Sunteți pe pagina 1din 355

..

ARASUL NICOLAE CEAUSESCU


, ,
SECRETAR GENERAL Al PARTIDULUI COMUNIST ROMN
REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA
FRONTULUI DEMOCRATIEI SOCIALISTE .
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
REPUBLICA- ANUL 40
Eveniment memorabil , cu profunde semnifi -
in istoria poporului romn, proclamarea
Republicii, la 30 Decembrie 1947, a marcat
trecerea intregii puteri de stat in minile clasei
muncitoare, i n cu cu cele-
lalte categorii de oameni ai muncii, instaura-
rea celei mai democratice forme de
mint din istoria noastre. A inceput,
astfel , o in dezvoltarea statu-
lui romn, a in ..
- etapa constructiei socia-
liste.
Instaurarea Republici i a fost rezultatul ne-
mijlocit al de eliberare na-
n-
la 23 August 1944, al so-
cial-pol itice profunde infaptuite in Romnia la
celui de-al doilea mondial , re-
3
SaDAng - arhiva personal
prezentind o incununare a luptei
populare, a progresiste ale
in frunte cu Partidul Comunist Ro-
mn, pentru cucerirea deplinei
a dreptului sacru al
poporului romn de a fi in propria sa
vechii forme de stat la
anului 1947 a rezultat din is-
torice specifice - de ordin intern interna-
- ale
de eliberare ale
ulterioare a politice
cum se regele cercurile palatului
- apreciind cu luciditate pe care
le va avea atitudinea lor in acele momente
grele pentru - s-au con-
certate a antifascista, de
P.C.R. , pentru doborirea dictaturii antones-
ciene eliberarea teritoriului de sub
Partidul Comu-
nist Romn, care, de-a lungul intregii sale
existente. se afirmase ca promotor al idealului
republican al maselor populare, a considerat
in create imediat victoria
monarhiei nu era la or-
dinea zilei , ci , se impunea conlu-
crarea cu ea, in scopul problemel9r
vitale ce in poporului romn. In
timp, partidul comunist a seama
de real itatea regele cercurile palatului
exprimau interesele economice politice ale
claselor exploatatoare in jurul lor se raliau
conservatoare. In
cu celelalte a contracarat
de duplicitate palatului ,
astfel incit se creeze treptat pre-
misele obiective subiective ale abolirii mo-
narhiei Republicii.
Adunarea in ex-
in zilei de 30 Decem-
brie 1947, luind act de abdicarea regelui, a
abolirea monarhiei a adoptat le-
gea care consemna transformarea statului ro-
mn in ea a adoptat tex-
tul guvernului , in care, printre al-
tele, se "Monarhia constituia o
in calea noastre spre un regim
de care asigure tutu-
ror celor ce muncesc
asigure suverani-
tatea statului romn. Prin monar-
hiei se deschid noastre populare
noi de noua
de a statului nostru, Republica
Patria tuturor celor ce
muncesc cu cu mintea, de la
sate".

"Proclamarea Republici i Populare Romne
la 30 Decembrie 1947, aprecia
Nicolae a constituit un eveniment
de in istoria
poporului nostru a deschis o mar-
cind de fapt trecerea Romniei la
socialiste.
proclamarea Republicii a nsemnat nu numai
trecerea la forme democratice de
mint, ci realizarea unui salt calitativ in
puterii de stat, fapt care, din per-
spectiva a timpului parcurs, constituia
,,smburele germinativ"
ale nnoiri sociale, economice po-
litice din anii care au urmat. Cei 40 de ani de
istorie - un "pas" mic pentru
omenire - pentru poporul
nostru un interval extrem de dens n
impliniri , acoperind in timp procesul com-
plex, dinamic multilateral al deplinei eman-
sociale al patriei
pe culmile de progres la care au
aspirat pentru care au luptat in-
tregi de fii ai neamului . Sint anii in care
Romnia a parcurs, de-a lungul unui proces
continuu, mai multe epoci isto-
ri ce, identificabila n carta de onoare a
ni i pri n izbinzi cumulative precedent, ce
compun fizionomia unei libere,
demne, suverane, in plin avint creator con-
structiv, la
Pe fundalul luminos al acestor patru decenii
de istorie se st r ... ucirea
aparte pe care o au anii "Epocii Nicolae
anii de ai istoriei con-
temporane a Romniei, anii -simbol pentru im-
plinirea fundamentale ale poporu-
lui , pentru de ca-
pacitatea de ale unui popor liber
pe soarta sa. Printr-un act de pro-
unul din primele
momente ale acestei Epoci inaugurata in
1965, s-a referit la Republicii,
anume o cu adoptarea la
21 august 1965, cind, n cu noul
stadiu al cu prefacerile
petrecute in toate domeniile vie-
economice, sociale politice, s-a procla-
mat Republica Romnia, ca
de organizare a

