Sunteți pe pagina 1din 39

DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA

1. Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifica n : a. Dinamice, organice si mixte b. Mecanice si mixte c. nalte si joase d. Dinamice, joase si mixte. e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-a
2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi : a. Mecanice b. Organice c. Reflexe d. Toate raspunsurile de mai sus e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-c
3. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de lupta'' exprimnd activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala d. Necroza intestinala e. Perforatie intestinala.

R-a
4. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Nisa b. Ascensionarea hemidiafragmului stng c. Opacitate la nivelul hipocondrului stng d. Imagini hidroaerice e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic

R-d
5. ,,Sindromul peritonitic'' comun peritonitelor acute difuze prezinta urmatoarele elemente clinice esentiale: a. varsatu 11511u2024l rile si diareea b. sughitul si varsatu 11511u2024l rile c. durerea si varsatu 11511u2024l rile d. durerea si contractura abdominala e. diareea si sughitul.

R-d
6. Cauzele cele mai frecvente de pancreatita acuta sunt : a. Infectiile virale (urlian, Koksakie) b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familiala) c. Litiaza biliara si alcoolismul d. Traumatismele e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).

R-c
7. Care dintre afirmatiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acuta sunt adevarate? a. Necroza sterila trebuie tratata pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta b. Necroza si colectiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta

c. d. e.

Punctia ghidata a tesutului pancreatic sanatos Antibioterapia sistemica precoce Sfincterotomie endoscopica.

R-b
8. Care dintre afirmatiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta sunt adevarate? a. Nu necesita spitalizare b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice c. Ileusul si varsatu 11511u2024l rile cu deshidratare extracelulara justifica reechilibrarea hidroelectrolitica d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilati) e. Neutralizarea mediatorilor inflamatiei cu antagonisti de citokine.

R-c
9. Colecistita cronica litiazica asociaza din punct de vedere clinic urmatoarele sindroame: a. Sindrom de retentie biliara si sindrom depresiv b. Sindromul insuficientei pancreatice exocrine si sindrom anemic c. Sindrom dureros si sindrom dispeptic d. Sindrom de iritatie peritoneala si sindrom Boerhaven e. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier.

R-c
10. Complicatiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt: a. Piocolecistita acuta b. Pancreatita acuta de etiologie biliara c. Migrarea calculilor n CBP d. Degenerescenta maligna a veziculei biliare e. Nici una de mai sus

R-c
11. Formele anatomopatologice de colecistita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia: a. Colecistita acuta catarala (hidropica) b. Colecistita acuta gangrenoasa c. Colecistita acuta reziduala scleroatrofica d. Hidropsul vezicular e. Colecistita acuta flegmonoasa

R -d
12. Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia: a. Antecedente de litiaza b. Sindrom infectios: febra, frisoane, leucocitoza c. Semne de retentie biliara: subicter, icter d. Debutul durerilor n flancul stng cu iradiere postero-inferioara e. Colecist palpabil, aparare musculara localizata, bloc inflamator.

R-d
13. Forma clasica de litiaza a caii biliare principale (CBP) prezinta urmatorul tablou clinic: a. Durere, varsatu 11511u2024l ri si inapetenta b. Febra, frison si stare generala alterata c. Durere, febra, icter d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre si varsatu 11511u2024l ri e. Frisoane, pirozis, eructatii

R-c
14. Angiocolita ictero-uremigena (Caroli) se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin: a. Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febra b. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapida, oligoanurie, azotemie, alterarea starii generale c. Febra continua, ridicata, frisoane, icter, azotemie normala, hepatomegalie d. Dureri epigastrice postprandiale, constipatie ntrerupta de crize diareice, icter e. Durere, febra, lipsa icterului

R-b
15. n litiaza caii biliare principale (CBP) se ntlnesc urmatoarele forme clinice, cu exceptia: a. Forma clasica cu durere, febra, icter b. Forma cu icter continuu c. Icter cu angiocolita grava d. Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI) e. Forma gangrenoasa

R-e
16. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor n litiaza caii biliare principale este indicata n urmatoarele situatii, cu exceptia: a. Prezenta clinica si biologica a icterului b. Depistarea prin palpare a calculilor n CBP c. Prezenta unei pancreatite cronice cefalice d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativa e. Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R-d
17. Ocluziile intestinale dinamice pot fi: a. Dishomeostatice b. Mecanice c. Paraseptice d. Reflexe e. Organice.

R - a, c, d
18. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin : a. Obstructie b. Strangulare c. Obstacol parietal (mural) d. Obstacol extraparietal e. Dezechilibre majore hidroelectrolitice.

R - a, b, c, d
19. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de lupta'' exprimnd activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala d. Pierderi proteice si de masa sanguina e. Perforatie intestinala.

R - a, d

20. Alterarile fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de : a. Pierderi hidroelectrolitice mari b. ,,Colici de lupta'' exprimnd activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala d. Necroza intestinala e. Perforatie intestinala.

