. Adesea se afirm c accizele compensau guverneul pentru cresterea costurilor cu ngrijirea sntii. Un studiu interesant realizat n anul 2001 de ctre Louise Roberts de la Universitatea din Lund "Pot fumtorii sa plteasc pentru pcatul lor alimentar? " poate

14

asigura hrana pentru gandire printr-o perspectiva internationala. Aceasta cercetare oferit accesul unei colectii de date, datorit biroului de statistica suedez, furnizand mai multe studii fiabile. Studiul a descoperit c costurile de spitalizare, concedii medicale, de ngrijire a fumtorilor din sectorul public reprezinta cu 92,200 mai mult dect costurile nefumtorilor si traiesc in medie cu 4 ani mai putin. ntr-un comentariu cu privire la studiu, profesorul Bjrn Lindgren de la Universitatea Lund a remarcat faptul c creterea accizelor nc nu ar acoperi costurile suportate de fumtori, n timp ce creterea contrabandei, da. El a propus o alternativ de finanare cu difereniate primelor de risc, n cazul n care fumtorii plteasc mai mult pentru securitate si asigurri sociale, concentrndu-se asupra costurilor pe cei care le provoca. Astfel, fumtorii sa plteasc pentru cresterea riscului lor, n timp ce nc isi pot pstra libera lor alegere. La compararea rezultatelor cu alte studii, mai trziu, n 2005, arata c fumatul costa guvernul suedez 2,89 miliarde (n comparaie cu costurile concediilor de boala absenteismul costa 2 miliarde ), iar accizele se ridica la 900 milioane euro in venituri. ncercrile de a menine accizele au vzut introducerea unor metode din ce n ce mai avansate, cum ar fi introducerea de marcaje i numere de serie unice pe cutiile de igri. Astzi nu se primete atat de mult finanarea n comparaie cu strategia c accizele vor reduce fumatul din cauza preului ridicat (n Suedia primete doar 28 la sut din finanarea acordat de droguri de prevenire). Deoarece studiile neurologice cu privire la progresul dependenei de tutun, face mai mult posibila perspectiva de a vedea fumatul ca o boala cronica, mai degrab dect o lips de caracter. Studiile arat schimbri n obiceiurile motivaionale care creeaz dependen, cu accent pe motive biologice i psihologice de dependenei de tutun care se adreseaza fumtorilor neafectati de cresterea accizelor la tutun. O alt alternativ ar fi s se extind pe instrumentul de rate minime stabilite pentru anumite produse, de difereniere fa de taxa de rate ale accizelor pe produse adecvate pentru o strategie de reducere a noxelor. Un astfel de exemplu pentru o strategie de reducere a efectelor nocive pot fi observate pentru tutunul suedez numit "snus". Vnzrile n UE sunt interzise ncepnd cu anul 1992, Suedia face exceptie de la interdicie deoarece a intrat in anul 1995. O parte din motivul numarului de fumatori dependenti din Suedia care se incadreaza in cei 50% pentru anul 1960 si 18% astzi (Suedia este una dintre puinele ri care se potrivete cu obiectivul OMS de 20% rata de fumtori) este utilizarea de snus. Renuntarea la tutun nu este o alternativa inofensiva, dar ofer o alternativa pentru reducerea riscurilor. Barbatii suedezi utilizeaza in mod tradiional snus n loc de igri, care determin o rat de fumat doar de 17 procente. Pe langa acest fapt femeile nu utilizeaza in mod traditional iar cifrele arata ca rata femeilor fumatoare din Suedia, comparativ cu Statele Unite si Canada este de 22%. Prin urmare cancerul pulmonar la barbati este mult mai scazut decat cel al femeilor vorbind la nivel european.

15

ncepnd cu anul 2001, vnzrile de igri sunt n scdere cu 5 procente pe an, n timp ce utilizarea de snus creste cu 3-4%. Acesta a fost estimat c 47 la sut din toi utilizatorii snus sunt foti fumtori. Un studiu efectuat n 2001, inclusiv 2000 persoanele fizice au indicat c 33% dintre cei care au renunat la fumat au fcut acest lucru prin utilizarea de snus, n timp ce doar 17%au folosit ale metode de renunare la tutun. Cnd accize au crescut n anul 1997 multi dintre fumatori au trecut la snus. Deoarece suns a fost considerat in Suedia ca fiind produs alimentar, accizele acestui produs sunt comparativ mult mai mici decat alte forme de tutun. Snus este impozitat la o valoare de 13.65 euro/kilogram iar cutiile intotdeauna contin doar 24 grame, prin urmare accizele au o valoare nesemnificativa. Efectele pozitive de sanatate in comparatie cu fumatul, taxa pe accize redusa si atitudinea publicului au deturnat fumatul la alternative sanatoase. Snus ar putea fi, de asemenea, considerat ca o alternativa low-cost, pentru renunarea la fumat n tarile estice europene membre, n cazul n care interdicia este ridicat. Nu toate sunt bune cu snus, precum interdicia creeaz de asemenea probleme. Eu am vorbit de situaia de la grania norvegian-suedez, dar acest lucru este mai ru n ceea ce privete Finlanda. Finlanda a avut o parte din populaie care a utilizat snus, dar nu a fcut excepie de la interzicerea acesteia cand a intrarat n UE. Astfel, in momentul de fata in Finlanda se recurge la contrabanda de snus din Suedia, insa a fost vandut destul de deschis in unele magazine. Cu o diferen de pre de 2,50 euro de ctig net per cutie vndute de contrabanditi, ofer o racheta destul de profitabila. Autoritile au fost, de asemenea, foarte permisivi n susinerea interdiciei, iar Comisia Finlandei a cerut recent Curtii Europene de Justiie schimbari cu privire la sustinerea interzicerii vanzarilor in regiunea autonoma. Utilizarea de snus n Finlanda a fost stabilizata, interdicia ajungand la 2,5% din populaie, n timp a crescut semnificativ in unele grupari. Se estimeaza ca acum 15-16 ani, cel putin 20% din populatie au incercat snus, care este o cifr mai mare dect aceeai categorie de vrst din Suedia. n concluzie, accizele au consecine nedorite pentru sntate i securitate atunci cnd oamenii rspund la Regulamentul guvernului care trebuie s fie luate n considerare atunci cnd se discut de armonizare n continuare. Problemele sunt reale i afecteaz statele membre noi, n special, dar nu sunt necunoscute n restul UE. Europa ca ntreg trebuie s compare n prezent politicile economice cu psihologia, noi cunostinte stiintifice privind natura dependentei, i s exploreze noi metode de nlocuire a igrilor i strategiile de reducere prejudicioase.

Capitolul 3. Taxarea tutunului in Uniunea European


Fumatul a fost declarat o boal mortal. Potrivit unui raport cu titlul Tutun sau sntate n Uniunea European , finanat si pregtit pentru Comisia European (2004), fumatul este singura si cea mai mare cauza a deceselor evitabile n Uniunea European (UE),

16

ucigand 625.000 fumatori n fiecare an (unul din apte din totalul deceselor) i costurile brute care sunt implicate sunt estimat ntre 1.04 i 1.39% din PIB-ul UE n 2000. Ca coloana vertebral a unei puternice politici fumat de intervenie, raportul recomand ca cresterile regulate in taxe asupra tutunului ar trebui s fie o parte implicita a eforturilor guvernamentale la nivelul UE i la nivel de stat membru alte tutun stau la baza msurilor de control. Alturi de nivelul urmator, structura de impozitare a tutunului este considerata importanta. Accizele la tutun ar trebui sa se perceapa la o suma fixa pentru o anumita cantitate (rata specifica), un procent fix din pretul de vanzare cu amanuntul (rata ad valorem), sau unele combinaii a acestor rate? ntr-adevr, pn acum, un echilibru adecvat ntre specifice i ad valorem de impozitare a guvernat o mare parte a dezbaterii privind armonizare a accizelor tutun n UE. Dei directivele UE nc au reguli detaliate privind acest echilibru, raportul din 2004 consider c diferentele n ratele de impozitare ar trebui s fie armonizate pe baza de tarife specifice, spre deosebire de ad valorem.

