Sunteți pe pagina 1din 8

REFERAT

Program complex de recuperare fizical kinetica la un pacient cu hernie de disc lombara L5 (radiculopatie !"# cardiopatie ischemica si $TA esentiala sub tratament

Recuperare functionala in bolile neurologice Prof.univ.dr. Elena Luminita Sidenco Rotaru Claudiu Alberto

Master kinetoterapia in afectiunile locomotorii An II

Program complex de recuperare fizical kinetica la un pacient cu hernie de disc lombara L5 (radiculopatie S1), cardiopatie ischemica si H ! esentiala sub tratament

Hernia de disc reprezinta o afectiune de natura ortopedico neurologica ce se caracterizeaza prin alunecarea nucleului pulpos spre inelul fibros si astfel fisurandu l. Lombosciatica !radiculopatia" este consecinta iritarii mecanice a radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros degradat# sau de fragmentele migrate ale nucleului pulpos care ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul gaurilor de con$ugare. %erniile discale apar in momentul in care in inelul fibros care incon$oara nucleul pulpos apare o fisura ce ii permite acestuia sa se mobilizeze de la locul sau obisnuit si sa a$unga intre corpii vertebrali. &ucleul a$unge apoi in canalul spinal# apasa pe radacinile nervilor spinali !determinand aparitia radiculopatiilor" si duce la aparitia simptomelor specifice. Manifestari clinice' sindromul vertebral scolioza# sindromul dural#durere radiculara la presiune#tusa #stranut sindromul radicular#semnul soneriei prezent# Lse(ue ) sindromul miofascial !contractura musc. paraverteb.#*ipotonie musc .radiculara sindromul psi*ogen !scaderea pragului la durere#insomnie#e+citabilitate"

alaturi de e+. paraclinice Rdg# ,C #RM& precizeaza dg. %-L cu sindrom lomboradicular uni sau multi eta$at. Aspecte clinice' %ernia de disc L. determina simptome prin comprimarea radacinii S/. ,eritoriul afectat cuprinde fata posterioara a coapsei# fosa poplitee# fata posterioara a gambei# regiunea calcanee si maleolara e+terna# marginea e+terna a piciorului si ultimele degete. Lombosciatica tip S/# bolnavul prezinta un sindrom vertebral ce consta intr o tulburare de statica# contractura paravertebrala# sensibilitate la palparea segmentului si afectarea mobilitatii in toate planurile. Acest sindrom se insoteste de iradierea durerii in membrul inferior# pe fata posterioara a coapsei# gambei# talon# planta si ultimile degete. Pacientul prezinta durere lombosacrata intensa# cu caracter mecanic# iradiata pe traiectul topografic al radacinii S/ care se insoteste de blocada segmentului vertebral. Simptomatologia este declansata de circumstante pe care bolnavul de obicei le poate preciza ! efort# purtarea unei greutati# e+punere la frig". -urerea este e+acerbata de tuse# stranut si de mobilizare si este insotita de parestezii si tulburari de sensibilitate in teritoriul topografic al radacinii S /. E+amenul obiectiv ne poate evidentia pe langa sindromul vertebral pozitivarea probelor de elongatie# modificari de tonus# sensibilitate si de forta musculara ! bolnavul nu poate merge pe varfuri"# precum si diminuarea sau abolirea refle+ului ac*ilian.0iteza de conducere senzitiva si motorie si electromiograma stabilesc gradul de afectare a nervului# fapt ce contribuie la stabilirea atitudinii terapeutice conservatorii sau c*irurgicale# decompresive. Sec*ele potentiale ale %-L operate' /. lombagii simple cu tulburari de fle+ic #e+tensic #RI#RE#L-#LS