ntregul nostru popor in al 4Q-Iea an
al Republicii cu de a munci
a lupta strns unit n jurul partidului ,
al secretarului general , Nicolae
pentru a
prevederilor stabilite la cel de-al Xlii-lea Con-
gres al partidului - forum politic al intregii
care a prefigura! cu
patriei noastre in acest cincinal
in in anul 2000.
remarcabile ale anului 1986, constituind plat-
forma de bun augur pentru tot ceea ce vom
i n acest cincinal , dovada vie
a a tuturor oamenilor mun-
cii, a ntregului nostru popor n indeplinirea
politicii partidului nostru, auspiciile fertile din
care vor prinde
obiective ale acestui cincinal.
OCTAVIAN
SaDAng - arhiva personal
INDUSTRIA

N CINCINALUL
1986-1990
GHEORGHE DINU
ministrul Industriei chimice
Industria a cunoscut o dezvoltare
rod al politicii de industrializare
a de amplasare a
de pe tot teritoriul patriei,
obiective ale strategii ela-
de Nicolae secre-
tar general al partidului .
in 21 de ani, industriei chi-
mice a crescut de 8,2 ori , cu un ritm mediu
anual de 10,5%.
Succesele au fost posibile ca urmare a for-
unei politici consecvente n domeniul
tehnologiei , n cadrul cerceta-
rea ingineria snt chemate
o de mare n
procesul socialiste multila-
teral dezvoltate.
O la elaborarea
transpunerea n a politicii partidului , de
dezvoltare a tehnologiei, a adus-o to-
academician doctor inginer Elena
membru al Comitetului Politic
Executiv al Comitetului Central al Partidului
Comunist Romn, prim viceprim-ministru al
Guvernului, Consiliului
al i
continuu a n
domeniul chimiei dezvoltarea n
fiecare snt nemijlocit legate de activita-
tea aportul direct al academician
doctor inginer Elena - om de
de or-
ganizator de care n pre-
zent, ca ar Consiliului pen-
tru ntreaga
activitate de cercetare din noas-
orientnd ferm cercetarea spre cele mai
noi ale tehnicii mondiale n corelare
cu programele de dezvoltare ale tuturor ramu-
rilor economiei
in politica partidului statului
n domeniul
tehnologice introducerii progresului tehnic
are ca obiective principale afirmarea
n toate domeniile de activi-
tate, rolului n modernizarea
economiei legarea tot mai a
cu accentuarea contribu-
la progresul
multilateral dinamic al noastre.
Activitatea de cercetare este
pentru asigurarea cu proprii a
industriei chimice din
prioritare ale programelor de cercetare, avnd
drept scop valorificarea a resurse-
lor de materii prime materiale precum ri-
dicarea nivelului tehnic calitativ al produc-