Structura accizelor
Structurile actuale de impozitare a tutunului din UE au evoluat in peste 35 de ani ntr-o serie de compromisuri politice i exigene, cu reformele adesea declanate de aderarea prospectiva a noilor state membre. Cele mai recente directive ale Consiliului prevede urmtoarele masuri fiscale convenite: statele membre impun o acciz pe igar constnd dintr-o rata specifica i o componenta ad valorem. Eficient din 1 iulie 2006, acciza minim total tax trebuie s fie 64 pe mia de igarete ( 1.28 per pachet de douzeci). Acest cerin se aplic tuturor igaretelor. n plus, nivelul minim total de impozitare pe accize pe cea mai populara categorie de pret (MPPC) de igri n fiecare stat membru ar trebui s s fie 57% din impozitulinclusive (accize plus TVA) preul de vnzare cu amnuntul. Statele sunt exceptate de la aceast cerin n cazul n care totalul accizelor la igri MPPC este 101 sau mai mult pe mia de igarete ( 2.02 per pachet de douzeci). Statele membre pot alege s stabileasc un nivel minim al accizelor la toate igrile la 100% din nivelul accizelor pe MPPC. Trebuie s existe un element att specific cat i ad valorem n taxa pe igar accizelor percepute de statele membre, cu element specific nu mai puin de 5% i nu mai mult de 55% din impozitul total pe MPPC, inclusiv TVA (care este identic n vigoare la accize ad valorem taxa). rate reduse drastic - msurat n termeni de pre sau greutatea de tutun - Se aplic la (a) tiat fin sau tutun de rulare: 36% din impozitul-amnuntul, inclusiv pre sau la 32 pe kg; (b), trabucuri i igri de foi: 5% din impozitul-amnuntul, inclusiv pre sau 11 pe 1000 de articole sau / kg; i (c) tutun de fumat: 20% din impozitul-inclusive

17

preul de vnzare cu amnuntul sau 20 pe kg. Nu exist nici prescris specific componente pentru aceste produse din tutun. Toate produsele din tutun sunt supuse la cota standard de TVA, care nu ar trebui s s fie mai puin de 15%. intra-UE transfrontaliere-pltite cumprturi francizelor sunt urmtoarele - igri: 40 pachete; igri de foi: 200 de articole; igri de foi: 400 de buci; i fumatul tutun: 1 kg. n plus fa de aceste msuri fiscale, Comisia European a emis normele privind avertismente referitoare la sntate pe pachetele de igri, precum i restricii la reclame, sponsorizri, i fumatul n locurile publice. Discuia din acest articol se concentreaz n principal pe igri, care reprezint aproape 90% din vnzrile totale de produse din tutun. Figura 1 arat c acquis-ul comunitar pentru igri permite o gam larg de nivelurile de impozitare total (specifice i accize ad valorem plus TVA) i a structurilor accizelor (specifice vs ad impozite valorem), precum i preul de vnzare cu amnuntul, pe ntreg teritoriul UE.

Sursa: Tabelul 1. Statele membre sunt clasate descrescator in functie de valoarea total a taxei pe un pachet de igri. Taxele au fost calculate prin referire la preul de vnzare cu amnuntul a MPPC pe igri n fiecare stat membru. n "vechile" state membre (UE-15; a se vedea tabelul 1), totalul impozitelor pe tigari la MPPC, n medie, n exces de 300% din impozitul pe preul de vnzare cu amnuntul, sunt cele mai mari cu privire la orice produs n lume, prin comparaie, rata standard de TVA este, n medie, 19,8% in aceste state. n plus, n timp ce relativ total de impozite sarcinilor de, n medie, 75% din preul de vnzare cu amnuntul nu variaz foarte mult 18

ntre majoritatea statelor membre, exist diferene substaniale n sume absolute din totalul sarcinilor fiscale i a preurilor cu amnuntul al igrilor MPPC. Marea Britanie, de exemplu, taxe fiscale 5.88 per pachet de 20 de igri (din care 3.01 este de specific Rata), dar Spania numai 1.76 (din care 0.16 este de la rata specifice). Nu este surprinztor, preurile cu amnuntul sunt 7.43 i 2.25 per pachet, respectiv o diferena de 5.18 per pachet sau 0.26 pe stick. n mod evident, armonizarea mai are mult drum de parcurs. Toate vechile state membre ale UE ndeplinesc cerina minim a totalului accizelor de 64 pe mia de igarete. n Danemarca i Suedia, acciza total este mai mica de 57% din preul de vnzare cu amnuntul, dar sarcina globala a accizelore n aceste ri este mai mare de 101, care inlocuieste cerina de 57%. Din noile state membre (UE-10; a se vedea Tabelul 1), Cipru i Malta sunt n conformitate cu acquis-ului comunitar i Ungaria cu 57% din criteriu, dar alte noi state nu. Ele vor trebui sa creasca nivelul accizelor curente pe tigari intre 18% (Slovenia) si 310% (Letonia).

19

Surse: -Preurile cu amnuntul, ratelor de impozitare, i elemente specifice (2006): Comisia European (2006). -Consum i venituri fiscale (2004): surse din industrie i calcule proprii. Procentul fumtorilor-(2002-03): www.ash.org.uk (6 ianuarie 2006). -Contrabanda (1995) Note: - UE-15 i UE-10 sunt, fiecare, ordonate n funcie de scderea valorii impozitului pe ambalaj total de 20 igri. - MPPC este cea mai populara categorie de pret la igri n fiecare stat membru pe care baza impozitului pe total a fost calculat.

Preferina pentru un predominant specific sau tax ad valorem este de aproximativ uniform mprit ntre statele membre. Cnd ambele tarifele sunt exprimate ca procente din preul de vnzare cu amnuntul exclusiv TVA-ul, 12 state membre din nord importatoare de tutun au o structur predominant specifica n principal, n timp ce 13 state membre din sud, producatoare de tutun au o preferinta pentru taxa ad valorem. Excepii notabile la contrastul nord-sud sunt Belgia, Finlanda, Luxemburg, i Suedia unde rata de ad valorem este mai mare dect rata specific, i Portugalia, unde rata de specific domin rata ad valorem

3.2. Tarife specifice vs tarife ad valorem


Care este echilibrul corespunztor ntre impozitarea ad valorem i specific? n practic, soldul nu este dictat de consideraii teoretice despre calitatea produsului, costurile externe, sau veniturile, dar mai ales prin msuri protecioniste. Tutunul crescut acas din statele membre din sud este mai ieftin dect cel de calitate superioar din amestecuri americane pe care statele membre din nord il import pentru consumatorii lor, cum se reflect n diferenele n preurile cu amnuntul minus taxele (cu alte cuvinte, costurile de producie i distribuie), n figura 1: preul de pre-impozitare variaz de la 0.22 (Letonia) la 1.55 (UK) pe ambalaj, i de la 20% (Frana) la 39% (Lituania) din preul cu amnuntul. Din moment ce o rat specific tinde s scad relativ diferene de pre ntre low-cost i-cost branduri ridicat, n timp ce un anun regim valorem nu, acesta din urm este mult mai propice pentru productorii din sudul Europei, n special Italia i Grecia. ntruct Comisia European i-a exprimat un interes n a da mai mult greutate la rata specific, ea poate fi instruit s revizuiasc scurt argumentele teoretice n ceea ce privete alegerea ntre impozitarea ad valorem i specific. ntr-o perfect pia competitiv pentru un bun omogen, alegerea este irelevant: orice impozit specific ar putea fi nlocuit cu procentul su echivalent cu nici un efect asupra preturilor de consumatie si de productie sau asupra veniturilor guvernamentale. ntr-o pia competitiv imperfect, cu toate acestea, nivelurile de calitate ntre produse accizabile similare, cum ar fi igrile, difer n mod considerabil: cineva care fumeaza tie c exist diferene mari de calitate ntre un Virginia i dou bastoane de rumegu. ntr-o astfel de pia, o anumit cot de impozitare comun reduce diferene relative de pre ntre branduri de calitate slab i de calitate nalt, n timp ce o rata comun ad valorem nu. Consideraii standarde fiscale optime, prin urmare, ar parea s 20