1. Sindroame dureroase lombare miofasciale cu fenomene pseudosciatalgice # cu disfunctie de fle+ie #e+tensie#RI#RE#L-#LS lombara ' 2.Sindroame dureroase radiculare reziduale minore' moderate!paretezi# pareze"' severe paralizii 3. Lombagii in conte+t psi*ogen cu tulburari de mobilitate' Sindrom de coada de cal Epidurite# ara*noidite Alte sindroame Cardiopatia ischemica este o boala care afecteaza arterele coronare ce *ranesc inima. Prin ingustarea !stenoza" acestor artere# are loc o scadere a cantitatii de sange ce iriga musc*iul inimii. Miocardul este irigat de doua artere coronare# artera coronara stanga si artera coronara dreapta# care se bifurca in mai multe ramuri. Semnele clinice ale cardiopatiei isc*emice. Cel mai important simptom in cazul cardiopatiei isc*emice este durerea. -urerea este in general declansata de efort. Ea dispare in cateva minute de la oprirea efortului# sau la administarea de nitroglicerina sublingual. -urerea apare de obicei in zona precordiala# la nivelul pieptului. Entitati clinice /.Stopul cardiac primar 1.Angina pectorala 2.Infarctul miocardic !IMA" 3.Insuficienta cardiaca din cadrul cardiopatiei isc*emice ..Arimiile 4.Moartea subita Hipertensiunea arteriala este caracterizata de o valoare a presiunii sangvine in clinostatism de /35 mm %g !sistolica" si 65 mm %g !diastolica". Simptome' cefalee# cu usoara presiune in zona occipitala ameteli# va$aieli in urec*i senzatii caudate in zona precordiala Tratamentul herniei de disc 7biectivele tratamentului *erniei de disc operate sunt urmatoarele' indepartarea durerii# a slabiciunii musculare# a amortelii de la nivelul membrului inferior# cauzata de lezarea anumitor radacini nervoase8 revenirea pacientului la activitatile zilnice8 prevenirea recurentei afectarii coloanei si reducerea dizabilitatii date de durere. ,ratamentul conservator al *erniei de disc ,ratamentul nec*irurgical este menit sa a$ute pacientul sa si reia activitatile zilnice. Acest tratament include' Educatia ,rebuie invatate modalitatile prin care se are gri$a de spate# antrenament si controlul simptomelor. Medicul poate recomanda fizioterapie# tratament cu mi$loace fizice si mecanice# de e+emplu e+ercitii sau caldura. Se invata e+ercitii ce pot fi

efectuate si acasa si care au ca scop intarirea musculaturii ce suporta partea inferioara a spatelui. 7di*na Medicul recomanda perioade scurte de odi*na sau de reducere a activitatilor urmate de cresterea graduala a efortului. Combaterea durerii 9nii oameni fac fata durerii fara medicatie daca stiu ca aceasta poate trece de la sine. Pe de alta parte# se pot folosi medicamente pentru a se controla durerea si inflamatia. Medicatia pentru durere include' antiinflamatoare nesteroidiene# ce se pot elibera cu sau fara reteta8 rela+ante musculare8 opioide8 corticosteroizi# in$ectabil sau oral8 antidepresive sau medicamente ce induc somnul !*ipnotice". E+ercitii fizice Pacientul trebuie sa faca e+ercitiile recomandate de medic si de fizioterapeut pentru a putea relua activitatile uzuale. ,ratamentul neuroc*irurgical al *erniei de disc Este luat in considerare la apro+imativ /5: din persoanele cu *ernie de disc. Acest tip de tratament este potrivit pentru pacientii care sufera de o distrugere progresiva a nervilor sau care au simptome de slabire musculara sau amorteala. -e asemenea c*irurgia este potrivita pentru cei la care durerea nu cedeaza dupa 3 ; saptamani de tratament nec*irurgical. ,ratamentul c*irurgical cel mai des folosit si cel mai eficient este discectomia# procedeu prin care se indeparteaza o parte din disc printr o incizie. Ma$oritatea pacientilor suferinzi de *ernie de disc# pot sa nu necesite interventia c*irurgicala simptomele cedand de la sine cu trecerea timpului. Circa .5: din pacienti isi revin dupa / luna# iar dupa 4 luni 64: sunt refacuti total. -oar /5: din pacientii suferinzi de *ernie de disc prezinta simptome severe si dupa 4 luni# astfel incat la acestia sa fie necesara interventia c*irurgicala. Cand se foloseste c*irurgia# aceasta este necesara pentru scaderea durerii si pentru o miscare normala. ,ratamentul c*irurgical se ia in considerare daca sunt prezente urmatoarele conditii' istoric de durere persistenta de membru inferior precum si slabiciune si limitarea activitatilor zilnice8 un e+amen fizic care sa determine prezenta slabiciunii# a miscarii anormale# sensibilitate deteriorata sau refle+e compromise8 teste diagnostice < RM&# C, sau mielograma < care sa indice prezenta unei *ernii de disc ce necesita tratament c*irurgical. ,ratamentul c*irurgical este indicat doar pentru persoanele cu anumite simptome. -ecizia de interventie c*irurgicala va lua in consideratie rezultatele testelor diagnostice# e+amenul fizic# raspunsul la tratamentul nec*irurgical# precum si discutia medic pacient din care sa reiasa ce e+pectativa are pacientul de la tratament. Alti factori includ varsta# starea generala de sanatate# severitatea simptomelor si impactul simptomelor cu stilul de viata. Pentru un pacient in varsta se ia in considerare operatia daca nu e+ista sanse prea mari de refacere a discului decat pe cale c*irurgicala. 7peratia nu este necesara in cazul durerilor de spate care nu sunt cauzate de *ernie de disc. 7ptiuni ale terapiei c*irurgicale discectomie reprezinta inlaturarea c*irurgicala a fragmentelor din discul *erniat# care lezeaza una din radacinile nervoase. Se foloseste de asemenea si pentru discurile protruzionate

