Sunteți pe pagina 1din 65

DR. TRANSP.

SUBIECTE Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

(examen 25-01-2003)

I - Notiuni introductive pag. 5-25 II - Contractul de transport pag. 26-54 III - Contractul de transport de marfuri pe calea ferata - pag 59-122 IV - Contractul de transport de calatori si bagaje pe calea ferata pag. 124-147 V - Contractul de transport aerian pag. 151-167 VII Contractul de transport naval pag. 200-253 CAP. I NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.

OBIECTUL SI IMPORTANTA ACTIVITATII DE TRANSPORT

(nu)

Transporturile reprezinta sistemul circulator al intrgii planete si in acelasi timp, al fiecarei tari in parte, avand implicatii profunde in domeniul productiei materiale si al schimbului. Obiectul activitatii de transport consta in deplasarea in spatiu de marfuri, bunuri si persoane, fiind un mijloc de realizare a multitudinii de interese practice, cu efecte ec.- sociale diverse. *Activitatea de transport constituie mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea oamenilor. *Activitatea de transport este actiunea prin care se organizeaza si realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp. Nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport, supuse contactului de transport: -transportul in interes personal; -transportul de energie electrica; -transportul de lichide si gaze prin conducte, etc. *Transporturile ajuta la valorificarea tuturor zonelor geografice; ele fac legatura intre agricultura si industrie; contribuie la dezvoltarea diviziunii sociale a muncii. Conventia internationala de la Berna/1997- referitoare la transportul pe calea ferata-cat si Regulamentul de transport pe calea ferata- arata ca sunt scoase de la transportul de marfuri corespondenta si obiectele pana la 10 kg, acestea fiind supuse regimului postal. *Activitatea de transport este o ramura distincta a productiei materiale, a activitatii ec. in general, cu caracterisici proprii. *Activitatea de transport adauga la valoarea marfii, contribuind la formarea venitului national (locul IV in cadrul ec. nationale). *Transporturile de calatori realizeaza apropierea dintre oameni si contribuie la satisfacerea intereselor de familie, culturale, artistice, sportive, etc. 1 .ISTORICUL ACTIVITATII DE TRANSPORT Aparitia schimbului, odata cu prima mare diviziune a muncii, a determinat si aparitia clasei negustorilor ce se ocupau de comert, aceasta ducand la aparitia activitatii de transport.

* In antichitate, fenicienii au fost primii carausi ai marilor (Fenicia se gasea la incrucisarea drumurilor, pe uscat si apa, a celor trei continente: Europa, Asia si Africa). *Drumul matasii- lega China de Asia Centrala si Apuseana. *In India antica, - cai de comunicatie pe uscat (in India de Nord era un drum bun) dar si pe apa (fluviul Gange). * Imperiul Roman - o retea vasta de drumuri: Toate drumurile duc la Roma. Transporturile in antichitate si evul mediu erau slab dezvoltate, bazandu-se in special pe tractiunea animala si mici ambarcatiuni (transp. pe ape). *O adevarata revolutie in transporturi a fost descoperirea fortei aburului, care a condus la aparitia unei noi categorii de transport (feroviar si naval) are o dezvoltare deosebita in a doua jumatate a sec.al XX-lea. * Descoperirea motorului cu ardere interna a permis aparitia unor noi mijloace de transport: auto si aerian. 1913 Anglia - primul transport aerian de calatori (10 calatori). mijloacele de transp auto cunosc o dezvoltare insemnata incepand cu deceniul al II-lea al sec. XX. 1919 - primul transp. aerian postal international intre Toulouse si Dakar. * In tara noastra, in 1938 structura transp. era urmatoarea: - calea ferata 97,7 % - naval 2,1 % - auto 0,1 % - aerian 0,1 % * In timpul celui de al II-lea RM, situatia transp. s-a agravat datorita distrugerii a 50 % din parcul de locomotive, 32 % din cel de vagoane, 1250 poduri si podete, Dunarea fiind nenavigabila. * In 1988 - navele de mare tonaj nu puteau fi folosite datorita faptului ca porturile romanesti nu aveau cheiuri de adancime: din 258 nave (4,8 mil. t.d.w.) erau imobilizate pentru reparatii 117nave, inchiriindu-se nave straine (plata a 35 mil.$). * In 1997 - 11348 km C.F. din care 3929 km electrificata iar 2965 km fiind dotata cu doua cai. Dezvoltarea si evolutia activitatii de transport au condus la aparitia unei noi ramuri de drept dreptul transporturilor- care reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile nascute in cadrul activitatii de transport intre expeditor (calator), transportator si destinatar. Acte normative ce reglementeaza activitatea in domeniul transporturilor: -Codul comercial art. 413-441 si respectiv 490-935; -Codul civil; -Lg. 129/1996, OG nr.12/1998 privind transp. pe C.F.R. si reorganizarea S.N.C.F.R.; -O.G.nr. 42/1997 privind navigatia civila; -O.G.nr. 29/1997 privitor la Codul aerian din 1953 prin care se abroga multe prevederi ale acestuia; -O.G. nr. 44/1997 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transp. maritim international; -Regulamentul de aplicare a O.G. nr. 116/1998, aprobat prin H.G. nr. 302/1999; -O.G.nr. 19/1997 privind transporturile.
2

1.

PARTICULARITATILE ACTIVITATII DE TRANSPORT

S 3.b

Transportul de marfuri apare ca o continuare a procesului de productie inceput in celelalte ramuri, prin aducerea marfurilor de la producator la consumator. Activitatea de transport are trasaturi comune cu toate celelalte activitati ec. Cu toate acestea, activitatea de transport, prin natura si specificul ei, se deosebeste de toate celelalte activitati ec. prin urmatoarele particularitati: a) Procesul de productie al transporturilor il constituie deplasarea in spatiu care se realizeaza prin intermediul mijloacelor de productie si al fortei de munca, elemente concretizate in: - mijlocul de transp. pus in miscare de forte motrice; - drumul pe care urmeaza sa se deplaseze in spatiu mijlocul de transp. respectiv; -forta de munca calificata pentru acest proces de productie (specifica fiecarui mijloc de transport); - bunurile materiale sau oamenii care constituie obiectul deplasarii in spatiu; b)Transp. de marfuri reprezinta o activitate ec. ce se poate efectua in cadrul productiei sau al circulatiei, astfel: - transporturi interioare, care se desfasoara in cadrul procesului de productie (deplasarea materiilor prime, materialelor sau a fortei de munca de la o sectie la alta); - transporturi comerciale, care depasesc sfera procesului de productie propriu-zis si care se desfasoara in sfera circulatiei (de ex., transp. materiilor prime sau al semifabricatelor de la o intreprindere la alta in vederea consumului productiv, sau transp. produselor finite in sfera consumului individual); c) Transp. sunt o continuare a procesului de productie in sfera circulatiei, ca un proces de productie suplimentar; d) Datorita faptului ca in activitatea de transport nu se creaza bunuri materiale concrete, ci efective utile, rezultatele acestei activitati nu pot fi masurate prin unitati de masura concrete, ci prin unitati abstracte: tone/km sau calatori/km pentru transp. feroviar si auto, tone/mile sau calatori/mile in cazul transp. naval. e) Transp. de marfuri, desi nu produc bunuri materiale, produc valoare de intrebuintare si valoare de schimb si anume: - valoarea de intrebuintare consta in deplasarea spatiala a marfii iar efectul util consta in faptul ca produsul ajunge in alt loc decat cel in care a fost obtinut; - valoarea de schimb creata in transporturi este determinata de valoarea elementelor de productie consumate (forta de munca si mijloacele de productie). f) In transporturi, procesul de productie este neintrerupt, obtinandu-se direct bani prin prestarea serviciului util (nu se produc bunuri materiale, ci efecte utile, care constau in deplasarea bunurilor si a persoanelor de la un loc la altul). g) Ministerul transporturilor are dreptul de a emite reglementari obligatorii atat unitatii de transp. cat si clientului. 4. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR A. Dupa obiectul lor: a) transporturi de marfuri (bunuri); b) transporturi de persoane;
3

S 2.b

c) transporturi de informatii; B. Dupa mijloacele de transport folosite: a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice, vagoane); b) rutiere (auto si tractiune animala); c) navale (maritime si fluviale); d) aeriene (aeronave); e) speciale (conducte, funiculare etc.); C. Dupa asezarea cailor de transport, transporturile orasenesti pot fi: a) pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri); b) in afara strazilor (metrou, cale ferata, suspendate). D. Dupa itinerariul parcurs in interiorul sau dincolo de granitele statului: a) transportul in trafic intern (local); b) transporturi in trafic international, care se impart la randul lor in: transporturi in trafic international in tranzit; transporturi de peage, cand transp. au puncte de plecare si sosire situate pe teritoriul aceluiasi stat, dar parcursul transp. trece pe teritoriul altui stat vecin. E. Dupa cum transporturile se executa cu un singur mijloc sau cu folosirea succesiva a mai multor mijloace de transport: a) transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport; b) transporturi in trafic combinat, cand transp. se executa succesiv cu doua sau mai multe mijloace de transp. de catre doi sau mai multi carausi in baza unui singur contract de transport. F. In functie de interesul social: a) transport in interes public; b) transport in interes propriu; G. In functie de periodicitatea realizarii transportului: a) transporturi prognozate, cu afisarea itinerariului si a orelor de stationare in diferite statii; b) transporturi ocazionale, care se executa pe itinerarii, la data si in conditiile stabilite de parti. 5. PRINCIPIILE COMUNE APLICABILE TUTUROR CATEGORIILOR D E TRANSPORT S 1.b a) Intraga activitate de transp. se desfasoara pe baza contactului de transport incheiat intre transportator si expeditor (calator); b) Programarea transporturilor si incheierea contractului de transp. urmaresc satisfacerea necesitatilor de transp. reclamate de clientela precum si folosirea eficienta a mijloacelor de transp. si stabilirea obligatiilor ce revin partilor; c) Executarea transporturilor are intotdeauna un caracter oneros (in schimbul unei plati - tarif sau navlu in cazul transp. navale); d) Pentru indeplinirea intocmai a obligatiilor ce le revin expeditorilor, transportatorilor si destinatarilor, s-a instituit prin lege raspunderea lor patrimoniala prin plata de penalitati, locatii, despagubiri. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TRANSP.
4

Prin HG 263/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, s-a stabilit un ansamblu de atributi in domeniul transp., in calitate de organ central al administratiei de stat. Potrivit acestei HG, M.T. aproba instructiuni si regulamente pentru utilizarea spatiului aerian, a cailor navigabile, elaboreaza norme de efectuarea transp. speciale, emite norme de licentiere si autorizare a ag. ec care presteaza activitati de transp. si stabileste conditiile de acordare , de suspendare sau de anulare a licentelor si autorizatiilor. Deasemenea, MT emite norme si normative tehnice obligatorii de proiectare, constructie, reparare si exploatare a mijloacelor de transp., a liniilor si instalatiilor de cale ferata si metrou, autostrazilor, porturilor si aeroporturilor. Specificul fiecarei categorii de transp. impune insa organizare proprie, care variaza de la o categorie la alta. Astfel, intreaga activitate de transp. feroviar public din tara noastra este coordonata de Compania Nationala Caile Ferate Romane, care are statut de societate comerciala pe actiuni, denumita prescurtat C.F.R.-S.A., avand filiale cu personalitate jd. si sucursale cu autonomie operationala, buget de venituri si bilant propriu. Compania Nationala CFR are in concesiune infrastructura cailor ferate romane, proprietatea publica a statului si detine bunurile pe care le are in dotare si cele dobandite in nume propriu cu orice titlu. Din aceasta cauza, calea ferata apare ca un caraus unic, indiferent de regionala cu care s-a incheiat contr. de transp. si are monopolul transp. feroviare. Operatiunile de transp. rutier se realizeaza de catre operatori de transport, care poate fi orice pers. fizica sau jd., romana sau straina, ce detine in proprietate sau are inchiriate vehicule rutiere si care executa direct sau prin intermediari transp. interne si/sau internat., ori se asociaza cu alte pers. fizice sau jd. Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transp. care se realizeaza cu vehicule rutiere, ptr. deplasarea persoanelor, marfurilor si bunurilor, chiar daca vehiculul rutier este pe o anumita portiune de drum transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de transp.; deasemenea si operatiunile adiacente sau conexe transp. rutiere sunt considerate operatiuni de transp. rutier. Transp. aerian este organizat in cadrul a trei societati comerciale: L.A.R.- SA- Liniile aeriene romane; - TAROM-SA- Compania de transporturi romane; ROMAVIA-SA- toate au ca obiect de activitate efectuarea de transp. aeriene interne si internat., regulate si charter de calatori, bagaje, marfuri si posta. Transp. naval (fluvial si maritim) se realizeaza prin unitati denumite generic societati comerciale pe actiuni de transp. naval si prin unitati care au ca obiect navlosirea de nave maritime si fluviale M.T. coordoneaza activitatea de transp. prin: 1. Autoritatea Rutiera Romana (A.R.R.); 2. Autoritatea Feroviara Romana (A.F.R.); 3. Inspectoratul navigatiei civile (I.N.C.). Pe plan european, in vederea coordonarii activitatii de transp., a fost infiintata Conferinta Europeana a Ministrilor de Transport, prin Protocolul de la Bruxelles din 17 oct. 1953, la care a aderat si Romania.
5

SISTEMUL NATIONAL AL TRANSP. Prin sistemul national al transp. se intelege totalitatea categoriilor de transport: feroviar, rutier, aerian si naval, legaturile dintre ele, precum si componentele acestora: infrastructurile, mijloacele de transp., personalul specializat, operatorii de transp. si activitatile conexe. Obiectivele pe care le are sistemul national al transp. constau in efectuarea deplasarilor in timp si spatiu a calatorilor, marfurilor si bagajelor intre toate localitatile si zonele geografice ale tarii noastre, precum si corelarea intregii activitati si a infrastructurii la sistemul international de transp. Prin OG nr.19/97 au fost stabilite urmat. obiective ale sistemului de transport: realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transp.; racordarea sistemului national de transp. la retelele internat. de transp.; asigurarea dr. la libera circulatie a cetatenilor; asigurarea liberei circulatii a bunurilor; asigurarea transp. care privesc siguranta nationala; participarea la dezvoltarea economico-sociala a tarii. CAP. II CONTRACTUL DE TRANSPORT A. NOTIUNEA SI TRANSPORT CARACTERUL AUTONOM AL CONTRACTULUI DE

B. NOTIUNEA CONTRACTULUI DE TRANSPORT Contractul de transp. poate fi definit ca fiind acel contract prin care un agent economic specializat (numit unitate de transport, transportator sau caraus), se obliga, in schimbul unui pret (taxa de transport sau tarif), sa transporte pana la destinatie, inauntrul unui termen, calatorii si bagajele lor, sau sa transporte, pazeasca si sa elibereze destinatarului (care poate fi expeditorul sau o terta persoana), marfurile sau bagajele ce i-au fost incredintate in acest scop. Contractul de transp. este o institutie a dr. civil caracterizata prin existenta unor raporturi patrimoniale reglementate potrivit principiului echivalentei prestatiilor si egalitatii partilor. Potrivit C. civ., contractul de transp. apare ca o locatiune de lucrari, alaturi de contractul de munca si de contractul de antrepriza, fiind reglementat in art. 1410-1490. Contractul de transport de marfuri este reglementat si prin dispozitiile C. com. din 1887. Activitatea de transport mai este reglementata si de acte normative specifice fiecarei ramuri de transport: Codul aerian din 30 dec. 1953; Regulamentul de transport pe C.F.R. din 1997; O.G. nr. 42/1997 privind navigatia civila; O.G. nr. 44/1997 privind transportul rutier; O.G. nr. 12/1998 privind transp. pe C.F.R. si reorganizarea S.N.C.F.R..
6

2. CARACTERUL AUTONOM AL CONTRACTULUI DE TRANSPORT S 3.a Autonomia contractului de transp.trebuie inteleasa intr-un dublu sens si anume: a) Raporturile nascute din contractul de transp. sunt independente de raporturile existente intre expeditor si beneficiar. Deci transp. de marfuri este determinat de vanzarea lor unui cumparator din alta localitate sau de inchirierea unor utilaje pentru a putea fi folosite in alta localitate. Incheierea contractului de transp. este determinata de incheierea prealabila a contractelor de vanzare-cumparare, inchiriere, fara ca prin aceasta sa-si piarda autonomia. b) Contractul de transport reprezinta o institutie juridica cu caractere specifice. Este un contract unitar, autonom si de sine statator. Nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul formeaza obiectul unui contract de transp., ci numai atunci, cand transp. se face pe baza obligatiei asumate de caraus. Nu vor putea fi considerate contr.de transp. acelea care nu s-au facut cu predarea prealabila a lor (transp. de energie electrica, informational si contr. de remorcaj). Natura jd. a cont. de remorcaj este diferita se cea a contr. de transp. deoarece nu presupune preluarea marfurilor in portul de expeditie si predarea lor in portul de destinatie. Contr. de remorcaj poate avea un caracter intamplator ( ex. remorcarea unei nave naufragiate, manevre in porturi etc), incheindu-se pentru o distanta anumita, pentru o perioada de timp sau pentru executarea unei anumite operatiuni, in schimbul unei plati. Nerespectarea obligatiilor asumate atrage raspunderea contractuala a partii in culpa conform art. 998 C. civ. Contr. de expeditie se deosebeste de contr. de transp. prin faptul ca, o parte contractanta numita expeditionar (comisionar) se obliga fata de cealalta pare numita expeditor (comitent) sa incheie cu un caraus in baza unei imputerniciri date de exp., un contr. de transp. de marfuri si sa efectueze toate operatiunile auxiliare expedierii sau primirii marfurilor la destinatie, exp. obligandu-se sa-i plateasca o anumita suma de bani si pretul prestatiilor auxiliare. Intre expeditionar si expeditor se suprapun 2 contr. civile: unul de mandat (expeditorul il imputerniceste pe expeditionar sa incheie cu carausul un contr. de transp.) si un contr. de prestari de servicii (expeditionarul trebuie sa execute toate operatiunile necesare transp.).Expeditionarul raspunde din momentul primirii si pana la predarea marfii catre caraus pentru pieirea sau distrugerea acestora, iar din momentul predarii va raspunde numai pentu executarea corespunzatoare a obligatiilor specifice contr. de expeditie. Expeditorul va putea rezilia contractul dar numai pana la data incheierii contr. de transp. El este obligat sa plateasca expeditionarului o suma de bani care reprezinta echivalentul activitatii depuse de acesta pana la reziliere si pretul prestatiilor efectuate, iar in caz de neplata va avea drept de retentie asupra bunurilor daca acestea se mai afla in detentia sa. C. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT POZITIA DESTINATARULUI IN CONTRACTUL DE TRANSPORT 1. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTACTULUI DE TRANSPORT S 4.a Cont. de transp. prezinta urmatoarele trasaturi: 1. Este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece da nastere la obligatii reciproce ambelor parti contractante. 2. Este un contract cu titlu oneros, fiecare parte contractanta urmareste sa obtina o contraprestatie in schimbul obligatiei asumate.
7

Elementul esential al contractului de transp. este taxa de transport. 3. Este un contract comutativ, deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor asumate chiar din momentul incheierii contractului. Tarifele pe baza carora se stabileste pretul transportului, sunt aprobate prin acte normative cu caracter imperativ, fiind obligatorii pentru toti participantii la activitatea de transport, exceptii facand contr. de transp. auto de marfuri si transportul maritim de marfuri. 4. Contr. de transp. de persoane este un contr. consensual, deoarece el se incheie prin simplul consimtamant al partilor, dovada facandu-se printr-un inscris (biletul sau legitimatia de calatorie). 5. Contr. de transp. de marfuri are un caracter real, deoarece pentru valabilitatea incheierii lui, consimtamantul partilor trebuie sa fie materializat in predarea marfurilor ce urmeaza sa fie transportate de caraus. In cazul transp. maritim, intreprinderea de navigatie trebuie sa elibereze un document de conosament, iar cel ce detine aceasta dovada este considerat proprietarul marfii. 6. In contr. de transp. una din parti (carausul) este un agent economic cu capital de stat. Trecerea la ec. de piata a permis si aparitia intreprinzatorilor particulari in acest domeniu. 7. Contr. de transp. incheiat intre agentii economici este un contr. cu continut economic. 8. Activitatea de transport se desfasoara in mod programat. 2. POZITIA DESTINATARULUI IN CONTR. DE TRANSP. S 15. a Subiectele contr. de transp. sunt carausul si expeditorul. Contr.de transp. se incheie intre caraus si expeditor atunci cand se transporta bunuri sau calatori. Atunci cand transportul de bunuri se face in interesul altei persoane, alta decat expeditorul, destinatarul dobandeste anumite drepturi si obligatii. Carausul a fost considerat negotiorum gestor al destinatarului, in dr. roman, deoarece executarea transportului este urmarea initiativei expeditorului si nu a carausului, deoarece marfa apartine expeditorului si nu destinatarului. O alta opinie sustine ca drepturile care izvorasc din contr. de transp. trec de la exp. la dest. prin cesiunea facuta de expeditor destinatarului. Potrivit unei alte opinii, datorita faptului ca destinatarul dobandeste un drept propriu fata de caraus se considera ca drepturile destinatarului sunt identice cu ale tertului beneficiar din stipulatia pentru altul, deosebirile fiind: a) in cazul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar dobandeste drepturile din momentul incheierii contractului dintre stipulant si promitent, pe cand in cazul contr. de transp., dest. dobandeste dreptul la eliberarea marfii numai din momentul cand marfa a ajuns la destinatie si este pusa la dispozitia sa; b) in cadrul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar poate deveni numai titular de drepturi, pe cand dest. dintr-un contract poate avea atat drepturi cat si obligatii; c) in baza aceluiasi contr. de transp., carausul poate fi actionat concomitent de expeditor si de destinatar. Contr. de transp. este o stipulatie pentru altul cu unele particularitati. Drepturile dest. se nasc in momentul incheierii contr. dintre expeditorul stipulant-promitent, indiferent de faptul ca tertul beneficiar, destinatarul, a acceptat sau nu dreptul stipulat in favoarea sa. Exercitiul acestor drepturi este suspendat pana in momentul ajungerii marfii la destinatie, deci cand dest. ia cunostinta ca in folosul sau exista o stipulatie, pe care o poate accepta sau refuza. Aderarea la contract a dest. nu are efect constitutiv de drepturi, prin aceasta el isi consolideaza aceste drepturi stipulate anterior in favoarea sa.
8

C. ELEMENTELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT Pentru a fi valabil incheiat contr. de transp. de marfuri sau de calatori, trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Potrivit art. 948 C.civ. acestea sunt: - capacitatea de a contracta; - consimtamantul valabil al partilor ce se obliga; - un obiect determinat; - o cauza licita si morala; - forma stabilita de lege. 1. CAPACITATEA PARTILOR Partile trebuie sa aibe capacitate de exercitiu deplina ptr. a incheia un contr. de transp. valabil, deci sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatiile prin actele juridice incheiate. Minorii cu capacitate de exercitiu restransa vor putea incheia singuri contr. de transp.,dar cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali. Minorii sub 14 ani si interzisii judecatoresti vor putea sa incheie contr. de transp. de persoane cu mijloace de transport orasenesc in comun. Capacitatea de a incheia contr. de transp. a carausului rezulta din faptul ca ii este recunoscuta personalitatea jd. si ca asemenea acte jd. corespund scopului pentu care a fost infiintat. 2. CONSIMTAMANTUL PARTILOR Consimtamantul reprezinta manifestarea hotararii de a incheia actul jd., iar pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa emane de la o persoana cu discernamant; - sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice; - sa fie exteriorizat; - sa nu fie alterat de vreun viciu. Transportatorii specializati nu pot refuza incheierea contr. de transp. daca expeditorii sau calatorii indeplinesc toate conditiile prevazute de lege. Transportul de persoane sau de marfuri se efectueaza pe temeiul asa-numitelor contracte de ghiseu. 3. OBIECTUL Obiectul actului juridic consta in obiectul obligatiei din actul juridic civil respectiv. Obiectul contr. de transp. consta in prestatiile, pentru unitatea de transport (caraus) de a transporta marfa, bagajele sau calatorii, iar pentru expeditor (calator) de a plati taxa de transport. Obiectul contr .de transp. trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valabilitate: - sa existe; - sa fie in circuitul civil; - sa fie determinat sau determinabil; - sa fie posibil; - sa fie in conformitate cu legea; - sa constituie un fapt personal al celui ce se obliga, cel ce se obliga sa fie si titularul dreptului. Este nul acel contr. care are ca obiect transportul unui lucru imposibil de executat cu mijloacele de transport din categoria de transport din care face parte transportatorul respectiv, sau contractul ce are ca obiect un transport de lucruri pentru care exista o interdictie absoluta. Transportul trebuie sa fie determinat sau determinabil: obiectul ce urmeaza a fi transportat, statia de incarcare, ruta, statia de destinatie. 4.CAUZA
9

Cauza este un element constitutiv si o conditie de validitate a contr. de transp.. Contr. de transp. nu are o singura cauza comuna partilor, fiind un contract sinalagmatic are cate o cauza pentru fiecare parte, aceasta rezultand din obligatiile reciproce ale partilor. Cauza inglobeaza atat scopul direct si imediat al consimtamantului cat si scopul indirect, mediat al consimtamantului. In contr. de transp. cauza trebuie sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala. 4. FORMA CONTRACTULUI Contr. de transp. se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, dovada incheierii lui facandu-se printr-un inscris (bilet, scrisoare de trasura, conosament). Contractul nu este valabil incheiat, in cazul contr.de transp. de marfuri, decat prin predarea efectiva a marfurilor. Forma scrisa a contr.de transp. este ceruta ad probationem, existand formulare tipizate, care urmeaza a fi completate si semnate de catre parti, in functie de categoria de transport. Pentru fiecare categorie de transport, forma, continutul si denumirea documentelor de transport sunt diferite: in transp. pe calea ferata avem scrisoarea de trasura, in transp. aerian scrisoare de transport aerian, in transportul auto scrisoare de transport auto si conosament in transportul maritim, iar pentru fiecare expeditie se intocmeste un singur document de transport, care cuprinde continutul contr. de transp. si dovada inchirierii. TAXA DE TRANSPORT, RASPUNDEREA CARAUSULUI, ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTR. DE TRANSP. SI PRESCRIPTIA DREPTULUI DE ACTIUNE 1. TAXA DE TRANSPORT SI ACTIUNILE IZVORATE Transportatorul, in cadrul contr. de transp. pentru prestatia executata, primeste contraprestatia celeilalte parti, adica taxa de transport. Taxa de transport se stabileste pe baza de tarife, iar actualul Regulament de transport pe calea ferata contine reglementari corespunzatoare in acest domeniu, transportatorul putand acorda unele reduceri tarifare in anumite conditii. Taxele reprezinta forma speciala a pretului pentru o lucrare executata sau serviciu prestat. Determinarea cuantumului taxei de transport, in cazul transp. de marfuri se face avand in vedere: felul marfii, greutatea, capacitatea mijlocului de transport, distanta (in CF distanta min. este 30 km), felul expeditiei, in raport de viteza si procentul parcursului in gol. Transportatorul poate sa perceapa taxe accesorii ptr. executarea unor operatiuni accesorii si adiacente transporturilor: incarcarea, descarcarea, magazinajul, transbordarea, avizarea etc .Ptr. a se determina taxa de transp. se porneste de la cheltuielile de munca vie necesara pentru transportarea unei tone de marfa sau a unui calator pe o anumita distanta, la care se adauga profitul transportatorului. Deasemenea, greutatea sau volumul marfii influenteaza cuantumul taxei, carausul avand obligatia de a preda marfa la destinatie in calitatea si cantitatea primita la expeditie. In cazul in care expeditorul nu-si indeplineste obligatia de plata, transportatorul poate sa suspende executarea transportului, poate cere rezolutia contractului si eventual daune. Carausul, potrivit art. 437 si 438 din C. com., are un drept de retentie asupra marfii, putand solicita executarea silita ptr. realizarea creantei sale. Taxa de transport poate fi platita de expeditor sau de destinatar in functie de mentiunea facuta in documentul de transport (francata sau transmisa). Mentiunea transmisa este o delegatie de plata care nu elibereaza pe expeditor, transportatorul trebuie sa se adreseze intai dest., iar daca acesta nu doreste sa adere la contract, obligatia de plata a
10

taxei revine expeditorului. In cazul in care dest. adera la contract si plateste taxa, expeditorul se elibereaza de obligatia fata de caraus. Transportatorul nu are un drept la actiune fata de dest., daca acesta nu-si indeplineste obligatiile ce rezulta din contract sau nu plateste taxa, caz in care transportatorul poate sa retina marfa pana la plata taxei, sa actioneze pe expeditor sau sa ceara vanzarea silita a marfii. Plata taxei de transport se poate face in numerar sau prin instrumente bancare de decontare. RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI (CARAUSULUI) S 16.b Pentru toate categoriile de transport, in materia transporturilor exista acte normative de aplicatie generala sau aplicabile numai intr-o anumita ramura de transport. Prin art. 1073-1090 C.civ. este reglementata raspunderea contractuala, iar prin art. 9981000 C. civ. raspunderea delictuala. In cazul cand prin fapta sa culpabila, carausul a prejudiciat un tert, raspunderea va fi de natura delictuala. Daca prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor rezultate din contr. de tansp. s-a produs o paguba proprietarului marfii, se poate spune ca ne aflam in prezenta raspunderii contractuale a carausului. Transportatorul raspunde ptr. pieirea totala sau partiala a marfii, ptr. avarierea ei, depasirea termenului de eliberare a marfii sau ptr. orice alt caz ce poate fi considerat neexecutarea contr. de transp. Pentru a fi exonerat de raspundere, carausul trebuie sa faca dovada ca indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei asumate se datoreaza unei cauze care exclude culpa sa , cum ar fi forta majora ( fapta unui tert, calamitatile naturale) si cazul fortuit. Carausul va raspunde de fapta ilicita savarsita de tertii cu care acesta are o conventie. Cauzele exonerarii de responsabilitate a carausului sunt prevazute in art. 418-429 C. com., modul de stabilire a pagubei suferite de expeditor in art. 430, 431si 438, raporturile dintre caraus si dest. in art. 432-435, actiunea in despagubire art. 436, 440 si interzicerea unor clauze prin care s-ar diminua raspunderea carausului art. 441. Partile pot deroga de la raspunderea carausului ptr. neindeplinirea obligatiilor, cu 2 exceptii: orice conventie a partilor, prin care s-ar limita raspunderea stabilita prin art. 417-419, 425, 427-430, 432-433, 436 si 440, este nula cu exceptia cazului cand se stabilesc preturi mai mici decat cele prevazute in tarifele ordinare. Nu se poate deroga de la regulile stabilite, referitoare la raspunderea in caz de dol sau culpa grava a carausului, conform art. 430 C.comercial, deoarece ar fi imoral sa se acorde beneficiul limitarii raspunderii. Potrivit art. 506 C.com., carausul nu va raspunde daca va putea face dovada ca neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unor obstacole provenite din caz fortuit sau forta majora.
2.

3. ACIUNILE IZVORTE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT a. NOIUNI INTRODUCTIVE Actiunile izvorate din contr. de transp., pot avea ca obiect plata neregulata a pretului sau pretentii ce decurg din executarea necorespunzatoare a contr. de transp. Transportatorul este in drept sa pretinda taxa legala ptr. transportul efectuat, iar exp. sau dest. este indreptatit sa ceara restituirea taxei platite cu depasirea cuantumului legal, ori ptr. un transport ce nu s-a mai efectuat. Dreptul transportatorului la actiune exista indiferent de cauza care a determinat respectiva situatie.
11

Actiunile in despagubire se pot referi la obligatia de executare a transportului, de paza a marfii si de eliberare a acesteia in termen, in aceeasi cantitate si calitate, dar si la obligatiile accesorii transportului. Actiunea in regres se poate folosi de catre un caraus impotriva altui caraus, in cazul in care primul caraus a fost obligat la plata unor despagubiri pentru pagubele cauzate de cel de al doilea caraus precum si in alte cazuri. Tot pe calea actiunii in regres, carausul isi va recupera de la dest. contravaloarea unui ramburs platit expeditorului, atunci cand a eliberat marfa fara a pretinde si incasa suma cu care era grevat transportul de la dest. In cazul unor pretentii impotriva transportatorului titularul dreptului la actiune poate folosi calea reclamatiei administrative. b) RECLAMATIA ADMINISTRATIVA SI ACTIUNEA IN JUSTITIE S 17.a Reclamatia administrativa constituie o cale procedurala obligatorie de solutionare a litigiilor rezultate din neexecutarea ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor izvorate din contr. de transp. Prin art. 87.C. aerian, Regulamentul de transp. pe calea ferata si Instructiunile privind rezolvarea operativa a pretentiilor nascute din contr. de transp. este reglementata reclamatia administrativa. Reclamatia adm. se adreseaza in scris transportatorului, la care se anexeaza duplicatul (unicatul) documentului de transport, dupa caz, scrisoarea de trasura, recipisa de bagaje, buletinul de mesagerie precum si intreaga documentatie doveditoare a pretentiei. Deasemenea, ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare unei actiuni, deci sa fie motivata in fapt sau in drept. Reclamantul va putea promova actiunea la instanta de judecata numai daca reclamatia adm. introdusa la transportator a fost respinsa ori a ramas fara raspuns in termenul stabilit de lege de 3 luni. Toate actiunile introduse la instanta de judecata trebuie sa fie insotite de dovada inregistrarii reclamatiei adm. ori a raspunsului prin care a fost solutionata partial sau respinsa. Reclamatia adm. se poate folosi, ca mod obligatoriu, numai in transp. aerian si feroviar. Atat reclamatia adm. cat si actiunea in justitie trebuie introduse inauntrul termenului de prescriptie. Orice actiune privind raspunderea, conform art. 87 din Regulamentul de transp. pe calea ferata, nu poate fi exercitata impotriva caii ferate decat in conditiile si limitele acestor reglementari. Situatiile pentru care calea ferata raspunde, potrivit art. 3 din Regulament: a) calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de agentii aflati in serviciul ei; b) in cazul in care agentii caii ferate fac servicii care nu cad in sarcina caii ferate, se considera ca lucreaza in contul si pe raspunderea pers. interesate, pentru care se fac aceste servicii; Reclamatiile adm. rezultate dintr-un contr. de transp. sunt obligatorii si trebuie adresate in scris caii ferate in termenul de prescriptie (3 luni) in urmatoarele situatii: 1. Reclamatia in daune ptr. pierderea totala, din a 30 zi care urmeaza expirarii termenului prevazut de art. 28 din Regulament. 2. Actiunea in daune ptr. pierderea partiala, avarierea ori eliberarea cu intarziere, din ziua in care a avut loc eliberarea marfii. 3. Reclamatia privind plata sau restituirea tarifului de transport, din ziua platii sau din ziua in care plata ar trebui facuta.
12

Reclamatia privind plata unui supliment de tarif solicitat de organele vamale sau de alte autoritati adm., din ziua cererilor acestor autoritati. 5. In toate cazurile privind transp. calatorilor, din ziua expirarii legitimatiilor de calatorie 6. Actiunea referitoare la rambursare, din a 30 a zi care urmeaza dupa expirarea termenului contr. de transp. 7. Actiunea in restituirea unei plati nedatorate, din ziua efectuarii platii.; 8. Actiunea privind plata pretului marfii vandute, din ziua vanzarii. 9. In oricare alte cazuri din ziua in care dreptul poate fi exercitat. Situatiile in care reclamatiile adm. nu sunt obligatorii: a) actiunile pentru daune interese, intemeiate ptr. raspunderea caii ferate in caz de moarte si de ranire a calatorilor. b) Actiunile intemeiate pe o paguba rezultata dintr-un act, dintr-o actiune sau dintr-o omisiune comisa fie cu intentia de a provoca paguba, fie avand cunostinta ca ar putea rezulta o astfel de paguba si acceptand producerea ei. c) Pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la dest. d) Pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate pe calea ferata. Dreptul de a reclama apartine persoanei care are dreptul de a actiona calea ferata (cel care poseda recipisa de bagaje, scrisoarea de trasura sau legitimatia de calatorie), iar in cazul restituirilor ori a despagubirilor privind expeditiile de calatori sau bagaje, cel indreptatit anexeaza la reclamatie legitimatiile de calatorie, recipisele de bagaje, in original sau copie legalizata. Cand reclamatia este facuta de expeditor, in cazul expeditiilor de marfa, ptr. despagubiri sau avariere, acesta va trebui sa prezinte duplicatul scrisorii de trasura, iar daca reclamatia este facuta de dest., acesta va trebui sa prezinte unicatul scrisorii de trasura. Actiunea in justitie contra caii ferate apartine persoanei care are legitimatia de calatorie, recipisa de bagaje sau scrisoarea de trasura, ori in lipsa acestora dovedeste dreptul sau in alt mod. Retinem: 1. In caz de accident in timpul transportului, dr. la actiune apartine calatorului sau mostenitorilor celui decedat; 2. Actiunea in restituire a unei plati, facute in mod gresit, apartine intotdeauna celui care a facut plata si impotriva carausului; 3. Actiunea relativa la rambursele prevazute de Regulament apartine expeditorului; 4. Alte actiuni contra caii ferate care deriva din contr. de transp.apartin: -expeditorului, daca are dreptul sa modifice contr. de transport; -destinatarului, atunci cand acesta a aderat la contr. de transp. Ordinea de prioritate a unitatilor de cale ferata care vor fi actionate in judecata: a) pentru restituirea sumei platite in baza contr. de transp., actiunea jud. poate fi exercitata impotriva caii ferate ce a incasat suma ori impotriva aceleia in folosul careia a fost incasata. b) impotriva caii ferate de predare se face actiunea jud. referitoare la la ramburs. Alte actiuni jud. pot fi exercitate impotriva caii ferate de predare, a caii ferate de destinatie ori impotriva aceleia pe parcursul careia s-a produs faptul care a dat nastere actiunii. Chiar daca nu a primit nici marfa si nici scrisoarea de trasura, calea ferata de destinatie poate fi actionata in judecata. Actiunea jud. poate fi exercitata impotriva unei alte cai ferate cand ea este formulata in instanta, pe cale de cerere reconventionala sau de exceptie, in legatura cu acelasi contr. de transp.
4. 13

Orice actiune a celui indreptatit, in caz de moarte si de ranire a calatorilor, este stinsa daca nu se semnaleaza, in scris, accidentul survenit calatorului, in termen de 6 luni de la cunoasterea pagubei. Aceasta actiune nu se stinge daca: accidentul nu a fost semnalat sau a fost semnalat cu intarziere din motive ce nu sunt imputabile celui indreptatit; cel indreptatit dovedeste ca accidentul a avut drept cauza o culpa a caii ferate; Dreptul la actiune nu se stinge: a) in caz de pierdere partiala sau de avariere a marfii daca: pierderea sau avarierea marfii a fost constatata inainte ca persoana indreptatita sa fi primit marfa; daca din vina caii ferate s-a omis constatarea ce trebuia facuta pe baza de proces- verbal. b) in caz de reclamatie ptr. pagubele neaparente a caror existenta s-a constatat dupa primirea bagajelor ori a marfii de cel indreptatit daca: daca s-a intocmit proces-verbal de constatare dupa ce a descoperit paguba, dar nu mai tarziu de 3 zile de la primirea bagajelor sau de 5 zile de la acceptarea marfii; in termen de 60 zile in cazul depasirii termenului contr. de transp. daca cel indreptatit si-a valorificat drepturile de la una din caile ferate (de predare, de destinatie ori de la cea pe parcursul careia s-a produs faptul ce a dat nastere actiunii); daca se dovedeste ca paguba are drept cauza un dol sau o culpa grava imputabila caii ferate. Raspunderea ptr. pierderea totala a bagajelor se stinge daca acestea nu au fost cerute in statia de destinatie in 14 zile dupa sosirea trenului cu care acestea trebuiau sa soseasca, afara de cazul cand bagajele sunt regasite si au datele necesare avizarii. Actiunile in caz de pierdere partiala sau avariere se sting daca marfa a fost predata in conformitate cu art. 84 din Regulamentul de transp. pe calea ferata. Prezumtia legala prevazuta de art. 140 Cod comercial nu opereaza in caz de culpa grava a transportatorului ori de dol. c) PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE S 18.a Prescriptia extinctiva este o modalitate de stingere a dr. la actiune neexercitat in interiorul T prevazut de lege. Dreptul la actiune prevede atat dr. material cat si dr.subiectiv. Dr. material se poate pierde dupa expirarea T de prescriptie insa dr. subiectiv ramane. Prescriptia este reglementata prin dispozitiile art. 945 si urmatoarele din C. com. si ale D 167/1958 privind prescriptia extinctiva, modificat si republicat in 1960. Orice actiune care izvoraste dintr-un contr. de transp. auto, cale ferata, naval sau aerian indreptata impotriva transportatorului de catre o pers. fizica sau jd. se prescrie in T de 6 luni. Daca un contr. de transp. a fost incheiat ptr.a fi executat succesiv, T de prescriptie este de 1 an. T de introducere a actiunii este de 2 ani in cazurile: a) pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la destinatar; b) pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate de calea ferata; c) intemeiata pe o paguba ce a rezultat dintr-o actiune ori omisiune, cu intentia de a provoca o paguba;
14

intemeiata pe unul din contr. de transp. anterioare repredarii si atunci cand pierderea partiala sau avarierea este constatata dupa repredare, daca marfa a ramas in paza caii ferate si a fost repredata in statia de repredare in aceeasi stare in care a sosit. T de prescriptie de 6 luni opereaza numai in cazul in care transportatorul apare ca parat iar cand are calitatea de reclamant impotriva expeditorului, parat, T de prescriptie este cel de dr. comun (term. general de 3 ani). T de prescriptie de 6 luni se practica si in cazul exercitarii actiunilor in regres de un transportator impotriva altui transportator, ca urmare a unor prejudicii suferite prin plata de despagubiri catre clientela. T de 6 luni este valabil ptr. stingerea dr. la actiune privind un dr. principal dar si ptr. dr. accesorii ( obligatia accesorie urmeaza soarta obligatiei principale). Exceptii de la T de prescriptie de 6 luni: daca s-a incasat de doua ori taxa de transport sau o penalitate; - in cazul penalitatilor rezultate din neindeplinirea ob. nascute din programarea transp.; - cand prejudiciul a fost generat prin dolul sau culpa grava a carausului. T de prescriptie este supus suspendarii si intreruperii. Prescriptia se intrerupe in urmatoarele cazuri: - cazul in care paratul recunoaste drepturile creditorului; prin introducerea unei actiuni (chiar daca actiunea este adresata unei instante jud. necompetente); printr-un act incepator de executare. Prescriptia se suspenda in urmatoarele cazuri: cat timp cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat sa faca acte de intrerupere datorita unui caz de forta majora pe timpul cat una din parti face parte din fortele armate ale tarii iar acestea sunt pe picior de razboi; pana la rezolvarea reclamatiei adm.(in termen de 3 luni de la inregistrarea reclamatiei); Pentru pretentiile nascute dintr-un contr. de transp. in trafic international, suspendarea prescriptiei are loc in conformitate cu reglementarile internationale existente, iar in lipsa acestora se vor aplica dispozitiile legale interne.
d)

CAP. III CONTRACTUL DE TRANSP. DE MARFURI PE CALEA FERATA 1. CONSIDERTATII INTRODUCTIVE Transp. de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contr. de transp. incheiat intre: Soc. Nat. de Transp. de Marfa si expeditorul marfii. Calea ferata, fiind un caraus unic, incheie un singur contr. de transp. la care pot participa una sau mai multe regionale de cai ferate, fiecare avand o raspundere proprie. Contr. de transp. da nastere la obligatii ptr. toate regionalele de cai ferate pe teritoriul carora trece transportul. Transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui singur document de transp.iar operatiunile pe care le presupune transp. sunt efectuate de caraus. Regionala de cai ferate ptr. Sucursala CFR Marfa ce a fost obligata la plata de despagubiri, are dr. la actiune in regres impotriva celei vinovate de producerea pagubei.
15