R - b, c, d, e
21. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt : a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughitul si inapetenta b. Varsaturile, diareea si meteorismul abdominal c. Pirozisul, eructatiile, regurgitatiile d. Durerile abdominale si varsatu 11511u2024l rile e. ntreruperea tranzitului intestinal si meteorismul abdominal.

R - d, e
22. Dupa momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifica n: a. Ocluzii imediate - dezvoltate n primele 3 - 4 zile postoperatorii b. Ocluzii imediate - dezvoltate n primele 2 - 3 saptamni postoperator c. Ocluzii tardive - dezvoltate n primele 2 - 3 saptamni poetoperator d. Ocluzii precoce - survin n primele 2 - 3 saptamni postoperator e. Ocluzii tardive - survin la mai mult de 21 zile de la operatia primara.

R - a, d, e
23. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de raspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute sunt : a. Temperatura rectala <38 C sau >36 C b. Temperatura rectala >38 C sau <36 C c. Ritm cardiac >90/min d. paCO2 <32 mmHg e. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite

R - b, c, d
24. MODS (sindromul disfunctiei multiple de organ) din cadrul peritonitei acute este definit de urmatoarele elemente clinice: a. Debit urinar sub 479 ml/24 ore b. Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min c. Bradicardie sinusala d. Ritm cardiac peste 54/min e. Tensiunea arteriala medie sub 49 mmHg.

R - a, b, e
25. Examenul radiologic al abdomenului n peritonitele acute poate evidentia: a. Distensia anselor intestinale b. Pneumoperitoneu c. stergerea umbrei psoasului d. stergerea reliefului mucos intestinal e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d
26. Diagnosticul diferential n peritonitele acute se face cu urmatoarele afectiuni : a. Porfiria acuta intermitenta

b. c. d. e.

Infarctul miocardic acut Adenita mezenterica Sarcina extrauterina rupta Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d
27. Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt urmatoarele : a. Apar n urma perforatiilor organelor cavitare interne b. Apar n urma traumatismelor abdominale c. Sunt de obicei plurimicrobiene d. Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic si la adult pe ciroza cu ascita e. Tratamentul se bazeaza pe antibiotice si nu pe chirurgie

R - d, e
28. Principiile tratamentului chirurgical n peritonitele acute secundare sunt : a. Eliminarea sursei de contaminare b. Reducerea contaminarii prin toaleta si drenajul cavitatii peritoneale c. Tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei d. ndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal e. Reechilibrarea hidroelectrolitica si nutritionala.

R - a, b, c
29. Obiectivele antibioterapiei n peritonitele acute difuze sunt urmatoarele : a. Scaderea numarului si gravitatii bacteriilor perioperator b. Limitarea extensiei si a recidivei c. Reducerea nivelului inocularii nainte si postoperator d. Drenajul cavitatii peritoneale e. Eliminarea sursei de contaminare.

R - a, b, c
30. Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc urmatoarele forme de pancreatita acuta : a. Forma congestiva b. Forma edematoasa c. Forma flegmonoasa d. Forma supurata e. Forma necrotico-hemoragica.

R - b, d, e
31. Leziunile tubului digestiv din pancreatita acuta sunt reprezentate de : a. Gastroduodenite b. Perforatii jejunale c. Nefrita tubulo-interstitiala d. Celulita retroperitoneala e. Hemoragii digestive superioare

R - a, b, e
32. Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acuta sunt reprezentate de : a. Gastroduodenite b. Revarsat serohematic intraperitoneal (bogat n enzime pancreatice) c. Nefrita tubulo-interstitiala d. Hemoragii peripancreatice e. Hemoragii digestive superioare

R - b, d
33. Formele clinice evolutive de pancreatita acuta sunt : a. Forma ocluziva b. Forma medicolegala Chalmeas c. Forma subacuta d. Forma biliara e. Forma alcoolica.

R - b, c
34. Complicatiile evolutive propriu-zise din pancreatita acuta sunt : a. Sechestrul pancreatic b. Pseudochistul pancreatic c. Abcesele pancreatice d. Hemoragii pancreatice e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d
35. Tratamentul necrozei din pancreatita acuta are urmatoarele obiective : a. Evacuarea detritusurilor necrotice b. Evacuarea colectiilor infectate c. Rezectii pancreatice reglate precoce d. Respectarea pancreasului restant e. Derivatia chisto-digestiva cu stomacul sau duodenul.

R - a, b, d
36. Tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta presupune : a. Aspiratie nazo-gastrica pentru evacuarea stazei gastrice b. Post alimentar, daca sunt dureri si intoleranta gastrica, fara a fi prelungit peste 5 zile c. Evaluarea clinica de mai multe ori/zi pentru detectarea agravarii d. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat, comostat) e. Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon, somatostatin, octreotide.

R - a, b, c
37. Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatita acuta presupune : a. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat, comostat) b. Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon, somatostatin, octreotide. c. Neutralizarea mediatorilor inflamatiei (antagonisti de citokine) d. Revascularizarea segmentului enteral ischemiat e. ndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal.

