Sunteți pe pagina 1din 25

MADUVA SPINARII.

CONFIGURATIE EXTERNA. -limite-superior-marginea superioara a arcului posterior al atlasului -inferior-discul intervertebral L1-L2 -diametrul anteroposterior-8-10 mm -diametrul transversal-10-12 mm -greutate-30 grame Maduva spinarii are forma de cilindru turtit anteroposterior si prezinta: -fata anterioara-cuprinsa intre santurile laterale ventrale,prin care ies radacinile anterioare ale nervilor spinali.Aceasta fata prezinta fisura mediana. -fata posterioara-cuprinsa intre santurile laterale dorsale,prin care intra radacinile dorsale ale nervilor spinali.Aceasta fata prezinta santul median dorsal. -doua fete laterale. Maduva spinarii prezinta pe traiectul ei doua dilatatii,numite intumescente, la nivelul C4-T2 si T10-L1. Partea inferioara a maduvei se numeste con medular care se continua inferior cu filum terminale. TOPOGRAFIE RADICULOVERTEBRALA.Maduva spinarii este impartita in urmatoarele regiuni: -cervicala=C1-C8 -toracala=T1-T12 -lombara=L1-L5 -sacrala=S1-S5 Din fiecare segment medular se formeaza cite o pereche de nervi spinali; acestia ies din canalul vertebral prin gaurile lor de conjugare. Ca urmare a diferentei de lungime dintre maduva spinarii si coloana vertebrala nervii spinali prezinta un traiect din ce in ce mai oblic,inferior spre gaurile lor de conjugare; ultimii nervi spinali impreuna cu filum terminale formeaza aspectul de coada de cal. MENINGELE SPINALE(r)-sint reprezentate de trei membrane de invelis a maduvei spinarii.Acestea sint: -dura mater-este o membrana fibroasa solida care delimiteaza cu peretii canalului vertebral,spatiul epidural -arahnoida-este o membrana mai subtire care adera la dura mater -pia mater-este o membrana seraoasa subtire care patrunde in toate santurile de pe suprafata maduvei.Intre arahnoida si pia mater se delimiteaza spatiul subarahnoidian in care se gaseste lichidul cerebrospinal. CONFIGURATIA INTERNA A MADUVEI SPINARII.

Maduva este formata din substanta alba,asezata la periferie si substanta cenusie asezta in centru. SUBSTANTA ALBA-este formata din fibre nervoase care formeaza fascicule.Ea este impartita in trei cordoane: -cordonul posterior-este format din doua fascicule ascendente:gracil (medial(c) si cuneat (lateral). -cordonul lateral-este format din fascicule ascendente (spinocerebeloase posterior si anterior si spinotalamic lateral(c) si descendente (corticospunal lateral). -cordonul anterior-este format din fascicule ascendente (spinotalamic anterior(c) si descendente (corticospinal anterior). SUBSTANTA CENUSIE-are forma literei H si este formata din doua bare sagitale unite printr-o bara transversala (comisura cenusie) Bara sagitala este formata din trei coarne: -corn posterior-este mai mic si subtire; este format din cap,git si baza. -corn lateral-este despartit de cornul posterior prin substanta reticulata -corn anterior-este cel mai mare,rotunjit; este format din cap si baza. Comisura cenusie prezinta central,canalul central(ependimar). STRUCTURA INTERNA A SUBSTANTEI CENUSII. LAMINATIA REXED(r)-substanta cenusie a fost impartita de Rexed in 1952 in 10 lame Rexed: -lamele l-lV-ocupa capul cornului posterior -lamele V-Vl-ocupa gitul si baza cornului posterior -lama Vll formeaza cornul lateral -lama Vlll-formeaza gitul cornului anterior -lama lX-formeaza capul cornului anterior -lama X-formeaza comisura cenusie. Fuctional lamele Rexed mai pot fi impartite astefel: lamele l-Vl-formeaza aria somatosenzitiva -lama Vll=aria vegetativa -lamele Vlll-lX=aria somatomotorie. NUCLEII MADUVEI SPINARII. Nucleii sint formati din corpurile celulale ale neuronilor; acestia sint de trei tipuri: -neuroni coordonali sau senzitivi -neuroni radiculari sau motori -neuroni de asociatie sau interneuroni. Principalii nuclei din maduva spinarii sint: -nucleul pericornual posterior=lama l -substanta gelatinoasa=lama ll -nucleul propriu al cornului posterior=lamele lll-lV

-nucleii vegetativi=lama Vll.La nivelul maduvei spinarii acesti nuclei sint simpatici (ciliospinal, cardioaccelerator, bronhodilatator, vasoconstrictori(c) si parasimpatici (un singur centru=nucleul parasimpatic pelvin-S2-S4) -nucleii somatomotori=lamele Vlll-lX-care sint organizati in trei coloane:mediala (pentru mm.paraaxiali ai trunchiului),centrala (pentru mm.diafragmelor,toracica si pelvina(c) si laterala (pentru mm.membrelor).Acesti nuclei sint formati din motoneuronii alfa. CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE. Fibrele nervoase sint reprezentate de axoni si dendrite. Acestea pot prezenta sau nu o teaca numita mielina:fibrele mielinice au viteza de conducere a influxului nervos mai mare. Fibrele nervoase pt fi clasificate astfel: -fibre mielininice de tip A -care pot fi aferente (senzitive(c) sau eferente (motorii). -fibre mielinice de tip B=vegetative -fibre amielinice de tip C-cu viteza de conducere lenta. RADACINA DORSALA A NERVULUI SPINAL. Nervul spinal este format din doua radacini:una anteriora,motorie si alta posterioara, senzitiva.Pe traiectu radacinii posterioare se gaseste ganglionul spinal care este format din corpurile celulare ale neuronilor senzitivi.Dendritele acestora ajung pe traiectul nervului spinal la receptori iar axonii lor intra in maduva prin santul lateral dorsal.Fibrele radacinii dorsale transporta cele trei tipuri de sensibilitate astfel: -sensibilitate exteroceptiva=70% din fibre -sensibilitate proprioceptiva=28% -sensibilitate interoceptiva=2% VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII. -este asigurata de aa.radiculare desprinse segmenta din urmatoarele surse arteriale:aa.vertebrale,aa.intercostale posterioare si aa.lombare.Aa.radiculare se impart in doua grupuri: -aa.radiculare anterioare-care merg spre fisura mediana unde se anastomozeaza intre ele,de aceeasi parte si de partea opusa,formind trunchiul spinal anterior. -aa.radiculare posterioare-care merg spre santul lateral dorsal unde se anastomozeaza intre ele numai de aceeasi parte si formeaza trunchiul spinal posterior. Deci in jurul maduvei spinarii se gasesc trei trunchiuri spinale:unul anterior si doua posterioare.Din aceste trunchiuri de desprind ramuri care patrund radiar in maduva. CAILE ASCENDENTE SI DESCENDENTE.