Atunci cand se foloseste intreaga capacitate de transp. avem expeditie de vagoane, cand cantitatea de marfuri nu acopera intraga capacitate avem expeditie de coletarie (10-5000 kg) sau ca expeditie de mesagerie (60-100 kg). 2. CONTRACTUL PENTRU PRESTATII DE TRANSPORT Acesta se incheie intre Soc. Nat. de Transp. Feroviar de Marfa si exp. marfurilor, care poate fi o pers. fizica sau o pers. jd. Obiectul contr. consta in stabilirea necesarului de vagoane si a modului de programare, comanda si asigurare in vederea preluarii cantitatii de marfuri prezentata de client, a conditiilor de executare, a modalitatilor de decontare si plata, a tarifelor pe care clientul trebuie sa le achite transportatorului. In vederea incarcarii, comandarea vagoanelor se face astfel: cantitatile de marfa sunt esalonate pe luni, trimestre si grupe de marfa, folosindu-se formularul pus la dispozitie de calea ferata Program de transp. pe calea ferata pe anul. Partile pot adapta cantitatile esalonate la posibilitatile concrete de realizare prin programe lunare de transport. Clientul va prezenta transportatorului cantitatile ce urmeaza a fi transportate in luna urmatoare pana la data de 15 ale lunii curente. Transportatorul are obligatia de a da lamuriri privind modul de completare a formularelor. Programul de transport completat se depune la sediul statiei gestionare cu confirmare de primire. Transportatorul va verifica modul de completare a formularului la primirea programului de transp. lunar, acesta se semneaza de primire, se stampileaza, devenind anexa la contr. pentru prestatii de transport. Cantitatile de marfuri prevazute in programul de transp. lunar, vor fi programate la incarcare de catre client, folosind un formular tipizat. Programarea se va efectua pe zile de incarcare, fel de marfa, categorii de vagoane si statii de destinatii, cu cel putin 2 zile lucratoare inainte de inceperea fiecarei decade. Pentru anularea programarii, efectuate intr-un interval mai mic de 24h fata de ziua programata, se va percepe un tarif prevazut de TIM. Termenul de executare a contr. de transp. se stabileste conform instructiunilor si regulamentelor transportatorilor, se poate prelungi cu termene suplimentare determinate de indeplinirea formalitatilor administrative, vamale. Clientul are obligatia de a-si lua masuri in vederea asigurarii indeplinirii in termen a formalitatlor de import-export, suportand toate taxele, amenzile, penalitatile ori alte formalitati vamale ce sunt intarziate din vina lui. Clientul datoreaza transportatorului majorari ptr. intarzierea platii de 0,3% ptr. fiecare zi de intarziere ptr. neefectuarea platii in T scadent, iar in cazul repetarii neplatii, transportatorul este in drept sa intrerupa sau sa sisteze definitiv prestatiile. Partile pot conveni si asupra altor modalitati de plata decat cele stabilite anterior. Responsabilitatea partilor este reglementata in contract. In limitele stabilite prin acte normative interne, transportatorul va raspunde ptr. integritatea marfurilor transportate, clientul raspunzand fata de transportator prin plata de daune, in cazul in care materialul rulant pus la dispozitia sa, a fost avariat sau distrus din culpa. Inlaturarea raspunderii partilor opereaza in caz de forta majora, invocata si dovedita in conditiile legii. Partea care o invoca este obligata sa aduca la cunostinta celeilalte parti producerea acesteia, sa ia masurile ptr. diminuarea consecintelor evenimentului, in T de 72 h. Contr. de prestari de transp. poate inceta, fara interventia instant. jud.,in cazurile urm: din initiativa uneia din parti sau prin acordul partilor;
16

una din parti se afla intr-o situatie de forta majora mai mult de 30 zile; una din parti nu executa o obligatie esentiala contractului timp de 30 zile; una din parti este declarata in stare de incapacitate de plata, faliment sau este declansata procedura de lichidare; a intervenit fuziunea sau comasarea; Toate litigiile rezultate cu ocazia incheierii, interpretarii sau executarii contr. si care nu vor putea fi solutionate pe cale amiabila, vor putea fi solutionate de un tribunal arbitral, cu sediul la Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv. Hotararea pronuntata de tribunalul arbitral este definitiva si obligatorie, cheltuielile de judecata fiind suportate de partea cazuta in pretentii. Daca in timpul contr. apar acte normative care prin efectul lor duc la modificarea clauzelor contractuale, transportatorul poate cere modificarea sau rezilierea contr. in cazul in care clientul nu este de acord cu modificarea. Modificarea contr. poate fi facuta prin acordul scris al partilor, neputand fi considerat ca fiind prelungit prin acceptare tacita. 3. OBLIGATIA DE A INCHEIA CONTRACTUL DE TRANSPORT PE C.F. Din contr. ptr. prestatii de transp. si conventia cadru de incarcare-descarcare, ptr. calea ferata si agentii ec. se nasc obligatii. Calea ferata trebuie sa aplice principiul egalitatii ptr. toti expeditorii de marfuri. Obligatia este conditionata de: expeditorul sa se conformeze prescriptiilor regulamentului; - transportul sa fie posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport; transportul sa nu fie impiedicat de circumstante pe care calea ferata nu le poate evita. Pentru marfurile ptr. a caror incarcare sau descarcare, calea ferata nu dispune de mijloace speciale, aceasta nu este obligata sa le primeasca. In cazul fortei majore, pentru a putea fi exonerata de raspundere, calea ferata are obligatia de a dovedi acest fapt. Calea ferata este obligata sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, ori in anumite conditii sa acorde unele prioritati. In cazul in care transp. nu poate fi executate imediat, in temeiul unui contr. de depozit, marfurile pot fi primite provizoriu in depozit. Calea ferata poate refuza primirea la transport a marfurilor daca va constata ca acestea sunt: - necorespunzator ambalate; nu au fost respectate normele tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de transport; mijloacele de transport deschise nu au semne si marcaje corespunzatoare iar cele inchise nu au sigilii; marfurile sunt interzise la transport sau admise conditionat. Potrivit art. 55 din Regulamentul de transp. pe calea ferata, unele marfuri sunt excluse de la transport: obiectele in greutate de pana la 10 kg care sunt supuse regimului postal; marfurile ptr. a caror incarcare-descarcare sunt necesare mijloace speciale;
17

marfurile al caror transport este interzis ptr. motive de ordine publica; marfurile explozibile, inflamabile, cele ce se autoaprind, radioactive, infectioase; cerealele infestate si caramizile nearse. Marfurile admise conditionat sunt: munitiile (dezamorsate), cadavrele, fanurile si paiele. Potrivit art. 3 al Conventiei S.M.G.S. si art. 5 al Conventiei C.I.M., se primesc la transp. numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar expeditorul sa respecte prevederile acestor conventii. 4. DEFINITIA SI INCHEIEREA CONTR. DE TRANSP. PE CALEA FERATA Definitia: contr. de transp. pe calea ferata este acel contract prin care Societatea Nationala de Transport de Marfuri, printr-o sucursala a sa din cadrul unei regionale se cai ferate, in calitate de caraus, se obliga, in schimbul unei taxe de transport, sa transporte intr-un anumit termen, sa pazeasca si sa elibereze marfa destinatarului, care poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de trasura. Incheierea contr. de transp. Sucursala de marfa, din cadrul regionalei de cai ferate, incheie contr. prin statia de cale ferata de expeditie si expeditor. Pentru incheierea contr. de transp. este necesar realizarea consimtamantului partilor (expeditor si caraus). Oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de scrisoarea de trasura, iar acceptarea ofertei de caraus consta in verificarea incarcaturii si aplicarea stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport. Oferta de a contracta poate apartine si carausului.In lipsa contr. de prestatii, clientul depune la agentia de marfa o comanda scrisa cu minim 5 zile inainte de inceperea incarcarii si o garantie in lei sau valuta prevazuta in tarife, aceasta restituinduse dupa incheierea contr. de transp. Calea ferata poate percepe tarife de urgenta, iar comanda trebuie sa cuprinda: a) statia de destinatie a expeditiei; b) felul marfii; c) modul de prezentare la transport; d) cantitatea de transport; e) data si locul unde are loc incarcarea; f) tipul mijloacelor de transport; g) rechizitele necesare; h) trenul cerut pentru expediere. Neinceperea incarcarii marfii in 6 h de la punerea la dispozitia clientului a mijlocului de transport, inseamna renuntarea tacita la incarcare, iar garantia va fi un venit al caii ferate. Potrivit art. 8 din Conv. CIM, incheierea contr. de transp. international de marfuri presupune consimtamantul partilor si predarea marfii, insotita de scrisoarea de trasura. Determinarea momentului incheierii contr. de transport are o mare insemnatate teoretica si practica pentru ca, din acest moment, raspunderea asupra marfii trece catre caraus si se calculeaza curgerea T de executare a transp. In cazul in care se nasc litigii si transportatorul a omis sa stampileze scrisoarea de trasura, expeditorul poate face dovada momentului incheierii contr. de transp. cu alte mijloace de proba: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a vagoanelor, etc. Expeditiile de vagoane complete se tarifeaza ca:
18

vagoane izolate sau grupuri de vagoane; trenuri complete de marfa comandate; trenuri special comandate. Scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau italiana, dar si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS se intocmeste in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana. In cazul transporturilor de mesagerii, documentul de transport se numeste scrisoare de mesagerie. 5. SCRISOAREA DE TRASURA S 9.a Contr. de transp. de marfuri pe calea ferata se incheie in forma scrisa, completandu-se un formular tipizat, cu denumirea de scrisoare de trasura, al carui model este stabilit de acte normative. Scrisoarea de trasura se completeaza de expeditor, iar de catre caraus se completeaza doar datele cuprinse in chenare cu linie groasa. Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta astfel incat sa nu prezinte stersaturi, adaugiri ori prescurtari, aceasta avand un continut obligatoriu: - locul si data intocmirii scrisorii de trasura (pt. stabilirea competentei terit. a inst. jud.); denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; numele, domiciliul si nr. contului bancar al destinatarului; - denumire, greutatea si alte elemente de identificare a marfii predate la transport; numele, domiciliul (sediul) expeditorului si semnatura ori stampila acestuia; nr. si seria sigiliilor aplicate; felul ambalajului, marca, nr. coletelor; enumerarea anexelor la scrisoarea de trasura; nr. mijlocului de transport; masa bruta a marfii; mentiunea de francare. In sistemul Conv. CIM si SMGS, scrisoarea de trasura poate contine si alte mentiuni facultative: in gara sau a se preda la domiciliu; valoarea sumei privind interesul eliberarii de timp; francare sau transmise; in primul caz, tarifele se platesc de expeditor, in cel de-al doilea, de dest.; suma rambursului; itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea. Scrisoarea de trasura, potrivit dispozitiilor TIM (Tarif intern de marfuri), se compune din 5 parti si fiecare are o alta destinatie, iar ptr. fiecare expeditie, expeditorul este obligat sa intocmeasca o scrisoare de trasura:
19

fila 1 -exemplarul de serviciu; insoteste transp. pana la destinatie; fila 2 -copia care se pastreaza la statia de expeditie; fila 3 avizul si adev. de primire, care se pastreaza la statia de dest. si insoteste transp. fila 4 duplicatul, se elibereaza exp. si face dovada predarii marfii; fila 5 unicatul scrisorii insoteste marfa si se preda dest. la eliberarea marfii. In temeiul unei singure scrisori de trasura, se poate expedia coletarie in greutate de 10 kg pana la 5000 kg si marfuri incarcate in mai multe vagoane, in cazul marfurilor indivizibile, al trenurilor speciale de marfa si al trenurilor marsrutizate. Nu sunt admise la transp. impreuna cu alte marfuri: - marfurile periculoase; marfuri care prin natura lor nu pot fi incarcate la un loc cu altele; marfuri care datorita prescriptiilor vamale, fiscale, adm. nu pot fi expediate impreuna cu altele; marfurile a caror incarcare este in sarcina caii ferate, pe acelasi document cu cele a caror incarcare este in sarcina exp. Pot fi admise la transport cu o singura scrisoare de trasura: expeditia de mai multe vagoane incarcate cu aceeasi marfa, in urmat. cazuri: - transp. marfurilor indivizibile; - transp. marfurilor care necesita vagoane de siguranta; - transp. marfurilor in trafic de transbordare; - trenuri de marfa special comandate; - expeditii de marfuri diferite, incarcate in acelasi vagon; - expeditii de marfuri incarcate in vagoane care au acelasi regim; - expeditii de vagoane care indeplinesc aceleasi conditii tarifare. Expeditorul raspunde de exactitatea mentiunilor facute in scrisoarea de trasura si suporta consecintele ce rezulta daca acestea ar fi incomplete, prescurtate, imprecise sau insuficiente. Mentiunile din scrisoarea de trasura referitoare la masa marfii sau nr. coletelor nu fac dovada impotriva caii ferate, decat daca verificarea acestora a fost facuta efectiv de calea ferata si certificate in scris pe documentul de transport. 6. PREDAREA MARFII CAII FERATE S 10.b Predarea marfii consta in transferarea detentiunii marfii caii ferate care o detine, pe contul expeditorului. Predarea marfii carausului de catre expeditor, se face in locuri fixate si cunoscute de clientela: magazii, depozite, iar predarea-primirea marfii este stabilita prin art. 58 din Regulamentul NUT (Norme uniforme de transport). Expeditorul are urmatoarel obligatii: de a determina greutatea marfii prin mijloace proprii si de a face mentiunea in documentul de transport, iar in cazul marfurilor ambalate se va mentiona greutatea neta a marfii si separat a ambalajului; sa faca determinarea cantitativa a marfii sub 2 aspecte: greutate si volum; greutate si numar de bucati;
20

sa ambaleze marfa coresp. stassurilor, caz in care marfurile circula pe raspun. exp.; sa aplice o eticheta, in care sa inscrie denumirea, cantitatea si calitatea marfii, precum si numele celui care a facut operatiile de cantarire, masurare, numarare si ambalare; eticheta va contine si numele si adresa dest. precum si nr. de ordin al coletului indicat in scrisoarea de trasura; sa apere marfa de riscul pierderii, avariei, scaderii calitatii; sa nu pericliteze viata si sanatatea personalului care o manipuleaza. Carausul poate sa refuze primirea marfii sau sa faca mentiunile necorespunderii ambalajului. Nu pot fi predate ca expeditii de coletarie: marfurile excluse la transp. conform art. 55 din Reg.; cadavrele; vietatile, cu exceptia celor prezentate in colivii; obiectele ce depasesc gabaritul. Transportul marfurilor pe palete, este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de vagoane, dar sa nu depaseasca 1000 kg.. Transportul marfurilor in conteinere este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de vagoane, dar numai in statiile de expeditie deschise traficului de marfuri in conteinere. Exp. este obligat sa aplice sigilii proprii pe conteinere si sa indice felul marfii, marca, numarul si capacitatea in metri cubi. Transp. marfurilor in transconteinere este admis numai ca expeditii de vagoane in statiile si spre statiile deschise traficului de marfuri in transconteinere. Exp. trebuie sa verifice vagonul sau conteinerul, iar daca a acceptat transportul fara obiectii, raspunderea cade asupra sa. Exp. este obligat sa aplice sigilii proprii la conteinere si vagoanele inchise si semne si marcaje la vagoanele deschise. Calea ferata efectueaza transp. atata timp cat sunt indeplinite urmat. conditii generale: a) exp. se conformeaza normelor Reulamentului. si tarifelor; b) transp. este posibil cu personalul si mijloacele de transp. obisnuite; c) transp. nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita. Reg. de transp. pe calea ferata stabileste marfurile ce sunt excluse de la transp.: 1. marfurile al caror transp. este interzis prin dispozitii legale; 2. obiectele care nu pot fi transportate, ca instalatiile sau mijloacele ordinare in exploatare; 3. materialele si obiectele excluse de la transp. prin Reg. privind normele tehnice referitoare la transp. marfurilor periculoase; 4. sunt excluse ca expeditii de coletarie marfurile a caror masa totala este mai mica de 10 kg; Sunt categorii de marfuri care trebuie sa indeplineasca conditii speciale pentru a fi primite la transport: materiile si obiectele admise la transp. in conditiile normelor tehnice privind transp. marfurilor periculoase; - marfurile ptr. care sunt stabilite conditii speciale;
21

cadavrele se admit numai ca expeditii de vagoane si numai cu insotitor si pe baza autorizatiei sanitare de transp. mortuar. Responsabilii cu expedierea marfurilor raspund de exactitatea marfurilor ce se expediaza, de integritatea lor, pana in momentul predarii lor caii ferate. 6. PRIMIREA LA TRANSPORT A MARFURILOR S 11.a DE CATRE CALEA FERATA Primirea la transp. a marfurlor are loc in toate statiile destinate traficului de marfuri, in orele de program stabilite si cunoscute clientelei. Preluarea la transp. a marfii consta in operatiuni care se refera: la expeditiile de mesagerie si coletarie: nr. coletelor, greutatea, starea ambalajului, adresa dest. si etichetele aplicate pe colete; la expeditiile de vagoane: natura marfii, respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, la vagoane inchise, in plus sigiliile, iar la vagoanele deschise, semnele si marcajele. Preluarea prin cantarire este obligatorie in cazul marfurilor destinate exportului ori provin din import, iar daca statia de primire se afla in varf de trafic, cantarirea se face prin sondaj la minimum 10% din marfurile prezentate la transp. Calea ferata poate prelua fara cantarire marfurile ambalate potrivit stassului, cu greutatea stantata. Nu se cantaresc lichidele a caror greutate se determina prin volum. Nu vor fi admise la transp. marfurile care nu indeplinesc conditiile urmatoare: marfurile a caror ambalare este necorespunzatoare; marfurile incarcate cu nerespectarea normelor tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de transp.; expeditiile in vagoane inchise fara sigilii si cele in vagoane descoperite fara semne si marcaje; In cazul refuzului primirii marfii, reprezentantul caii ferate trebuie sa faca aceasta mentiune in scrisoarea de trasura ori sa incheie un proces-verbal impreuna cu reprezentantul expeditorului, ptr. neindeplinirea conditiilor impuse. Primirea la transp. a expeditiilor de conteinere mari se face la fel ca in cazul primirii expeditiilor de vagoane. Predarea primirea expeditiilor de vagoane se face pe baza de semnatura si stampila, prin inscrierea numelui, prenumelui si functiei participantilor la respectiva operatiune in unul din urmatoarele formulare: registrele Veghetor; listele de predare primire; aratarea vagoanelor. Operatiunea de preluare a marfurilor ptr. transp. se incheie cu aplicarea stampilei statiei de expeditie. Lipsa, neregulile din documentul de transp. ori pierderea acestora nu afecteaza existenta sau validitatea contr. de transport.
22

8. TAXA (TARIFUL) DE TRANSPORT MARFA S 12.a Aceasta se determina conform Tarifului intern de marfuri si se stabileste in raport de felul expeditiei: tarif ptr. expeditii de vagoane complete; tarif ptr. expeditii de coletarie; tarif ptr. expeditii de mesagerie. Principiile care stau la baza stabilirii tarifelor: stabilirea tarifelor in functie de costurile prestatiei de transp.; corelarea tarifelor intre diferitele mijloace de transp. in functie de distanta si caracteristicile de transp. ale marfii; simplificarea sistemului tarifar in transp. de marfuri pe calea ferata; tarifele transp. publice se formeaza liber si concurential pe baza cererii si ofertei. Calculul taxei de transp. se face de catre statia de predare ptr. fiecare expeditie, aplicandu-se tariful in vigoare la data incheierii contr. de transp., iar in transp. internat., tariful legal in vigoare in momentul intrarii transp. pe liniile C.F.R. Taxa de transp. ptr. expeditii de vagoane se determina in functie de natura marfii, greutatea si distanta kilometrica ce presupune transportul la destinatie. Elementele care stau la baza determinarii cuantumului taxei de transp: felul expeditiei: coletarie sau vagoane; felul vagonului; masa expeditiei; distanta de aplicare a tarifului si alte conditii prevazute in tarif. Greutatea la care se taxeaza expeditia, cuprinde tot ce se preda la transp., inclusiv ambalajul. In vederea aplicarii tarifului de transp., se mai poate lua in calcul: masa stabilita de expeditor si indicata in scrisoarea de trasura; masa minima de aplicare a tarifului; masa stabilita de calea ferata. Ptr. expeditiile de vagoane, tariful de transp. se calculeaza: - se stabileste pozitia tarifara a marfii din indexul alfabetic al marfurilor; se determina clasa tarifara din clasificarea marfurilor pe baza pozitiei tarifare; se calculeaza tariful prin inmultirea tarifului ptr. expeditiile de vagoane, coresp. clasei marfurilor transp. Distanta minima ptr. care se calculeaza taxa de transp. este de 30 km, exceptie facand transp. efectuate in complexe feroviare la care distanta tarifara minima este de 10 km. Exp. raspunde de greutatea declarata, iar daca a facut o declaratie falsa si se stabileste o diferenta de 2-5%, va fi obligat la plata unei penalitati in lei/vagon iar penalitatea se dubleaza daca diferenta este mai mare de 5%. Daca denumirea marfii din scrisoarea de trasura este incompleta, calea ferata va respinge primirea marfii, solicitand exp. sa faca precizarile necesare. La expeditiile de vagoane, in afara taxei de transp., mai sunt aplicabile si unele dispozitii speciale de taxare: la vagoanele de marfa, transportate la cererea exp. cu trenurile de coletarie, se percepe un spor de taxa de 50%, exceptie facand marfurile perisabile si animalele vii;
23

daca transp. se executa cu vagoane ce nu apartin caii ferate, se percepe o redeventa in lei de osie si km; daca marfurile depasesc gabaritul, sporul este de 100%; sporul este de 20% ptr. marfurile perisabile transp. cu vagoane frigorifice. Cazuri de percepere a unor tarife speciale: ptr. renuntarea la trenurile special comandate; ptr. schimbarea statiei de destinatie. Calea ferata poate percepe tarife de transp.: cand incheie contr. de transp.; odata cu eliberarea marfii; prin facturarea periodica in baza unei conventii de plata centralizata; daca clientul a intarziat se percep majorari de intarziere sau calea ferata poate sa refuze ori sa opreasca transp.; exp. poate incarca expeditia cu un ramburs pana la o valoare egala cu cea a marfii. Transp. incarcate cu ramburse si deburse (exp. foloseste serviciile caii ferate pentru transmiterea unei sume catre dest., ptr. executarea unor operatii legate de marfa transp.) sunt supuse perceperii unor tarife. Ptr. transp. internationale, prin scrisoarea internationala de trasura se stabileste cui revine plata taxei: franco orice taxe, exp. isi asuma plata tuturor taxelor; franco, exp. plateste taxa de transp.si taxele accesorii; - franco de vama, presupune plata catre exp. a taxelor de vama; franco pentru, exp. ia asupra sa o anumita suma pe care urmeaza sa o plateasca. 10.OBLIGATIILE CAII FERATE IN VEDEREA EXECUTARII TRANSP. (nu) Calea ferata se obliga sa transp. marfa la destinatie si sa o predea dest. in cantitatea si starea primita. Calea ferata trebuie sa puna la dispozitia exp. mijloacele de transp. stabilite si in stare corespunzatoare. Transportatorul are obligatia sa avizeze exp. cu cel putin 3h inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor, serviciile de avizare functionand fara intrerupere. Din momentul in care a fost stabilita ora avizarii, incepe sa curga termenul liber tarifar de incarcare, la expirarera lui incepe curgerea tarifelor de imobilizare iar termenul de executare a transp.incepe sa curga de cand a fost incarcat vagonul. Termenul de incarcare incepe sa curga: dupa 24h de la ora depunerii avizului scris la posta; dupa 12h de la avizarea telefonica. Daca vagonul ptr. transp. de munitii sau vietati a fost pus la dispozitie ptr. incarcaredescarcare pe timpul noptii, termenul liber tarifar va curge de la aparitia luminii din ziua urmatoare. Calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intraga perioada de la preluarea marfii de la exp. si pana la predarea ei dest.
24