R - a, b, c
38. Sindromul dispeptic din colecistita cronica litiazica se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice: a. Meteorism abdominal b. Eructatii c. Somnolenta postprandiala d. Disfagie e. Migrene intolerabile

R - a, b, c, e
39. Indicatia de tratament chirurgical n colecistita cronica litiazica se impune n urmatoarele situatii:

a. b. c. d. e.

Colecistita cronica microlitiazica (calculi mici sub 3 mm) Colici veziculare repetate Colecistita cronica complicata cu litiaza CBP, cu fistule bilio-biliare, bilio-digestive Colecistita cronica sclero-atrofica Litiaza pigmentara n cadrul bolii hemolitice

R - a, b, c, d
40. n colecistita cronica litiazica, alte posibilitati de tratament n afara celui chirurgical, sunt: a. Litotripsia extracorporeala cu ajutorul unor unde de soc ultrasonice b. Colecistectomia laparoscopica c. Litoliza pe cale generala cu acid biliar de tip chenodeoxicolic d. Colecistostomia e. Coledocolitotomia

R - a, c
41. Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia laparoscopica sunt false: a. Este cea mai moderna tehnica de extirpare a colecistului b. Este o tehnica mini-invaziva c. Se adreseaza n special formelor complicate d. Principiile operatiei sunt diferite fata de cele din tehnica clasica e. Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleasi cu cele folosite n colecistectomia clasica

R - c, d, e
42. Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia clasica sunt adevarate: a. Mortalitatea este cuprinsa ntre 3-9% b. Morbiditatea este cuprinsa ntre 1-4,5% c. Are indicatii restrnse, mai ales n formele complicate de colecistita cronica litiazica d. n cazul existentei si a litiazei CBP, colecistectomia se asociaza cu explorarea chirurgicala si instrumentala (coledocolitotomia) e. Are ca obiectiv principal suprimarea rezervorului si locului de formare a calculilor, respectiv bezicula biliara.

R - c, d, e
43. Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia laparoscopica sunt adevarate: a. Este cea mai moderna tehnica de extirpare a colecistului b. Este o tehnica mini-invaziva c. Se adreseaza n special formelor complicate de colecistita cronica litiazica d. Are rezultate postoperatorii excelente e. Morbiditatea postoperatorie este practic nula

R - a, b, d, e
44. Diagnosticul diferential din colecistita acuta include urmatoarele afectiuni: a. Ulcerul perforat acoperit b. Apendicita acuta subhepatica c. Pancreatita acuta d. Cistita acuta e. Infarctul miocardic

R - a, b, c, e
45. Dupa aspectul evolutiei clinice deosebim urmatoarele forme de colecistita acuta: a. Colecistita acuta gangrenoasa supraacuta b. Colecistita acuta perforata cu peritonita biliara

c. d. e.

Colecistita acuta cu hidrops vezicular Colecistita acuta cu plastron si abcese pericolecistice Colecistita acuta scleroatrofica cu piocolecist (puroi steril).

R - a, b, d, e
46. Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate, cu exceptia: a. Operatie imediata (urgenta imediata) n toate formele supraacute, indiferent de riscuri b. Operatie precoce (urgenta amnata, 24-72 ore) este atitudinea de electie n toate formele de colecistita acuta c. De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pna la 10 zile de evolutie a unei colecistite acute d. Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pna la 10 zile n toate formele supraacute, indiferent de riscuri e. Operatie imediata este atitudinea de electie n toate formele de colecistita acuta.

R - d, e
47. Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate: a. Operatie imediata (urgenta imediata) n toate formele supraacute, indiferent de riscuri b. Operatie precoce (urgenta amnata, 24-72 ore) este atitudinea de electie n toate formele de colecistita acuta c. De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pna la 10 zile de evolutie a unei colecistite acute d. Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pna la 10 zile n toate formele supraacute, indiferent de riscuri e. Operatie imediata este atitudinea de electie n toate formele de colecistita acuta.

R - a, b, c
48. Urmatoarele afirmatii cu privire la procedeele chirurgicale indicate n tratamentul chirurgical al bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate: a. Colecistectomia clasica cu abdomen deschis este procedeul de ales n cazul colecistitelor acute, ea suprimnd focarul de infectie si rezervorul de calculi b. Colecistostomia este procedeul de electie n cazul colecistitelor acute c. Colecistectomia laparoscopica este procedeul de ales n cazul colecistitelor acute, ea suprimnd focarul de infectie si rezervorul de calculi d. Colecistectomia laparoscopica este posibila uneori n formele complicate hidropice e. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata n formele gangrenoase cu peritonita.