CAILE ASCENDENTE-transporta informatii senzitive de la receptori la ariile corticale.Exista trei tipuri de sensibilitati: -sensibilitaea exteroceptiva-care aduce informatii tactile, termoalgezice de la nivelul pielii. -sensibilitatea proprioceptiva-care aduce informatii de la aparatul locomotor -sensibilitatea interoceptiva-informatii de la nivelul viscerelor. Sensibilitatea exteroceptiva este de trei tipuri: 1.sensibilitate tactila,protopatica 2.sensibilitate termo-algezica 3.sensibilitate tactila epicritica 1.Calea sensibilitatii tactile,protopatice. -receptori-discuri MerKel,corpusculi Meissner,terminatii nervoase libere -protoneuronul-in ganglinul spinal -deutoneuronul-in nucleul propriu al cornului posterior (lamele lll-lV).Axonul lui trece in partea opusa unde formeaza fasciculul spinotalamic anterior. -neuron lll-in nucleu ventral postero lateral VPL din talamus. -proiectia corticala-in ariile somestezice l si ll. 2.Calea sensibilitatii termo-algezice. -receptori-termici (Krause=rece si Ruffini-cald(c) si terminatii nervoase libere -protoneuronul in ganglionul spinal -deutoneuronul -in lamele ll-lX Rexed.Axonul lui trece in partea opusa unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral. -neuron lll-nucleul VPL talamic -proiectia corticala-in ariile somestezice l si ll. 3.Calea sensibilitatii exteroceptive epicritice. -receptori-aceeasi cu sensibilitatea protopatica -protoneuronul-in ganglionul spinal-axonul lui intra in maduva prin santul lateral dorsal si apoi in cordonul posterior unde formeaza cele doua fascicule spino bulbare gracil si cuneat. -deutoneuronul-in nucleii gracil si cuneat din bulb.Axonul lui se incruciseaza pe linia mediana cu cel de partea opusa ,formind decusatia senzitiva dupa care intra in lemniscul medial.Acesta are traiect ascendent prin trunchiul cerebral. -neuron lll-in nucleu VPL talamic -proiectia corticala-in aria somestezica l. Sensibilittatea proprioceptica este de doua tipuri: 1.kinestezica sau constienta 2.proprioceptiva de control a miscarii sau inconstienta

1.Calea sensibilitatii proprioceptive constiente=kinestezica -receptorii-organe tendinoase Golgi,corpusculi Ruffini, In rest calea este comuna cu cea a sensibilitatii epicritice. 2.Calea sensiblitatii proprioceptive inconstiente (de control a miscarii). -receptori-fusuri neuromusculare,corpusculi Vater-Pacini -protoneuronul-in gg.spinal -deutoneuronul-lamele V.Vl si Vll.Axonul lui trece in partea opusa unde formeaza fasciculele spinocerebeloase: -posterior sau direct-care ajunge in bulb de unde prin pedunculii cerebelosi inferiori ajunge la paleocerebel -anterior sau indirect-care urca prin trunchiul cerebral pina la mezencefal,de unde prin pedunculii cerebelosi superiori ajunge tot la paleocerebel. Calea sensibilitatii interoceptive. -receptorii-terminatii nervoase libere si corpusculi lamelati -protoneuronul-in gg.spinal -deutoneuronul-in coarnele posterior si lateral.Axonul lui prezinta doua posibilitati: -trece in partea opusa unde intra in fasciculul spinotalamic anterior -foloseste calea spino-reticul-talamica,polisinaptica -neuron lll-in nucleul VPL talamic -proiectia corticala-in aria somestezica l si in girus cinguli. CAILE DESCENDENDE.-sint impartite in trei grupuri: -caile sistemului piramidal -caile sistemului extrapiramidal -caile vegetative Caile sistemului piramidal-conduce comenzi motorii voluntare.Aceste cai sint:1.Calea corticospinala 2.calea cortico-nucleara Calea corticospinala. -primul neuron-este neuronul cortical Bet din aria motorie principala (aria din girul precentral).Axonul lui coboara succesiv prin capsula interna (brat posterior),peduncul cerebral (3/ mijlocii),piramida pontina,piramida bulbara.La nivelul bulbului fibrele tractului corticospinal au urmatorul comportament: -80% se incruciseaza pe linia mediana,formind decusatia piramidala,dupa care fibrele coboara prin cordonul lateral al maduvei unde formeaza fasciculul corticospinal lateral

-20% din fibre coboara direct prin cordonul anterior de aceeasi parte unde formeaza fasciculul cortico-spinal anterior -al doilea neuron-este reprezentat de motoneuronul alfa din cornul anterior al maduvei.Axonul lui iese din maduva prin santul lateral ventral si formeaza radacina anterioara a nervului spinal.El ajunge la fibrele musculare striate. 2.Calea corticonucleara. -primul neuron-este tot neuronul cortical Bet din aria motorie principala 4. Axonul lui coboara prin genunchiul capsulei interne, peduncul cerebral si ajunge la trunchiul cerebral. -neuronul ll-se gaseste in nucleii motori ai nervilor cranieni.Axonul lui intra in nervul cranian respectiv cu care ajunge la fibrele musculare striate ale muschilor extremitatii cefalice.

TRUNCHIUL CEREBRAL.
CONFIGURATIE EXTERNA(r)-este format din bulbul rahidian, punte si mezencefal. Prezinta patru fete: -fata anterioara-prezinta doua santuri care despart cele trei etaje : santul bulbopontin si santul pontomezencefalic. Bulbul-prezinta pe linia mediana un sant numit fisura mediana care este intrerupta inferior de decusatia piramidala.Lateral de aceasta fisura se gasesc piramidele bulbare, care se intind lateral pina la santurile laterale ventrale, in care au originea aparenta nn.Xll. Deasupra piramidei bulbare si in santul bulbo-pontin se gaseste originea aparenta a n.Vl. Puntea -prezinta pe linia mediana santul bazilar in care se gaseste artera bazilara.Lateral de acest sant se gasesc piramidele pontine si originile aparente ale nn.V. Mezencefalul prezinta pe aceasta fata pedunculii cerebrali,intre care se delimiteaza trigonul interpeduncular, in care se gasesc originile aparente ale nn.lV. -fetele laterale:bulbul prezinta pe aceasta fata oliva bulbara delimitata posterior de santul lateral dorsal in care se gasesc originile aparente ale nn.lX, X si Xl.In santul bulbopontin si deasupra olivei bulbare se gaseste originea aparenta a n.Vll. Puntea prezinta pe aceasta fata locul de formare a peduculului cerebelos mijlociu. Mezencefalul prezinta doua brate conjunctive care fac legatura intre tuberculii cvadrigemeni si corpii geniculati. -fata posterioara-Bulbul este impartit pe aceasta fat in doua parti:partea inferioara (extraventriculara(c) are configuratia asemanatoare fetei posterioare a maduvei (sant median dorsal si santuri laterale dorsale(c) si o parte superioara