pledeze pentru impozitarea ad valorem - preurilor relative ar fi neschimbate, i consumatorii ar continua s aleag brand pe baza costului, mai degrab dect pe baza diferenelor fiscale. Aceste argumente se aplic la piee concureniale n care setul de niveluri de calitate pe oferta este dat exogen. Cu o concuren imperfect, cu toate acestea, stimulentele firmelor pentru creterea preurilor i s denatureze condiiile de calitate pot fi destul de diferite n ratele de impozitare specifice i ad valorem. n cazul unui monopolist, de exemplu, impozitarea specific crete costurile marginale cu o sum fix, n timp ce impozitarea ad valorem, actioneaza ca un impozit proporional asupra costurilor, mpreun cu o taxa (Sum forfetar) proportional pe profituri monopole. Prin impozitarea veniturilor marginale, impozitare ad valorem, to, creste elasticitatea cererii firmei prin multiplicator 1 / (1 to) i astfel diminueaz stimulentele pentru ca firma s creasc preurile mai sus de costul marginal. Astfel, s-ar putea atepta ca preurile de consum s fie mai mici n ad valorem dect sub impozitare specific. ntr-adevr, este posibil s se arate, n caz monopol, c nlocuirea unei taxe specifice, t s , prin echivalentul ad valorem, to = ts / p, cauzeaz preurile de consum s scad i profiturile i veniturile fiscale la monopol s creasc (Skeath and Trandel, 1994). Deci, toat lumea ctig de la impozitarea ad valorem - cu excepia avocatului de sntate public. Aa cum impozitarea ad valorem pare a induce firmelor s reduc preurile, se creeaz de asemenea stimulente clare pentru degradarea calitatii produsului (Barzel, 1976), deoarece efectul de multiplicare a impozitarii ad valorem face mbuntiri n calitatea produselor mai scumpe pentru firma. Costul de filtre de carbon, de exemplu, care purifica tutunul de gudron i alte substane nocive, este supus efectului multiplicator. De asemenea, impozitarea ad valorem reduce numrul stimulentelor de a investi n publicitate, promovare, si alte mbuntiri a costurilor fixe de producie. n schimb, impozitarea specific nu denatureaz n mod direct deciziile producatorilor s investeasc n calitatea produsului. Pe scurt, alegerea ntre impozitare ad valorem i specific depinde dac obiectivul principal al politicii este de a descuraja consumul sau de a mobiliza venituri i dac mbuntirea calitii produselor este considerat de dorit sau nu. n plus, n cazul n care obiectivul politicii este de a reduce consumul, nu exist unele tensiuni ntre tendina de taxele specifice s conduc la consumator preurile mai mari i tendina de taxe ad valorem pentru a descuraja investiiile n calitate, care s pstreze consumatorilor "agatat". (Pe de alt parte, n cazul n care obiectivul este de a reduce consumul de daune, ratele ad valorem au rambursare pe care le descuraja filtre scumpe echilibru.) Soluia este probabil s fie impozitarea ad valorem la o rat echivalent mai mare pentru a atinge nivelul dorit a preurilor de consum, i cu ctiguri concomitente pentru trezoreriile guvernului. Perspectiva Pigouvian conduce la o alt concluzie total diferit, cu toate acestea prejudiciile cauzate de fumat sunt, n orice punct din timp, independent de preul la care igrile sunt vndute, astfel nct corectarea externalitilor favorizeaz impozitarea specific peste impozitarea ad valorem.

21

n plus, alte, mai imediate, consideraii ar putea guverna alegerea structurii fiscale. Astfel, un impozit specific poate fi impus la productor sau importator n cazul n care este cel mai simplu de a colecta, n timp ce, n cadrul unui sistem de preuri la liber schimb, a unei taxe ad valorem trebuie s fie colectate la etapa comerului cu amnuntul n cazul n care denaturarea comerului i a evaziunii fiscale trebuie s fie evitate. n UE, desigur, majoritatea statelor membre se sustrag de la aceast problem prin determinarea de accize ad valorem prin referire la preurile convenite cu amnuntul, fcnd din accize un specific fiscal att timp ct productorii de igri nu negociaz preurile noi de vnzare cu autoritile n accize.

3.3. Fumatorii i pltesc drumul lor?


n ultimii ani, controversa despre impozitarea ad valorem vs impozitare specific n mare parte a fost preluat de ctre o dezbatere aprins cu privire la costurile pe care fumtorii le impun asupra societii. Fumatul este o cauza principal a cancerului pulmonar, emfizem i bronit cronic, i o cauz major a bolilor de inima si accident vascular cerebral. Costurile economice - legate n principal de cheltuielile pentru tratarea bolilor legate de fumat, precum i bunstarea i ctigurile pieei care sunt pierdute ca urmare a bolilor legate de fumat i moartea - sunt relevante pentru politica extern public, dac, adic impuse i altora, mai degrab dect interne, adic private suportate de fumtor (de exemplu, prin intermediul contribuiilor de asigurri de sntate mai mari). mpreun cu informaiile despre eecuri, i anume lipsa de cunotine despre dependena i riscurile pentru sntate, costurile externe stabilesc un caz pentru intervenia guvernului prin impozitare, precum i, sau n loc de, prin regulament i educaie. Diveri cercettori au ncercat s furnizeze estimri empirice ale (public i privat) costurilor externe brute ale fumatului. Esena celei mai comune abordri este de a utiliza ratele de utilizare a asistenei medicale pentru a prognoza cheltuielile suplimentare de snptate pentru generaia actual de fumatori, a face unele completri pentru costurile asociate asistenei medicale sau de mediu second-hand "fumul de tutun", i mpri apoi suma total de numrul de pachete de igri consumate n prezent, s ajung la o estimare a (medie) cota de impozitare pigouvian. Deoarece externalitile de la consumul de tutun ar putea foarte bine s fie aproape constant pe fiecare unitate consumat, rata de impozitare medie trebuie s se apropie ndeaproape de rata de impozitare marginal. Pe baza o revizuire atent a unui numr mare de studii, Lightwood concluziona c estimrile costurilor brute externe variaz ntre 0.1-1.1% din PIB n rile cu venituri mari. Estimrile mai mari se gsesc n rile n care costurile de asisten medical reprezint o proporie relativ mare din PIB. n ceea ce privete statele membre ale UE, cercetare din Marea Britanie pentru 1985-1986 costurile brute estimate ntre 0,08 i 0,13% din PIB (Maynard et al 1987.,), n timp ce costurile brute n Finlanda pentru 1995 au fost estimate la 0,17% din PIB (Pekurinen, 1999). Fumatorii tind s triasc viei mai scurte decat nefumatorii, cu toate acestea, ceea ce duce la economii de plata pensiilor i a costurilor asistenei medicale de boli legate de vrst. Dintr-un punct de vedere economic, prin urmare, sunt costurile nete, care