R - a, d, e
49. n litiaza caii biliare principale (CBP) se ntlnesc urmatoarele forme clinice: a. Forma clasica cu durere, febra, icter b. Forma cu icter continuu c. Icter cu angiocolita grava d. Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI) e. Forma gangrenoasa

R - a, b, c, d
50. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor n litiaza caii biliare principale este indicata n urmatoarele situatii: a. Prezenta clinica si biologica a icterului b. Depistarea prin palpare a calculilor n CBP c. Prezenta unei pancreatite cronice cefalice d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativa e. Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R - a, b, c, e 51. Tiroiditele acute a. Sub tratament medical precoce, de regul se remite procesul inflamator

b. Sunt mai frecvente la copii c. Aspectul anatomo-patologic este de adenocarcinom

d. Apar mai frecvent dup vrsta de 50 ani e. Tratamentul este exclusiv chirurgical R-a

52. Urmtoarele forme sunt tiroidite cornice nespecifice: a. Tiroidita tuberculoas

b. Tiroidita limfomatoas (boala Hashimoto) c. Tiroidita luetic

d. Tiroidita actinomicotic e. Nici una dintre ele R-b

53. Tiroiditele: a. Sunt hipertrofii difuze ale glandei tiroide

b. Sunt inflamatii ale glandei tiroide c. Sunt hipertrofii localizate de natur distrofic ale glandei tiroide

d. Sunt cele mai frecvente afectiuni ale glandei tiroide e. Toate rspunsurile sunt corecte R-b

54. Tratamentul profilactic al gusilor: a. Const din hormonoterapie substitutiv

b. Presupune tiroidectomia subtotal c. Presupune lobectomia

d. Este indicat n regiunile endemice e. Nici una dintre variante nu este corect R-d

55. Nu sunt factori etiopatogenici determinanti ai hipertiroidiilor urmtorii factori: a. Traumele psihice puternice

b. Infectiile microbiene c. Encefalitele

d. Iodoterapia e. Labilitatea hormonal R-e 56. Tratamentul cancerului tiroidian diferentiat nu presupune: a. Lobectomie total de partea leziunii si istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacientii sub 45 ani

b. Iradiere intern (Iodoterapie) c. Iradiere extern folosit rar

d. Hormonoterapie, imediat postoperator, n scop substitutiv e. Chimioterapia indicat la toti pacientii R-e 57. Urmtoarele afirmatii despre mastita acut nu sunt adevrate: a. Este mai frecvent sub 20 ani

b. Este mai frecvent peste 40 ani c. Ombilicarea mamelonului este factor favorizant

d. Nu se dezvolt niciodat posttraumatic e. Poate fi urmarea unui hematom intraglandular R-d

58. Tratamentul profilactic al mastitelor include: a. Suspendarea compresiv a snului

b. Evacuarea puroiului prin incizie c. Tratamentul antiinflamator local

d. Aspiratia laptelui cu pompa e. Antibioterapie pe cale general R-d 59. Urmtoarele mastite cornice sunt specifice: a. Abcesul cronic consecutiv unei mastite acute nespecifice

b. Galactocelul c. Flegmonul cronic lignos al snului

d. Tuberculoza snului e. Abcesul cronic nespecific dup o infecie general R-d 60. Boala sclero-chistic a snului se mai numeste: a. Boala Paget

b. Boala Bowen c. Maladia Dupuytren

d. Boala Reclus e. Boala Crohn R-d 61. Tumora Phyllodes a. Este o tumor malign

b. Este o tumor conjunctiv c. Nu d recidive locale

d. Are aspect clinic de mare diversitate e. Are aspect histopatologic unic, tipic R-d 62. Caracterele semiologice esentiale ale bolii Paget sunt: a. Afectiunea intereseaz mamelonul de la debut

b. Leziunea este bilateral c. Boala are tendint la remisiune clinic

d. Tratamentele dermatologice obisnuite opresc evolutia bolii e. Niciun rspuns nu este adevrat R-a 63. Urmtoarele afirmatii legate de cancerul de sn nu sunt adevrate: a. Frecventa bolii a crescut considerabil n ultimii ani

b. Reprezint cea mai frecvent form de cancer la femeie c. Boala se ntlneste la ambele sexe

d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidat e. Incidenta maxim a bolii apare la pubertate R-e 64. Sindromul adiologic malign n cancerul de sn se caracterizeaz prin: a. Edem peritumoral

b. Microcalcificri fine intra- si extratumorale c. Prelungiri sub form de spiculi

d. Opacitti de intensitate crescut, fr contur precis e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat R-e 65. Factorii determinanti n producerea herniilor sunt: a. Strile de denutritie

b. Obezitatea c. Efortul

d. Sarcinile repetate e. Nici unul R-c 66. Mecanismul patogenic al strangulrii herniilor nu include: a. Distensia brusc a intestinului prin gaze

b. Ocluzia prin cudare brusc c. Obstructia prin valvule conivente

d. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric e. Traumatismul R-e 67. n sacul de hernie se pot gsi urmtoarele organe, cu exceptia a. Intestinul subtire