(intraventriculara). Aceasta din urma are forma triunghiulara (trigonul bulbar(c) si participa la formarea fosei romboide. Puntea-are forma triunghiulara,de asemenea pe aceasta fata formind trigonul pontin al fosei romboide. Mezencefalul -prezinta lama cvadrigemina,formata din tuberculii cvadrigemeni,doi superiori si doi inferiori,despartiti prin santul cruciform. VENTRICULUL lV CEREBRAL. Este o dilatatie a canalului central al maduvei in care se gaseste lichid cerebrospinal. El se gaseste intre fata posterioara a tronchiului cerebral si fata anterioara a cerebelului. Prezinta doi pereti,patru margini si patru unghiuri: -peretele anterior=podeaua -este formata de fosa romboida. Fosa romboida este formata din cele doua trigoane,bulbar si pontin. Trigonul bulbar este impartit in trei arii sau aripi : alba interna (a n.Xll),cenusie (a n.X(c) si alba externa (a n.Vlll). Trigonul pontin prezinta eminenta mediala in profunzimea caruia se gaseste nucleul n.Vl. -peretele posterior=tavanul-este formata din : valul medular inferior dintre pedunculii cerebelosi inferiori, fata anterioara a cerebelului si din valul medular superior dintre pedunculii cerebelosi superiori.Pe valul medular inferior se gasesc niste plexuri venoase, acoperite de pia mater, de forma literei T numite PLEXURI COROIDE care au rolul de a secreta lichidul cerebrospinal. Tot la acest nivel se gasesc trei orificii, doua laterale si unul inferior (magendie(c) prin care cavitatea ventriculului lV comunica cu spatiul subarahnoidian. Dintre cele patru unghiuri ale ventriculului lV prin unghiul inferior,comunica cu canalul central al maduvei si prin unghiul superior se continua apeductul cerebral Sylvius care traverseaza mezencefalul si face legatura cu ventriculul lll. VASCULARIZATIA TRUNCHIULUI CEREBRAL. -este asigurata de ramuri cu originea in urmatoarele surse arteriale : aa. vertebrale, trunchiul bazilar si aa.cerebrale posterioare. Fiecare segment al trunchiului cerebral primeste cite trei grupuri de ramuri: -aa.paramediane-sint cele mai scurte si patrund in segmentele trunchiului pe fata anterioara -aa.circumferentiale scurte-trec pe fata alaterala -aa.circumferentiale lungi-trec pe fata posterioara. VASCULARIZATIA CEREBELULUI(r)-este asigurata de trei perechi de artere: -aa.cerebeloase inferioare si posterioare-cu originea in aa.vertebrale -aa.cerebeloase inferioare si anterioare-cu originea in trunchiul bazilar

-aa.cerebeloase

anterioare-cu originea in trunchiul bazilar.

NUCLEII TRUNCHIULUI CEREBRAL. 1.nucleii echivalenti sau de origine ai nervilor cranieni: a.coloana somatoaferenta generala: -nucleul tractului spinal al n.trigemen -nucleul senzitiv superior al n.trigemen -nucleu tractului mezencefalic al nervului trigemen b.coloana somatoaferenta speciala: -nucleii vestibulari -nucleii acustici c.coloana visceroaferenta speciala: -nucleul solitar d.coloana visceroaferenta generala: -nucleii dorsali senzitivi ai nervilor vag si glosofaringian. e.coloana visceroeferenta generala: -nucleu dorsal al nervului vag din bulb -nucleul salivator inferior din bulb -nucleul salivator superior din punte -nucleul accesor al nervului lll din mezencefal f.coloana visceroeferenta speciala: -nucleul ambiguu din bulb -nucleul motor al n.Vll -nucleul motor al n.V g.coloana somatoeferenta: -nucleul motor ala n.Xll din bulb -nucleul motor al n.Vl din punte -nucleul motor al n.lV din mezencefal -nucleul motor al n.lll din mezencefal

NUCLEII SENZITIVI AI NERVULUI TRIGEMEN. 1.nucleul tractului spinal al nervului V-se gaseste in partea dorsolaterala a calotei bulbare.La nivelul lui se gasesc deutoneuronii caii sensibilitatii termoalgezice a capului si fetei 2.nucleul senzitiv superior-din partea dorsolaterala a calotei pontine.Contine deutoneuronii sensibilitatii exteroceptive tactile a capului si fetei

3.nucleul tractului mezencefalic -din calota mezencefalica.Contine deutoneuronii sensibilitatii proprioceptice a capului. Axonii deutoneuronilo din acesti nuclei formeaza lemniscul trigeminal care ajunge la nucleul ventral postero0medial (VPM(c) din talamus. NUCLEII GRACILL SI CUNEAT. -sint nuclei proprii ai trunchiului cerebral.Se gasesc in partea posterioara a calotei bulbare.Fiecare nucleu determina pe fata posterioara a bulbului cite o proieminenta numita tuberculul nucleului gracill si cuneat.Acsti nuclei contin deutoneuronii caii sensibilitatii exteroceptive epicritice si proprioceptive kinestezice. Axonii lor se incruciseaza pe linia mediana si formeaza decusatia senzitiva dupa care intra in lemniscul medial . LEMNISCUL MEDIAL(r)-este format din axonii deutoneuronilor din nucleii gracil si cuneat din bulb.Transporta informatii exteroceptive epicritice si proprioceptive kinestezice pina la nivelul nucleului ventral postero-lateral (VPL(c) din talamus. Se gaseste in partea anterioara a calotei trunchiului cerebral,posterior de piramidele bulbare si pontine si de pedunculii cerebrali.

NUCLEII SUBSTANTEI RETICULATE. Sint impartiti in trei grupuri mari: 1.nucleii centrali: -nucleul gigantocelular -nucleii pontini caudal si oral -nucleul reticular mezencefalic. Partea laterala a acestor nuclei primeste informatii nespecifice diverse iar de la partea mediala,efectorie pornesc doua curente: -curent descendent-reprezentat de fasciculele reticulospinale -curent ascendent-care formeaza Sistemul reticulat activator ascendent-cu rol important in mentinerea starii de veghe.Inhibitia acestui sistem determina somnul. SOMNUL -este un proces activ desfasurat in doua modalitati: -somnul de baza superficial (80%(c) cind se pastreaza tonusul musculaturii cefei -somnul paradoxal sau profund (20%(c) cind dispare tonusul musculat al mm.cefei,apar modificari vegetative,vise. Mecanismul somnului este determinat de nucleii rafeului ,bogati in serotonina,care inhiba Sistemul reticular activator ascendent.