sau rupte. Poate fi cea mai eficienta metoda c*irurgicala pentru pacientii care au urmat tratament nec*irurgical fara succes si cei care au durere severa. laminotomia si laminectomia reprezinta proceduri realizate cu scopul de a scadea presiunea asupra coloanei vertebrale cauzata de sc*imbarile aparute cu trecerea varstei. Laminotomia reprezinta indepartarea uneia din portiunile componente ale arcului osos ce incon$oara canalul vertebral# numita lamina. Laminectomia reprezinta indepartarea in totalitate a laminei precum si a unora din tesuturile moi care ingusteaza canalul vertebral. 7ricare din aceste operatii se poate realiza simultan cu discectomia. Tratamentul cardiopatiei ischemice Consta in corectia factorilor de risc' se interzice fumatul# se trateaza corect *ipertensiunea arteriala# *ipercolesterolemia# obezitatea# se modifica obiceiurile alimentare# se recomanda in forma de angina stabila antrenament fizic regulat si in tratamentul cu diverse clase de medicamente alese in functie de profilul fiecarui pacient. Cardiopatia isc*emica are indicatie de tratament c*irurgical atunci cand sunt mai multe artere coronare afectate sau cand apar complicatii. 7peratia consta in montarea unor b= passuri. Se folosesc bucati de vene de la picior !vena safena" sau artere care iriga teritorii mai putin importante !artere mamare# artere radiale". Acestea ocolesc !b= passeaza" zonele stenozate sau ocluzionate ale arterelor coronare. Instituirea precoce a terapiei recuperatorii prin antrenament fizic la pacientii cu cardiopatie cronica isc*emica are drept scop asigurarea autonomiei pacientului# antrenarea pentru reintegrarea socioprofesionala a acestuia# impunandu se cooperarea dintre medicul recuperator si cardiolog. Antrenamentul fizic trebuie sa faca parte din programul comple+ de dispensarizare a bolnavilor cu cardiopatie isc*emica. Tratamentul HTA esentiale Are drept obiective' corectarea *ipertensiunii prin medicatie *ipotensoare# instituirea unui regim de viata si dietetic care sa impiedice cresterea tensiunii si agravarea unor localizari ale aterosclerozei# e+ercitiile de kinetoterapie care nu au voie sa lipseasca. Obiectivele kinetoterapiei in hernia de disc operata sunt: recuperarea mobilitatii articulare8 tonifierea musculaturii abdominale # lombare# fesiere si a membrelor inferioare pentru stabilitate 8 recuperarea mersului8 recuperarea atitudinii corecte de statica vertebrala8 Scoala spatelui pentru prevenirea recidivelor la acelasi nivel sau la eta$e diferite.

Kinetoterapia in hernia de disc operata tinand cont de afectiunile asociate Pentru deficitul motor postoperator strict limitat la radacina nervoasa pentru care s a facut interventia rolul kinetoterapeutului este deosebit de important. Pentru acest deficit motor postoperator programul de recuperare va fi a+at pe electrostimulare selectiva cu curenti e+ponentiali cu panta variabila# te*nici de kinetoterapie particulare ce utilizeaza facilitatea periferica si centrala a activitatii neuromusculare. Astfel se poate recurge la' tratamentul postural# mobilizari pasive#proceduri de electroterapie# masa$# laser terapia# lumina polarizata.