b. Colonul sigmoid c. Cecul

d. Pancreasul e. Epiploonul

R-d 68. Nodulul tiroidian solitar a. Este o hipertrofie a glandei tiroide determinat de un proces hiperplazic de natur distrofic

b. Este o inflamatie a glandei tiroide c. Este o tumefactie localizat a glandei tiroide

d. Notiunile de nodul cald sau rece pot fi asimilate cu caracterul de malignitate sau benignitate a leziunii e. Reprezint o hipertrofie fr expresie morfologic la nivelul glandei tiroide R - c,d 69. Tratamentul chirurgical al gusilor este indicat n caz de: a. Gusi nodulare

b. Gusi difuze c. Esec al tratamentului medical

d. Gusi hipervascularizate e. Gusi suspecte de malignizare R - a,c,e 70. Urmtoarele elemente clinice nu sunt specifice hipertiroidiilor: a. Polimorfismul simptomatologic

b. Tahicardia sinusal c. Piele aspr, uscat

d. Somnolent e. Pierdere ponderal R - c,d

71. Urmtoarele entitti nu sunt forme clinice de hipertiroidie: a. Boala Basedow

b. Tiroidita cronic lemnoas Riedel c. Adenocarcinomul tiroidian

d. Nodulul toxic tiroidian e. Gusa multinodular toxic R - b,c 72. La nivelul glandei tiroide se sintetizeaz urmtorii hormoni: a. TSH (Thyroid Stimulating Hormone)

b. Tiroxina c. TRH (Thyroid Releasing Hormone)

d. Triiodotironina e. Tirocalcitonina R - b,d,e 73. Diagnosticul diferential al gusii se face cu: a. Cancerul tiroidian

b. Tumori mamare c. Adenopatii cervicale

d. Chisturi branhiale e. Tumori de glomus carotidian R - a,c,d,e 74. Complicatiile gusii sunt: a. Hemoragiile interstitiale

b. Strumita c. Degenerescenta malign

d. Hipertiroidiile e. Nici una R - a,b,c,d 75. Urmtorii factori de mediu sunt implicati n etiopatogenia gusii: a. Carenta relativ sau absolut a iodului din ap

b. Carenta relativ sau absolut a iodului din sol c. Surmenajul

d. Anumite defecte enzimatice care perturb metabolismul iodului e. Factorii profesionali R - a,b,d 76. Factori etiopatogenici favorizanti ai hipertiroidiilor sunt: a. Labilitatea hormonal

b. Traumele psihice puternice c. Hormonoterapia

d. Situatiile conflictuale familiale e. Patologia tiroidian preexistent R - a,d,e 77. Tratamentul verigii periferice a hipertiroidiilor include: a. Corticoterapia de durat

b. Regim igieno-dietetic cu excluderea excitantelor c. Medicatia simpaticolitic

d. Tiroidectomia e. Medicatia anabolizant R - b,c,e 78. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale: a. Limfatic

b. Neural c. Sangvin

d. Prin contiguitate e. Toate variantele R - a,c,d 79. Dintre explorrile paraclinice ale cancerului tiroidian: a. Ecografia cervical evidentiaz numrul nodulilor

b. Ecografia cervical evidentiaz dimensiunile nodulilor c. T3 si T4 sunt crescuti la majoritatea pacientilor

d. T3 si T4 sunt sczuti la majoritatea pacientilor e. Nici o variant nu este corect R - a,b 80. n functie de topografie, abcesele mamare pot fi: a. Abcese premamare

b. Inframastite c. Submaxilite

d. Abcese intraglandulare e. Adenite

R - a,b,d 81. Limfangita acut a glandei mamare: a. Este o complicatie infectioas ce apare n perioada alptrii

b. Debuteaz lent, insidios c. Prezint hipotermie

d. Prezint frisoane e. Nici un rspuns nu este corect R - a,d 82. Diagnosticul diferential al abcesului mamar se face cu: a. Staza lactat (angorjarea snului)

b. Colecistita acut c. Mastita acut carcinomatoas

d. Erizipelul mamar e. Carcinomul mamar R - a,c,d,e 83. Urmtoarele afectiuni sunt mastite cornice specifice: a. Galactocelul

b. Tuberculoza snului c. Sifilisul mamar

d. Chistul hidatic al glandei mamare e. Flegmonul cronic lignos al snului R - b,c,d 84. Urmtoarele afirmatii referitoare la boala sclero-chistic a snului sunt adevrate:

a.