In cadrul acestor programe snt nscrise
teme de cercetare pentru elaborarea de teh-
nologii bazate pe procese
catalitice noi , procese electrochimice, biochi -
mice fotochimice, teme privind asimilarea
de produse noi cu tehnice ridi-
cate competitive pe plan mondial, dezvoltarea
chimiei fine, extinderea roboti-
valorificarea materialelor recuperabile
refolosibile, recuperarea energiei secundare.
Activitatea de cercetare a 1nstitututar Cen-
tral de Chimie are un caracter preponderent
tehnologic dar include un volum nsE!'tnnat
de cu caracter fundamental. Se
care con-
la rezolvarea problemelor cerute de in-
dustrie punnd la ntreprinderilor
combinatelor tehnologii cu caracter original.
Institutul Central de Chimie an-
sam b 1 u 1 cerceta re-proiecta
pentru realizarea in-
5
SaDAng - arhiva personal
6
terdisciplinare caracteristice moderne.
Echipele mixte de
din din
faza de elaborare a temei de cercetare. asigu-
rind concentrarea pentru finalizarea
intr-un timp cit mai scurt o redu-
cere a costurilor programelor de cercetare.
Revine beneficiarilor acestor sar-
cina ia toate necesare economice,
financiare organizatorice pentru aplicarea in
a fiind in felul
acesta contribuie la intre-
gii de cercetare, proiectare ingine-
rie
in realizarea Programului
partidului, cincinalul 1986- 1990 va asigura
industriei chimice intrarea intr-o
a progresului economico-so-
cial, de a rolului
tehnologiei in toate sectoarele de
activitate.
in lumina documentelor Congresului al
Xlii-lea al PCR cit a
ilor date de conducerea de partid
de stat, de modernizare a tehnologiilor prin
reducerea consumurilor de materii prime. ma-
teriale, energie de
muncii, din minister, centrale in-
dustriale, din intreprinderile de cer-
cetare proiectare au analizat propus
suri pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor
trasate.
Sinteza acestei a fost
conducerii superioare de partid de stat, cu
care ocazie s-au primit
care au stat la baza programelor de
modernizare ntocmite pentru fiecare intre-
prindere.
Astfel , pe la nivelul Ministerului
Industriei Chimice, in
anul 1990 va de anul 1985 la
187,7%, productivitatea muncii la 210,4%,
cheltuielile la 1000 lei vor fi
de 79%, fondurilor fixe va la
155,6%.
Pentru economice a pro-
ceselor tehnologice reducerea consumului
de materii prime s-a prin
efectuate proceselor tehnolo-
gice gradul de folosire a materiale-
lor recuperabile, astfel in 1990 se vor con-
suma aproximativ 175 mii tone acid clorhidric
rezidual, 166 mii tone acid sulfuric recuperat,
240 mii tone 4 500 tone cupru,
4 100 tone zinc 2 650 tone plumb.
Institutul Central de Chimie a in
perioada 1986-1990 pentru moder-
nizarea tehnologiilor, reducerea consumurilor
de materii prime energie, gradului
de valorificare a materiilor prime materiale-
lor, de noi surse de materii prime,
asimilarea de noi produse in vederea reducerii
importului produselor
la nivelul celor mai bune, cunoscute pe plan
mondial.
Prin aplicarea vor fi moderni-
zate un de 250 instalatii. peste-360 teh-
nologii care vor duce la
la peste 670 produse principale:-
S-au analizat stabilit 3 085 con-
crete de modernizare din care 1 431 in anul
1986 iar restul din 1 654 de se vor
aplica i n 1987.
Astfel in industria de amoniac
minte se i n vederea redu-
cerii consumului de gaz metan prin utilizarea
SaDAng - arhiva personal
CII\ICINALUL B
de catalizatori care reduc temperaturile pre-
siunile de lucru, recuperarea hidrogenului a
argonului din gazele de recuperarea
de proces.
se vor aplica la toate in-
de amoniac. Modernizarea fabricilor
de acid azotic prin inlocuirea cu altele de con-
cu consumuri energetice
precum recuperarea platinei din si-
catalizator de gazele nitroase.
In industria proceselor clorosodice se pre-
vede modernizarea de
cu catod de mercur a clorurii de sodiu ince-
pind cu faza de purificare a saramurii , inlocui-
rea anozilor de grafit cu anozi de titan, inlocu-
irea compresoarelor de clor cu turbocompre-
soare introducerea calculatoarelor de pro-
ces. Modernizarea fazelor de filtrare calci-
nare a bicarbonatului de sodiu la
de cu reducerea consumului
de combustibil cu 15 000 tcc/an, a cheltuieli-
lor de cu 20 mii lei pe an
rea muncii.
in domeniul pesticidelor se moderni-
la de intermediari (alchilamine.
alchilenamine, naftol, fosgen, ortofenilendia-
etc.), de produse finite (carbaril , meclo-
ran etc.) de pentru
muncii.
In industria de medicamente cosmetice se
ale de condi-
a medicamentelor, aplicarea de tehno-
logii noi pentru sinteza biosinteza de noi
produse care conduc la reducerea importuri-
lor, reducerea cheltuielilor materiale
muncii.
In industria de lacuri, vopsele se
prevede modernizarea tehnologiilor de fabri-
a modernizarea sistemelor de
vehiculare dozare a de reac-