22

evalueaz toate guvernamentale securitate cheltuielilor sociale pe parcursul unei viei, care ar trebui s fie n centrul de analiz. Dei Lightwood et al. (2000) la concluzia c majoritatea studiilor pe seciune transversal revizuite de ctre acestea indic faptul c costurile nete ale fumatului sunt mici, dar pozitive, exist i excepii notabile n literatura de specialitate. Pentru rile de Jos, de exemplu, Barendregt et al. (1997) a calculat durata de timp necesar pentru economiile de costuri de la fumat s fie echilibrat de creterea costurilor din viaa ateptrile mai mare de non-fumatori. Rezultatele lor implic faptul c fumatul reduce costurile nete de asisten medical (folosind o rat de reducere de pn la 5%). n mod similar, un studiu pentru Finlanda (Pekurinen, 1992) a concluzionat c fumatul ar putea presupune economii de costuri de asisten medical nete (folosind o rat de reducere de 4%). Aceast dovad este izbitoare, pentru c nseamn c msurile guvernului de a reduce fumatul prin impozite mai mari ar prea a fi o form de paternalism pe care economia are puine de spus. La urma urmei, principiul suveranitii consumatorilor presupune ca o persoan raional, care cntrete pn toate costurile i beneficiile aciunilor sale, ar trebui s fie liberi s fumeze, atta timp ct el este pe deplin informat cu privire la consecinele alegerii sale i nu impune costuri pe alii. Desigur, astfel cum a fost subliniat, condiia raionalitii nceteaz s se aplice n cazul n care fumtorii sunt ru informai cu privire la consecinele fumatului, acionnd miopic n alegerea de a consuma un drog care creeaza dependenta (Peck et al., 2000), sau se comport ntr-un mod dinamic si inconsecvent (Gruber i Kszegi, 2001) prin costuri i actualizarea de prestaii n viitorul apropiat, ntr-o msur mai mare dect cele pe termen lung. n principal, cu toate acestea, ipoteza raional este piatra de temelie a analizei economice. n consecin, din motive economice, rolul de impozitare la stoparea consumului de tutun la nivelul actual al accizelor nu pare a fi foarte puternic n UE, deoarece fumatorii par s plteasc drumul lor i, probabil, mult mai mult dect att. Aceast concluzie economic, desigur, nu poate satisface sntatea public i pledeaz pentru cei care cred c mai puin fumat este ntotdeauna mai bine. Dar aceast poziie se bazeaz pe presupunerea c guvernele tiu ce este cel mai bine pentru oameni. n echilibru, linia ar trebui s fie, probabil, tras la furnizarea de informaii cu privire la consecinele fumatului, interzicerea fumatului n locurile publice, precum i descurajarea fumatului ctre tineri.

3.4. Venituri i probleme privind rata de impozitare


Impozitarea pe igri (i alte produse din tutun) genereaz sumele de venituri fiscale foarte variate n diferite state membre, n mare parte (dei nu n ntregime) care pot fi atribuite diferenelor la nivelul de impozitare. Tabelul 1 indic accizele la tutun, care variaz de la 24 pe cap de locuitor n Lituania la 333 n Irlanda i 1353 n Luxemburg, smulgnd o parte considerabil a bazei de impozitare a acesteia statele membre vecine (vezi mai jos). Aceste cifre includ TVA, care este impus pe accize, precum i asupra costului produselor din tutun.

23

n medie, vechile state membre colecteaz n mod considerabil mai mult pe cap de locuitor dect noile state membre, cu excepia economiile insulelor mici, Malta i Cipru, i Slovenia. Evident, impozit pe venit pe cap de locuitor, de asemenea, este corelat cu consumul pe cap de locuitor. Dup cum arat tabelul, un procent mai mare de barbati decat la femei fumeaz, cu excepia cazului n emancipata Suedia, i pe medie, procentul de fumtori de sex masculin este mai mare n noile state membre dect n state vechi. O justificare standard economic pentru impunerea de impozite ridicate pe tutun este ca minimizeaz eficienta costurilor de a ridica o sum dat de venituri, deoarece elasticitatea cererii pentru igarete este sczut. Ce dovezi exist c aceast regul a elasticitaii inverse indic taxe pe tutun mai mari dect media? Viscusi (1992, 2002) prevede o revizuire a 41 studii privind efectele preurilor igrilor asupra cererii de igri. Treizeci-una dintre aceste studii sunt pentru SUA, pentru care elasticitile estimate a cererii sunt grupate n intervalul -0.4 la -1.0. Nou dintre studiile sunt pentru Marea Britanie, unde gama elasticitii estimate este -0.1 la -0.8, dar cele mai multe studii furniza estimri n jurul -0.5 sau -0.6. Cum era de asteptat, elasticitatea longrun este mai mare dect elasticitatea pe termen scurt i tinerii sunt mult mai de prereceptivi decat fumatorii mai n vrst. Viscusi (2006) subliniaz faptul c elasticitatea preului de tutun nu este ca alte estimari similare pentru papetrie, servicii juridice, reparaii auto, i ziare i reviste, precum i o mare varietate de produse alimentare, variind de la pui la banane. Pe echilibru, prin urmare, elasticitatea pretului a cererii de tutun nu este att de sczut nct sa fie n mod semnificativ mai mare dect media ratelor de impozitare ele find sunt justificate pe elasticitate invers. n ceea ce privete structura accizelor pe diferitele produse din tutun, exist o substituie considerabil departe de igri super impozitate spre slab impozitate (tiat fin)tutun. n perioada 2002-04, cantitatea medie ponderat de igri puse n consum a sczut cu 10%, n timp ce cantitatea de propriul tau rol de tutun (care reprezint pentru unii o zecime din vnzrile de produse din tutun) a crescut cu 20%. igrile conin 0.75 de grame de tutun. Permiterea pentru diferene de cost, probabil tutun propriu rulat ar trebui s fie impozitat la dou treimi din 64 / 1000 tije nivelul accizelor pe igarete sau la 57 pe kg, de trei sferturi mai mare dect curentul de acord rata minim de 32 pe kg. Un alt aspect se refer la calculul prevzut a sarcinii fiscale prin referin la conceptul de MPPC. Acest concept, impus de utilizarea impozitrii ridicate ad valorem accizelor la igarete, apare ru-definit i sub rezerva de manipulare (Prognoz Oxford, 2004). Problemele administrative i incertitudinea apar, deoarece MPPC poate fi luat din orice perioada de timp cu doi ani nainte de data la care impozitul se calculeaz, n timp ce categoria MPPC poate reprezenta ct de puin 14% din volumul total de pe pia. n cazul n care liderul pietei n orice stat membru mrete preul MPPC, acest lucru poate forta taxele fiscale i creterea preurilor a brandurilor competitive - un abuz de poziie dominant, fr ndoial, nclcare a articolului 82 din Tratatul UE. n mod similar, criteriul de 57% are efecte perverse sub nivelul de 101 . Un stat membru cu o pia volatil de igri n cazul n care se schimb MPPC-ul din partea de sus a gamei de preuri la partea de jos poate fi n conformitate cu accize ntr-o zi i s fie n

24

nclcare a acquis-ului comunitar n alt zi fr s fi fcut vreo modificare a ratelor de impozitare i cu aproape nici o schimbare n situaia pieei. Adoptarea unei singure rate specifice n cele din urm ar evita nevoia de conceptul anacronic de MPPC i criteriul 57%. n cele din urm, trebuie remarcat faptul c taxele pe tutun sunt extrem de discriminatorii i regresive, mai mult dect oricare alt impozit. n UE, numai 36% dintre brbai i 22% din femei plteasc taxe pe tutun (vezi tabelul 1). Regresiv nu ar trebui s fie o problem n cazul n care accizelor la tutun, servesc ca un proxy pentru costurile sociale care ar trebui s se reflecte n preul de igri: cei sraci, la fel ca cei bogati, ar trebui s plteasc pentru costurile pe care le impun asupra altora. Dar dac argumentul costului social nu taie mult ghea (a se vedea de mai sus), atunci regresiunea este o problem care ar trebui luat n considerare. Proporional, cei sraci cheltuiesc o pondere mai mare din venitul lor pe igri dect cei bogai, presupunnd c prevalena fumatului este aceeai. Ca grup, cu toate acestea, sracii fumeaz mai mult dect cei bogai, care tind s accentueze regresiunea dintre clasele de venit. De fapt, fumatul devene din ce n ce mai concentrat n clasele inferioare - definit diferit de venit, educaie, ocupaie, sau clasa sociala. n timp ce cei sraci au fost ultimii care s-au apucat de fumat, ei sunt, de asemenea, ultimii care s renune. (A se vedea Bobak et al.. (2000))