Este o boal inflamatorie cronic

b. Are caracter benign c. Evolutia este lent, pe parcursul mai multor ani

d. Simptomatologia este acut e. Apare mai ales la femei labile nervos R - b,c,e 85. Sunt caracteristice tumorilor benigne urmtoarele semen clinice: a. Tumor bine delimitat

b. Evolutie rapid c. Aderente la planurile nvecinate

d. Tumor ncapsulat e. Nedureroas R - a,d,e 86. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmtoarele caractere morfologice: a. Lobulatia tumorii

b. Aspectul foliat pe transa de sectiune c. Tendinta la enucleere prin simpla presiune a lobilor

d. Aspectul malign e. Nici una dintre ele R - a,b,c 87. Modificrile anatomo-patologice din mamela sngernd pot fi reprezentate de: a. Dilatatii simple ale unui canal galactofor

b. Cancer mamar c. Mastoz fibro-chistic

d. Tumora Phyllodes e. Nici una R - a,b,c 88. Sunt considerati factori de risc pentru cancerul mamar urmtorii: a. Antecedentele familiale de cancer de sn

b. Antecedentele personale de cancer de sn c. Menopauza precoce

d. Obezitatea e. Sarcinile multiple R - a,b,d 89. Sindromul radiologic benign n cancerul de sn include: a. Opacitate nodular rotund

b. Structur omogen c. Retractie cutanat sau a mamelonului

d. Microcalcificri fine intra sau extratumorale e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat R - a,b,e 90. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sn sunt: a. Cancerele cadranelor interne

b. Mastita carcinomatoas c. Cancerul encefaloid

d. Cancerul "in situ" e. Cancerul bilateral R - a,d,e 91. Elementele anatomice ale herniilor sunt: a. Punctul herniar

b. Traiectul parietal c. Continutul herniar

d. nvelisurile externe e. Hernia interstitiala R - b,c,d 92. Factorii favorizanti n producerea herniilor sunt: a. Rezistenta deficitar a musculaturii peretelui

b. Ereditatea c. Efortul fizic

d. Tusitorii cronici e. Nici unul R - a,b 93. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt: a. Reintegrarea intraabdominal a viscerelor herniate

b. Suprimarea sacului c. Refacerea solid a peretelui

d. Rezecia intestinala e. Nici unul

R - a,b,c 94. Cauzele anatomice ale strangulrii sunt: a. Inelul fibros la nivelul orificiului profund

b. Gangrena ansei strangulate c. Inelele Ramonede, aderentele sau bridele

d. Coletul sacului herniar strns, scleros e. Congestia ansei strangulate R - a,c, 95. Herniile inghinale a. Sunt mai frecvente la brbati datorit persistentei canalului peritoneovaginal

b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot si strangula c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii

d. Pot apare dup apendicectomie e. Sunt afectiuni maligne R - a,c,d 96. Herniile femurale a. Se produc n partea medial a inelului femural

b. Apar mai frecvent la femei obeze c. Apar mai frecvent la multipare

d. Sunt hernii de slbiciune e. Nici un rspuns nu este adevrat R - a,b,c,d 97. Hernia ombilical a adultului

a.

Se ntlneste mai ales la femeile obeze

b. Este cea mai frecvent form de hernie la brbati c. Este cea mai frecvent form de hernie la femei

d. La brbatii obezi este adeseori asociat cu varietatea inghinal congenital e. Se asociaz cu afectiuni care cresc presiunea intraabdominal R - a,d,e 98. Elementele morfologice care alctuiesc o eventratie sunt: a. Orificiul de eventratie

b. Sacul de eventratie c. Continutul eventratiei

d. Femurul e. Nici unul R - a,b,c 99. Din punct de vedere etiologic, evisceratiile pot fi: a. Postoperatorii

b. Posttraumatice c. Mixte

d. Complexe e. Idiopatice R - a,b 100. a. Din punct de vedere anatomo-clinic, evisceratiile pot fi: Libere (precoce)

b. Postoperatorii

c.

Fixate (tardive)

d. Preoperatorii e. Posttraumatice

R - a,c
101. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situata in decada:

A. IV B .III C. II D. VI E. V R:A
102. Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este:

A. fumatul B. Helicobacter pylory C.tonusul vagal crescut D.refluxul gastro-duodenal E.scaderearezistentei mucoasei gastrice R:B 103. cancer este: Examenul paraclinic de prima pentrul diagnosticul diferential ulcer-

A.ecografia B.examenul radiologic C.examenul secretiei gastrice

D.endoscopia E.tomografia computerizata R:D.


104. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:

A.traumatisme B.arsuri C.infectii grave D.hipertensiunea arteriala severa E.tumori ale SNC R:D 105. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt leziuni: A. limitate la mucoasa B. limitate la submucoasa C.depasesc musculara mucoasei D.localizate distal (antro-piloric) E.localizate proximal (cardial) R:C
106. Urmatoarele afirmatii referitoare la linita plastica sunt adevarate cu exceptia :

A.are caracter malign B.invadeaza toate structurile C.stroma este bogata n tesut fibros D.prognostic favorabil E. prognostic nefavorabil

R:D
107. Supravietuirea la 5 ani, la pacientii cu cancer gastric, stadiul II este de:

A.peste 90% B.50 85 % C.20% D.15% E.sub 5 % R:C


108. Strategia terapeutica n cancerul gastric, stadiul IB este

A.rezectie endoscopica B.gastrectomie standard si limfadenectomie C.radioterapie paliativa D.chimioterapie paliativa E.gastrectomie paliativa R:B
109. Strategia terapeutica n cancerul gastric, stadiul II este