Exp. poate delega un insotitor, in vederea asigurarii integritatii marfurilor. Insotirea este obligatorie in cazul transp. de animale domestice si salbatice vii, pasari, fainuri si cadavre. Calea ferata este obligata de a executa transp. in termenul stabilit, sa avizeze dest. de punerea la dispozitie a mijloacelor de transp. la descarcare, sa predea marfurile in cantitatea in care au fost primite odata ce transp. a ajuns la destinatie. 10. INCARCAREA - DESCARCAREA MARFURILOR S.14.b Aceasta operatiune se executa de exp. sau de calea ferata. Atunci cand obligatia incarcarii-descarcarii marfii revine caii ferate, este necesara incheierea unei conventii scrise intre parti. Exp. este obligat sa verifice mijlocul de transp. inainte de incarcarea marfii Pe liniile de garaj industriale, exp. sunt obligati sa incarce, iar dest. sa descarce, in 24h, nr. de vagoane corespunzator capacitatii de incarcare-descarcare zilnica, iar daca transportatorul a introdus vagoane cu nerespectarea indicatiei beneficiaruluii, facute pe scrisoarea de trasura, carausul se afla in culpa si nu poate sa pretinda plata locatiilor. Termenele de incarcaredescarcare sunt diferite, in raort cu natura marfii incarcate, in functie de felul vagonului, de perioada din an in care se efectueaza opertiunea. In cazul in care nu se incepe incarcarea marfurilor in termen de 6h de la punerea mijloacelor de transp. la dispozitia clientului, inseamna renuntarea tacita la incarcare, dand dreptul caii ferate sa faca venit garantia platita de exp. Daca dest. nu se prezinta ptr. descarcare in 24h de la avizare (6h ptr. vietati, marfuri perisabile) calea ferata este in drept sa descarce marfa fara a fi prezent dest. si sa o depoziteze. Dest. este obligat, ca in 6h de la descarcare, sa elibereze terenul din vecinatatea liniei si sa nu impiedice descarcarea altor vagoane. Depasirea termenului de incarcare-descarcare din vina clientelei, atrage obligatia de plata a unor sume numite tarife de stationare si tarife de utilizare. In cazul itroducerii unei reclamatii adm., calea ferata este autorizata sa reduca sau sa anuleze plata tarifului, daca se stabileste ca neincarcarea (descarcarea) in termen se datoreaza unei cauze de forta majora, iar daca depasirea termenelor de descarcare se datoreaza culpei comune, seful statiei stabileste cota parte din tarif ce revine fiecarei parti. In legatura cu plata tarifului orar de utilizare, instantele jud. au statuat ca situatiile deficitare in aprovizionarea cu combustibil sau energie nu constituie cauze de forta majora care sa-l exonereze pe exp. de raspundere ptr. plata de locatii. Nu constituie forta majora care sa exonereze pe dest. de plata locatiilor, faptul ca vasul in care urma a fi incarcata marfa prin transbord direct a sosit cu intarziere fata de termenul avizat, iar paratul neavand spatiu de depozitare, vagoanele au trebuit sa astepte in triaj pana la sosirea vasului, unitatea beneficiara de transport neputandu-se apara de raspundere; ptr. incarcarea (descarcarea) vagoanelor cu depasirea termenului liber tarifar, invocand faptul ca vagoanele i-au fost puse la dispozitie dupa terminarea programului de lucru. La marfurile in suferinta (care nu au putut fi descarcate in 120 h de la sosire), tariful orar de utilizare ptr. nedescarcarea vagoanelor in termen se calculeaza ptr. max. 144 h, socotite de la ora avizarii, in cazul depasirii acestui termen se aplica tariful de stationare, dovada facandu-se cu registrele si documentele caii ferate din care rezulta data si ora primirii vagoanelor si data si ora terminarii operatiunilor.
25

Daca dest. refuza sa confirme datele din registrul veghetor, carausul are obligatia sa cheme ptr. constatare un delegat neutru care sa confirme datele inscrise in registru. Dupa incarcarea marfii, exp. are obligatia de a aplica sigilii la usi si obloane iar la vagoanele descoperite sa puna semne si marcaje, care sunt mentionate de exp. in scrisoarea de trasura. Expeditiile de coletarie trebuie ridicate la destinatie inauntrul termenului de magazinaj, acest termen in statiile de destinatie este de 1 zi ptr. orice marfa si de 6 h ptr. cele explozibile. Nu se acorda nici un termen liber de magazinaj la marfurile care se descarca in magaziile CFR, sub soproane sau pe teren CFR. Depasirea termenului de incarcare (descarcare) a unui conteiner, de 2h, duce la plata de tarife de imobilizare, constand intr-o suma in primele 24 h, suma ce se dubleaza ptr. urmatoarele 24h si restul timpului. Se acorda termen liber de magazinaj de 24h in statia de destinatie ptr. paletele sosite incarcate ca expeditii de coletarie si vagoane, descarcate in magazii sau terenuri CFR. Neridicarea paletelor in acest termen, naste obligatia dest. de plata a tarifului de magazinaj ptr. fiecare paleta. 11. TERMENUL DE EXECUTARE A TRANSPORTURILOR S 5.a Calea ferata are obligatia de a transporta si preda marfa dest. in termenul legal. Termenele contr. de transp. se stabilesc ptr. expeditiile de: vagoane cu alte marfuri decat cele perisabile; vagoane cu marfuri perisabile; coletarie; mesagerie. Termenele de executare a contr. de transp. ptr. vagoane complete incepe sa curga de la ora 24 a zilei cand marfa a fost primita, insumand: 1. termenul de expediere (24h); 2. termenul de transport ptr. fiecare fractiune indivizibila de 300 km; 3. termenul suplimentar de 24h ptr. trecerea de pe liniile principale pe liniile secundare; 4. termenele suplimentare stabilite prin normele uniforme. In vechiul Reg. , fractiunea indivizibila era de 250 km, in prezent este 300 km, deci avem un transp. eficient si rapid. Termenul de executare a contr. de transport, ptr. expeditiile de vagoane cu marfuri perisabile si vietati insumeaza: termenul de expediere de 4h; termenul de transport ptr. fiecare fractiune indivizibila de 300km=24h; termenul suplimentar de 10h; Pentru expeditiile de mesagerie termenul contractului insumeaza: termenul de expediere de 24h; termenul de transport ptr. fiecare fractiune indivizibila de 300 km=24h. Termenele contr. de transp., precizare mai sus, se prelungesc cu exceptia culpei imputabile caii ferate, cu durata stationarii necesare pentru: verificarea expeditiei; indeplinirea formalitatilor cerute de organele vamale;
26

modificarea contr. de transp.; tratamente speciale ce trebuie acordate marfii; transbordarea ori refacerea unei incarcaturi efectuate defectuos de expeditor; orice intrerupere a traficului ce impiedica temporar inceperea sau continuarea transp. (durata si cauza prelungirilor trebuie mentionate in scrisoarea de trasura). Se considera respectat termenul de executare a contr. de transp. daca: - marfurile au sosit la statia de destinatie inainte de expirarea termenului; - dest. a fost avizat; - marfurile sunt tinute la dispozitia dest. in locurile de descarcare ori in magazii ale caii ferate. In conditiile in care calea ferata a facut public faptul ca nu lucreaza sambata, duminica sau sarbatorile legale, termenul contr. de transp. se suspenda, iar daca acesta trebuie sa ia sfarsit dupa ora de terminare a programului statiei de destinatie, expirarea termenului se amana pana la trecerea a 2h de la reinceperea programului statiei. Ptr. expeditiile ce nu pot ajunge in statiile de destinatie, termenul de executare a contr.de transp. se incheie odata cu avizarea dest. asupra opririi transporturilor in parcurs. Mijloacele de transp. stau la dispozitia clientului: a) ptr. durata cat mijloacele de transp. stau la dispozitia clientului ptr. incarcare, decarcare, transbordare, aranjarea incarcaturii, impiedicarea la eliberare, se percep tarife orare de utilizare a mijloacelor de transp. b) ptr. mijloacele de transp. apartinand caii ferate straine se percep tarife orare de utilizare in concordanta cu chiriile platite in traficul international. 12. MODIFICAREA CONTR. DE TRANSP. (nu) Exp. poate sa modifice contr. de transp. pana in momentul in care scrisoarea de trasura a fost predata dest. Modificarea contr. consta in dispozitia ulterioara incheierii contr. de transp ., dictata de imprejurari ce impun un anumit interes al exp., sau de ivirea unor piedici la transp., ori de impiedicarea la eliberarea marfii la dest. Prin dispozitii ulterioare, exp poate sa modifice contr. de transp., indicand: retragera marfii la statia de expeditie; oprirea marfii in parcurs; amanarea eliberarii marfii; eliberarea marfii unei alte persoane decat dest. mentionat in scrisoarea de trasura; inapoierea marfii la statia de destinatie; Calea ferata poate extinde dr. exp. privind modificarea contr. de transp. cu urmatoarele: stabilirea unui ramburs; majorarea, micsorarea ori anularea unui ramburs. Modificarea contr. de transp. se poate face numai prin declaratie scrisa ce trebuie semnata de exp., trecuta pe duplicatul scrisorii de trasura si prezentata caii ferate. Declaratia se inregistreaza in formularul Dispozitii ulterioare ale expeditorului.
27

Calea ferata poate sa nu dea curs dispozitiilor de modificare ale exp. daca nu au fost date prin statia de expeditie. Contr. de transp. poate fi modificat si de dest. in cazul in care exp. nu a luat in sarcina sa tarifele aferente transp. pe calea ferata de destinatie si nu a facut mentiunea dest. neautorizat sa dea dispozitii ulterioare in scrisoarea de trasura. Modificarea contr. este obligatorie ptr. caraus daca dispozitia data de exp. este conforma cu prevederile Reg. de transp. pe calea ferata. Carausul are dreptul la despagubiri ptr. cheltuielile ocazionate de executarea modificarii dispuse de exp., in afara de cazul cand aceste cheltuieli se datoreaza caii ferate. Calea ferata este in drept sa refuze dispozitiile ulterioare date de exp. dau dest., cu conditia ca refuzul sa fie justificat si comunicat predatorului in scris. In caz de executare inexacta sau de neexecutare a unei dispozitii, despagubirile nu trebuie sa fie niciodata mai mari decat cele prevazute in caz de pierdere a marfii. Modificarea contr. de transp. in trafic international, este reglementata in sistemul conventiilor CIM si SMGS. Modificarea se poate cere o singura data de exp. prin statia de predare, iar de dest., prin statia de frontiera. Dr. exp. de a dispune modificari, se stinge odata cu ridicarea scrisorii de trasura de dest. * IMPIEDICAREA LA TRANSPORT (nu) Constituie impiedicare la transp. faptul ca inceperea ori continuarea transp. nu mai este posibila sau este impiedicata pe itinerariul prevazut. Impiedicari la transp. sunt calamitatile naturale, sechestrarea marfii, perturbarile in serviciu, grevele etc. Calea ferata hotaraste daca este preferabil sa transp. din oficiu, schimband itinerariul, sau daca trebuie sa-i ceara instructiuni exp. Calea ferata poate sa perceapa tariful de transp. aplicabil pe itinerariul parcurs efectiv, afara de cazul cand este in culpa. Cand instructiunile exp. modifica destinatia sau statia de destinatie, va trebui sa le inscrie pe duplicatul scrisorii de trasura si sa-l prezinte caii ferate. Calea ferata poate proceda potrivit normelor privind impiedicarea la eliberare daca exp. nu da in 72h instructiuni executabile. Cand impiedicarea la transp. inceteaza inaintea sosirii instructiunilor exp., marfa este indrumata la destinatia sa , exp. fiind instiintat in cel mai scurt timp posibil. Calea ferata poate sa perceapa tariful orar de utilizare a mijloacelor de transport, afara de cazul cand este vinovata. *IMPIEDICAREA LA ELIBERARE (nu) Se considera impiedicare la eliberare faptul ca dest. refuza primirea ezpeditiei, nu poate fi gasit sau nu ridica scrisoarea de trasura in termen.. In acest caz, calea ferata trebuie sa anunte exp. ptr a-i cere instructiuni, iar daca impiedicarea la eliberare inceteaza inainte de sosirea instructiunilor, marfa va fi eliberata dest. Atunci cand marfa a fost valorificata prin vanzare, suma obtinuta dupa scaderea tarifelor de transp., ce greveaza marfa, trebuie tinuta la dispozitia exp., iar daca suma este mai mica decat tarifele, exp. va trebui sa plateasca diferenta.

28

In cazul in care impiedicarea la eliberare se iveste dupa ce dest. a modificat contr. de transp., calea ferata este obligata sa-l anunte pe dest., iar marfa nu va fi inapoiata exp. fara consimtamantul scris al acestuia. 13. ELIBERAREA MARFII LA DESTINATIE (nu) Calea ferata are obligatia contractuala de a elibera marfa beneficiarului inscris in scrisoarea de trasura, iar dest. are obligatia de a ridica marfa in termenul stabilit in tarif. Executare contr. incheiat cu exp. continua pana cand are loc receptionarea marfii de dest. Dr. de dispozitie al exp. trece asupra dest. din momentul primirii marfurilor. Reprezentantul statiei de destinatie are obligatia ca impreuna cu dest. sa verifice starea mijloacelor de transp., a sigiliilor, semnelor, iar daca nu constata deficiente, dest. sa faca mentiunea primit transp. in stare intacta, sa puna ora si data eliberarii si sa semneze avizul si adeverinta de prmire. Carausul este obligat la predarea marfii: sa o predea numai dest. indicat in scrisoarea de trasura; - sa recantareasca la eliberare marfurile ce au fost transbordate fara a mai fi cantarite, expeditiile de coletarie si mesagerie cu urme de violare precum si cele care trebuiesc in mod obligatoriu cantarite, carausul raspunzand de cantitatea trecuta in scrisoarea de trasura. Daca se constata la mijlocul de transp. urme de violare, pierderi, acesta nu se va deschide si marfa nu se va descarca, fiind sesizat seful statiei ptr. a se constata situatia marfurilor si a cauzelor ce au dus la provocarea pagubelor. Acesta va trebui sa intocmeasca un proces-verbal prin care se constata starea marfii, masa, marimea pagubei, cauza acesteia si momentul in care s-a produs. In cazul in care sunt banuieli ca lipsurile ar fi rezultatul unei inf ., vor fi sesizate telefonic organele de urmarire penala, retinandu-se transp. pana la sosirea lor, iar marfa va fi eliberata numai dupa terminarea cercetarilor. Procesul-verbal este opozabil atat exp. cat si caii ferate. In cazul grevarii transp. cu un ramburs, suma va fi platita de dest. care va face dovada in acest sens, inainte de eliberarea marfii. Calea ferata este tinuta sa despagubeasca pe exp. daca transportatorul a eliberat marfa fara a cere dovada achitarii ei. Daca dest. nu poate sa achite rambursul, calea ferata va retine marfa, instiintand exp. si asteptandu-i instructiunile. Dr. de retentie poate fi valorificat fata de orice pers. fiz. sau jd. ce pretinde dr. saupra marfii. Ptr. urmarirea transp. la cererea beneficiarului, calea ferata percepe tarife. Daca dest. mentine refuzul primirii marfurilor, dupa depasirea termenului de 120h de la ajungerea la destinatie si avizarea sa, marfurile sunt declarate in stare de suferinta, carausul avand obligatia sa anunte exp. Daca acesta nu dispune schimbarea dest. sau inapoierea marfii, in statia de predare, carausul va putea valorifica marfurile in conditiile prevazute de lege. In transp. internationale, eliberarea marfurilor la destinatie si a unicatului scrisorii de trasura de catre calea ferata, se face numai dupa ce dest. a facut dovada ca a achitat toate creantele care greveaza transportul. 14. RASPUNDEREA PARTILOR DIN CONTR. DE TRANSP. PE C.F. (nu) a. Consideratii introductive Raspundera partilor din contr. de transp. pe calea ferata, se intemeiaza pe culpa. In cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate, intervine raspunderea patrimoniala care
29

are rol de sanctionare si reparatie. Raspunderea contractuala opereaza cand sunt intrunite cumulativ conditiile de existenta: fapta ilicita; prejudiciul; raportul de cauzalitate dintre fapta si rezultat; culpa. In aprecierea faptei ilicite, trebuie avut in vedere nu numai clauzele stabilite de parti in contract ci si cele care rezulta din dispozitiile imperative care reglementeaza contr. de transp. b. Raspunderea expeditorului Intervine in cazurile in care obligatiile ce-i incumba din contr. de transp., pot fi calificate ca neindeplinite sau indeplinite necorespunzator. Expeditorul raspunde de exactitatea informatiilor si declaratiilor inscrise in scrisoarea de trasura, suportand toate consecintele rezultate din neprecizia lor. Expeditorul raspunde fata de dest. ptr. lipsurile cantitative si avariile ivite pe parcurs. Exp. va raspunde si atunci cand nu si-a indeplinit obligatia de a verifica mijlocul de transp inainte de incarcarea marfii si ptr. depasirea termenelor de incarcare a mijl. de transp. Exp. va fi scutit de raspund., daca va dovedi ca neindeplinirea oblig. se datoreaza fortei majore sau unor cauze posterioare momentului trecerii detentiunii marfii la caraus sau la dest. c. Raspunderea caii ferate Calea ferata care a primit marfa si scrisoarea de trasura, este raspunzatoare de executarea transp. pe intregul parcurs, din momentul primirii in statia de expeditie si pana in statia de destinatie. Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri: a) cand nu se asigura paza si supravegherea, aceasta raspunde ptr. paguba pricinuita clientelei; b) ptr. avaria marfurilor; c) ptr. neexecutarea contr. de transp. sau ptr. depasirea termenului de executare a transp; d) ptr. marfurile primite, in baza unui contr. de depozit si ptr. marfurile descarcate in magaziile sale pana la ridicarea lor. Ptr. materializarea pretentiilor impotriva caii ferate, exp. poate actiona pana in momentul eliberarii marfii, iar dest. de la acest moment si pana la implinirea T de prescriptie. Sarcina probei, ca pierderea sau avaria s-au produs in timpul transp. si in culpa caii ferate, revine reclamantului (exp. sau dest.), care va trebui sa dovedeasca existenta obligatiei de transp. a carausului, rezultata din contr. de transp., cantitatea, calitatea si starea marfii incredintate, precum si pierderea sau avaria ei in timpul transp., pe baza scrisorii de trasura si a procesului-verbal constatator. Daca prejudiciul este dovedit de catre reclamant, calea ferata este socotita a fi in culpa , pe care o poate rasturna daca va dovedi unul din cazurile reglement. de art. 83 pct.4-5 din Reg. Neindeplinirea obligatiilor sau indeplinirea lor necorespunzatoare poate duce la scutirea de raspundere a carausului, daca s-a datorat unui caz fortuit sau de forta majora. In contr. de transp., raspunderea carausului este o raspundere limitata, constand in prejudiciul efectiv, dar nu si beneficiul nerealizat de creditor, dupa cum rezulta din Reg.
30

De la aceasta regula, a raspunderii limitate, exista o exceptie, atunci cand carausul a folosit, in interes propriu, marfurile incredintate la transp. si cand despagubirea consta in valoarea dubla a marfii consumate. O alta exceptie se refera la pierdera , avaria sau depasirea termenului datorate dolului sau culpei grave a caii ferate sau intentiei de a provoca un prejudiciu clientului, raspunderea putand fi calculata dupa dreptul comun, adica prin cumularea prejudiciului efectiv si a folosului nerealizat. In cazul pierderii totale sau partiale a marfii, calea ferata va fi obligata la plata unei despagubiri al carei cuantum se determina dupa pretul prevazut in factura anexa a scrisorii de trasura. In cazul alterarii marfurilor perisabile, al imbolnavirii sau al mortii animalelor, calea ferata va raspunde numai daca a fost depasit termenul de executare a transp. Calea ferata va fi exonerata de raspundere ptr. avarierea marfii, daca va face dovada ca depasirea termenului de eliberare nu a fost cauzata din vina sa. d. Raspunderea caii ferate in transporturile internationale S 19.b In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art. 21 SMSG), calea ferata, care a primit marfa la transport pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea transp. pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie. In transp. in trafic direct (simplu sau combinat), exp. expediaza marfa la statia de predare, catre statia de destinatie dintr-o alta tara, in temeiul unui singur contr. de transp. incheiat cu carausul initial. Calea ferata primind marfurile la transp., actioneaza in numele sau si al celorlalti carausi succesivi, fara prezenta exp. Exp., desi a incheiat contr. numai cu calea ferata din tara de expeditie, are dreptul de a actiona pe oricare alt caraus care a cooperat la executarea transp., toti carausii fiind obligati solidar fata de exp. si dest. (art. 438 C.com.). Actiunea va putea fi indreptata impotriva primului caraus, a celui intermediar sau a ultimului, cand se va putea face dovada ca dauna a avut loc in timpul transp. executat de catre el. Carausul care a raspuns pentru un fapt al altui caraus, va avea o actiune in regres impotriva carausului raspunzator, iar daca nu-l poate identifica, il va actiona pe cel dinaintea lui, pana va fi descoperit carausul in culpa. Calea ferata raspunde pentru pierderea totala sau partiala, ptr. avariile suferite de marfa si ptr. depasirea termenului de executare a contr. de transp. In cazul pierderii totale sau partiale a marfii, calea ferata va fi obligata la plata unor despagubiri care sa compenseze contravaloarea marfii pierdute si care se calculeaza conform Conv. CIM. In Conv. SMSG, cuantumul tuturor despagubirilor nu poate fi mai mare decat despagubirea datorata ptr. pierderea totala a marfii. Calea ferata este scutita de raspundere daca pierderea sau avaria se datoreaza: transp. efectuat in vagon descoperit; lipsa sau defectuozitatea ambalajului; operatiile de incarcre-descarcare efectuate de predator si respectiv dest.; indeplinirea de catre predator, dest. sau un mandatar a formalitatilor vamale sau adm.; natura anumitor marfuri expuse fie pieirii fie avariei; expedierea sub o denumire incompleta a unor obiecte excluse de la transp.;
31

transp. de animale vii; ca urmare a imprejurarilor pe care calea ferata nu le poate preintampina; din cauza insusirilor proprii ale marfii care au provocat degradarea acestora; din vina predatorului sau a dest. ca urmare a dispozitiilor acestora; - in urma scaderii naturale a greutatii marfii in limita normelor indicate de conventii. Calea ferata este scutita de raspundere ptr. nerespectarea termenului de executare , in urmatoarele cazuri: in caz de inzapezire, inundatii, surpari de terenuri si alte calamitati, pe T de 15 zile; in cazul imprejurarii care ar provoca suspendarea temporara sau restrictii in circulatie, pe baza dispozitiilor tarii respective. RASPUND. TRANSPORTAT. IN SISTEMELE C.I.M. SI S.M.S.G. S 21.a Conventia internationala de transport de marfuri pe calea ferata (C.I.M.) si Conventia privind traficul international de marfuri (S.M.G.S.), adoptata la Moscova in noiembrie 1951 si revizuita la Berlin in 1955, reglementeaza conditiile in care are loc transportul international de marfuri, drepturile si obligatiile partilor ce rezulta dintr-un contr. de transp. international de marfuri , precum si caile de atac folosite de parti, in caz de neexecutare a contr.si pentru repararea prejudiciului. Potrivit Conv. SMGS art.3 si Conv. CIM art.5, se primesc la transp. numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar exp. sa respecte prevederile conventiilor. In ambele conventii sunt excluse de la transp. relativ aceleasi marfuri ca si in traficul intern, precum si marfurile excluse de la transp. de o singura tara, pe teritoriul careia urmeaza sa treaca transportul. In conformitate cu art.8 din Conv. CIM, incheierea contr. de transp. international de marfuri presupune atat consimtamantul , cat si predarea marfii, insotita de scrisoarea de trasura. In transporturile de marfuri in trafic international pe calea ferata, momentul incheierii contr. de transp. este acelasi ca si in traficul local. Contractul de transport poate fi incheiat in numele caii ferate de expeditie, precum si in numele ei si al celorlalte cai ferate participante. Intre scrisoarea de trasura model CIM, si cea model SMGS sunt unele deosebiri, neesentiale, de continut si de limba in care se intocmesc. Astfel, scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau italiana, precum si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS, in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana. Si in transp. internationale, ca si in trafic local, scrisoarea de trasura nu poate fi decat nominativa si poate sa contina, in plus, anumite mentiuni facultative. In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art.21 SMGS), calea ferata care a primit marfa la transp. pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea trans. pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie, de pierderea totala sau partiala, ptr. avariile suferite de marfa si ptr. depasirea termenului de executare a contr. de transp. Deasemenea, Conv. CIM si Conv. SMGS stabilesc si cum se calculeaza eventualele despagubiri in caz de pierdere sau avarie a marfii, precum si ptr. depasirea termenului de executare a contr. de transp. In Conv. SMGS, despagubirea ptr. depasirea termenului se stabileste numai atunci cand nu a fost respectat termenul total de executare a contr. de transp., de la statia de predare la statia de destinatie.
32