3.5. Contrabanda cu igri


n plus, exist probleme ngrijortoare legate de taxarea tutunului n UE. Nivelurile ridicate de impozitare a tutunului n majoritatea statelor membre, precum i marile diferene dintre acestea (mpreun cu creterile foarte mari n comerul internaional i micrile pasagerilor), au devenit motive fertile de reproducere pentru contraband (achiziionarea de produse din tutun duty paid n exces n cumprturi transfrontaliere n cote de impozitare state sczut pentru consum n high-fiscale membre) i contraband (achiziionarea i consumul produselor din tutun pentru care nici o tax a fost achitat). Luxemburg este un prim exemplu de o ar cu contraband major ca urmare a unui impozit mult mai mare pe produsele din tutun dect n statele vecine. Dac consumul anual per adult n Luxemburg a fost aceleai ca consumul mediu n Belgia, Frana, i Germania (vezi tabelul 1), atunci doar 10% de igri cumprat ar fi consumat acolo. Contraband este, de asemenea, o problem ntre Polonia i Germania (diferena de pre este de 2.98, vezi tabelul 1), Finlanda i Estonia ( 2.85), i Grecia i Bulgaria ( 1.56) (Joossens i Raw, 2000). Contraband a tutun de rulat este o problem serioas pentru Marea Britanie care are o rata specific privind accizele ridicat de 157.61 per kg comparativ cu Belgia, care prelev doar o rat moderat a accizelor ad valorem de 37.55%. Doar trei din la fiecare 10 pachete de tutun de rulare consumate n Marea Britanie sunt duty-paid (House of Commons Trezoreriei Comitetului, 2005), n pofida unei creteri considerabile a cumparaturilor la frontier de la 1 kg la 3 kg. Cea mai serioasa problem cu care se confrunt majoritatea statelor membre ale UE, cu toate acestea, nu este contrabanda dar la scar larg contrabanda produselor din tutun pentru care nici o tax a fost pltit la toate. Aa cum indic n tabelul 1, igri de

25

contraband, ca o procent din vnzrile pe piaa intern, s-a mutat n cifre duble n Polonia i Statele baltice, precum i n Austria, Spania, Italia, i Germania. n 2004, HM Customs and Excise (House of Commons Treasury Committee, 2005) a estimat c ponderea de igri ilicite pe piaa intern din Marea Britanie a fost de 15%, dou treimi din care a fost reprezentat de contraband. Multe transporturi ilegale sunt originare din China (cel mai mare productor de tigri contrafcute), unde igrile nu sunt controlate n ceea ce privete nivelurile cancerigene (arsenic, cadmiu, plumb) i a resturilor de pesticide periculoase sau niveluri excesive de gudron si nicotina.

3.6. Implicaii pentru politica fiscal a tutunului


Principala concluzie a acestei revizuiri privind taxarea tutunului n UE este c argumentele externe par s fie mai puin convingtoare dect la prima vedere. De asemenea, impozitarea peste medie a tutunului pe baza elasticitii inverse este dificil de aprat. n plus, contrabanda, de crima organizat, este o problem serioas. Pe scurt, exist limite conceptuale i empirice asupra nivelurilor prea ridicate a taxelor asupra tutunului. Principalele aspecte pot fi rezumate dup cum urmeaz: Aparent, Comisia European favorizeaz "o politic de intervenie a fumatului", mai degrab dect o abordare economic care are n vedere costurile sociale nete i preocuprile de distribuie. Acest punct de vedere pare a fi aprat de pia n cazul n care aceste imperfeciuni, cum ar fi erori de informare, sunt implicate, dar miroase a paternalism n ceea ce privete consumatorii de tutun raionali. Problema cu fumul de tutun din mediu poate fi rezolvat cel mai bine de o interdicie privind fumatul n locuri publice. Comisia recomand taxe mai mari la tutun, chiar dac taxa pe igarete, este de 300% din preul de vnzare cu amnuntul nainte de impozitare, este deja cea mai mare cu privire la orice produs in lume. n mod evident, mare povara fiscal promoveaza contraband, care la rndul su, submineaz politicile de sntate i venituri. Dei cazul creterii n continuare accizelor pe igri este slab, un argument poate fi fcut pentru alinierea accizelor la tutun, altele produse cu cele de pe igri. Armonizarea taxelor pe tutun, promovat de ctre Comisie, ar reduce contrabanda (nu smuggling), dar ncalc principiul subsidiaritii. Interesant, armonizarea nu este urmrit n Statele Unite (sau n alte ri federale), n cazul n care taxele pe igri variaz de la 0.86 dolari SUA n Virginia la 2.48 dolari n New Jersey (Cnossen i, n 2005 Smart). ntr-o pauz cu politica urmat pn acum, un raport publicat de ctre Comisie care acum favorizeaz ratele specifice peste ratele ad valorem, ca cel mai bun mijloc de a promova politica intervenie a fumatului i are ca goluri armonizarea fiscal. Ratele specifice nu ar necesita acordul ntre guverne i productori pe preurile de vnzare cu amnuntul prescris, care ncalc principiul pieei libere i care sunt sensibile la

26

manipulare. Acest lucru ar evita necesitatea de conceptul de MPPC i criteriul 57%. Interesant, taxele - acciza ad valorem, nu sunt aplicate n Statele Unite sau n alte ri industrializate non-UE. O rambursare a ratelor specifice, este ca randamentul lor s nu creasc cu creterea indicelui preurilor de consum, n consecin, ajustarea automat ar trebui s fie prevzut de lege. n concluzie, Comisia European pare a fi bine sftuit s urmreasc rate specifice de impozitare a tutunului i s se limiteze elementul ad valorem la TVA. Rata crete dincolo de nivelul actual de 64 / 1000 sticks apare inoportun n cazul n care copilul nu este de a fi aruncat cu apa de baie. Poate c noilor state membre ar trebui s le fie acordate perioade de ajustare mai lungi. Armonizarea suplimentar nu sta bine cu principiul subsidiaritii, dei ar atenua problema contrabandei. Reglementrile din Frana, Austria i Irlanda prin care se stabilesc preuri minime de vnzare cu amnuntul pentru igri sunt contrare dreptului Uniunii. Obiectivele de protecie a sntii pot fi atinse printr-o cretere a accizelor Comisia a sesizat Curtea de Justiie cu trei aciuni n nendeplinirea obligaiilor introduse mpotriva Franei, a Austriei i, respectiv, a Irlandei, ntruct consider c reglementrile acestor state membre n materia stabilirii de preuri minime pentru anumite produse din tutun prelucrat, i anume igrile i alte produse din tutun n Frana, igrile i tutunul tiat fin pentru rularea igaretelor n Austria i igrile n Irlanda, sunt contrare Directivei 95/591 care stabilete anumite norme referitoare la acciza care afecteaz consumul acestor produse. Directiva oblig statele membre s aplice n privina igrilor o acciz care este constituit dintr-un element proporional (ad valorem) calculat la preul maxim de vnzare cu amnuntul, precum i dintr-un element specific al crui cuantum se stabilete prin raportare la igrile din categoria de pre a celor mai cutate, dar nu poate fi mai mic de 5 % sau mai mare de 55 % din suma total a sarcinii fiscale. Rata accizei proporionale i suma accizei specifice trebuie s fie aceeai pentru toate igrile. De asemenea, directiva prevede c productorii i importatorii de tutun prelucrat sunt liberi s determine preul maxim de vnzare cu amnuntul pentru fiecare dintre produsele lor [articolul 9 alineatul (1)]. n opinia Comisiei, reglementrile celor trei state membre, prin care se impun preuri minime care corespund unui anumit procentaj din preul mediu al tutunului prelucrat (95% n Frana, 92,75% pentru igri i 90% pentru tutunul tiat fin n Austria i 97% n Irlanda), aduc atingere libertii productorilor i importatorilor de a determina preurile maxime de vnzare cu amnuntul pentru produsele lor i, prin urmare, liberei concurene. n consecin, aceste reglementri ar fi contrare directivei. Mai nti, Curtea amintete c directiva urmrete, n special, s garanteze c determinarea bazei de evaluare a accizei proporionale aplicate produselor din tutun este supus acelorai norme n toate statele membre, dar i s protejeze libertatea productorilor i importatorilor, care le permite s beneficieze efectiv de avantajul concurenial care rezult din eventuale preuri de cost mai mici.