A. rezectie endoscopica B. gastrectomie standard si limfadenectomie C.gastrectomie totala/partiala D. chimioterapie paliativa E. radioterapie paliativa R:C
110. Dolicocolonul reprezinta:

A.cresterea n lungimii cadrului colic

B.hipertrofia peretilor colonului C.absenta congenitala a celulelor nervoase vegetative ganglionare D. absenta dobndita a celulelor nervoase vegetative ganglionare E.hipotrofia peretilor colonului R:A
111. Din punct de vedere histologic cel frecvent tip de adenom colo-rectal este:

A.tubuloase B.tubuloviloase C.viloase D.polipoid E.ulcerativa R :A


112. Sindromul Osfield este caracterizat prin:

A.asocierea ntre polipoza rectocolonica si chisturi sebacee multiple B. asocierea polipozei gastro-intestino-colorectale cu melanoza tegumentara C.asocierea polip tumori neurogene D.hemoragie intestinala inferioara cu snge rosu E.polipi moderat diferentiati R:A
113. Cancerele colonice reprezinta:

A.8% din tumorile maligne B.20% din tumorile maligne C.40% din tumorile maligne D.55% din tumorile maligne

E.peste 60% din tumorile maligne R:A


114. Stadiul A n clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa B.tumora limitata la mucoasa C.adenopatie metastatica prezenta D.prezenta metastazelor la distanta E.invazia altor organe R:B
115. Stadiul B n clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa B.tumora limitata la mucoasa C.adenopatie metastatica prezenta D.prezenta metastazelor la distanta E.invazia altor organe R:A
116. Stadiul D n clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa B.tumora limitata la mucoasa C.adenopatie metastatica prezenta D.prezenta metastazelor la distanta sau invazia altor organe E.asocierea cu cancerul gastric R:D
117. n cancerul de colon drept necomplicat interventia radicala recomandata este

A.colectomia segmentara B.hemicolectomia dreapta C. hemicolectomia stnga D.coloproctectomie totala E.Colectomia totala cu anastomoza ileo-rectala R:B
118. Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul Peutz-Jeghers sunt adevarate:

A.boala ereditara rara B.malignizare n 2-4% din cazuri C. malignizare n 2o-40% din cazuri D.tratamentul este conservator,simptomatic E.tratamentul este chirurgical numai n complicatii R:A,B,D,E
119. Urmatoarele afirmatii referitoare la la megacolonul functional sunt adevarate:

A.are evolutie benigna B. are evolutie maligna C.nu este consecinta nici unui obstacol D.constipatia este simptomul major E.frecvent ajunge la ocluzie veritabila R: A, C,D
120. Tratamentul chirurgical a megacolonului congenital poate consta n:

A.colostomie B.rezectie ano-rectala C.Coborrea retrorectala a colonului

D.irigografia E.hemicolectomie dreapta R: A,B,C


121. Diseminarea celulelor neoplazice n cancerul gastric se realizeaza prin :

A.propagare directa din aproape n aproape B.limfatica C.implantare intrluminala D.hematogena prin artera gastrica stnga E.transcelonica R:A,B,C,E
122. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:

A. penetratia, B. perforatia, . C.hemoragia, . D.stenoza, Emalignizarea. R:B,C


123. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt

A.Penetratia B.Stenoza C.Malignizarea D.Hemoragia E.Perforatia R:A,B,C

124. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:

A.antiacide B.AINS C.antagonisti de receptori H2 D.sucralfat si compusi coloidali de bismut E.anticoagulante R:A,C,D
125. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:

A.examen radiologic baritat B.computer tomografie C.RMN D.endoscopie gastrica cu biopsie E.ecografie R:A,D
126. Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:

A.vagotomia selectiva; B.ndepaartarea leziunii C.stomac hipoacid D.vagotomia tronculara; E.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala. R:B,C,E 127. Examenul clinic al abdomenului n ulcerul duodenal perforat n primele ore de la debut : A.prezenta.contracturii abdominale la palpare

B.abdomenul este imobil cu respiratia C.prezenta matitatii hepatice D.hiperestezie cutanata E.reflexele cutanate abdominale sunt abolite R:A,B,D,E
128. Tratamentul conservator n ulcerul duodenal perforat consta n:

A.drenajul stomacului printr-o sonda de aspiratie naso-gastrica B.antibioterapie cu spectru larg C.antiulceroase D. supravegherea evolutiei clinice si biologice E.sutura endoscopica a perforatiei R:A,B,C,D
129. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric - Bormann deosebeste formele:

A.polipoid B.ulcerativa C.mixta,ulcero -infiltrativa D.difuz -infiltrativa E.tuberozitara R:A,B,C,D


130. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:

A.nitritii B.consumul crescut de sare. C.consumul de fructe D.consumul de vegetale