2.nucleii lateral si paramedian-care inchid circuitul cortico-reticulo-cerebeloreticulo-spinal. 3.nucleii mediani: -nucleii rafeului -nucleii perihipoglosali Acestia prezinta conexiuni cu hipotalamusul si sistemul limbic si intervin in procese vegetative. COMPLEXUL OLIVAR(r)-este format din nucleul olivar, nucleul olivar accesor medial si dorsal. Nucleul olivar este asezat postero-lateral de piramida bulbara,in jumatatea superioara a bulbului.Are forma neregulata cu un hil deschis posterior.Este inconjurat de o lama subtire de substanta alba numita amiculum. Conexiuni: -aferente:-fasciculul spinoolivar -fibre corticoolivar -tractul central al calotei -fibre cerbeloolivare -eferente:-fibre olivocerebeloase -fibre olivospinale Conexiunile cerebelului demonstreaza ca el este interpus intre etajele superioare si cerebel. SUBSTANTA NEAGRA(r)-este un nucleu mare situat la limita dintre pedunculul cerbral si calota mezencefalului,pe toata lungimea acestuia.Structural este format din doua parti: -partea dorsala-compacta -partea ventrala,reticulata. Conexiuni: -aferente: -fibre corticonigrice -fibre strionigrice-cu originea in nucleul caudat si putamen -eferente: -fibre nigrobulbare si nigrospinale -fibre nigocorticale si nigrostriate Substanata neagra are rol in mentinerea miscarilor asociate (miscarea bratelor in timpul mersului).Lezarea corpului striat determina o acumulare de dopamina in substanta neagra si aparitia modificarilor motorii caracteristice maladiei Parkinson. NUCLEUL ROSU(r)-este asezat postero-medial se substanta neagra,in jumatatea superioara a mezencefalului.Structural este format din doua parti:

-superioara-parvocelulara-cu neuroni mici -inferioara-magnocelulara. Conexiuni: -aferente: -fibre corticorebrice -fibre striorubrice-cu originea in globus palidus -fibre cerebelorubrice -eferente: -fibre rubroreticulare,rubroolivare,rubrospinale -fibre rubrocerebeloare Lezarea nucleului rosu determina sindromul Benedikt. COLICULII CVADRIGEMENI(r)-sint doua perechi de nuclei situati in partea posterioara a mezencefalului unde formeaza lama tectala sau cvadrigemina. Cei patru coliculi cvadrigemeni , doi superiori si doi inferiori sint despartiti, pe fata posterioara a mezencefalului printr-un sant cruciform. Fiecare colicul este legat printr-un brat conjunctiv,situat pe fata laterala a mezencefalului,cu corpul geniculat, astfel: -coliculul superior este legat de corpul geniculat lateral si intervine in reflexele oculo-cefalogire (orientarea capului si corpului dupa sursa de lumina). -coliculul inferior este legat de corpul geniculat medial-si intervine in reflexele acustico-cefalogire (orientarea capului si corpului dupa sursa de zgomot). FASCICULELE DE ASOCIATIE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL.-sint: -fasciculul longitudinal medial FLM -tractul central al tegmentului TCT -fasciculul longitudinal dorsal FLD -fasciculul mamilotegmental FMT Aceste fascicule sint formate din fibre longitudinale,proprii si care depasesc cu putin limitele trunchiului cerebral. Ele unesc nucleii nervilor cranieni.cu alte structuri. CEREBELUL.CONFIGURATIE EXTERNA. Cerebelul are forma unui fluture si este format din vermis si doua emisfere cerebeloase. In ansamblu prezinta trei fete: -superioara -care priveste spre lobii occipitali -inferioara-asezata pe osul occipital -anterioara-care delimiteaza cavitatea ventricului lV. Intre fata superioara si inferioara se gaseste cel mai adinc sant+santul circumferential. Suprafata cerebelului prezinta numeroase fisuri care delimiteaza la nivelul vermisului urmatorii lobuli:lingula, lob central, culmen, declive, folium, tuber, piramida, uvula si nodulul.

Filogenetic si functional cerebelul este format din trei lobi: -arhicerebelul-lobul floculonodular -paleocerebelul-lobul anterior -neocerebelul-lobul posterior. SCOARTA CEREBELOASA. Cerebelul este format din substanta cenusie asezata atit la periferie unde formeaza scoarta cerebeloasa cit si in centru unde formeaza nucleii cerebelosi si substanta alba asezata intre scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi. Scoarta cerebeloasa este formata din trei straturi mole culare care de la suprafata la profunzime sint: -stratul molecular-format din celule stelate si celule cu cosulete -stratul intermediar-format din celule motorii Purkinje -stratul granular-format din celule Golgi si celule granulare. Straturile molecular si granular sint senzitive si primesc aferentele iar stratul intermediar este motor si trimite comenzile nucleilor cerebelosi; axonii celulelor Purkinje reprezinta singura legatura dintre scoarta si nucleii cerebelului. NUCLEII CEREBELULUI.-sint: -nucleii fastigiali-se gasesc la nivelul vermisului si apartin arhicerebelului. -nucleii globosi si nucleii emboliformi -sint mase mici nucleare situate la limita dintre vermis si emisferele cerebeloase;ei apartin paleocerebelului -nucleii dintati-au forma neregulata,asemanatoare olivelor bulbare si se gasesc in centrul emisferelor cerebeloase; ei apartin neocerebelului. Axonii neuronilor din nucleii cerebelului formeaza eferentele cerebelului. CONEXIUNILE CEREBELULUI.-pot fi sistematizate astfel: 1(r)-sistemul vestibulo-arhicerebelos-format din cai in ambele sensuri care unesc nucleii vestibulari cu arhicerebelul 2(r)-sistemul spinopaleocerebelos-format din cai in ambele sensuri care unesc centrii medulari cu paleocerebelul;de la nivelul maduvei ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori fasciculele spinocerebeloase postrior si respectiv anterior. 3(r)-sistemul corticoneocerebelos-prin care cerebelul este supus unui control cortical prin fibrele cortico-ponto-cerebeloase.

DIENCEFALUL-sau creierul intermediar,este format hipotalamus, epitalamus, metatalamus si subtalamus.

din talamus,

TALAMUSUL.Configuratie externa;talamusul are forma ovoidala cu axul mare dispus antero-posterior.Prezinta patru fete si doaua extremitati: -extremitatea anterioara sau tuberculul talamic -delimiteaza posterior orificiul interventricular (dintre ventriculul lll si ventriculul lateral). -extremitatea posterioara sau pulvinar-este mai indepartata de planul mediosagital. -fata mediala-este delimitata inferior de hipotalamus prin santul hipotalamic.Prezinta in partea anterioara adeziunea intertalamica. -fata inferioara-vine in raport cu hipotalamusul si subtalamusul. -fata laterala -vine in raport cu nucleul lenticular prin intermediul bratului posterior al capsulei interne. -fata superioara-prezinta in partea mediala stria medulara sau habenula iar lateral este despartita de corpul nucleului caudat prin santul talamostriat;in acest sant se gaseste vena talamostriata si stria terminala. Nucleii talamusului-talamusul este format din trei mari grupe nucleare: 1.-grupul nuclear anterior-este format din: -nucleu anterodorsal -nucleu anteroventral -nucleu anteromedial 2.grupul nuclear medial-este format din nucleul medial dorsal. 3.grupul nuclear lateral este format din nucleii: -ventral anterolateral VAL -ventral intermediar VIL -ventral posterolateral VPL -ventral posteromedial VPM HIPOTALAMUSUL.Configuratie externa-hipotalamusul are forma unei pilnii turtite lateral. Prezinta doua fete care se unesc la nivelul a doua margini. -fata inferioara-este vizibila pe fata inferioara a creierului,la nivelul fosei interpedunculare;aceasta este delimitata astfel: -anterior-chiazma optica -anterolateral -tracturile optice -posterolateral -pedunculii cerebrali Pe aceasta fata hipotalamusul prezinta tuber cinereum care se continua inferior cu infundibulul,iar acesta prin tija pituitara face legatura cu hipofiza. -fata superioara delimiteaza impreuna cu fata mediala a talamusului ventriculul lll. Nucleii hipotalamusului-el este impartit in trei arii:

-aria preoptica -aria hipotalamica laterala -aria hipotalamica mediala-aceasta este impartita in trei regiuni: -regiunea supraoptica-formata din nucleii supraoptic si paraventricular -regiunea tuberala-formata din nucleul arcuat sau infundibular -regiunea mamilara-formata din nucleii mamilari. Conexiunile hipotalamusului: -aferente:corticohipotalamice,amigdalohipotalamice,talamohipotalamice, cerebelohipotalamice,reticulohipotalamice,retinohipotalamice si aferente olfactive. -eferentele se impart in doua grupuri: -eferente de proiectie care sint omonime aferentelor -eferente endocrine-acestea sint reprezentate de doua fascicule nervoase si de sistemul port hipotalamohipofizar. Cele doua fascicule nervoase sint: -fasciculul supropticohipofizar-cu originea in nucleii suproptic (secreta vasopresina(c) si paraventricular (secreta oxitocina). Acesti hormoni ajung prin axonii neuronilor din acesti nuclei in neiurohipofiza unde sint depozitati. -fasciculul tuberoinfundibular care transporta factori activatori si inhibitori din nucleul arcuat spre eminenta mediala;de la acest nivel acesti factori ajung la nivelul adenohipofizei prin sistemul port hipotalamohipofizar. Sistemul port hipotalamo-hipofizar a fost descoperit de Grigore T.Popa si Unna Fielding in 1930.El este format de vase care se capilarizeaza superior la nivelul eminentei mediale si inferior la nivelul adenohipofizei.Prin acest sistem sint transportati factorii de activare si inhibare care vor influienta secretia adenohipofizei. (hormonii somatotrop,tireotrop,adenocorticotrop, gonadotropi). Functiile hipotalamusului sint: -neurosecretia-capacitatea de elaborare,transport si eliberare a hormonilor. -controlul activitatii autonome,vegetative -controlul importului-in hipotalamus exista centrii foamei si setei -termoreglare -coordonarea activitatii sexuale si afective EPITALAMUSUL-este asesat in partea posterosuperioara a talamusului si este format din : -striile medulare-sau hanenula care dupa ce trec pe fetele superioare ale celor doi nuclei talamici se unesc posterior si formeaza comisura habenulara -trigonul habenular cu nucleii habenulari -epifiza sau glanda pineala-este asezata intre cei doi coliculi cvadrigemeni superiori. METATALAMUSUL-este format din corpii geniculati lateral si medial.Ei sint asezati posterior,inferior si lateral de polul posterior (pulvinar(c) al talamusului. Corpul geniculat lateral contine neuronii lll ai caii optice.El este legat de coliculul cvadrigemen superior prin bratul superior.

Corpul geniculat medial-contine neuronii lV ai caii acustice.Este legat de coliculul inferior prin bratul inferior. VENTRICULUL lll-este o cavitate plina cu LCR asezata intre cele doua jumatati ale diencefalului.Prezinta trei pereti si doua margini: -peretii laterali-sint formati de fata mediala a talamusului si fata superioara a hipotalamusului;intre cele doua fate se gaseste santul hipotalamic. -peretele superior-este format de pinza coroidiana a ventriculului lll,fornix si corpul calos. -marginea anterioara -este formata de lama terminala,chiazma optica si versantul anterior al infundibulului -marginea posterioara-este formata de versantul posterior al infundibulului si o banda de substanta alba care apartine subtalamusului si mezencefalului. Prelungirile ventriculului lll sint: -recesul infundibular-la nivelul infundibulului -reces optic-deasupra chiazmei optice -reces pineal-intre cele doua lame ale pediculului pineal. Comunicari: -inferior prin apeductul cerebral cu ventriculul lV -superior-prin orificiile interventriculare cu ventriculii laterali.

EMISFERELE CEREBRALE.Configuratie externa. Emisfera cerebrala are forma semiovoidala cu axul mare dispus anteroposterior. Prezinta trei fete (superolaterala,mediala si inferioara),trei margini (superioara, mediala si inferioara(c) si trei poli (frontal,temporal si occipital). Fata supero-laterala;este impartita de trei santuri primare (lateral,central si parietooccipital(c) in patru lobi (frontal,parietal,temporal si occipital).In adincimea santului lateral se gaseste lobul insulei. Lobul frontal-prezinta trei santuri (frontal superior,frontal inferior si precentral (c) care il imparte in patru giri sau circumvolutii (frontali superior, mijlociu, inferior si girul precentral). Lobul parietal-prezinta doua santuri (postcentral si intraparietal(c) care il imparte in girul postcentral si lobulii parietali superior si inferior. Lobul temporal-prezinta doua santuri temporale,superior si inferior care il imparte in trei giri temporali superior,mijlociu si inferior. Lobul occipital prezinta santuri si giri nesistematizati. Fata mediala-prezinta central corpul calos.In jurul acestuia se gaseste santul corpului calos;paralel cu el se gaseste santul cinguli,care ajunge pina pe marginea superioara.Intre santurile corpului calos si ginguli se delimiteaza girus cinguli. Deasupra santului cinguli se gaseste girul frontal superior;partea posterioara a acestuia se numeste lobulul paracentral.Fata mediala a lobului occipital este delimitata de doua santuri:parietooccipital si calcarin.Intre aceste doua santuri se delimiteaza cuneus; anterior de acesta,intre santul cinguli si parietooccipital se delimiteaza precuneus. Fata inferioara-este impartita de santul lateral in doua parti: -partea orbitala-prezinta medial santul olfactiv,ocupat de bulbul si tractul olfactiv;medial de acest sant se delimiteaza girul drept.In partea laterala se gasesc santurile orbitale ce despart girii orbitali. -partea occipitotemporala-prezinta doua santuri : unul medial,santul colateral,medial de care se gaseste girul parahipocampic si altul lateral,santul occipitotemporal care desparte doi giri occipitotemporali medial si lateral. Girul parahipocampic prezinta doua prelungiri, una anterioara,uncusul si alta posterioara, lingula. MENINGELE CEREBRALE(r)-este format din dura mater,arahnoida si pia mater. Dura mater cerebrala este formata din doua foite,una interna si alta externa care inlocuieste periostul osos.Intre cele doua foite se delimiteaza spatii,umplute cu singe care se numesc sinusuri venoase. Dura mater cerebrala trimite prelungiri intre partile encefalului:

-coasa creierului-desparte cele doua emisfere cerebrale.Are forma semilunara si prezinta doua fete laterale,doua margini,superioara si inferioara,baza si virf.Virful este orientat anterior si se prinde pe crista gali iar baza este asezata perpendicular pe linia mediana a cortului cerebelului.In marginile superioara si inferioara se gasesc sinusurile venoase sagitale superior si inferior. -cortul cerebelului-este asezat intre lobii occipitali si emisferele cerebeloase. Prezinta doua fete superioara si inferioara si doua margini:posterioara,convexa care se prinde pe marginile santului transvers si anterioara,concava care delimiteaza cu dorsum sellae incizura tentorii prin care trec pedunculii cerebrali. -coasa cerebelului-este un sept incomplet intre cele doua emisfere cerebeloase. Prin marginea superioara se prinde pe cortul cerebelului iar prin cea posterioara pe creasta occipitala interna. CORPUL STRIAT-este format din nucleul caudat si nucleul lenticular. Nucleul caudat este un nucleu voluminos de forma unei virgule care se gaseste in centrul emisferei cerebrale,arcuindu-se in jurul talamusului si nucleului lenticular. Prezinta trei parti: -capul-este orientat anterior si formeaza peretele inferior al cornuluio frontal al ventriculului lateral. -corpul-formeaza cu fata superioara a talamusului santul talamostriat,in care se gasesc vena talamostriata si stria terminala. -coada-se gasete pe peretele superior al cornului temporal al ventriculului lateral. Nucleul lenticular-are forma de piramida triunghiulara si este impartit de doua lame medulare,interna si externa intr-o parte laterala numita putamen si doua parti mediale care formeaza globus palidus.Fata anterioara este despartita prin bratul anterior al capsulei interne de capul nucleului caudat.Fata posterioara este despartita prin bratul posterior al capsulei interne de talamus.Fata laterala vine in raport cu capsula externa apoi cu claustrum si capsula extrema. Nucleul caudat si putamenul formeaza neostriatul iar globus palidus,paleostriatul. Conexiunile neostriatului: -aferente-corticostriate,talamostriate,nigrostriate,reticulostriate. -eferente-stiotalamice,striocorticale,strionigice(vezi substanta neagra). Conexiunile paleostriatului: -aferente-corticopalidale,striopalidale,nigropalidale -eferente-ansa lenticulara,fasciculul lenticular. SUBSTANTA ALBA A EMISFERELOR CEREBRALE(r)-poate fi sistematizata in trei grupuri de fibre: 1.fibre comisurale-corpul calos,trigonul cerebral,comisurile albe anterioara si posterioara. 2.fibre de asociatie-care fac legatura dintre girii aceleesi emisfere:fasciculul longitudinal superior,longitudinal inferior,cingulum si fasciculul uncinat

3.fibre de proiectie=capsula interna-formata din fibrele care vin sau pleaca de la emisfera cerebrala. CORPUL CALOS-este principala formatiune comisurala a emisferelor cerebrale.Este asezat intre cele doua emisfere si este format din urmatoarele parti: -genunchiul-este asezat anterior si se continua inferior cu rostrul. -trunchiul-este concav inferio si prezinta doua fete,superioara si inferioara si doua margini laterale. -spleniul-este extremitatea posterioara,mai voluminoasa. Fibrele care formeaza corpul calos pot fi sistematizate astfel: -forceps minor-la nivelul genunchiului -radiatiile corpului calos -la nivelul trunchiului -tapetum-la nivelul trunchiului si spleniului -forceps major-din restul speniului TRIGONUL CEREBRAL SAU FORNIXUL Este o formatiune comisurala,apartinind sistemului limbic.Este asezta sub corpul calos si deasupra talamusului si ventriculului trei.Este format dintr-un corp intermediar,asezat pe fata inferioara a corpului calos,care anterior si posterior se bifurca:anterior formeaza columnele fornixului care se infunda in peretele hipotalamusului si ajung la corpii mamilari;ele sint unite cu trunchiul si genunchiul corpului calos prin septul pelucid.Posterior se formeaza stilpii fornixului care ajung la nivelul hipocampului. CAPSULA INTERNA-este asezata in centrul emisferei cerebrale si este formata din majoritatea fibrelor de proiectie ale cortexului.Este impartit in urmatoarele segmente: -bratul anterior-asezat intre cap nucleu caudat si nucleu lenticular;contine pedicul tala mic anterior si fibre frontopontine -genunchiul-este asezat la intersectia dintre nucleu caudat ,lenticular si talamus; contine fibre corticonucleare. -bratul posterior-este asezta intre talamuus si nucleu lenticular;contine pedicul talamic superior si fibrele corticospinale. -bratul retrolenticular-este asezt posterior de nucleul lenticular;contine pedicul talamic posterior si fibre parieto si occipito-pontine. -bratul sublenticular-este asezta sub nucleu lenticular;contine pedicul talamic inferior si fibre temporo-pontine. VENTRICULUL LATERAL-este o cavitate neregulata situata in centrul emisferei cerebrale.Comunica inferior cu ventriculul trei prin orificiul interventricular. Prezinta o parte principala si trei prelungiri numite coarene : frontal, occipital si temporal. -partea principala-are urmatorii pereti:

-superior-corpul calos -inferolateral-fata superioara a talamusului si corpul nucleului caudat. -medial-fornixul si septul pelucid. -cornul frontal-este delimitat astfel: -superior-corpul calos -inferolateral-cap nucleu caudat -medial-septul pelucid SCOARTA CEREBRALA SAU CORTEXUL-TIPURI DE CORTEX. Cortexul ,din punct de vedere a structurii si vechimii este de doua tipuri: -Alocortex-care la rindul lui este de doua tipuri,arhicorttexul si paleocortexul;acesta este format din trei straturi care de la suprafata la profunzime sint : molecular, granular si polimorf. -Izocortexul-este nou filogenetic si este format din sase straturi: -molecular-cu rol de asociatie -granular extern-rol receptor -piramidal extern-rol efector -granular intern-rol receptor -piramidal intern-rol efector -fuziform-rol de asociatie. ARIILE CORTICALE SENZITIVO-SENZORIALE. -reprezinta proiectiile superioare ale cailor ascendente si senzoriale. ARIILE SOMESTEZICE-sint impartite in doua grupuri: -arii primare care primesc informatii exteroceptive epicritice si proprioceptive constiente -arii secundare-care primesc informatii exteroceptive protopatice si termoalgezice. Ariile primare-sint reprezentate de cimpurile 3,1,2 din girul postecentral.La acest nivel are loc proiectia punct cu punct a corpului,realizindu-se homunculus senzitiv; in cadrul acestuia sint bine reprezentate capul.si mina. Ariile secundare-se gasesc in profunzimea santului lateral,pe fata inferointerna a lobului temporal. ARII VIZUALE-aria de integrare primara este aria 1 de pe fata interna a lobului occipital,in jurul scizurii calcarine.Ariile secundare sint ariile 1 si 11 situate tot pe fata interna a lobului occipital,anterior de aria 17. ARII AUDITIVE-aria de integrare primara este aria 41.ariile secundare sint 42,22.Toate aceste arii se gasesc in partea anterioara a girului temporal superior. Ariile vestibulare se gasesc in jurul ariilor acustice. Aria gustativa -este aria 4 din partea inferioara a girului postcentral. Aria olfactiva-sau entorinala,depe fata interna a lobului temporal. ARIILE MOTORII. Aria motorie primara este aria din girul precentral si ariile si (arie premotorie).La acest nivel,in stratul piramidal intern se gasesc motoneuronii corticali Bet a caror axoni formeaza tracturile piramidale.Fiecare segment al corpului are o reprezentare proprie , formind homunculus motor; in cadrul acestuia sint bine reprezentate capul si mina.