27

Curtea apreciaz c impunerea unui pre minim de vnzare cu amnuntul are ca efect ca preul maxim de vnzare cu amnuntul determinat de productori i de importatori s nu poat, n niciun caz, s fie mai mic dect acest pre minim obligatoriu i este, prin urmare, susceptibil s aduc atingere relaiilor concureniale, ntruct mpiedic unii dintre aceti productori sau importatori s obin avantaje din preuri de cost mai mici pentru a propune preuri de vnzare cu amnuntul mai atractive. Prin urmare, Curtea consider c un sistem de pre minim nu poate fi considerat compatibil cu directiva n msura n care nu este conceput n a a fel nct s exclud, n orice ipotez, posibilitatea de a se aduce atingere avantajului concurenial care ar putea rezulta, pentru anumii productori sau importatori ai unor asemenea produse, din preuri de cost mai mici. Examinarea legislaiilor naionale determin Curtea s concluzioneze c acestea nu permit s se exclud c, n orice ipotez, preurile minime pe care le impun aduc atingere avantajului concurenial care ar putea rezulta, pentru anumii productori sau importatori de produse din tutun, din preuri de cost mai mici. n continuare, Curtea respinge argumentele prezentate de fiecare dintre cele trei state membre n aprarea reglementrilor lor. Astfel, n primul rnd, Convenia-cadru a Organizaiei Mondiale a Sntii2 nu este de natur s pun n discuie concluzia Curii, ntruct aceasta nu impune prilor contractante nicio obligaie concret n domeniul preurilor produselor din tutun care s le permit s ncalce dispoziiile directivei. n plus, directiva nu se opune unei politici de preuri n msura n care aceasta nu mpiedic realizarea obiectivelor directivei menionate. n al doilea rnd, obiectivul de protecie a sntii prevzut la articolul 30 CE nu poate fi invocat dect pentru a justifica restriciile cantitative la import i la export, precum i msurile cu efect echivalent prevzute la articolele 28 CE i 29 CE. Or, Comisia nu i-a ntemeiat aciunea pe aceste dispoziii din Tratatul CE. n sfrit, Curtea consider c Directiva 95/59 asigur protecia sntii i nu mpiedic statele membre s urmreasc combaterea fumatului. Aceasta amintete c reglementarea fiscal constituie un instrument important i eficace de combatere a consumului de produse din tutun i, prin urmare, de protecie a sntii publice, avnd n vedere c obiectivul de a asigura c preurile acestor produse se stabilesc la niveluri ridicate poate fi realizat n mod adecvat prin impozitarea mai ridicat a acestor produse, cre terea accizelor determinnd, mai devreme sau mai trziu, majorarea preului de vnzare cu amnuntul, fr ca prin aceasta s se aduc atingere libertii de determinare a preurilor. Curtea adaug, de asemenea, c interdicia stabilirii de preuri minime nu mpiedic statele membre s interzic vnzarea n pierdere a tutunului prelucrat n msura n care nu se aduce atingere libertii productorilor i importatorilor de a stabili preuri maxime de vnzare cu amnuntul pentru produsele lor. n acest caz, aceti actori economici nu vor putea s absoarb impactul impozitelor asupra acestor preuri prin vnzarea produselor lor la un pre mai mic dect suma dintre preul de cost i toate impozitele aplicabile. 28

MENIUNE: O aciune n constatarea nendeplinirii obligaiilor, care este ndreptat mpotriva unui stat membru care nu i respect obligaiile care decurg din dreptul Uniunii, poate fi formulat de ctre Comisie sau de ctre un alt stat membru. n cazul n care Curtea de Justiie constat nendeplinirea obligaiilor, statul membru n cauz trebuie s se conformeze de ndat hotrrii pronunate. n cazul n care consider c statul membru nu s-a conformat hotrrii, Comisia poate introduce o nou aciune prin care s solicite aplicarea unor sanciuni pecuniare. Cu toate acestea, n situaia n care nu au fost comunicate Comisiei msurile de transpunere a unei directive, Curtea poate aplica sanciuni, la propunerea Comisiei, de la stadiul primei hotrri.

29

Capitolul 4. Tabele accize - tutun

Comentarii adiionale:
CZ New MPPC rate CZK 3150 (EUR 123,92) per 1000 cigarettes. EE New MPPC rate EEK 1609 (EUR 102,83) per 1000 cigarettes *ES: New MPPC rate as of 1/6/2010 EUR 170,00 per 1000 cigarettes LU Figures modified as of 1/02/2010 LV: * Although Latvia is allowed to postpone until 31/12/2009 the application of a minimum excise duty rates on cigarettes, at 1st January 2009 Latvia

reaches the EU minimum level.


** The most popular price of cigarettes in period 01/01/2009 30/11/2009 MT: In Malta the excise tax structure is 50% of the retail price + EUR 22,00 per 1000 cigarettes but not less than EUR 117,00 per 1000 cigarettes. PT: Portugal may apply a reduced rate of up to 50% less than the overall minimum rate to cigarettes consumed in the most remote regions of the Azores and Madeira, made by small-scale manufacturers each of whose annual production does not exceed 500 tonnes (Art. 3.2 of Dir. 92/79/EEC). SK New MPPC rate EUR 121,05 per 1000 cigarettes. UK: New MPPC rate 314,50 (EUR 345,28) per 1000 cigarettes as of 24/03/2010.

31

32

33

34

This table has been modified in order to take account of the minimum amount of excise duty on manufactured tobacco other than cigarettes provided for by Article 3(1) of Council Directive 92/80 EEC. Specific excise/per 1000 items: CZ, DK, DE, LV, MT, PL, SK, SE, BG, RO. Specific excise/per kg: CY, LT. SK: Only the specific excise is set per 1000 items. Minimum duty/per 1000 items: CZ, BE BE: as of 1st February 2010 *EL as of 3 May 2010. *ES: Figures modified as of 1/7/2010. VAT rate valid as of 1st July 2010. *LU: as of 01/01/2009 PT Figures modified as of 1/7/2010. VAT rate valid as of 1st July 2010. RO: Figures modified as of 1/7/2010. VAT rate valid as of 1st July 2010. FI: Figures modified as of 1/7/2010. VAT rate valid as of 1st July 2010. *UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

35

This table has been modified in order to take account of the minimum amount of excise duty on manufactured tobacco other than cigarettes provided for by Article 3(1) of Council Directive 92/80 EEC. BE: as of 1st February 2010 *CZ as of 1st February 2010 *EL as of 3 May 2010. *ES: Figures modified as of 1/7/2010 - VAT rate valid as of 1st July 2010. *IT: Figures don't include pipe tobacco *LU: as of 1/2/2010 PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. SK: Only the specific excise is set per kg. FI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. *UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

36

This table has been modified in order to take account of the minimum amount of excise duty on manufactured tobacco other than cigarettes provided for by Article 3 (1) of Council Directive 92/80 EEC. BE: as of 1st February 2010 *CZ as of 1st February 2010 *EL as of 3 May 2010. *ES: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. *IT Figures refer to snuff and chewing tobaccos *LU: as of 1/2/2010. PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. SK: Only the specific excise is set per kg FI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of 1st July 2010. *UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