E.fumatul R:A,B
131. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeste formele

A.protruziv B.plat C.excavat D.linita plastica E.polipoza gastrica R:A,B,C 132. Tratamentul chirurgical al polipozei rectocolonice cuprinde urmatoarele procedee chirurgicale: A.coloprotectomia totala B.rectocolectomia cu pastrarea anusului sianastomoza ileo anala C.colectomie totala cu anastomoza ileo anala D. .hemicolectomia dreapta E. hemicolectomia stnga R:A,B,C
133. Urmatoarele afirmatii referitoare la la cancerele colonice sunt adevarate:

A.afecteaza egal ambele sexe B.afecteaza predominant sexul barbatesc C.localizarea pe colonul stng reprezinta 60% D. localizarea pe colonul drept reprezinta 40% E.se dezvolta cel mai adesea pe o mucoasa sanatoasa R: A,C,D,E

134. Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:

A.vegetanta B.ulcerovegetanta C.infiltrativ stenozanta D.epiteliom glandular E.nediferentiate R: A,B,C


135. Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt:

A.epitelioame glandulare B.tipice C.atipice D.nediferentiate E.vegetante R: A,B,C,D 136. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obtinute prin irigografie sunt: A.stenoza neoplazica B.lacunele C.stopul clismei baritate D.nisa E.rigiditatea peretilor colonici R:A,B,C 137. posibile sunt: Cnd tumorile colonului stng sunt nerezecabile,operatiile paleative

A.by pass ul transverse sigmoidian

B.colostomie laterala supratumorala C.colectomii segmentare D. hemicolectomia dreapta E. hemicolectomia stnga R: A,B,C
138. Simptomele ce caracterizeaza boala Hirschprung sunt:

A.constipatia B.meteorismul C.diareea D.ondulatiile peristaltice E.ampula goala la tuseul rectal R: A,B,D,E
139. Diverticulii colici pot apare :

A.la nivelul insertiei mezocolonului B. la nivelul insertiei mezenterului C.la nivelul orificiilor de penetratie vasculara D.pe marginea libera,n vecinatatea franjurilor epiploice E.frecvent la nivelul ileonului terminal R :A,C,D
140. Simptomele functionale ale polipozei recto colonice se manifesta prin:

A.pusee diareice B.constipatie C.hemoragii intestinale D.durei abdominale difuze

E.inapetenta R: A,C,D,E
141. Diagnosticul diferential al polipozei recto colonice se face cu:

A.sindromul Peutz Jeghers B. sindromul Gardner C. sindromul Osfield D. sindromulTurcot E. sindromul Muire Torre R: A,B,C,D
142. Manifestarile clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt:

A.Dureile abdominale B.tulburari ale tranzitului intestinal C.constipatia D.diareea E.febra R: A,B,C,D
143. Prognosticul cancerului de colon tratat chirurgical este influentat de:

A.stadiul evolutiv B.momentul operator C.gradul de diferentiere neoplazica D.sediul anatomic al tumorii E.vrsta R: A,B,C,D
144. Traiectul fistulelor anale poate fi reperat prin:

A.cateterizare cu un stilet butonat B.injectare de albastru de metil C.fistulografie cu lipiodol D.ecografie E.colonoscopie R:A,B,C
145. Tabloul clinic al prolapsului rectal mucos este reprezentat de:

A.jena dureroasa n regiunea anorectala B.scurgeri sanguinolente anale,dupa scaune C.scurgeri mucoase ntre scaune D.incontinenta materiilor fecale E.constipatie R: A,B,C,D
146. Macroscopic cancerul rectal mbraca urmatoarele forme:

A.vegetanta B.ulcerata C.infiltrativa D.ulcero vegetanta E.stenozanta R:A,B,C,D


147. Tipurile histologice de baza ale cancerului rectal sunt:

A.adenocarcinomul B.epitelioame C.carcinomul spinocelular

D.carcinomul nediferentiat E.sarcoame R: A,C,D,E


148. Urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul anal sunt adevarate:

A.constituie 1-2% din totalitatea tumorilor colonului B. constituie 10-20% din totalitatea tumorilor colonului C.survin ntre 30 si 80 de ani D.reprezinta 3,3-6% din toate tumorile maligne ale anusului si rectului E.este mai frecvent la barbati R: A,C,D
149. La distanta extensia limfatica a tumorilor canalului anal se face prin:

A.pe cale inghinala n directia ganglionilor iliaci externi B.drenaj pelvin ganglionii pararectali,hemoroidali,superiori C. pe cale inghinala n directia ganglionilor iliaci interni D.perineural E.transcelonic R: A,B 150. total sunt: Principalele obiective aletratamentului chirurgical al prolapsului rectal

A.restabilirea continuitatii digestive B.refacerea mijloacelor de sustinere a rectului C. refacerea mijloacelor de suspensie a rectului D.corectarea unor defecte congenitale E.refacerea starii starii biologice

R: B,C,D,E