Conv. SMGS stabilesc situatiile in care calea ferata este scutita de raspundere in caz de pierdere sau avarie a marfurilor. Eliberarea marfii in Conv. SMGS se face potrivit normelor aplicabile in tata careia ii apartine calea ferata de destinatie, fixandu-se un termen unic ptr. orice actiune izvorand din pierderi, avarii sau depasire a termenului de executare. In Conv. CIM se permite promovarea actiunii judecatoresti la instanta competenta din tara careia ii apartine calea ferata parata, fara a fi conditionata de introducerea prealabila a reclamatiei adm. Potrivit Conv. SMGS, actiunea poate fi intentata impotriva caii ferate care a primit reclamatia adm. si numai daca nu a solutionat-o in 180 de zile, iar mai inainte, numai daca reclamantul a fost incunostintat de respingere sau solutionare partiala. Termenul de introducere a reclamatiei adm. si a actiunilor judecatoresti impotriva caii ferate, precum si actiunile acesteia impotriva expeditorilor si destinatarilor ptr. plata taxelor, amenzilor si despagubirilor este de 9 luni, in Conv. SMGS, si de 1 an, in Conv. CIM. In ambele conventii, introducerea reclamatiei adm. suspenda curgerea T de prescriptie pana la primirea raspunsului de respingere totala sau partiala, sau dupa 180 de zile, cand a ramas fara raspuns. e. Raspunderea destinatarului (nu) Dest. ii revin o serie de obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrag raspunderea sa. Aceste obligatii constau in: preluarea marfurilor de la calea ferata; descarcarea lor in termenul liber tarifar; plata taxei de transp., a altor taxe accesorii si a rambursului, atunci cand exp. a stabilit prin scrisoarea de trasura aceste obligatii in sarcina dest. Raspunderea dest. poate fi antrenata si in cazul depasirii termenelor de descarcare a marfurilor. Ptr. nedescarcarea in termen liber tarifar, acesta va fi obligat la plata tarifului de stationare stabilit de calea ferata. Daca vagonul a ajuns la destinatie cu marfa necorespunzatoare, ceea ce a dus la intarzierea descarcarii sale, dest. ramane obligat la plata tarifului de stationare, urmand a se folosi de calea actiunii in regres impotriva exp. Daca intarzierea descarcarii se datoreaza defectarii sistemului de deschidere a vagonului pe timpul respectiv de intarziere, nu se calculeaza si nu se datoreaza tarif de stationare. Daca depasirea termenului de descarcare se datoreaza subunitatii carausului, dest. nu se afla in culpa si nu datoreaza acest tarif. Descarcarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa nu provoace deteriorarea mijloacelor de transp., in caz contrar calea ferata poate pretinde si obtine despagubirile corespunzatoare. CAP. IV CONTR. DE TRANSP. DE CALATORI SI BAGAJE PE C.F. A. CONTR. DE TRANSP. DE CALATORI

33

Definitie: Contr. de transp. de calatori pe calea ferata este conventia prin care transportatorul se obliga in schimbul unui pret sa transporte, inauntrul unui anumit termen, o persoana numita calator, din statia de plecare pana la statia de destinatie. Caracterele juridice (nu) a) caracterul consensual rezulta din faptul ca, ptr. incheierea lui valabila, este suficienta realizarea simplului acord de vointa al partilor; b) caracterul bilateral rezulta din faptul ca prin incheierea lui se nasc obligatii ptr. ambele patri; c) este cu titlu oneros deoarece fiecare parte urmareste o contraprestatie in schimbul celeia la care s-a obligat; d) in alte tari se considera ca fiind propriu si caracterul de contr. de adeziune, motivanduse ca partile nu pot decat sa adere. REGLEMENTAREA CONTR. DE TRANSP. DE CALATORI (nu) Comparativ cu contr. incheiat in cazul transp. de marfuri, obiectul contr. de transp. de calatori consta in transp. uneia sau a unui grup de persoane si are o reglementare specifica. Contr. de transp. de calatori pe calea ferata este reglementat prin dispozitiile C. civ., in care apare ca o locatiune de lucrari si prin art. 592-600 din C. com. Contr. de transp. pe calea ferata este reglementat prin Regulamentul de transp. CFR, ale carui dispozitii se aplica transporturilor de calatori, bagaje si marfuri. Mai sunt aplicabile si prevederile Tarifului Intern de Calatori si Normele uniforme de aplicare. Transp. de calatori si bagaje in trafic international sunt reglementate prin Conv. privind transportul calatorilor si bagajelor pe caile ferate in trafic direct international (SMPS) si Conv. Internationala cu privire la transp. de calatori si bagaje pe calea ferata (CIV) INCHEIEREA SI MODIFICAREA CONTRACTULUI INCHEIEREA S 8.b Contr. de transp. de calatori pe calea ferata se incheie intre Compania Nationala de Cai Ferate, printr-o sucursala a Societatii Nationale de Transport de Calatori pe Calea Ferata, si calator. Elementele esentiale ale acestui contract sunt: consimtamantul; capacitatea de a contracta; obiectul; cauza licita. Consimtamantul se realizeaza prin oferta facuta de calator la ghiseele statiilor de cale ferata si plata taxei de transport corespunzatoare si acceptarea ofertei, prin eliberarea legitimatiei de calatorie, in baza careia va putea calatori. Orice pers. care are capacitate de exercitiu va putea incheia un astfel de contract, inclusiv minorul cu capacitate restransa de exercitiu pentru satisfacerea nevoilor sale curente, fara incuviintarea ocrotitorului legal. Calea ferata efectueaza transp. de calatori atata timp cat: a) calatorul se conformeaza dispozitiilor caii ferate facute publice, si Reg. de transp. pe calea ferata;
34

b) transportul este posibil cu agentii si mijloacele de transp. disponibile ce permit satisfacerea nevoilor regulate ale traficului; c) transportul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita si inlaturarea lor nu depinde de ea. Legitimatia de calatorie eliberata de calea ferata reprezinta inscrisul doveditor al contractului incheiat. Nu se admit sau pot fi evacuate din tren si din statie: a) pers. in stare de ebrietate sau drogate; b) pers. care au un comportament nepermis fata de ceilalti calatori; c) pers. care produc vatamari materialului rulant; d) pers. care nu respecta prevederile Reg. de transp.; e) pers. care, din motive de sanatate ori alte cauze, incomodeaza pe ceilalti calatori, in afara de cazul in care acestia calatoresc intr-un compartiment intreg, contra plata; f) pers. ce insulta personalul caii ferate aflat in timpul serviciului. Acele pers. care au fost excluse de la calatorie in timpul transportului nu au dreptul la restituirea costului calatoriei si nici la taxele platite ptr. transp. bagajelor. Incheierea contr. de transp. se poate face pentru: trenuri de calatori, prevazute in mersul trenurilor si afisate in statiile de cale ferata; trenuri suplimentare; trenuri speciale de calatorie; vagoane suplimentare. Incheierea contractului si eliberarea legitimatiei de calatori au loc la statiile CFR care au case de bilete deschise permanent si la agentiile de voiaj, de la agentii autorizati si personalul de tren. Incheierea contr. de transp. de persoane se poate face si pe o durata determinata, cum este cazul abonamentelor care sunt limitate in timp si spatiu. Transp. de pers. pe calea ferata se poate face de unul, de doi sau mai multi carausi, in temeiul unei singure legitimatii de calatorie, caz in care transp. este in trafic direct. Daca transp. se executa cu mijloace de transp. de acelasi fel, el este in trafic direct simplu, iar daca se executa cu mijloace de transp. diferite, el este in trafic direct combinat. TAXA (TARIFUL) DE TRANSPORT CALATORI S 12.a In schimbul prestatiei de transp., calatorul care a beneficiat de aceasta este obligat sa plateasca tariful de transport corespunzator. Principiile alcatuirii tarifelor sunt: a) acoperirea costurilor de transp. prin nivelul tarifului de transp. impreuna cu subventia acordata, de la bugetul de stat sau bugetele locale; b) reflectarea in tariful de transp. a confortului oferit calatorului in timpul calatorie cu diverse categorii de trenuri; c) corelarea zonelor kilometrice ale diverselor tarife; d) in cazul in care calatorul a optat ptr. o calatorie cu o alta categorie de tren, decat cea ptr. care si-a cumparat legitimatia de calatorie, acesta va plati tarif numai ptr. sporul de confort oferit in plus; e) corelarea tarifului platit de calator ptr. transp. cu distanta parcursa de acesta.
35

Potrivit T.I.C., sunt fixate tarife separate ptr. tren de pers., distingandu-se 26 zone kilometice, iar ptr. fiecare stabilindu-se tariful in lei corespunzator clasei I-a si clasei a II-a, iar ptr. trenurile accelerate si rapide, 12 zone. Persoanele care beneficiaza de reduceri trebuie sa prezinte, la cererea organului de control, dovada ca beneficiaza de reducerea respectiva. Copii pana la varsta de 5 ani se transp. gratuit iar cei pana la 10 ani platesc 50% din tariful de transp. Calatoria in grupuri formate din cel putin 20 de copii sau elevi, beneficiaza de o reducere de 50% din tariful trenurilor de persoane, clasa a II-a, prin aprobarea sefilor de statii sau sefilor agentiei de voiaj, iar turistii organizati in grupuri de cel putin 35 persoane, beneficiaza de reducere de 25% din tariful trenurilor de persoane la orice clasa. FORMELE CONTR. DE TRANSP. DE PERSOANE Formele pe care le poate avea incheierea acestui contract sunt: calatorie individuala; calatorie in grup; S 7.a

calatorie in circuit; abonamente; calatorie in conditii speciale. 1. Calatoriile individuala Pers. care a incheiat contr. de transp.pe calea ferata poate calatori numai cu trenul pe ruta, clasa si data indicata in contr. Aceasta poate solicita incheierea contr. de transp. si in tren , cu plata taxei diferentiat. Legitimatia de calatorie trebuie sa contina: seria, nr. si timbru sec CFR; parcursul, indicatia statiei de plecare, de destinatie si una intermediara; clasa; date de valabilitate (anul, luna, ziua, timpul). Lipsa oricaror din aceste elemente face ca legitimatia sa nu fie valabila. Legitimatiile individuale de calatorie, ca inscrisuri doveditoare ale contr. de transp., pot avea diferite forme: bilet de carton cu pretul intreg; jumatate de bilet; bilet de carton dus-intors; bilet de carton diferenta de clasa; supliment de tren accelerat; tichet de rezervare a locului; biletul de control; biletul bianco se foloseste ptr. un singur calator cand lipsesc biletele de carton ptr. o anumita destinatie, prin completarea unui formular tip , compus din 4 exemplare;
36

bilete de calatorie in circuit; bilete speciale de calatorie, ce insotesc biletele de trimitere in statiune, valabile dusintors; bilete de calatorie in grup; abonamente lunare nominale, saptamanale, pe zone kilometice sau cu nr. limitat ori cu nr. nelimitat de calatorii; legitimatii de calatorie in trafic international; bilete de calatorie pe zone kilometrice; legitimatii de calatorie eliberate in tren; legitimatii de calatorie electronica 2. Calatoriile in grup presupun incheierea unui contr. de transp., iar biletele de calatorie in grup se emit cu plata ptr. trenurile in circulatie sau ptr. trenuri ori vagoane special comandate. Pentru aceste calatorii se pot acorda reduceri ale taxei de transp., in baza cererii formulate de unitatile prevazute in Tariful intern de calatori si aprobarii date de calea ferata. Incheierea valabila a contractului depinde de existenta certificatului de reducere a taxei si ca anexa un tabel nominal, in 2 exemplare, cu membrii grupului, care este vizat de casier si predat conducatorului grupului. Biletul de calatorie in grup este valabil 30 de zile de la data inceperii calatoriei. 3. Calatoriile in circuit se executa pe baza de contract, a carui incheiere se considera a fi perfectata in momentul in care partile contractante si-au executat prestatiile: plata pretului si emiterea buletinului de calatorie in circuit. Acest document da dreptul calatorilor sa parcurga un traseu in circuit si sa ajunga in final in statia initiala de plecare. Posesorii unor astfel de legitimatii au dreptul la un nr. nelimitat de intreruperi pe parcursul calatoriei, din care cel putin 3 intreruperi obligatoriu de minimum 24 h, dar in cadrul termenului de valabilitate a biletului, care este de 2 luni. Incheierea acestui contr. de transp. necesita cererea scrisa a solicitantului si trebuie sa cuprinda: numele si adresa, clasa si felul trenului, circuitul si statiile unde se vor efectua intreruperile, numele pers. care il insotesc pe solicitant si data inceperii calatoriei. 4.Calatorii in conditii speciale asigurate in vederea satisfacerii de cereri ptr. deplasarea in grupuri culturale, sportive etc.: calatoria in vagoane special comandate; calatoria in trenuri special comandate; calatoria in vagoane de dormit; calatoria in vagoane restaurant. Calatoria in vagoane de posta si vagoane penitenciare nu fac obiectul unui contr. de transp. Acestea se fac prin conventii incheiate intre calea ferata si organele de resort. MODIFICAREA CONTR. DE TRANSP. DE PERSOANE
37

S 6.b

Modificarea contr. se face prin: amanarea calatoriei; intreruperea calatoriei; folosirea unei clase superioare sau inferioare; a unei rute mai lungi sau mai scurte; a unui tren de rang inferior sau superior. Calatorul are dr. de reziliere a contr. de transp. cu conditia sa se prezinte in cel mult o ora de la plecarea trenului, ptr. ca statia de plecare sa puna viza de nefolosire a legitimatiei de calatorie si ptr. restituirea pretului platit. a) Amanarea calatoriei se face pe baza vizei de neutilizare a legitimatiei, calatorul urmand a pleca cu orice tren care are acelasi traseu, in cursul zilei respective si cel mai tarziu a doua zi. b) Intreruperea calatoriei este dr. calatorului, ce-l poate exercita o singura data, cu exceptia cazurilor prevazute de conv. speciale. Durata intreruperii calatoriei este de 24h de la plecarea trenului cu care a sosit calatorul, sau de la plecarea primului tren de legatura, de acelasi rang, din statia de intrerupere. In anumite situatii, se pot acorda termene de intrerupere mai mari, competenta prelungirii acestora revenind: sefilor statiilor si agentilor de voiaj, ptr. intrerupere de maximum 3 zile; sefilor compartimentelor comerciale-calatori, pana la maximum 5 zile; conducerii directiei de specialitate a caii ferate, peste 5 zile. Nu au dreptul la intreruperea calatoriei cei care: au bilet de calatorie dus-intors; abonament lunar cu nr. limitat de calatorii; bilet de calatorie gratuit; bilet cu tarifare in tren si bilet eliberat in tren. c) Alte modificari ale contr. pot consta: folosirea unei rute mai scurte, a unei clase inferioare, a unui tren de rang inferior, fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati si fara restituirea diferentei de taxa; folosirea unei clase superioare, a unui tren de rang superior, a unei rute ocolitoare , in acest caz calatorul trebuie sa plateasca diferentele la casa statiei de plecare sau la conducator. EFECTELE CONTR. DE TRANSP. DE CALATORI PE CALEA FERATA DREPTURILE, OBLIGATIILE SI RASPUNDEREA PARTILOR a. Drepturile, obligatiile si raspunderea calatorului S 4.b In baza contr. de transp., calatorul are dr. de a fi transp. pe un anumit parcurs, in trenul si clasa indicata in legitimatia de calatorie, totodata, caii ferate ii revine obligatia de a transp. calatorul in conditiile stabilite in contract. Calatorul are dreptul la un loc in vagon, iar daca s-a convenit calatoria in picioare, la ivirea unui loc liber, va avea dreptul la acesta. Calatorul are dr. de a rezilia contr. si restituirea taxei platite, cat si la modificarea lui.
38

Calatorul are dr. sa ceara inapoierea bagajelor sale in statia de plecare, in mod gratuit, precum si restituirea taxei ptr. parcursul neefectuat, daca respectiva calatorie nu a avut loc din vina caii ferate, iar in situatia in care a pierdut legatura, poate sa ceara sa fie transp. la destinatie, pe ruta initiala sau pe alta ruta; seful statiei va certifica pe legitimatie situatia, prelungind valabilitatea ei ptr. alt tren, alta clasa sau alta ruta. Calatorul are dr. sa ia in vagon bagaje de mana, dar care sa nu depaseasca 30 kg, sa nu incomodeze pe ceilalti calatori, sa nu cauzeze o paguba calatorilor sau caii ferate. Calatorul are dr. sa transp., fara plata, caini, pisici, animale mici, pasari in colivii. Vanatorul are dr. sa ia in vagoanele de clasa a II-a, cel mult doi caini de vanatoare ptr. care trebuie sa plateasca jumatate de bilet clasa a II-a ptr. fiecare, emitandu-i-se recipisa de bagaje. Vanatorii care isi rezerva un compartiment, pot lua cate un caine fiecare gratuit. Calatorul are urmatoarele obligati: sa nu fumeze decat in locurile special amenajate; sa ocupe numai locul prevazut in legitimatia de calatorie; sa nu calatoreasca pe scari, tampoane, acoperisuri si in alte locuri care nu sunt destinate calatoriei; sa respecte prevederile Reg. de transp. si celelalte prescriptii vamale, adm., fiscale; sa nu actioneze sistemul de alarma sau frana de mana, ptr. motive nejustificate; sa pastreze legitimatia de calatorie si sa o prezinte la cererea organelor CFR; sa nu urce sau sa coboare din vagon pe ferestre sau in timpul mersului, sa nu se aplece pe fereastra, sa nu deschida usile in timpul mersului, sa nu arunce obiecte pe usi sau ferestre; sa nu deschida ferestrele fara consimtamantul celorlalti calatori, sa nu fumeze in compartiment; sa nu provoace scandal, sa nu transp. substante inflamabile, otravitoare, explozibile. b. Drepturile, obligatiile si raspunderea carausului (nu) Carausului ii revin urmatoarele dr. si obligatii: obligatia de a transp. calatorul la destinatie, in termenul si in conditiile stabilite; de a incasa taxe de transpot conform tarifului; dr. de a elabora tarife cu avizul oficiului concurentei; dr. de a nu permite accesul in vagoane a pers. excluse de la transp.; dr. de a incheia procese-verbale de ultraj pers. care insulta personalul CFR; dr. de a aproba restituirea taxei si intreruperea calatoriei; obligatia de a asigura in statii si trenuri ordinea ptr. desfasurarea normala a activitatii; obligatia de a asigura locul rezervat in vagon si de a da calatorilor indicatiile necesare; sa asigure un serviciu de informatii care sa anunte din timp pe calatori de plecarea si sosirea trenurilor;. In cazul in care calatorul moare, calea ferata datoreaza daune-interese, care cuprind: cheltuielile ptr. transp. cadavrului si ptr. inmormantare;
39

o indemnizatie persoanelor aflate in intretinerea accidentatului. In caz de vatamare a integritatii fizice sau mintale a calatorului, daunele-interese cuprind: cheltuieli de transp. si tratament; repararea prejudiciului cauzat; prejudicii morale, estetice, fizice etc. Calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de personalul sau, precum si de alte pers. pe care le intrebuinteaza in executarea transp. de calatori, deasemenea este raspunzatoare de paguba care rezulta din, avarierea totala sau partiala a bagajelor. Carausul raspunde ptr. paguba pricinuita prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a contractului. Carausul va fi exonerat de raspundere daca dovedeste ca paguba se datoreaza culpei calatorului, a unui tert sau fortei majore. B. CONTR. DE TRANSP. DE BAGAJE SI MESAGERII (nu) Art. 17 si 21 din Reg. de transp., clasifica bagajele in: bagaje neinregistrate, aflate in paza calatorului; bagaje inregistrate (formeaza obiectul unui contr. de transp. Aceste bagaje se transp. cu acelasi tren cu care calatoreste calatorul, in vagoane diferite, cu aceeasi destinatie); bagaje in depozit temporar (cele ce sunt date spre pastrare si paza in depozitul caii ferate, contra unei taxe si in baza unui contr. de depozit). Contr. de transp. de bagaje se incheie la cererea calatorului, in baza legitimatiei de calatorie, prin predarea bagajului la magazia de bagaje, ptr. a fi transp. la o anumita destinatie, plata taxei tarifare si eliberarea recipisei de bagaje. Pot fi predate la transp. bagaje care: depasesc 30 kg; depasesc ca nr. un geamantan in cazul automotoarelor rapide; depasesc spatiul deasupra sau dedesubtul locului ocupat de calator; calatorul nu vrea sau nu poate sa le ia sub supravegherea sa. Ptr. a incheia acest contr. trebuie intrunite conditiile: sa fie posibil cu mijloacele si personalul CFR; calatorul sa aibe legitimatie de calatorie si sa ceara transp. acestora pana la destinatie; bagajele sa indeplineasca conditiile prevazute in Reg. si Tarif; transp. sa nu fie impiedicat de imprej. pe care calea ferata nu le poate evita si inlatura Sunt excluse de la transp. obiectele ce nu sunt admise la transp. de marfuri, ori sunt admise in anumite conditi, precum si obiectele al caror transp. este interzis prin dispozitiile de ordin sanitar-veterinar, fiscal, vamal sau adm. sau prin restrictii de trafic al caii ferate. Predatorul are obligatia de a aplica fiecarui colet o eticheta, pe care sa fie specificat numele si adresa calatorului, denumirea statiei de plecare si a celei de destinatie, lipsa etichetei ducand la respingerea bagajului de la transp.
40