37

Tabel comparativ legislativ Uniunea Europeana legislaia actual a Romniei privind tutunul
Domeniu 1) Organizare a pieei de tutun brut Reglementare Organizarea productorilor n grupuri de productori - Autorizarea unitilor primprocesoare a tutunului - Stabilirea anual a unei cantiti totale de tutun brut, denumit Prag de prim-procesare - Acordarea de prime de producie pentru kg de tutun brut livrat - Definirea produselor din tutun - Accizarea produselor din tutun Nivelul accizelor armonizate va fi majorat anual ncepnd cu data de 1 iulie 2004, prin hotrre a Guvernului, n conformitate cu Reglementari FCTC Articolul 18 Protectia mediului si a sanatatii persoanelor Legilatie UE Regulamentul CEE nr. 2075/1992 modificat prin Regulamentele1636 /1998 i 2848/1998 Reducerea gradata a subventiilor intre 20062010, cand acestea nu se vor acorda in functie de productie, ci doar grupurilor de prod Directiva 92/79/EEC Directiva 92/80/EEC Directiva 95/59/EEC DIV:1 ianuarie 1993 Valoarea accizei totale (acciza specif+acciza ad valorem) c.p.57% pretul de vanz al prod c.m. Legislatie Ro Legea nr.236/2003 Ordin 502/4.08.2003 Ordin.503/4.08.20 03 Ordin.976/28.11.2 003 ale Ministrului Agric, pad., apelor i mediului Hotrrea de Guvern nr.754/14.05.2004 DIV: Mai 2004 Legea 571/22.12.2003 (Noul Cod Fiscal) Hot.Guv.Nr.44/feb ruar ie 2004 DIV: 06.02.2004 HG 977/2004 OG 83/2004 Observatii Pentru armonizarea cu prevederile FTCT va trebui adoptat o prevedere legal privind eliminarea Primelor (subventii acordate de stat n favoarea productorilor de tutun)

2) Stabilirea taxelor i a accizelor la tutun

Articolul 6 Masuri legate de preturi si taxe care se iau in vederea reducerii cererii de tutun

Acciza datorata=acc. specific+acc.ad.valore m (val min 11E/1000 tigarete), dc acc dator<acc min, se plateste acc minima Acc specif 1000 igarete 5,73E+31% 1000 igri+igri foi-9

38

2) Stabilirea taxelor i a accizelor la tutun

angajamentele asumate de Romnia n procesul de negociere cu Uniunea European, la Capitolul 10 - Impozitarea. O dat cu aceast majorare, se va modifica corespunztor i nivelul accizei minime prevzut de lege pentru igarete - Eliminarea scutirii de accize i taxe a produselor din tutun din magazinele duty-free

consumat

E Tutun dest.fumat17E/kg Tutun dest.prod.tigaret.17E/k g gradata pana la atingerea cotei de 64% pt prod c.m.consumat

Articolul 6 Masuri legate de preturi si taxe care se iau in vederea reducerii cererii de tutun

OUG Nr.57/iunie 2003 DIV: iulie 2003 Ord.Guv. Nr.86/2003

Acestea sunt trecute in regim de antrepozit fiscal

- Marcarea produselor din tutun

-Taxa sntii

pt

ocrotirea

OUG 57/iunie 2003 DIV: oct 2003 Legea 571/12.2003 (Noul Cod Fiscal) DIV: 1 ian 2004 HG 44/2004 DIV: februarie 2004 OG 22/1992 OG 109/1999

Timbre eliberate de Imprimeria Nationala Contraval.timbr.suportat a de la bugetul de stat Marcarea de catre antrepozit. importator autorizat sau de producator extern Pt produsele din tutun: 12% din val. Incasarilor

39

Legea 505/2001 Legea 467/2002 DIV: iulie 2002 OUG Nr.57/iunie 2003 DIV: iulie 2003

3)Supraveg herea i autorizarea produciei, importului i circulaiei produselor din tutun

- Antrepozitul fiscal - Obligaiile de plat

Directiva 92/12/EEC

Stabilirea continutului max de gudron, nicotina si CO Masurarea continut de catre laboratoarele agreate de MScriterii pt agrearea laboratorelor Adoptarea ISO de catre MS standardelor

Articolul 9 Reglementarea continutului produselor din tutun Articolul 9 Reglementarea continutului produselor din tutun Articolul 9 Reglementarea continutului produselor din tutun

Directiva 2001/37/EEC DIV: ianuarie 2004 Directiva 2001/37/EEC DIV: 30.09.2001 si finalizata pana la 30.09.2002 Directiva 2001/37/EEC DIV: 30.09.2001 si finalizata pana la 30.09.2002

Legea 571/22.12.2003 (Noul Cod Fiscal) HG.44/feb2004 DIV: feb2004 Legea 90/2004 Legea 553/2004 DIV: 31 decembrie 2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordin MS 858/2004 DIV: 31 decembrie 2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordin MS 858/2004 DIV: 31 decembrie

din actiuni publicitare -2% din adaosul comercial practicat de comercianti se utilizeaz pt finanarea program. nat de sanatate Taxele pt productori sunt incluse in accize Definirea antrepozitului fiscal i a condiiilor de autorizare a acestuia Gudron-10mg/tig Nicotina-1mg/tig CO-10mg/tig Obligativitate de a fi trimise anual MS, precum si la schimbarea continut de catre firmele producatoare

40

Intocmirea unei liste cu substantele aprobate a fi utilizate in fabricarea produselor din tutun 4) Comunicare a informatiilo r privind continutul produselor din tutun Intocmirea unui dosar al produsului de catre producator/importator

Articolul 9 Reglementarea continutului produselor din tutun Articolul 9 Reglementarea continutului produselor din tutun Articolul 10 Reglementarea comunicarii informatiilor privind produsele din tutun Articolul 10 Reglementarea comunicarii informatiilor privind produsele din tutun Articolul 10 Reglementarea comunicarii informatiilor privind

Directiva 2001/37/EEC Finalizata pana la 31.12.2004

Directiva 2001/37/EEC DIV: 18.07.2001 si finalizata pana la 31.12.2002 Directiva 2001/37/EEC DIV:1 ianuarie 2004

2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordin MS 763/2004 DIV: 31 decembrie 2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 DIV:31.12.2006

Informarea MS cu privire la rezultatele testelor de masurare a continutului maxim de CO, gudron, nicotina Informarea consumatorilor cu privire la datele testelor si continutul maxim de CO, gudron, nicotina prin orice mijloc adecvat Inscriptionarea pe pachete a continutului de CO, gudron, nicotina

Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordin MS 858/2004 DIV:31.12.2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordin MS 858/2004 DIV:31.12.2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordonanta nr 13/2004 DIV:31.12.2006

Lista tuturor ingredientelor Cantitatea fiecaruia Motivul utilizarii Efectul asupra sanatatii Daca induc dependenta Datele sunt publice Informare anuala

Directiva 2001/37/EEC DIV:1 ianuarie 2004

Directiva 2001/37/EEC DIV:1 ianuarie 2004

Listele de ingrediente ale fiecarui produs si continutul de CO, gudron, nicotina vor fi facute publice de MS Pe o suprafata a pachetului, acoperind cel putin 10% din aceasta

41

5) Etichetarea produselor din tutun

Inscriptionarea avertismentelor pt sanatate Inscriptionarea Directivei CE Inscriptionarea produselor din tutun care nu se fumeaza

produsele din tutun Articolul 11 Ambalarea si etichetarea produselor din tutun Articolul 11 Ambalarea si etichetarea produselor din tutun Articolul 11 Ambalarea si etichetarea produselor din tutun Articolul 11 Ambalarea si etichetarea produselor din tutun

Directiva 2001/37/EEC DIV:iulie 2001 pana cel tarziu in 30.09.2002 Directiva 2001/37/EEC DIV:iulie 2001 pana cel tarziu in 30.09.2002 Directiva 2001/37/EEC DIV: 30.09.2003 Directiva 2003/641/EEC DIV: 1 octombrie 2004, cel devreme, Publicarea in biblioteca electronica de documente a ilustratiilor pt fiecare din avertism. Adit. cf Directivei 2001/37/EEC , pana cel tarziu la

Legea 349/2002 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Legea 275/2003 DIV:31.12.2006 Legea 349/2002 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Legea 275/2003 DIV:31.12.2006 Legea 349/2002 Legea 90/2004 Legea 553/2004 DIV:31.12.2006 Legea 349/2002 Legea 90/2004 Legea 553/2004 Ordinul 764/2004 DIV:31.12.2006 ORDIN Nr. 618/10 aprilie 2007 si ORDIN Nr. 572/ 30 martie 2007

Avertisment general(2var) Avertisment aditional(14 var) Directiva Consiliului CE 2001/37/CEE Aceste produse din tutun pot dauna sanatatii si provoaca dependenta Text, insemne ale marcii, ilustratii denumire, fotografii,