Aria motorie secundara se suprapune peste aria somestezica secundara. Aria motorie suplimentara-se gaseste pe fata mediala a girului frontal superior. VASCULARIZATIA CREIERULUI-este asigurata de doua mari sisteme arteriale: carotic intern si vertebro-bazilar.Acestea realizeaza la baza creierului o importanta anastomoza arteriala numita poligonul arterial Willis. A carotida interna participa la formarea acestui poligon si la vascularizatia creierului prin urmatoarele ramuri: -a.cerebrala anterioara -a.cerebrala mijlocie sau laterala -a.comunicanta posterioara -a.coroidiana anterioara A.CEREBRALA ANTERIOARA(r)-are traiect prin santul corpului calos.Se imparte in doua grupuri de ramuri: -ramuri centrale-care intra prin spatiul perforat anterior si vascularizeaza hipotalamusul ,capul nucleului caudat,bratul anterior al capsulei interne si partea anterioara a nucleului lanticular. -ramuri corticale-care vascularizeaza fetele mediale ale lobilor frontal si parietal si jumatatea mediala a fetei orbitale a lobului frontal. A.CEREBRALA MIJLOCIE-este cea mai mare a.cerebrala.Ea traverseaza santul lateral pina pe fata supero-laterala. -ramuri centrale-care intra prin spatiul perforata anterior si vascularizeaza hipotalamusul,cea mai mare parte a corpului striatgenunchiul si bratul posterior al capsulei interne. -ramuri corticale-pentru jumatatea laterala a fetei orbitale a lobului frontal si fata superolaterala a emisferei cerebrale. A.CEREBRALA POSTERIOARA-este una din ramurile de bifurcatie a trunchiului bazilar.Are un traiect pe fata interna a lobului occipito-temporal si se imparte in ramuri: -ramuri centrale-care trec prin spatiul perforat posterior si vascularizeaza talamusul, metatalamusul si coliculii cvadrigemeni -ramuri corticale-destinate lobui occipito-temporal sipolului occipital. SINUSURILE VENOASE ALE DUREI MATER-sint spatii dintre cele doua foite ale durei mater;cele mai importante sint: -sinusul sagital superior-din marginea superioara a coasei creierului -sinusul sagital inferior-din marginea inferioara a coasei creierului -sinusul drept-se formeaza din unirea venei cerebrale Galien cu sinusul sagital inferior;are traiect posterior pe linia mediana a cortului cerebelului si se uneste cu sinusul sagital superior si formaeaza confluienta sinusurilor. -sinusul transvers-continua confluienta sinusurilor prin marginea posterioara a cortului cerebelului si se continua cu -sinusul sigmoidian-acesta ajunge la nivelul gaurii jugulare de unde se continua cu vena jugulara interna.

SISTEMUL LIMBIC-componentele sistemului limbic sint: -calea olfactiva-formata din nn.olfactivi,bulbul olfactiv,tractul olfactiv,striile olfactiva si aria olfactiva sau entorinala (cimpul 28-din partea supewrioara a girului parahipocampic). -corpul amigdalian-este situat in profunzimea polului temporal. -formatia hipocampica-formata din hipocamp,indusium griseu,girul fasciolar si dintat,cornul lui Ammon si uncus. -fornixul-(vezi fornix sau trigon cerebral) -aria septala-(vezi septul pelucid) -girii cinguli si parahipocapic (vezi fetele mediala si inferioara ale emisferelor cerebrale). ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR. Analizatorul acustic prezinta trei segmente: 1.Urechea externa-este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. Pavilionul urechii este un fibrocartilaj elastic cu o forma caracteristica si care prezinta o serie de pliuri cutanate;helixul este pliul exterior avind anterior si paralel cu el antehelixul.Intre helix si antehelix se delimiteaza fosa scafoida. Depresiunea centrala se numeste concha si este delimitata anterior si posterior de tragus si antitragus.Partea inferioara a pavilionului,lipsita de cartilaj se numeste lobul. Conductul auditiv extern este formata din doua asegmente: -parte cartilaginoasa,care continua pavilionul urechii -parte osoasa,in stinca temporalului;pavilionul este acoperit te tegument cu glande sebacee modificate numite glande ceruminoase. 2.Urechea medie-este o cavitate cuboidala,situata in stinca temporalului si prezinta urmatorii pereti: -peretele extern este format de timpan.Timpanul este o membrana fiboelastica, parabolica, cu o baza ciculara care se prinde la nivelul unui inel fibros si un vir numit umbo care este orientat spre cavitatea timpanului si pe care se prinde minerul ciocanului.Prezinta doua parti:pars densa,in partea superioara si pars flaccida,in partea inferioara. -peretele medial-labirintic-prezinta central o proieminenta numita promontoriu; superior de acesta se gaseste fereastra ovala si inferior fereastra rotunda. -peretele anterior-tubocarotic-vine in raport cu canalul carotic si prezinta orificiul tubei auditive (face legatura intre urechea medie si nazofaringe). -peretele posterior-prezinta deschiderea antrumului mastoidian -peretele superior-este format de tegmen timpani,care desparte cavitatea timpanului de fosa craniana mijlocie -peretele inferior-are raport cu canalul v.jugulare interne.