La prerdarea bagajului si plata taxei tarifare, calea ferata elibereaza recipisa de bagaje (se intocmeste in 4 exemplare), care contine: denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; ziua predarii si trenul; felul si greutatea coletelor; tariful si alte tarife eventuale; suma asigurata si interesul declarat; semnatura agentului CFR. Contr. de transp. de mesagerii se incheie in aceleasi conditii ca si contr. de transp. de bagaje, iar documentul de transp se numeste scrisoare de trasura de mesagerii. Scrisoarea de mesagerii este formata din: un cupon de control ce se opreste la statia de predare ptr. a fi inapoiat cu contul lunar la serviciul de verificare a veniturilor; avizul si adeverinta care insotesc transp.; unicatul care insoteste transp. si care se inmaneaza dest.; copia care se retine la statia de predare; duplicatul care se preda exp. dupa primirea si plata tarifului de transp. Scrisoarea de mesagerii trebuie sa contina urmatoarele date: statia de expeditie si cea de destinatie; greutatea si nr. coletelor precum si continutul acestora; indicarea doc. anexate; valoarea rambursului sau a interesului la eliberare; data si semnatura exp. Termenul de ridicarte a bagajelor este de 24 h de la sosirea in statia de destinatie, orice intarziere indreptateste calea ferata sa perceapa un tarif de magazinaj. Daca posesorul recipisei nu se prezinta in 30 zile, iar in cazul marfurilor perisabile chiar mai repede, calea ferata are dr. sa valorifice bunurile, prin licitatie, acoperindu-si creantele din pretul obtinut. Recipisa de bagaje fiind eliberata la purtator, calea ferata nu va raspunde daca a predat bagajul pers. care s-a prezentat cu recipisa, chiar si atunci cand aceasta nu este proprietara bagajului. Calea ferata va raspunde ptr. pierderea, avarierea totala sau partiala a bagajelor sau coletelor din momentul in care le-a primit la transp. si pana la eliberarea lor, precum si pentru pagubele pe care le-a produs prin nepredarea la timp. C. TRANSP. FEROVIAR INTERNATIONAL DE CALATORI Reglementare (nu)

41

Trans. de calatori si marfuri in trafic internat. este reglementat prin Conv. COTIF. Potrivit COTIF, in acest gen de transp. sunt aplcabile Regulile uniforme privind contr. de transp. feroviar internat. de calatori si bagaje (CIV), precum si Prescriptii comune de executare ptr. transp. calatorilor si bagajelor (PIV). Regulile comune privind contr. de transp. Dupa prevederile CIV si TCV (Tariful comun internat. ptr. calatori si bagaje), tarifele internat. se aplica uniform ptr. toti calat. Tariful de transp. este in moneda nationa sau in ECU. Biletele de calatorie pot fi emise in avans cu 2 pana la 6 luni si au o valabilitate de 2 luni, ptr. orice tara din Europa, si 6 luni, in afara Europei. Copii pana la 4 ani pot calatori fara bilet, daca nu se solicita loc separat, iar cei peste 4 ani pana la 12 ani beneficiaza de o reducere de 50%. Calatoriile in grup beneficiaza de reduceri de tarif in functi de nr. si felul membrilor grupului. Ptr. trenuri special comandate se va percepe o taxa care consta in contravaloarea a 300 de bilete cl. a II-a, si un tarif suplimentar daca se solicita vagoane de mare confort. Se pot lua gratuit la transp. bagaje pana la 35 kg ptr. un adult si 15 kg ptr. un copil pana la 10 ani. Bagajele cu greutate mai mare se transp. ca bagaje inregistrate. Conv. SMPS si EMPT contin reglementari referitoare la tarifele de transp. care au la baza urmatoarele principii: tariful trebuie sa fie calculat corect; tariful platit sa fie cel in vigoare; rstituirea tarifelor achitate se face pe baza de reclamatie scrisa; restituirea partiala a tarifului se face in situatia in care legitimatia nu a fost folosita in totalitate, daca s-a calatorit la o clasa inferioara din vina caii ferate, cand unii membri ai grupului nu au efectuat calatoria; taxele de rezervare si comisionul nu se restituie; nu se fac restituiri ptr. legitimatiile pierdute. CAP. V TRANSP. AERIENE INTERNAT. DE CALATORI SI BAGAJE (nu) Transp. aeriene de calatori si bagaje sunt reglementate prin Conv. de la Varsovia din 1929, modificata prin Protocolul de la Haga din 1955. Conform Conv. de la Varsovia, transportatorul are obligatia de a emite document de transp., constatator al contr. de transp. Documentul calatoriei este biletul de calatorie si buletinul de bagaje, iar continutul este in limba tarii unde a fost emis si in limba engleza. Eliberarea biletului de transp. se face pe baza prezentarii pasaportului, certificatului de sanatate, viza etc. si cu plata tarifului de transp. De unele reduceri privind costul biletului de transp. beneficiaza femeile peste 50 ani si barbatii peste 60 ani, precum si copii pana la 12 beneficiaza de tarife speciale in functie de varsta si de modul cum calatoresc, singuri sau insotiti. Calatorul are dr. la un bagaj de mana pana la 10 kg. Greutatea maxima admisa ptr. fiecare bagaj nu trebuie sa depaseasca 32 kg. Ptr. calatorii spre/dinspre celelalte puncte decat SUA sau Canada, la cl. I-a se admit bagaje pana la 30 kg, iar la cl. turistica, 20 kg, inclusiv bagajul de mana.
42

Nu sunt admise la transp. de bagaje marfuri cum ar fi: explozive, munitie, gaze comprimate, lichide si solide inflamabile, materiale magnetice, otravuri etc. Bagajul transp. in cala avionului trebuie sa fie din material rezistent, prevazut cu incuietori si etichete cu numele si adresa calatorului, atat in exterior, cat si in interior. In cabina de pasageri este interzis a se transp. arme de foc, cutite. Raspunderea carausului ptr. moartea sau leziunea corporala suferita de pasager va putea fi antrenata numai daca accidentul s-a produs la bordul navei sau in cursul imbarcarii sau debarcarii. Conv. de la Varsovia limiteaza raspunderea la 250 000 franci/calator. Buletinul de bagaje face dovada incheierii contr. de transp. de bagaje si a conditiilor de transp. pana la proba contrara. Lipsa, pierderea, neregularitatea buletinului de bagaje nu afecteaza existenta sau validitatea contr. de transp Transportatorul raspunde de dauna cauzata prin pierderea sau avarierea bagajelor, atunci cand paguba a fost provocata de un eveniment produs in timpul cat bagajele se aflau pe aeroport, in magazie sau la bordul navei. Exonerarea de raspundere va avea loc daca se face dovada ca dauna provine din culpa proprietarului bagajelor. In caz de avariere a bagajelor, dest. trebuie sa adreseze transportatorului un protest, in termen de 7 zile de la primirea lor; in cazul intarzierii la transp., protestul trebiue introdus din ziua in care bagajul a fost pus la dispozitia proprietarului, dar nu mai mult de 21 de zile. CAP. VI EXECUTAREA CONTR. DE TRANSP. AUTO (nu) Definitie. Prin transp. rutier se intelege orice operatiune de transp. care se realizeaza cu vehicule rutiere, ptr. deplasarea persoanelor, marfurilor sau bunurilor, chiar daca vehiculul rutier este pe o anumita portiune a drumului transp. la randul sau pe/de un alt mijloc de transp., iar operatiunile si serviciile adiacente sau conexe transp. rutiere sunt considerate operatiuni de transp. rutier. In vederea executarii in bune conditii a transp., carausul are obligatia de a pune la dispozitie mijlocul de transp. in stare corespunzatoare, la data si ora fixata. Exp. si dest. sunt obligati sa incarce/descarce ziua si noaptea, in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale sau religioase, fiind raspunzatoare partea in culpa ptr. depasirea termenului liber de incarcare-descarcare, stabilit, prin ultimul Tarif, de 80 de minute ptr. autovehicule cu o capacitate pana la 5t si, proportional, pana la 240 minute, cand aceasta capacitate este mai mare de 20t. Ptr. depasirea termenului liber, se percepe de la partea in culpa taxa de stationare care este o taxa suplimentara si nu o penalitate. Reglementarile in vigoare fac referiri privitoare la termenul de executare a contr. de transp. numai ptr. vietati si marfuri perisabile, in cazul celorlalte marfuri putandu-se stabili un anumit termen pe cale conventionala de catre parti, iar in caz de litigiu intre parti, prin expertiza tehnica. Exp. are obligatia sa execute incarcarea in mod corespunzator, sa repartizeze marfurile pe intreaga suprafata, sa respecte gabaritul, sa fixeze incarcatura si sa respecte dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice. Carausul elibereaza conducatorului auto o foaie de parcurs, care cuprinde mentiunile: societatea comerciala de transp. auto; felul, capacitatea, marca si nr. de circulatie al autovehiculului; numele si prenumele soferului si al insotitorului;
43

destinatia, ruta si dest.; km parcursi (la plecare si sosire); viza si observatiile revizorului tehnic; seria si nr. carnetului foii de parcurs si a scrisorii de transp.; obsevatiile organelor de control, consumul de carburanti si lubrefianti; raportul soferului referitor la timpul, parcursul in km, t/km; confirmarea beneficiarului si viza autogarilor. Exp. pastreaza dr. de dispozitie asupra marfii, care se mentine pana in momentul predarii ei catre dest.. Transportatorul are un dr. de retentie asupra marfii transportate pana la plata taxelor care greveaza transp. In cazul in care se constata urme de violare, pierderi, avarieri, scurgeri etc., se va incheia un proces-verbal constatator. In ceea ce priveste transp. auto de calatori, transportatorul are obligatia sa asigure conditiile de confort si seviciile necesare unei caltorii normale. Deasemenea, transportatorului ii revine obligatia de a lua toate masurile de siguranta necesare ptr. ca, in timpul calatoriei, pana la ajungerea la destinatie, calatorului sa nu i se intample nimic, fiind raspunzator in caz de moarte sau accidentare a calatorului. Exonerarea de raspundere poate sa fie posibila doar daca transportatorul va putea dovedi culpa exclusiva a calatorului sau a unor imprejurari care nu-i sunt imputabile. Calatorii au obligatia sa respecte regulile de calatorie stabilite ptr. transp. auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa achite taxa de transp. CAP. VII CONTR. DE TRANSP. NAVAL 1. Consideratii introductive (nu) Transp. navale se clasifica in: transp. publice de calatori si marfuri pe apa; transp. pe apa in inters propriu; activitati de incarcare-descarcare, reparatii, agenturare, aprovizionare, asigurarea cu echipaje si nefolosirea navelor. In raport de itinerariul parcurs, transp. navale se mai clasifica in: transp. maritime (pe mari si oceane); transp. interioare (pe rauri, fluvii si canale navigabile). In functie de natura marfii transp., navele se impart in nave ptr. transp. marfurlor uscate si nave ptr. transp. marfurilor lichide. Din grupa navelor ptr. transp. marfurilor uscate fac parte: mineraliere (ptr. transp. mineralelor); cargouri (ptr. transp. marfurilor generale); pescadoare (traulere); nave RO-RO (ptr. transp. de masini si tractoare);
44

nave refrigerente; nave port conteiner; nave port barje; nave mixte (O.B.O.), pot transp. simultan mai multe categ. de marfuri. Capacitatea navei de a transp. in conditii optime de navigabilitate o anumita cantitate de marfuri, masurata in unitati de greutate (tone lungi sau metrice), poarta denumirea de deadweight (t.d.w.). In tonajul deadweight se include greutatea marfurilor supuse transp., a combustibilului, a rezervelor de apa, a alimentelor si pieselor de schimb. 2. NOTIUNEA, NATURA SI FORMELE CONTR. DE TRANSP. MARITIM S 6.a Definitie. Contr. de transp. maritim de marfuri este acel contr. prin care una din parti o copanie de transp. naval (navlosantul)- se obliga sa transporte marfuri dintr-un port in altul pe mare, iar cealalta parte navlositorul (expeditorul)- sa plateasca pretul stabilit, denumit navlu. In ceea ce priveste natura juridica a acestui contr., unii autori sustin ca ar fi un contr. de locatiune a unui bun, sau ca ar fi un contr. de navlosire atunci cand se inchiriaza nava si armamentul, iar alti autori sustin ca ar fi un contr. de transp. deoarece are acelasi continut ec. ca si celelalte contr. incheiate in toate categoriile de transporturi. Contr. de transp. maritim de marfuri poate fi incheiat in urmat. forme: 1 Contr. de transp. naval propriu-zis, ptr. transp. executate cu navele de linie. Contr. se incheie ptr. transp. marfurilor determinate cu bucata, ptr. transp. de colete, in conteinere si palete. Navele de linie fac curse regulate intre diferite porturi, dupa un anumit itinerar si orar, cunoscut si afisat in port. 2. Contr. de navlosire, care se incheie in cazul navigatiei tramp (vagaboanda), cand navele nu au un orar si un itinerar fix. Navele circula in cautare de marfa si se opresc in acele porturi unde gasesc incarcaturi. Atunci cand contr. prevede transp. unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contr. de navlosire este incorporat intr-un document numit Charter Party (Ch/P). La transp. de marfuri cu navele tramp, Ch/P este intotdeauna insotit de un conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, Ch/P nefiind obligatoriu. Contr. de navlosire (Ch/P) se incheie in mai multe forme, cele mai importante fiind: a) Time charter (pe timp determinat) - Navlositorul primeste de la navlosant nava cu echipaj cu tot, ptr. a transp. marfuri, calatori, pe o perioada determinata si achita navlul in avans. Raspunderea ptr. exploatarea tehnica a navei revine armatorului, iar cea ptr. exploatarea comerciala, navlositorului.
b)

c)

Voyage charter (pe durata uneia sau a mai multor calatorii) Navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit iar navlosantul suporta toate cheltuielile de intretinere a navei si a echipajului. Charter by demise este forma folosita in cazul tancurilor petroliere, navlositorul devine armator-chirias, avand pe perioada de valabilitate a contr. posesia si controlul deplin al navei. Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportand cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si taxele cuvenite.
45

In contr. de transp. cu navele de linie, nu se pune la dispozitia exp. nava, ca in contr. de navlosire, ci se efectueaza numai transp. lotului de marfa contractat. In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transp. naval un document de transp. numit conosament sau polita de incarcae, ce constituie un titlu reprezentativ al marfii. 3. INCHEIEREA CONTR. DE TRANSP. MARITIM S 7.b Conform art. 557 din C. com., contr. de transp. naval (de navlosire si cu navele de linie) se incheie in forma scrisa , pe formulare tipizate. Contr. tip folosite de companiile romanesti se numesc Gencon si sunt imprimate in limba engleza. Contr. de transp. maritim, avand un caracter consensual, momentul incheierii sale valabile este acela al realizarii acordului de vointa intre parti. Pe baza tranzactiilor care se incheie intre armatori si exp. de marfuri sau intre reprezentantii acestora, se incheie contr. de transp. si se negociaza navlul. In porturile romanesti, Romtransul intocmeste conosamentele, face declaratiile de vama si depune la unitatea vamala declaratia de export, dupa care stabileste cu comandantul navei ziua si ora plecarii in cursa, pe care le anunta pilotilor, punctului de frontiera, vamii si capitaniei portului. Contr. si conosamentul fac dovada incheierii contr. de transp.si a conditiilor de executare a transp, dar acestea pot fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba. Contr. de navlosire, precum si contr. de transp. cu navele de linie trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: a) nationalitatea, capacitatea, tonajul, viteza, felul propulsiei, locul unde se afla in momentul incheierii contr. si data la care este gata de incarcare; b) numele si prenumele, adresa partilor contractante; c) numele si adresa dest. marfurilor; d) locul si timpul stabilit ptr. incarcarea si descarcarea marfurilor; e) navlul si alte sume datorate de catre navlositor ca urmare a executarii transp. si a altor operatiuni; f) denumirea marfurilor si determinarea lor cantitativa prin mentionarea tonajului navlosit sau a metrilor cubi. Se considera ca facand parte din contracte urmatoarele clauze: compania de transp. garanteaza buna stare de navigabilitate a navei; garanteaza ca marfurile ajung la destinatie in cantitatea si calitatea in care le-a primit; - sa respecte itinerariul stabilit; partile trebuie sa contribuie cu buna credinta la realizarea scopului ptr. care au incheiat contractul. 4. CONOSAMENTUL (BILL OF LADING) S 5.a Potrivit art.1 din Conv. Natiunilor Unite privind transp. pe mare din 1978, Conosament inseamna un document care face dovada unui contr. de transp. pe mare si consta in preluarea sau incarcarea marfurilor pe nava de catre un caraus, precum si obligatia acestuia de a livra marfa transportata contra prezentarii documentului.

46

Prevederile Conv. din 1978 se aplica contr. de navlosire (Charter Party), numai daca se intocmeste un conosament, prin care se reglementeaza relatiile dintre caraus si detinatorul conosamentului, daca acesta din urma este navlositor. Conosamentul poate avea urmatoarele forme: 1.Din p.d.v. al persoanei indreptatite sa ridice marfa in portul de destinatie, avem: a) conosamentul nominativ, se practica mai rar, armatorul fiind obligat sa eliberze marfa, in portul de destinatie, persoanei inscrise in conosament, dupa ce aceasta a achitat navlul, parte din el si cheltuielie accesorii ce ii apartin. b) conosament la ordin, forma cea mai raspandita, armatorul elibereaza marfa dest. numit, sau la ordinul acestuia. c) conosament la purtator, nu sunt inscrise nici un fel de date cu privire la persoana, ci prezentarea acestuia ca atare, da detinatorului dreptul de a intra in posesia directa a marfurilor pe care le prevede. 2.Din p.d.v. al expedierii marfii, avem: a) conosament incarcat la bord- aceasta forma se foloseste cand denumirea navei, care transp. marfa, este cunoscuta, fie prin precizarea ei in contr., fie prin prezentarea marfii in timpul cat nava se afla ancorata in dana de incarcare. b) conosament primit spre incarcare- aceasta forma se practica in transp. cu nave de linie, iar mentiunile facute de conosament, urmate de semnatura si stampila armatorului, evita la destinatie implicatii de natura juridica. 3.Din p.d.v. al starii marfii sau al ambalajului specificate in conosament, avem: a) conosament curat presupune inexistenta vreunei nereguli cu privire la marfa sau ambalajul acesteia; b) conosament patat sau murdar - contine mentiuni categorice cu privire la starea necorespunzatoare a marfurilor sau ambalajului; 4.Dupa modul de intocmire a conosamentului, avem: a) conosament direct (through bill of lading care se foloseste in cazul transp. succesive cu mai multe nave apartinand unor navlosanti diferiti; b) conosamentul fractionat - este utilizat ori de cate ori primitorul marfii doreste sa-si revanda marfa inscrisa in conosament, in partizi mai mici, mai multor cumparatori; c) conosamentul semnat sub protest (bill signed under protest) S 1.a Comandantul, ori de cate ori constata la incarcare nereguli in legatura cu marfa sau cu ambalajul acesteia, iar exp. refuza sa preia un conosament murdar sau patat, iar marfa nu se descarca ptr. acest motiv, are posibilitatea sa elibereze un conosament curat, semnat sub ptotest. Comandantul va fi obligat, ptr. a inlatura raspunderea sa, ca, odata semnat conosamentul sub protest, sa redacteze un protest cu privire la starea marfurilor sau ambalajelor, pe care sa-l depuna notarului local, caz in care raspunderea va apartine exp. Ca orice titlu de credit, conosamentul poate circula liber de la un posesor la altul, ultimul posesor care se prezinta cu conosamentul putand fi considerat titularul unui dr. autonom, fata de care nu se pot opune exceptiile ce ar putea fi invocate impotriva posesorilor precedenti. De regula, in conosament sunt prevazute dr. si obligatiile nascute din rap. jd. existent intre compania de transp. naval si dest. prevazut in contr. si conosament. Conosamentul face dovada primirii si incarcarii marfurilor ptr. transp., dar va putea face si dovada incheierii contr. de navlosire sau transp., nunai daca in cuprinsul sau se face referire la contract sau se face trimitere la clauzele contractuale.
47