Aceste proceduri enumerate mai sus se vor aplica in functie de specificitatea simptomatologiei clinice a fiecarui pacient. Rolul esential este al ec*ipei comple+e medic recuperator# kinetoterapeut si psi*olog care impreuna vor realiza programul recuperator. Program kinetic recuperator pentru *ernia de disc operata Recuperarea in perioada postoperatorie a *erniei de disc este de fapt kinetoprofila+ia secundara de prevenire a recidivelor prin >scoala spatelui> un set de reguli si e+ercitii !efectuate in perioadele precedente" menite sa asigure o postura corecta# un ec*ilibru bun de forte la nivelul musculaturii implicate in statica si dinamica# cat si protectia coloanei. Programul ?illiams este una din cele mai populare metode folosit pentru asuplizarea trunc*iului inferior. Se folosesc e+ercitii de remobilizare a coloanei lombare# basculari de bazin# intinderea musculaturii paravertebrale si psoasiliacului. Este difuzat in 2 parti distribuite astfel' @aza I si @aza a II a pentru perioada subacuta' durerile din decubit au disparut# bolnavul se poate misca in pat fara dureri# se poate deplasa prin camera# poate sta pe scaun un timp mai mult sau mai putin limitat# durerea este suportata daca nu este mobilizata coloana. @aza a III a pentru perioada cronica in care pacientul poate sa si mobilizeze coloana# durerile fiind moderate# astfel incat nu l mai forteaza sa adopte autoblocarea lombara8 in ortostatism si mers# durerile pot aparea dupa o perioada mai mare de timp# pot persista contracturi paravertebrale. @aza l a Programului ?illiams !voi selecta e+ercitii care sa se preteze si la afectiunile asociate" &u se lucreaza in apnee. Programul de recuperare se realizeaza intre mese in asa fel incat digestiaA senzatia de plenitudine sa nu fie un impediment8 se lucreaza cu atentie la pacientii supraponderali datorita efectelor presei abdominale8 programul se face in concordanta cu celelalte patologii asociate !cardiopatia isc*emica si %,A" si tratamentele lor# principiul de fle+ie nu trebuie sa le combata pe celelalte. Se va tine cont ca pacientul va sta in decubit dorsal cu capul usor ridicat !pe o perna" si genunc*ii indoiti pentru a nu lordoza zona afectata8 se va tine cont de respiratie# e+ercitiile vor fi cu inspir si e+pir# nu se vor face izometrii8 toate acestea datorita %,A. -aca dupa realizarea unuia dintre e+ercitiile urmatoare apar semnele specifice isc*emiei se intrerupe automat orice efort# urmand ca reluarea lui sa se faca dupa un control de specialitate. E+ercitiul /. -ecubit dorsal se flecteaza si se e+tindecate un genunc*i# celalalt ramane indoit. Acest e+ercitiu impune luarea unor masuri de precautie pentru varstnic atunci cand este e+ecutat cu ambele membre inferioare. ,rebuie avut gri$a ca presa abdominala sa nu creasca tensiunea# nu se lucreaza in apnee. E+ercitiul 1. -ecubit dorsal# genunc*ii indoiti se trage cu mainile un genunc*i la piept incercandu se atingerea lui cu fruntea numai daca este posibil fara a stan$eni respiratia !nu in osteoporoza"8 se pot folosi variante fara implicarea trunc*iului superior8 se procedeaza la fel cu celalalt genunc*i. Prin acest e+ercitiu se reduce lordoza lombara si se realizeaza stretc*ing la nivelul spatelui# coapselor si articulatiilor sacroiliace. E+ercitiul 2. ,ragerea genunc*ilor la piept ca la e+ercitiul 1# dar concomitent. Aceleasi indicatii cu atentie sporita asupra posibilitatii aparitiei apneei.