In urechea medie se gasesc trei osicioare,articulate intre ele:ciocanul,nicovala si scarita.Minerul ciocanului se prinde pe umbo timpanului iar talpa scaritei acopera fereastra ovala. 3.Urechea interna-este asezata in stinca temporalului si este formata din labirintul osos care contine labirintul membranos. Labirintul osos este format din trei segmente: Cohlee (anterior), vestibul(la mijloc(c) si canale semicirculare(posterior). Cohleea sa u melcul osos este format dintr-un canal spiralat care se rasuceste de doua ori si jumatate in jurul unui ax central numit columela sau modiol.De pe columela porneste lama spirala osoasa care se continua cu membrana bazilara;de pe aceasta porneste membrana vestibulara.Intre membranele bazilara si vestibulara se delimiteaza melcul membranos care contine organul Corti.Deasupra membranei vestibulare se gaseste rampa vestibulara,iar sub membrana bazilara se gaseste rampa timpanica.Cele doua rampe comunica la virful cohleei printr-un spatiu numit helicotrema. Organul Corti-este format din doua tipuri de celule:-celule de sustinere -celule auditive-care sint si ele de doua tipuri : piriforme asezate intr-un singur rind si cu rol auditiv si cilindrice,cu rol neprecizat. Vstibulul osos-contine sacula si utricula. Canalele semisirculare osoase-contin canalele semicirculare membranoase,in numar de trei; anterior, posterior si lateral.Fiecare canal semicircular se deschide in utricula prin doua capete;unul dilatat,numit ampula si altul nedilatat. Utricula, sacula si ampulele canalelor semicirculare contin receptorii vestibulari. CALEA ACUSTICA. 1.receptorul=celulele auditive,piriforme si cilindrice din organul Corti. 2.protoneuronul-in ganglionul spiral Corti;dendrita lui ajunge la receptor iar axonul formeaza componenta acustica a n.Vlll. 3.deutoneuronul-in nucleii cohleari ventral si dorsal din punte.Axonul lui formeaza lemniscul lateral. 4.neuronul lll-se gaseste in coliculul cvadrigemen inferior. 5.neuronul lV-in corpul geniculat medial.Axonul formeaza radiatiile acustice care se proiecteaza cortical dupa ce trec prin bratul sublenticular al capsulei interne. 6.proiectia corticala -are loc in ariile 41,42,22 din girul temporal superior. CALEA VESTIBULARA. 1.receptorul-in ampulele canalelor semicirculare,utricula si sacula. 2.protoneuronul -in gg.Scarpa;axonul lui formeaza componenta vestibulara a n.Vlll. 3.deutoneuronul-in nucleii vestibulari din punte;eferentele acestor nuclei sint spre maduva,cerebel,talamus si spre cortexul parietal si temporal (gir temporal superior). ANALIZATORUL OPTIC.GLOBUL OCULAR.

Globul ocular este format din trei tunici care de la exterior la interior sint: -tunica fibroasa-formata de sclerotica si cornee -tunica vasculara-formata din coroida,corp ciliar ci iris. -tunica nervoasa=retina Sclerotica-este o membrana fibroasa, inextensibila, alb sidefie,opaca; posterior este perforata de fibrele n.optic=lamina cribroasa.Anterior se continua cu corneea;aceasta este o membra transparenta,cu o raza de cubura mai mica decit a scleroticii. Intre sclerotica si cornee se delimiteaza limbul sclero-corneean in profunzimea caruia se gaseste canalul Schlem. Coroida este o membrana vasculara si pigmentara;la exterior prezinta lamina fusca formata din celule pigmentare care asigura rolul de camera obscura.Ea este traversata de aa.ciliare posterioare-doua mediale si doua laterale. Corpul ciliar-este delimitat de restul coroidei prin ora serrata.El este format din procesele ciliare,cu rol in secretia umoarei apoase si mm.ciliari,circulari si radiari. Mm.ciliari se insera pe circumferinta cristalinului,la nivelul zonulei Zinn. Irisul-este o membrana musculopigmentara asezata anterior de cristalin,intre camerele anterioara si posterioara ale ochiului. Este format din muschi circulari(fac mioza(c) si radiari(fac midriaza). Retina-este tunica nervoasa a ochiului si prezinta doua parti: -retina ciliara si iriana,fara functie optica. -retina optica-contine celule diferentiate pentru receptia luminii.Ea prezinta doua regiuni:papila optica (este un disc albicios situat medial si superior de polul posterior al ochiului,unde are loc concentrarea fibrelor n.optic(c) si macula luteea (o pata galbena care prezinta central o depresiune numita fovea centralis-locul de maxima acuitate vizuala). Retina este formata din zece straturi dintre care retinem prezenta celulelor receptoare:celulele cu conuri (pentru vederea colorata(c) si celulele cu bastonas (pentru vederea scotopica). CALEA OPTICA 1.receptorul=celulele cu conuri si bastonase din retina optica 2.protoneuronul-celula bipolara din retina 3.deutoneuronul-celula multipolara din retina.Axonul lui formeaza n.optic.Acesta iese din orbita prin canalul optic si se incruciseaza partial cu cel de partea opusa,formind chiazma optica.La nivelul chiazmei are loc incrucisarea fibrelor nazale care trec astfel in partea opusa;fibrele temporale ramin de aceeasi parte.Din unghiurile posterolaterale ale chiazmei optice prnesc apoi tracturile optice;acestea ocolesc pedunculii cebrali si ajung la metatalamus. 4.neuronul lll-in corpul gemiculat lateral.axonul lui formeaza radiatiile optice care se proiecteaza cortical dupa ce trec prin bratul retrolenticular al capsulei interne. 5.proiectia corticala-are loc in ariile 17,18,11 de pe fata mediala a lobului occipital,in jurul santului calcarin.

APARATUL LACRIMAL-este format dintr-un segment de secretie (glanda lacrimala(c) si un segment de excretie(caile lacrimale). Glanda lacrimala este o glanda tubulo-acinoasa,formata din doua portiuni:una orbitala,asezta in fosa lacrimala de pe peretele superior al orbitei si una palpebrala,din grosimea pleoapei superioare. Caile lacrimale-incep la nivelul punctelor lacrimale ale papilelor lacrimale,de pe marginile pleoapelor.Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale ce se deschid in sacul lacrimal.Acesta este asezat in santul lacrimal al orbitei si se continua cu canalul nazolacrimal,care se deschide in meatul nazal inferior. MM.GLOBULUI OCULAR-sint mm.striati,in numar de sase care au o insertie posterioara pe un inel fibros din jurul n.optic si o insertie anterioara pe ecuatorul globului ocular.Acesti muschi sint:patru drepti,superior,medial,inferior si lateral si doi oblici superior si inferior.Ei sint inervati de nn.oculomotori lll,lV si Vl. (n.lll-mm.drepti superior,medial,inferior si oblic inferior,n.lV-m.oblic superior si n.Vl-m.drept extern). CALEA GUSTATIVA 1.receptorul=mugurele gustativ di structura papilelor gustative,de pe fata dorsala alimbii. 2.protoneuronul-in gg.geniculat al n.Vll si Gg.senzitivi ai n.lX 3.deutoneuronul-in partea superioara nucleului solitar din bulb 4.neuronul lll-in nucleul ventral postero-medial VPM din talamus 5.proiectia corticala -in aria gustativa 43 din partea inferioara a girului postcentral.