Orice conosamentul reprezinta un titlu constitutiv in ceea ce priveste dreptul incorporat in el, si, in acelasi timp, un titlu probatoriu referitor la contr. de navlosire (transport). Conosamentul are si functia de titlu reprezentativ al marfurilor incarcate, functie care ii asigura independenta fata de contr. de navlosire avand originea in actul incredintarii marfii companiei de transp. si intr-o anumita nava, comandantului acesteia revenindu-i obligatia de a o elibera posesorului legitim al titlului, in portul stabilit. Ca titlu de circulatie, conosamentul este un titlu autonom si literal numai in raport cu obligatia de eliberare a marfii si de disponibilitate asupra ei. CONTINUTUL CONOSAMENTULUI S 10.a Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le contina un conosament sunt: natura generala a marfurilor, marcajele principale necesare ptr. identificarea marfii, o declaratie expresa, daca este cazul, privind caracterul periculos al marfurilor, nr. de colete sau de bucati, precum si greutatea marfurilor sau cantit. exprimata in alt mod; starea aparenta a marfurilor; denumirea si sediul principal al carausului; denumirea si sediul incarcatorului; denumirea si sediul dest. daca este nominativ, sau mentiunea ca a fost emis la ordinul sau, sau mentiunea ca a fost emis la purtator; portul de incarcare; portul de descarcare; denumirea, pavilionul si capacitatea navei; navlul si mentiuni privitoare la plata; mentiunea ca transp. este supus prevederilor Conv. din 1978; termenul de livrare a marfurilor in portul de descarcare; limita sau limitele majore ale raspunderii partilor; - nr. de exemplare originale ale conosamentului; locul emiterii conosamentului; semnatura carausului sau a unui reprezentant. Mentiunile facultative se pot referi la: itinerariul navei; escalele si porturile in care se vor face; plata navlului si a altor cheltuieli datorate etc. Lipsa uneia sau a mai multor mentiuni nu afecteaza valabilitatea jd. a conosamentului. Conform art. 566 C. com., orice conosament se intocmeste in 4 exemplare: un exemplar ptr. comandantul navei; unul ptr. compania de transp. naval; unul ptr. incarcator (navlositor sau expeditor);
48

un exemplar ptr. dest. NAVLUL S 9.b Navlul reprezinta suma de bani la care are dr. compania de navigatie, ptr. prestarea transp. unei anumite cantitati de marfa. Stabilirea navlurilor se face in functie de mai multe criterii, in practica obisnuindu-se sa se prevada cine suporta cheltuielile de incarcare-descarcare, prin precizarea uneia din urmatoarele clauze: clauza free in and out (f.i.o), cand navlositorul suporta cheltuielile ptr. efectuarea operatiunilor de incarcare si de descarcare; clauza free in and out stowed (f.i.o.s), cand navlositorul suporta atat chelt. de incarcaredescarcare, cat si cele ocazionate de stivuirea marfurilor; clauza free in (f.i), cand navlositorul suporta chelt. de incarcare a marfurilor, iar armatorul pe cele de descarcare; clauza gross terms (g.t), presupune asumarea obligatiei de catre armator de a suporta chelt. de incarcare-descarcare. Determinarea cuantumului navlului se face in functie de timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, dupa nr. de calatorii efectuate, dupa felul si greutatea marfurilor. Neincarcarea navei cu intreaga cantitate de marfuri prevazute, nu duce la diminuarea navlului prevazut, navlositorul fiind obligat si la plata navlului mort, iar incarcarea unei cantitati de marfa mai mari de cat cea prevazuta, atrage obligatia navlositorului de plati navlul si ptr. surplusul de marfa incarcat. Renuntarea la calatorie si la incarcare, facuta prin declaratie de catre navlositor, face ca obligatia de plata a navlului sa se reduca cu 50%. Daca navlositorul nu declara in termenul prevazut renuntarea la calatorie, va plati navlul intreg, chiar si in cazul in care nu a incarcat marfa pe nava. In cazul contr. de navlosire incheiat ptr. o calatorie dus-intors, navlul se plateste in intregime, chiar daca la intoarcere nava nu a fost incarcata. Daca la intoarcerea navei se incarca marfa de la alti incarcatori, navlul corespunzator se va scadea din navlul ce trebuia sa-l plateasca navlositorul. Tarifele se stabilesc ptr. fiecare marfa in parte sau ptr. fiecare categorie de marfuri, in raport de valoarea marfii, avandu-se in vedere diferenta dintre pretul marfii in portul de incarcare si cel de destinatie. Daca marfurile pier, din cauza unor vicii proprii, in timpul transp., incarcatorul este tinut la plata navlului in intregime. Pieirea sau avarierea totala a marfurilor cauzate de nava inapta, duce la pierderea dr. la navlu, navlositorul poate cere, potivit art. 1020 C.civ., rezilierea contr. si despagubiri. In transp. maritime pot interveni urmatoarele cazuri care influenteaza plata navlului: a) In cazul intreruperii fortate a calatoriei, navlositorul poate sa aleaga fie asteptarea continuarii calatoriei, fie sa achite navlul intreg si sa continuie calatoria cu alt navlosant; b) Potrivit art. 578 din C. com., sosirea cu intarziere a navei la destinatie din cauze de forta majora, nu da dr. la despagubiri nici companiei de navigatie nici incarcatorului la reducerea navlului;
49

c)

d) e)

Sosirea la destinatie a marfurilor cu o alta nava, care le-a preluat pe parcurs, daca se prevede un asemenea caz in contr., incarcatorul va plati atat navlul cuvenit navlosantului initial, cat si cel ce revine ptr. nava care a continuat transportul; Navlosantul trebuie sa plateasca navlul si atunci cand marfurile au ajuns la destinatie avariate prin viciul lor; Cand pierderea totala sau partiala este rezultatul unei cauze de forta majora (naufragiu, piraterie etc.), nu se datoreaza navlu.

OBLIGATIILE PARTILOR REZULTATE DIN CONTR. DE NAVLOSIRE Obligatiile partilor pana la plecarea navei in cursa S 11.b Contr. de transp. prevede ptr. navlosant obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita si in stare buna de navigabilitate, adica sa reziste la navigatie si la riscurile pe care le presupune ruta stabilita, dintre portul de incarcare si cel de descarcare. Nava este considerata gata de incarcare, atunci cand sunt indeplinite conditiile urmat.: a) nava sa fie ancorata in locul stabilit de contr. de navlosire (Ch/P); b) nava sa indeplineasca toate conditiile fizice si tehnice ptr. incarcare; c) comandantul sa depuna notice-ul in cadrul orelor oficiale, iar navlositorul sa accepte notice-ul fara rezerve (incepe sa curga T de incarcare-descarcare). O alta obligatie este aceea de a incarca un caric plin si complet, fara a depasi capacitatea de incarcare a navei. Daca se incarca o cantitate mai mica de marfa, sau a altei marfi decat cea stipulata in contr. de navlosire, navlosantul are dr. la despagubiri. Daca navlositorul nu se prezinta cu marfurile la incarcare, navlosantul poate sa adopte urmatoarele solutii: sa ceara rezilierea contractului; sa ceara despagubiri ptr. durata stationarii sau sa incheie un alt contr. cu navlositorul. Raspunderea ptr. stivuirea corespunzatoare a marfii, in vederea asigurarii integritatii navei, revine comandantului. Dupa incarcarea navei se intocmesc urmatoarele documente: Istoricul de incarcare, care contine fapte care intereseaza nava si marfa, de la sosirea in rada portului, in timpul incarcarii si pana la parasirea portului. Acesta este avizat de comandantul navei si este consemnat in jurnalul de bord. Decontul de timp - prevederile lui constituie baza stabilirii staliilor si contrastaliilor; Manifestul marfurilor, este doc. in care sunt consemnate, in ordinea eliberarii, conosamentele marfurilor incarcate pe nava. STALII, CONTRASTALII, SUPERCONTRASTALII SI DESPATCH MONEY Staliile (lay days) S 14.a Staliile reprezinta timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, ptr. incarcarea marfurilor, respectiv ptr. descarcarea acestora. Staliile se folosesc numai in cazul contr. de navlosire, nu si in cazul celor de linie. In practica transp. tramp se folosesc doua feluri de stalii: stalii fixe, care reprezinta zilele acordate prin contr. de navlosire ptr. incarcareadescarcarea marfurilor;
50

stalii determinate, care sunt socotite potrivit prevederilor contractuale si uzantelor locale, tinand cont de conditiile in care se efectueaza incarcarea-descarcarea. Timpul de stalii incepe sa curga dupa sosirea navei in portul de incarcare-descarcare, gata de incepere a operatiunii si, dupa expirarea perioadei de ragaz, ce urmeaza notice-ului comandantului, adresat incarcatorului (destinatarului). Dupa expirarea perioadei de stalii, timpul necesar in plus ptr. incheierea operatiunilor de incarcare-descarcare, precum si sumele ce se platesc navlosantului de catre incarcator sau dest. se numesc contrastalii. Contrastaliile S 13.b Conrastaliile reprezinta despagubirea pe care navlositorul trebuie sa o plateasca navlosantului, ptr. retinerea navei peste timpul de stalii stabilit, iar pe de alta parte, contrastaliile reprezinta perioada de imobilizare a navei de catre navlositor, ptr.terminarea operatiunilor de incarcare, dincolo de timpul de stalii. Contrastaliile se stabilesc printr-o suma forfetara, ptr. fiecare zi de intarziere a navei. Durata maxima a contrastaliilor este prevazuta in contr. de navlosire, de exemplu, 5 zile pentru incarcare la suma de 2000$, ptr. fiecare 24h de intarziere. Daca in calculul staliilor nu se includ duminicile si sarbatorile legale, in schimb contrastaliile le includ, calculandu-se in zile consecutive de 24h, potrivit principiului odata intrata in contrastalii, nava este mereu in contrastali. Daca, dupa expirarea timpului de contrastalii, operatiunile de incarcare-descarcare nu sau incheiat, navlosantul va putea: sa dispuna ramanerea navei in continuare la incarcare-descarcare, adica sa ramana in supercontrastalii; sa dispuna plecarea navei in cursa, primind navlul in intregime si despagubiri. Supercontrastaliile reprezinta acoperirea chelt. ocazionate de imobilizarea navei, a sumelor pe care le-ar fi obtinut daca ar fi plecat in cursa, a pagubelor pe care le-a suferit prin despagubirile platite altor clienti prin intarziere etc. Ele sunt cu 50% mai mari decat contrastaliile. Despatch money reprezinta suma de bani pe care navlosantul o plateste navlositorului, ptr. timpul de stalii economisit si numai in masura in care exista o asemenea clauza in contractul Charter Party. In tara noastra, potrivit art. 7 din D. 309/1978, acordarea primei (despatch money), platita de armatorii straini, se cuvine unitatii prestatoare de servicii portuare (care a efectuat efectiv operatiunile de incarcare-descarcare) si nu agentului economic ce are calitatea de navlositor (expeditor) in contr. de transport.

OBLIGATIILE NAVLOSANTULUI IN TIMPUL CALATORIEI S 12.b Dupa incheierea operatiunilor de incarcare a marfii la bord, armatorul procedeaza la pregatirea navei in vederea plecarii in cursa, care consta in: verificarea si punerea in stare de functionare perfecta a aparaturii de navigatie, a masinilor si a instalatilor de propulsie, a instalatiilor de punte; inchiderea si etansarea hambarelor, fixarea si asigurarea instalatiilor; pregatirea echipajului, verificarea efectivului, a actelor de navigatie ale acestuia, a certificatelor de vaccinare etc.
51

Momentul inceperii calatoriei este acela al depasirii limitelor portului de incarcare, iar momentul terminarii caltoriei este acela al sosirii navei in portul de destinatie. Daca in timpul voiajului nava se defecteaza, comandanrtului navei ii revine obligatia de a lua toate masurile de conservare a marfurilor, pana la repararea navei si reluarea calatoriei. In cazul in care repararea navei presupune o perioada mai lunga de timp, armatorul are obligatia de a procura o alta nava, de a asigura transbordarea marfurilor si de a suporta toate cheltuielile ocazionate de aceste operatiuni. Navlosantul mai are obligatia de a asigura buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei, raspunzand ptr. toate greselile comandantului comise in domeniul navigatiei, administratiei pe nava si ptr. lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfurilor. O alta obligatie este aceea de a executa transp. pe calea cea mai directa, abaterea de la traseu neputandu-se face fara o autorizare prealabila din partea navlositorului, cu exceptia cazului in care exista un pericol ptr. nava, incarcatura sau echipaj. OBLIGATIILE LA SOSIREA NAVEI IN PORTUL DE DESTINATIE S 15.a Sosirea navei in portul de destinatie este anuntata din timp prin agentul naval, care agentureaza nava, sau de catre comandantul navei prin radiograma. Comandantul navei trebuie sa avizeze dest. si sa anunte autoritatile portuare (capitanie, vama, graniceri si organe sanitare), ptr. obtinerea permisului de acostare. Dupa terminarea formalitatilor de acostare, comandantul trebuie sa inmaneze agentului notice-ul, din acest moment incepand sa curga timpul de stalii acordat ptr. efectuarea descarcarii marfiurilor. Si la descarcarea marfurilor se redacteaza aceleasi documente ca la incarcare: fisa de pontaj, istoricul de descarcare si raportul de descarcare. In portul de destinatie, comandantul are oblig. de a pregati nava ptr. descarcare si eliberarea marfurilor posesorilor conosamentelor sau dest. prevazuti in contr. Dest. au obligatia de a asigura descarcarea fluenta a marfurilor , in cazul neindeplinirii corespunzatoare a acestei obligatii, navlosantul poate proceda la executarea lucrarilor pe riscul si chelt. dest., iar daca a suferit un prejudiciu, poate pretinde despagubiri ptr. intarziere. In situatia in care eliberarea marfurilor se face conform prevederilor contractuale, prin cantarire, masurare, compania de navigatie raspunde de avariile suferite de marfuri dupa descarcarea lor, dar mai inainte de efectuarea operatiunilor de cantarire sau masurare, din acest moment riscul asupra marfurilor trecand la dest. Cheltuielile ocazionate de descarcarea marfurilor revin armatorului sau dest., in functie de conditiile de descarcare prevazute in contr. Locul de descarcare este dana prevazuta in contr., iar daca nu este o astfel de prevedre, beneficiarii marfurilor, impreuna cu organele portuare vor alege dana cea mai convenabila sau pe cea libera. Schimbarea danei se face cu acordul comandantului navei si in schimbul platii chelt. de acostare. Pe baza rapoartelor zilnice de descarcare, comandantul navei sau agentul acestuia intocmeste cargo-raportul, in care va mentiona denumirea navei, sortimentele de marfuri descarcate, cantitatea, eventualele lipsuri cantitative sau calitative. Daca se constata lipsuri la marfurile primite, dest. va intocmi un protest, pe care il va inmana comandantului sau armatorului.
52

Protestul, cargo-raportul si procesul-verbal constatator al lipsurilor constituie probe cu care se vor dovedi in instanta pretentiile la despagubiri impotriva armatorului. CALATORIA NAVEI SI AVARIILE COMUNE ( Avariile comune S 16.a ) Prin avarie se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare pe care le suporta in cursul voiajului pe mare incarcatura sau nava, cauzate de evenimente, accidente sau fapte neobisnuite, proprii riscului acestui fel de transp. Cauza pagubei exceptionale consta intr-o imprejurare neobisnuita, care nu putea fi prevazuta sau preintampinata de prepusii armatorului. In conformitate cu dispozitiile C.com., avariile sunt de doua feluri: comune sau generale (reglementeaza diverse cazuri de avarii comune, cum ar fi: esuarea voluntara a navei, fortarea masinilor etc.), presupun ca partile interesate contribuie la acoperirea cheltuielilor; particulare sau simple presupun ca pierderea sau cheltuiala necesara sa fie suportata de partea care a suferit-oIn domeniul avariilor comune sunt aplicabile prevederile Conv. Natiunilor Unite, Regulile
York-Anvers din 1950, precum si legislatiile nationale.

Ptr. a se cunoaste care sunt reglementarile aplicabile, se obisnuieste ca partile sa faca mentiunea necesara in contr. de navlosire, in conosament sau in polita de asigurare. S 16.a Prin avarie comuna se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare voluntare si rationale, facute in cursul calatoriei in legatura cu incarcatura sau cu nava, determinate de evenimente exceptionale (neobisnuite), proprii navigatiei maritime, ptr. a salva de la un pericol comun nava, incarcatura si navlul, si la a caror acoperire contribuie toti cei interesati in expeditia maritima. Ptr. a fi in prezenta unei avarii comune, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) sa existe un pericol grav, actual sau iminent. care ameninta nava sau incarcatura; b) sacrificiul trebuie facut ptr. a preintampina o paguba mai mare; c) pericolul care ameninta nava si incarcatura trebuie sa fie determinat de imprejurari exceptionale; d) intre actul deliberat de avarie si pagubele sau cheltuielile extraordinare (sacrificiul) facute sa existe o legatura cauzala directa. Lichidarea avariilor comune S 17.b Lichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca, si dupa o anumita procedura. Impartirea proportionala a avariilor comune, intre partile care au beneficiat de sacrificiul facut (proprietarul navei cu nava si navlul si proprietarul marfurilor cu valoarea acestora), poarta denumirea de contributie. In vederea determinarii despagubirilor ce se cuvin se procedeaza la formarea a doua mase: masa activa si masa pasiva. Masa activa cuprinde daunele suferite de nava sau de incarcatura. Ptr. daunele suferite de nava, navlosantul poate sa pretinda sumele necesare ptr. repararea si punerea ei in stare de navigabilitate, iar ptr. pagubele suferite de incarcatura, acestea se refera la pierderea sau
53

deteriorarea ei si cheltuielile ocazionate de lichidarea avariilor. Daunele pretinse de proprietarul marfurilor se determina dupa pretul existent pe piata in ziua sosirii navei in portul de destinatie sau a poprtului de refugiu. Masa pasiva cuprinde bunurile carora le-a profitat sacrificiul comun, si anume nava, incarcatura si navlul care vor suporta, in comun, contributia stabilita, ptr. fiecare in parte, in vederea lichidarii masei active. Conform art. 659 C.com., nava si navlul contribuie cu jumatate din valoarea lor. In cazul masei pasive se are in vedere valoarea pe care o are nava in portul de destinatie sau de refugiu, sau pretul la care ar putea sa fie vanduta. Conform art. 667 din C. com. incarcatura salvata contribuie cu valoarea pe care o are in portul de destinatie. Atat nava , cat si incarcatura, daca au suferit o avarie particulara, din valoarea lor se vor scadea avariile particulare, daca s-au produs ulterior avariilor comune. Odata ce s-au format cele doua mase, se procedeaza la stabilirea contributiei proportionale a masei pasive, ptr. acoperirea masei active. In 24h de la sosirea navei in port, comandantul navei are obligatia de a sesiza instanta jud. competenta, ptr. a numi lichidatori-dispasori. Daca nava rom. acosteaza intr-un port strain, se va sesiza consulatul roman, iar daca una din parti este o pers. jd. straina, se va sesiza instanta locala. Prin intermediul agentului, comandantul navei depune la capitania portului protestul de mare. Capitania portului il verifica si, numai daca partile nu cad de acord cu lichidarea avariei comune pe cale amiabila, il va inainta instantei competente. Instanta sesizata numeste experti-lichidatori, care intocmesc regulamentul avariei comune si-l supun omologarii instantei. In ceea ce priveste creanta navlosantului, rezultata dintr-o avarie comuna, aceasta este garantata cu privilegiul pe care-l are asupra marfurilor transp., iar creanta proprietarului marfurilor este garantata cu privilegiul asupra navei. REGLEMENTAREA RASPUNDERII PRIN CONV. NATIUNILOR UNITE PRIVIND TRANSPORTURILE PE MARE DIN 1978 S 16.b + pag. 44 man. Prin aceasta conv. se reglementeaza raspunderea carausului si limitele raspunderii sale: raspunderea incarcatorului; caile de de valorificare a pretentiilor in caz de pierdere, avarie sau intarziere; prescrierea dr. la actiune si competenta solutionarii litigiilor. Carausul este raspunzator de prejudiciile rezultate din pierderea sau avariile produse marfurilor, precum si ptr. intarzierea in livrarea marfurilor. Se considera intarziere in livrare atunci cand marfurile nu au fost eliberate la destinatie in termenul stipulat de parti sau, in lipsa unui asemenea acord, intr-un termen ce poate fi pretins in mod rezonabil unui caraus. Marfurile pot fi considerate pierdute daca nu au fost livrate in termen de 60 de zile de la expirarea termenului. Carausul va raspunde de pierderile sau avariile provocate marfurilor in caz de incendiu sau ptr. intarziere daca reclamantul va dovedi ca este rezultatul greselii sau neglijentei carausului sau prepusilor sai. In cazul transp. de animale vii, carausul nu este raspunzator de pagubele sau intarzierile rezultate din transp. maritim, insa daca reclamantul face dovada ca pierderea, paguba sau intarzierea se datoreaza carausului sau prepusilor, acestia sunt raspunzatori.
54

Carausul nu este raspunzator, cu exceptia cazurilor de avarie comuna, cand pierderea, avaria sau intarzierea au aparut ca urmare a masurilor luate ptr. salvarea vietii unor oameni sau ptr. salvarea bunurilor pe mare. Raspunderea carausului rezultata din pierderea sau avarierea marfurilor, este limitata la 885 de unitati de cont (corespunde valorii de 55,5 mg aur de noua sute miimi puritate, sume ce pot fi convertite in moneda nationala) pe colet de incarcatura, sau la 2,5 unitati de cont/kg de greutate bruta a marfurilor pierdute sau avariate. Potrivit Conventiei, carausul si incarcatorul pot fixa, de comun acord, limite de raspundere superioara celor de mai sus. Cazurile de exonerare si limitele raspunderii prevazute in Conventie se aplica, in orice actiune, impotriva carausului, in legatura cu pierderea sau avarierea marfurilor sau ptr. intarzieri la livrare. In cazul existentei unui caraus si a altui caraus efectiv, raspunderea lor este comuna si solidara. Incarcatorul nu este raspunzator de prejud. suferit de caraus sau de carausul efectiv. nici de avariile suferite de nava, decat atunci cand prejudiciul sau avaria au fost produse din vina sau neglijenta incarcatorului sau prepusilor. Incarcatorul este raspunzator fata de caraus, ptr. prejudiciul care rezulta din incarcarea marfurilor periculoase, fara a informa pe caraus despre caracterul periculos al marfurilor si asupra precautiunilor ce trebuie luate. S 18.a Prescrierea dr. la actiune, referitoare la transp. marfurilor pe mare, se face in termen de 2 ani. Termenul de prescriptie incepe sa curga din ziua cand carausul a predat marfurile sau o parte a acestora, sau in cazul cand marfurile nu au fost predate, incepand din ultima zi in care marfurile trebuiau sa fie predate. Ziua din care incepe sa curga termenul de prescriptie nu se include in acest termen. De solutionarea litigiilor se ocupa tribunalul care este competent in conformitate cu legea statului in care este situat si sub jurisdictia caruia se afla unul din locurile sau porturile urmatoare: a) sediul principal sau domiciliul paratului; b) portul de incarcare sau descarcare; c) locul unde s-a incheiat contractul, cu conditia ca paratul a aibe acolo un sediu, o agentie prin care s-a incheiat contractul; d) orice alt loc desemnat in contr. de transp. maritim. Potrivit prevederilor Conv., partile pot stabili expres prin contract, ca pot recurge la arbitraj ptr. a solutiona unui litigiu. Cand un contr.Ch/P. contine o dispozitie prin care se prevede ca litigiile ce pot aparea vor fi deferite arbitrajului si daca conosamentul emis in conformitate cu acest contract nu specifica printro clauza expresa ca aceasta dispozitie este obligatorie ptr. detinatorul conosamentului, carausul nu poate invoca aceasta dispozitie fata de un detinator de buna-credinta al conosamentului. Potrivit art.23 din Conv., orice clauza dintr-un contr. de trans. maritim este nula daca deroga, direct sau indirect, de la prevederile Conv., cu exceptia clauzei prin care carausul isi asuma obligatii mai mari decat cele prevazute in Conventie.