E+ercitiul. 3. -ecubit dorsal# genunc*ii indoiti se trage un genunc*i la piept# apoi celalalt# apoi ambii concomitent. E+ercitiul este de fapt o combinatie intre e+ercitiile 1 si 2. E+ercitiul .. -ecubit dorsal# genunc*ii flectati la 65 de grade# talpile pe pat se impinge lomba spre pat se contracta abdominalii# se salta usor sacrul de pe pat8 se revine si apoi se repeta e+ercitiul. &u se urmareste prelungirea contractiei abdominalilor sau izometria datorita afectiunilor asociate. @aza a II a a Programului ?illiams Cam dupa 1 saptamani de la inceperea primei faze# se adauga noi e+ercitii cu grade de comple+itate mai mari. Se va tine cont de aceleasi instructiuni ca la faza I# instructiuni cu privire la pozitia de decubit dorsal !cu capul usor ridicat"# fara apnee# e+ercitiile vor fi cu inspir si e+pir# nu se vor face izometrii datorita %,A. Iar la primele semne isc*emice se va intrerupe programul kinetic si pacientul va fi trimis la un control de specialitate. E+ercitiul 4. -ecubit dorsal cu genunc*ii flectati# talpile pe pat se apleaca ambii genunc*i spre dreapta si apoi spre stanga pana cand ating patul. &u se forteaza sub nici o forma miscarea iar daca intervine senzatia de disconfort se trece la e+ercitiul urmator sau se apleaca genunc*ii pana sa apara disconfortul. E+ercitiul B. -ecubit dorsal se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai sus# cu genunc*iul perfect intins# iar celalalt indoit. Se pleaca de la amplitudini mici spre amplitudini mai mari in asa fel incat miscarea sa poata fi facuta corect# fara flectarea genunc*iului si fara aparitia de tremuraturi !se controleaza coordonarea respiratiei cu miscarea". E+ercitiul ;. In ortostatism genufle+iuni cu mainile in spri$in pe spatarul scaunului# spatele drept# calcaiele pe sol. Se urmareste ca amplitudinea pe care se face fle+ia sa fie potrivita pentru a se reveni usor la pozitia initiala cu atentie asupra respiratiei. Amplitudinea creste treptat in functie de progresul inregistrat. @aza a III a Programului ?illiams se continua in perioada cronica La fel cum am spus si la celelalte faze !I si II"# kinetoterapeutul trebuie sa tina cont de afectiunile asociate# deci in decubit dorsal va sta cu capul ridicat# nu se vor face izometrii# se va insista pe inspir si e+pir adica pe respiratie# fara apnee si la primele semne de isc*emie se va intrerupe programul kinetic# iar pacientul va fi trimis la un control de specialitate. E+ercitiul 6. -ecubit dorsal cu genunc*ii flectati# se impinge lomba spre pat# se basculeaza sacrul in sus !lomba ramane mereu in contact cu patul"# se contracta peretele abdominal. Atentie ca durata contractie sa nu fie mare. E+ercitiul /5. In ortostatism la perete# taloanele la 1. 25 cm de acesta8 se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete8 se apropie treptat calcaiele de perete si se mentine contactul lombei cu acesta. E+ercitiul este aproape la fel cu cel precedent# difera pozitia. Cu aceeasi precizare durata contractiei sa nu fie mare. E+ercitiul /3. -ecubit dorsal se e+ecuta bicicleta cu pelvisul mult basculat inainte. E+ercitiul poate fi destul de complicat datorita faptului ca bloc*eaza respiratia# deci eu personal nu il recomand# insa se pot folosi totusi variante din decubit lateral cu un plan de sustinere in partea posterioara in asa fel incat sa imite decubitul dorsal. ,inand cont de principiul individualizarii

si de principiul >Primum non noccere># programul se poate realiza si in cadrul lombosacralgiilor cu manifestare la varste inaintate. In afara Programului ?illiams pacientul poate sa mearga pe bicicleta ergonomica# sa urce pe scari# care trebuie sa se faca in mod gradat si dozat# sa practice sporturi usoare fara caracter competitional si fara a forta limitele cordului. Cineinteles ca toate acestea in ultima faza a programului de recuperare si cu respectarea instructiunilor amintite mai sus. Cibliografie Curs ##Recuperare functionala in bolile neurologiceDD < Prof. -r. Elena Luminita Sidenco *ttp'AAEEE.creeaza.comAfamilieAmedicinaARecuperarea kinetica a sec*ele361.p*p *ttp'AAEEE.kinetoterapie clu$.roAinformatii despre.aspF infoGHinetoterapiaIinIcardiopatiaIisc*emica *ttp'AAEEE.kinetoterapie clu$.roAinformatii despre.aspF infoGHinetoterapiaIinI*ipertensiuneaIarteriala