Interzicerea inscriptionarilor care sugereaza ca un produs ar fi mai putin nociv decat altul Utilizarea fotografiilor color + alte ilustrate in cadrul avertismentelor pt sanatate Introducerea termenului de avertisment combinat Aprobarea avertismentului Directiva ce reglementeaza

Avertisment combinat=avertisment aditional(una din 14 var)+fotografie color sau alta ilustratie Cf Directivei 2003/641/EEC

42

6) Protectie impotriva expunerii la fumul de tigara

7)Comercia lizarea produselor din tutun

Institutii: de invatamant, sanatate, educatie, guvernamentale,Teatre, cinematografe, Spatii de munca inchise si birouri Baruri, restaurante Protectia lucratorilor expusi la fumul de tigara Stabilirea unei limite de varsta pt cumparatorii de produse din tutun Interzicerea vinderii produselor din tutun prin automate Interzicerea vanzarii tigaretelor la bucata si in pachete cu mai putin de 20 de bucati Interzicerea vanzarii produselor din tutun de uz oral Interzicerea productiei si importului produselor care nu poarta inscriptionate continutul de

Articolul 8 Protectie impotriva expunerii la fumul de tigara

30.09.2004 Rezolutia CE din 18 iulie 1989

Legea 349/2002 Ordonanta Nr.13/2003 DIV:Decembrie 2002

Fumatul interzis, cu amenajarea de spatii speciale pentru fumat Permis doar in conditii de ventilare si dotare

Articolul 16 Vanzarea catre si de catre minori Articolul 16 Vanzarea catre si de catre minori Articolul 16 Vanzarea catre si de catre minori Articolul 15 Comert ilicit cu produsele din tutun Articolul 15 Comert ilicit cu produsele din tutun

Directiva CE 2003/54/EEC DIV: Ianuarie 2003 Directiva CE 2003/54/EEC DIV: Ianuarie 2003 Directiva CE 2003/54/EEC DIV: Ianuarie 2003 Directiva 2001/37/EEC DIV: Iunie 2001 Directiva 2001/37/EEC DIV: 30.09. 2003

Legea 349/2002 DIV:Decembrie 2002 Legea 90/2004 DIV: Decembrie2004 Ordonanta Nr.13/2003 Legea 553/2004 DIV:31.12.2006 Legea 349/2002 Legea 90/2004 Legea 553/2004 DIV:31.12.2006 Legea 90/2004 Legea 553/2004 DIV:31.12.2006

Tineri sub 18 ani

43

8) Publicitate a, promovare a si sponsorizar ea produselor din tutun

gudron, nicotina si CO Interzicerea productiei si importului produselor care nu poarta inscriptionate avertismentele de sanatate Publicitatea interzisa: explicita in cadrul programelor TV si radio

Articolul 15 Comert ilicit cu produsele din tutun Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului

Directiva 2001/37/EEC DIV: 30.09.2003

Legea 90/2004 Legea 553/2004 DIV:31.12.2006

Directiva 89/552/EEC Televiziunea fara frontiere DIV: 03.10.1989 Directiva 2003/33/EEC DIV: 31.07.2003 pana cel tarziu in 31.07.2005

Legea 148/ 2000 DIV: Noiembr2000 Decizia CNA 65/2000 Legea 504/2002 Legea 457/2004 DIV:31.12.2006

Publicitatea interzisa: La televiziunile nationale si private, La posturile de radio nationale si private, Presa scrisa +alte publicatii tiparite In cinematografe In cadrul serviciilor societatii informationale Interzisa: Folosirea marcilor de tutun pe produse sau servicii care nu au legatura cu acestea Vanzarea de dulciuri sau jucarii

Publicitatea pentru tutun Publicitatea ce incurajeaza comportamente daunatoare sanatatii In presa scrisa pe prima si ultima pagina interzisa prin Legea 148/2000 cu aplicare din 01.11.2000 ! Permisa doar in publicatiile destinate in mod exclusiv profesionistilor din domeniul tutunului

Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului Articolul 16 Vanzarea catre si de

Directiva CE 2003/54/EEC DIV: Ianuarie 2003

Legea 457/2004 DIV:31.12.2006

44

8) Publicitate a, promovare a si sponsorizar ea produselor din tutun

destinate copiilor cu intentia vadita de a asemana produsul cu un tip de produs din tutun Publicitatea interzisa: Unitatile de invatamant si de asistenta medicala Publicatiile destinate minorilor Salile de spectacole inainte, in timpul si dupa spectacolele adresate minorilor Salile de spectacole inainte, in timpul si dupa spectacolele adresate adultilor intre orele 5.0020.00 Pe biletele de calatorie (transportul public) Publicitatea interzisa: Pe panouri publicitare, pe copertine sau structuri de afisaj Publicitatea TV si teleshopping-ul ce stimuleaza atitudini si practici daunatoare sanatatii , precum si

catre minori

Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului

Directiva 98/43/EEC inlocuita de Directiva 20003/33/EEC DIV: 30.09.2003

Legea 148/2000 DIV: Noiembrie 2000 Legea 151/2000 Legea 125/20001

La o distanta mai mica de 200 m de intrarea acestora Intrezisa daca: Se adreseaza minorilor Infatiseaza minori consumand aceste produse Sugereaza ca produsul are efecte terapeutice sau stimulative Dau o imagine negativa despre abstinenta Nu contin avertismente in limba romana Pentru care se datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate

Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului

Directiva 98/43/EEC inlocuita de Directiva 20003/33/EEC DIV: 30.09.2003 Directiva 89/552/EEC Directiva 97/36/EEC DIV:1 Iulie 1997

Legea 457/2004 DIV:31.12.2006

Legea nr.504/2002 DIV: 11 Iulie 2002

45

9) Programe nationale + masuri de prevenire si combatere a consumului produselor din tutun

practici daunatoare mediuluiinterzise Interzisa Sponsorizarea: Emisiunilor Tv si radio de catre companii producatoare sau comercializatoare de tutun Interzisa Sponsorizarea pentru produsele din tutun a evenim. transfrontaliere sau care implica sau au loc in cel putin 2 state membre ale UE, unul fiind Romania Distributia gratuita a produselor din tutun in cadrul acestor evenimente Minsterele Educatiei si Cercetarii, Sanatatii, Tineretului si Sportului vor elabora programe nationale de educatie pt prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun Posturile de radio +TV nationale pun la dispozitia MEC, MS si

Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului Articolul 13 Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului

Directiva 98/36/EEC DIV: 30.12.1997 DLA: 30.12.1998

Decizia CNA 65/2000 Legea 504/2002 DIV: 11 Iulie 2002 Legea 457/2004 DIV:31.12.2006

Directiva 2003/33/EEC DIV: 31.07.2003 pana cel tarziu in 31.07.2005

Articolul 12 Educarea, informarea, pregatirea si constientizarea publicului

Rezolutia CE 96/C374/04

Legea 349/2002 DIV: Decembrie 2002

Articolul 12 Educarea, informarea, pregatirea si

Rezolutia CE 96/C374/04

Legea 349/2002 DIV: Decembrie 2002

30 minute/saptamanal din care 15 minute la ore de maxima audienta

46

MTS spatiu de emisie

constientizarea publicului

pentru difuzarea de materiale promtotionale vizand prevenirea+combaterea consumului tutun.

47

Referine bibliografice
1. 2. 3. 4. 5. 6. http://www.alec.org/am/pdf/ALEC-State-Factor-Excise-Taxes.pdf http://www.mackinac.org/4927 http://www.eudoxa.se/content/archives/ExciseEU.pdf http://www.cpss.ro/UserFiles/File/fumat/comparatie_legislatie_ue-ro.pdf http://ideas.repec.org/p/cpb/discus/67.html http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/excise_duties/tobacco_products/ind ex_en.htm 7. http://www.globalink.org/tobacco/docs/eu-docs/taxtob.htm 8. http://ec.europa.eu/romania/news/reglementari_preturi_tigari_ro.htm 9. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/excise_dutiespart_III_tobacco-en.pdf 10. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/consultations/ tax/consultation_paper_tobacco_en.pdf