55

LIMITAREA RASPUNDERII PROPRIETARILOR DE NAVE S 2.a In practica transp. maritime sunt aplicabile mai multe sisteme privind limitarea raspunderii proprietarilor de nave. 1. Sistemul abandonului navei. Proprietarul navei, potrivit regulilor generale stabilite prin art. 998 C.civ., este obligat cu intregul sau patrimoniu prezent si viitor, sa acopere prejudiciul cauzat. Sistemul abandonului navei consta in declaratia de vointa a proprietarului navei de a desparti patrimoniul naval de patrimoniul sau general, ceea ce are ca efect posibilitatea creditorilor gestiunii navale de a se putea indestula in creantele lor in limita valorii navei si a navlului. Abandonul navei este permis in cazurile privind obligatiile nascute in sarcina proprietarului din faptele ilicite ale comandantului si echipajului naval, sau din obligatiile izvorate din actele incheiate de comandant in timpul calatoriei, ptr. necesitatile navei si continuarea calatoriei. Deci. armatorul nu beneficiaza de limitarea raspunderii si abandonul navei nu este admisibil atunci cand datoria pe care trebuie sa o acopere este rezultatul faptelor sau omisiunilor personale, sau ale prepusilor sai, care nu fac parte din echipajul navei in cauza. 2. Sistemul criteriului tarifar. Legislatia engleza reglementeaza un sistem care consta in limitarea datoriei la care este obligat proprietarul navei printr-un criteriu tarifar. Potrivit acestui sistem, in vederea acoperirii datorilor cauzate prin faptele ilicite ale comandantului si echipajului sau prin actele incheiate de comandant in timpul calatoriei in folosul navei, proprietarul este obligat sa plateasca creditorilor o suma fixa, in limita a 8 lire sterline, ptr. fiecare tona registru brut a navei. In cazul in care armatorul propritar urmeaza sa plateasca despagubiri unor persoane carora le-au fost cauzate leziuni corporale, sau sa despagubeasca mostenitorii celor decedati, despagubirile vor fi platite in limita unui fond constituit prin plata a 7 lire sterline, ptr. fiecare tona registru. 3. Sistemul raspunderii reale, care consta in raspunderea proprietarului armator cu nava si navlul. 4. Sistemul nord-american, raspunderea se limiteaza la valoarea navei si a navlului. 5. Prin Conv. Internationala de la Bruxelles din 25 august 1924, s-a incercat o reglementare care tine seama de toate sistemele: Raspunderea proprietarului armator in limita sumei de 8 lire sterline, ptr. fiecare tona registru brut, are loc pentru: a. daune provocate tertilor pe apa sau pe uscat; b. daunele pricinuite incarcaturii primite de comandant la transp. si aflata la bord; c. obligatiile rezultate din conosament; d. daunele pricinuite de o culpa nautica comisa in executarea contr. de transport; e. obligatia de a ridica epava navei scufundate. Proprietarul navei raspunde cu nava, navlul si accesoriile navei pentru: - remuneratiile de asistenta si salvare; - partea contributiva ce cade in sarcina sa in caz de avarie comuna; - obligatiile rezultate din contr. incheiate de comandant in afara portului de origine al navei, ptr. nevoile navei si continuarea calatoriei. In caz de deces sau leziuni corporale, despagubirile se vor plati din fondul alcatuit special, de 7 lire sterline/tona registru brut, despagubiri ce se vor acorda, dupa caz, victimelor sau urmasilor acestora.
56

Proprietarul navei nu va beneficia de limitarea raspunderii, fiind tinut sa raapunda nelimitat pentru: - obligatile rezultate din faptele sau culpa proprie; - obligatiile rezultate din contractele incheiate de comandantul navei; - obligatiile proprietarului, rezultate din contractele de munca ale membrilor echipajului. VANZARI MARITIME (de stiut felurile si de invatat doua) S 18.b Toate livrarile de marfuri in cadrul comertului international, care urmeaza sa fie transp. pe mare, sunt executate in temeiul unui contr. de vanzare-cumparare, in care pot fi stipulate clauze care au legatura cu contr. de transp. naval. Camera de Comert International de la Paris, intrunita la Viena in mai 1953, a intocmit unele reguli ptr. vanzarile maritime, cunoscute sub denumirea de Regulile Inconterms, care au ca scop facilitarea desfasurarii comertului international, fara a avea caracter imperativ. In special Regulile Inconterms reglementeaza: obligatia vanzatorului de livrare a marfurilor, precum si obligatia cumparatorului de preluare si plata; momentul si locul suportarii cheltuielilor si a riscurilor; cheltuielile de ambalare; cheltuielile de control; obligatia de avizare a vanzatorului; obtinerea documentelor de livrare; asigurarea. Cele mai folosite clauze in comertul international, reglementate de Regulile Inconterms: 1. Clauza ex work (franco fabrica) presupune urmatoarele obligatii: Pentru vanzator obligatia de livrare a marfurilor la locul si termenul prevazut; ambalarea corespunzatoare; avizarea cumparatorului asupra datei cand marfa este gata de ezpeditie; efectuarea cheltuielilor de control; suportarea cheltuielilor si riscurilor marfurilor pana in momentul predarii si procurarea documentelor ptr. import-export si tranzit, in contul si riscul cumparatorului. Pentru cumparator obligatia de preluare a marfurilor conform prevederilor contractuale si de plata a pretului; suportarea cheltuielilor si riscurilor asupra marfii din momentul predarii lor; plata taxelor de export; plata cheltuielilor ocazionate de nepreluarea marfii la timp; suportarea cheltuielilor ptr. obtinerea documentelor. Pentru a evita ivirea unor litigii, partile trebuie sa faca precizarile necesare in contractul incheiat, cu privire la momentul cand cumparatorul trebuie sa receptioneze marfa. 2. Clauza F.A.S. (free alongside ship - liber langa vas) presupune urmat. obligatii: Pentru vanzator, obligatia de livrare a marfii conform prevederilor contractuale; livrarea la termen si la locul de incarcare din portul de incarcare si avizarea cumparatorului despre aceasta; obtinerea licentelor de export in contul si pe riscul cumparatorului; suportarea cheltuielilor si a riscului pana la depozitarea marfii de-a lungul navei; ambalarea ei
57

3. 4. 5.

corespunzatoare; suportarea cheltuielilor de verificare; procurarea documentelor uzitate ca dovada a livrarii; procurarea certificatului de origine in contul cumparatorului; obtinerea celorlalte documente de export cu exceptia conosamentului si a documentelor consulare. Pentru cumparator, obligatia de transmitere a denumirii navei, a locului de incarcare si a termenului de livrare a marfii catre vanzator; suportarea cheltuielilor si a riscurilor dupa depozitarea marfurilor de-a lungul navei si plata pretului marfurilor; suportarea cheltuielilor si a riscurilor in cazul nepreluarii la termen a marfurilor de catre nava; suportarea cheltuielilor si a riscurilor in cazul nedarii la termen a dispozitiilor catre vanzator. Clauza F.O.B. (free on bord liber la bord, potrivit acestei clauze livrarea marfii se face la bordul navei si la timpul stabilit iar cumparatorul trebuie sa incheie contr. de navlosire. Clauza C&F (cost and freigth = pret si navlu); Clauza C.I.F. (cost-insurance-fright = pret, asigurare, navlu)

TRANSPORTURILE FLUVIALE DE MARFURI IMPORTANTA TRANSP. FLUVIALE (nu) Transp. fluviale presupun cheltuieli de investitii reduse ptr. asigurarea infrastructurii lor, in raport cu transp. aeriene, feroviare, auto, deoarece caile de navigatie fluviala sunt naturale, singurele investitii fiind ptr. construirea podurilor. Transp. efectuate pe aceste cai contribuie la dezvoltarea industriilor care folosesc materii prime in mari cantitati. Transp. fluviale presupun riscuri mult mai mici decat transp. maritime si permit transp. marfurilor in vrac sau folosirea de ambalaje mai ieftine. Dezavantajele pe care le au trans. fluviale ar fi: realizarea lor este conditionata de existenta cailor fluviale; la noi in tara caile navigabile sunt reduse, in afara de Dunare; transp. fiind destinate unor beneficiari aflati la distanta de caile fluviale, este necesara si folosirea altor mijloace de transp., ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare; transp. fluviale realizeaza o viteza comerciala mai redusa si o relativa punctualitate in exploatare iar in perioadele de inghet devin impracticabile. Canalul Dunare-Rin-Main are o lungime de 3500 km si face legatura intre Marea Neagra si Marea Nordului si alte numeroase porturi straine, dintre care cel mai important este portul Rotterdam, unul din cele mai mari porturi ale lumii si cu cel mai mare trafic de marfuri. Porturile Galati si Braila sunt deschise si transp. maritime, avand acces nave cu un pescaj pana la 7 m. TRANSP. FLUVIAL DE MARFURI IN TRAFIC INTERN (CABOTAJ) S 19.a Este reglementat prin O.G. nr.42/1997 privind navigatia civila. Transp. fluviale de marfuri se executa pe baza contractelor de transp., incheiate intre societatile de transp. si ag, ec. expeditori. In determinarea necesarului de transp., exp. trebuie sa aibe in vedere urmatoarele:
58

a) cantitatile de marfuri rezultate din contr. de vanzare incheiate intre furnizori si beneficiarii interni; b) cantitatile de marfuri care rezulta din contractele de import-export; c) in cazul neincheierii contractelor prevazute la la lit.a si b se vor avea in vedere , dupa caz, programul de productie sau conventiile incheiate sau programele de comert exterior; d) volumele si relatiile de transp. rezultate din programele de optimizare a transp.; e) asigurarea de catre expeditori a capacitatilor de predare, si de catre destinatari a capacitatilor de primire a marfurilor; f) utilizarea integrala a capacitatii mijlocului de transp. in tot cursul anului, ptr. evitarea varfurilor de trafic. Aceste transp. se pot realiza ca expeditii de coletarie (ptr. marfurile in greutate de la 10005000 kg) si mesagerie (ptr. cele sub 1000 kg), de remorcare si expeditie in traficul apropiat cu ambarcatiuni mici. Transp. fluvial se executa pe baza de scrisoare de trasura. Exp. are obligatia de a completa mentiunile prevazute in formularul scrisorii de trasura, raspunzand ptr. exactitatea datelor, indiferent daca intocmirea este facuta personal sau prin mandatar. Scrisoarea de trasura concretizeaza drepturile si obligatiile partilor, iar cand nu se incheie un contr. special de transp. fluvial, face dovada incheierii contr. Pe scrisoarea de trasura, comandantul navei va face mentiunea primirii marfii de transp., a sosirii navei in portul de destinatie si a eliberarii marfii dest. Staliile se stabilesc pe baza normelor de incarcare-descarcare, prin intelegerea partilor si numai in cazul in care incarcarea-descarcarea se executa de clientela. Staliile pot fi modificate prin intelegerea partilor. Termenul de incarcare incepe sa curga din prima zi care urmeaza zilei in care s-a avizat punerea navei la dispozitie si se termina in ziua in care se predau documentele de transp. carausului, iar descarcarea se considera incheiata in ziua eliberarii navei. Plata navlului si a taxelor accesorii se face inainte de inceperea operatiunilor de descarcare a marfurilor. Raspunderea companiei de transp. fluvial incepe in momentul semnarii scrisorii de trasura de catre comandantul navei si de seful agentiei, dupa luarea in primire a marfii, si se termina in momentul eliberarii marfii catre dest. si semnarea de catre acesta pe scrisoarea de trasura. TRANSP. DE MARFURI PE DUNARE IN TRAFIC INTERNAT. S 20.a Transp. de marfuri pe Dunare in trafic internat. se efectueaza conform Conditiilor generale de transp. din 1961, cu unele modificari ulterioare, precum si dupa regulile adoptate de Conventia de la Bratislava. Potrivit Conditiilor generale de transport: a) Exp. (navlositorul) are obligatia de a inainta companiei de transp. fluvial cererea ptr. transp., in care sa specifice: data la care marfurile pot fi incarcate, felul si cantitatea marfurilor; portul sau punctul de incarcare-descarcare; denumirea (numele), sediul (adresa) exp. (navlositorului) si ale dest.
59

b)Documentele de transp. sunt: scrisoarea de trasura fluviala intocmita de exp.; - conosamentul intocmit de transportator pe baza ordinului de incarcare al exp. Aceste documente se intocmesc pe formulare tipizate in limba tarii transportatorului si in limba rusa si franceza. Scrisoarea de trasura si conosamentul se intocmesc in cel putin 2 exemplare, originalul insoteste marfa iar duplicatul ramane la exp. c) Ptr. nepredarea in totalitate a marfurilor, exp. trebuie sa plateasca penalitati egale cu 50% din tariful de transp. calculat asupra cantitatii de marfa nepredata la transp. d) Operatiunile de incarcare-descarcare pot fi executate de catre clientela cu mijloacele si pe cheltuiala sa, sau de catre transportator in contul clientelei. e) Prin intelegerea partilor, taxa de transp. poate fi achitata de catre exp. sau dest., dupa tarifele in vigoare. f) Transportatorul raspunde ptr. marfa primita din momentul atestarii primirii in raportul de incarcare si pana in momentul semnarii de catre dest. a conosamentului. g) Predarea si eliberarea marfurilor la destinatie se face prin urmatoarele modalitati: dupa greutatea rezultata prin cantarire; dupa greutatea declarata de exp.; dupa scara de pescaj a navei inainte si dupa descarcare; dupa nr. de bucati si cu determinarea greutatii totale a incarcaturii. In cazul marfurilor lichide, cantitatea se determina: dupa capacitatea rezervoarelor, dupa greutatea declarata de navlositor sau prin masurarea cantitatii de marfa in tancuri. g) Transportatorul raspunde ptr. incarcarea si stivuirea marfurilor in interiorul navei, ptr. ca acestea sa ajunga in stare buna la destinatie. h) Transportatorul raspunde ptr. pierderea si avarierea marfurilor, ptr. depasirea termenului de executare a transp. Ptr. a fi exonerat de raspundere, el trebuie sa faca dovada ca pierderea sau avarierea marfurilor s-au datorat unor cauze pe care nu le-a putut evita. i) Prin avarie comuna se inteleg pagubele suferite ca urmare a cheltuielilor extraordinare sau a sacrificiilor facute de bunavoie si in mod intentionat, cu scopul de a salva nava, navlul si marfurile de la un pericol comun ptr. ele. j) In traficul international pe Dunare, Conv. de la Bratislava din 1955 a stabilit tarife unice, care au fost majorate in raport cu cresterea pretului de cost al transp. CONTR. DE TRANSP. MARITIM DE CALATORI SI BAGAJE S 21.b Este acel contr. in baza caruia compania de navigatie se obliga sa transp. un calator de la portul de imbarcare la portul de destinatie, in schimbul unui tarif (taxe de transp.) platit de calator. Biletul de calatorie face dovada incheierii contr. de transp. si a platii, de catre calator, a tarifului de transp. Biletul de calatorie nu este transmisibil in transp. maritime de calatori, in transp. fluviale, ele pot fi transmise, fara a face insa obiectul unor castiguri ilegale. Din contr. de transp. rezulta obligatiile companiei de transp. maritim: de a pune la dispozitia calatorilor o nava corespunzatoare: asigurarea fiecarui calator a unui loc; primirea pe nava a bagajelor personale ale calatorilor, care vor fi transp. gratuit;
60

inceperea calatoriei la data si ora mentionate in itinerariul calatoriei. Daca nu se respecta aceasta conditie, transportatorului ii revine obligatia de a asigura calatorului cazarea si masa la bordul navei, cu conditia ca masa sa fie inclusa in pretul biletului. Totodata, calatorul poate cere despagubiri, daca prin intarziere a suferit un prejudiciu, iar daca intarzierea se prelungeste peste 10 zile, poate cere rezilierea contr. si restituirea taxei de transp. - transportatorul are obligatia de a face numai escalele stabilite. Calatorului ii revin urmatoarele obligatii: sa achite biletul de calatorie; sa se prezinte la bordul navei la data si ora stabilita. Daca nu se prezinta va pierde taxa de transp. achitata, iar daca declara mai inainte de plecarea navei ca renunta la calatorie sau daca neprezentarea s-a datorat unui caz de forta majora, va avea dr. la restituirea unei jumatati din taxa de transp. daca incetarea calatoriei se datoreaza unui caz de forta majora, calatorul are obligatia de a achita numai taxa corespunzatoare distantei parcurse, iar daca a decedat in naufragiu, ptr. a primi ddespagubiri, mostenitorii datoreaza taxa de transp. neachitata cu anticipatie; calatorii trebuie sa respecte ordinea existenta la bord, dispozitiile cuprinse in actele normative din domeniul transp. naval de calatori si cele date de comandantul navei. TRANSP. DE MARFURI IN TRAFIC COMBINAT (nu) O.G.88/1999 reglementeaza transp. combinat de marfuri pe teritoriul Rom., efectuat de detinatorii de licenta/autorizatie in conditiile legii. Prin transp. combinat se intelege transp. de marfuri ptr. care autocamionul, remorca, semiremorca cu sau fara autotractor, cutia mobila sau conteinerul de 20 picioare si peste se deplaseaza sau sunt deplasate pe caile rutiere, pe parcursul initial si/sau final, iar restul transp. se efectueaza pe calea ferata sau pe calea navigabila interioara, sau pe un parcurs maritim de peste 100 km, in linie dreapta. Parcursul rutier initial/sau final poate fi: a) intre punctul de incarcare a marfii si cea mai apropiata statie de cale ferata de expeditie adecvata acestui mod de transp., pentru parcursul initial si intre cea mai apropiata statie de cale ferata de destinatie adecvata si punctul de descarcare a marfii, ptr. parcursul final. b) pe o raza care sa nu depaseasca 150 km in linie dreapta de la portul fluvial sau maritim de imbarcare sau debarcare. Documentul de transp. trebuie sa contina: numele si adresa exp. si dest. natura si greutatea marfii; indicarea statiei feroviare de expeditie si destinatie; locul si data primirii marfurilor ptr. transp.; locul unde urmeaza sa fie livrata marfa. Potrivit OG nr. 88/99, ptr. efectuarea transp. combinat sunt necesare urmat. elemente: - material rulant specific transp. combinat;
61

vehicule rutiere; unitati ale transp. intermodal (conteinere, cutii mobile, semiremorci); utilaje si dispozitive de manipulare; logistica aferenta transp. combinat (calculatoare).

DEFINITIA TRAFICULUI S 20.b Prin trafic se intelege totalitatea transp. efectuate intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an), in cadrul unor anumite relatii de transp. Traficul intern reprezinta totalitatea transp. efectuate in limitele frontierelor unei tari.Volumul transp. se concretizeaza in curenti de marfuri (t) si de calatori (numar), care trebuie sa se transp. intr-o perioada de timp pe intreaga retea de cai ferate. Traficul intern poate fi: direct si local. Traficul intern direct reprezinta transp. efectuate intre doua sau mai multe regionale. Traficul intern local reprezinta transp. efectuate intre aceleasi statii regionale, adica traficul inchis in cadrul unei singure regionale. In functie de continutul lor, acestea se prezinta sub doua forme: trafic internat. de marfuri (intrerupt si direct); trafic de calatori. Traficul imternational intrerupt se efectueaza de la o frontiera la alta a unei tari pe baza de scrisori de trasura locale, valabile in traficul internat. cu aplicarea regimului de transp. al fiecarui stat. Traficul internat. direct se desfasoara de la statia de predare pana la statia de destinatie pe baza documentului unic de transp: scrisoarea de trasura internationala. Traficul de peage poate fi reglementat in doua moduri: traficul de peage complet, care implica tranzitul prin tara vecina, avand caracterul unui trafic local (transp. se executa cu trenuri proprii si personalul caruia ii apartine tranzitul si fara nici un fel de restrictii vamale); traficul de peage restrictiv, care implica remorcarea trenurilor de tranzit cu locomotivele si personalul tarii careia ii apartine linia, iar taxa de transport pentru parcursul pe teritoriul strain se plateste in statia de predare sau de destinatie.

62

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

A B A B A B A B A B A B A B A B A B A B A B A B A B A B

Conosamentul semnat sub protest. Pp. comune aplicabile tuturor categoriilor de transp.

P.211 p. 17

Limitarea raspunderii pro[rietarilor de nave. P. 234 Clasificarea transporturilor. P. 15 Caracterul autonom al contr. de transp. p.29 Particulatitatile activitatii de transp. p. 13 Caracterele jd. ale contr. de transp. p. 32 Dr., obligatiile si raspunderea calatorului. P. 136 Conosamentul (Bill of lading). P.209 Termenul de executare a transporturilor. P. 92 Notiunea, natura, si formele contr. de transp. p. 204 Modificarea contr. de transp. de persoane. P.134 Formele contr. de transp. de persoane. P. 190 Incheierea contr. de transp. maritim. P. 206 Clasificarea conosamentului. P. 210 Incheierea contr. de transp. de calatori. P. 126 Scrisoarea de trasura. P. 70 Navlul. P. 214 Continutul conosamentului. P.213 Predarea marfii caii ferate. p. 73 Primirea la transp. a marfurilor de catre C.F. p. 76 Obligatiile partilor pana la plecarea navei in cursa. P. 218 Taxa (tariful) de transp. marfa si calatori. P.78 si 129 Obligatiile navlosantului in timpul calatoriei. P. 223 Contrastalii. P. 222 Stalii. P. 221 Incarcarea-descarcarea marfurilor.

p. 86
63

15 A B 16 A B 17 A B 18 A B 19 A B 20 A B 21 A B

Obligatiile la sosirea navei in portul de destinatie.

p. 224

Pozitia dest. in contr. de transp. p. 34 Avariile comune. P. 228 Raspund. transportatorului in temeiul C. civ. si al C. com. p. 44 si 230 Reclamatia adm. si actiunile in justitie. P. 48 Lichidarea avariilor comune. P. 228 Prescriptia dreptului la actiune. P. 54 si 232 Vanzari maritime. P. 236 Transp. fluvial de marfuri in trafic intern (cabotaj). P. 241 Raspunderea caii ferate in transp. internat. p. 118 Transp. de marfuri pe Dunare in trafic internat. p. 244 Definitia traficului. P. 15 Raspund. transportatorului in sistem CIM si SMSG. P.118 si 121 Contr. de transp. maritim de calatori si bagaje. P. 250

64

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate

65