In domeniul celulozei, hirtiei fibrelor arti-
ficiale se prevede modernizarea tehnologiilor
din fabricile de in vederea reducerii
consumurilor energetice valorificarea resur-
selor secundare la prelucrarea lemnului , per-
de recuperare a fibre-
lor de valorificare a refuzurilor de la instala-
de sortare a celulozei, modernizarea fazei
de calcinare a sulfatului de sodiu automati-
zarea de a filtrelor de vis-
pentru reducerea pierderilor.
La fabricarea aluminiului se prevede moder-
nizarea halelor de prin adaptarea
cuvelor de mare putere, conducerea
a proceselor tehnologice, captarea gazelor cu
fluor.
Modernizarea tehnologiilor din industria
va conduce la
gradului de scoatere la 94% la cupru, 86,7% la
zinc 81 ,4 la plumb.
in domeniul biotehnologiilor se vor elabora
noi tehnologii pentru de enzime
utilizarea acestora inclusiv sub imobili-
in cataliza pentru
de aminoacizi de toate tipurile a altor pro-
duse chimice. Se vor extinde enzi-
melor in domeniul industriei
rea de
microorganisme necesare in procesele de pro-
ducere a proteinelor monocelulare prin tehnici
de inginerie Se vor dezvolta
rile asupra polizaharidelor microbiene, asupra
biopolimerilor in general , utilizarea microorga-
nismelor in cercetarea metalelor
din minereuri Se vor elabora noi teh-
nologii de a a arome-
lor naturale.
in cincinalul 1986-1990 se prevede dezvol-
tarea industriei chimice intr-un ritm mediu
anual de 8,5-9% orientarea cu
spre prelucrarea a materiilor prime.
Sporul la export se va asigura prin
volumului fizic al produselor, urgen-
tarea de noi produse de calitate su-
cu consumuri de materii prime
energie reduse prin de adaptare
a la partenerilor
externi.
ANGAJARE
PENTRU
ASIGURAREA
RESURSELOR
ENERGETICE
ALE
IOAN FOLEA
ministrul minelor,
petrolului geologiei
- Dlrectlvele Congresului al Xlii-lea al par-
tidului au stabilit, ca a cinci-
nalului 1986-1990, dezvoltarea bazei energe-
tice de materii prime in vederea
in cit mal mare din resurse proprii, a
economiei
V-am ruga modul in care oa-
menii muncii din Ministerul Minelor, Petrolului
Geologlel pentru indeplinirea
acestei Importante sarcini, pentru
progresul economiei !ti _qwottarea
a
- Din sub indr401are a
Nicolae au fost elabo-
rate programe complexe pentru optimizarea
atit in sectorul geologic, cit i n cel
extractiv, programe menite racordeze
aceste importante domenii la intregii
economice-sociale a in noua
cum secretarul general al
partidului in Cuvintarea la Congresul al
7
SaDAng - arhiva personal
8
CIN.CINALUL B
III-lea al oamenilor muncii, "in primul rind va
trebui cu pentru
dezvoltarea bazei energetice ,1 de materii
prime, In vederea conditiilor nece-
... In bune conditiuni a intregii
ac:tlvttitl. Este necesar fie luate toate
rile In vederea programelor privind
rezervelor de mlnereurl utile, de
dezvoltare a bazei de materii prime ,1 mate-
rialew.
Potrivit strategice cuprinse n
,.Programul de valorificare
tere a bazei de materii prime minerale ener-
getice primare", geologice i revin
sarcini de mare n ce ex-
tinderea investigatiilor complexe pe ntreg te-
ritoriul n mod deosebit, n zonele mai
cercetate n trecut. De asemenea, ,.Pro-
gramul geologic de de rezerve n cin-
cinalul 1986-1990'', aprobat de Comitetul Po-
litic Executiv al C.C. al P.C.R., prevede
teri ale rezervelor mai mari dect
pentru toate rezervele puse n
urmnd a se situa la niveluri supe-
rioare celor realizate n cincinalul precedent.
Realizarea unor sporuri ale rezervelor mai
mari dect consumul va conduce la
a fondului de rezerve
la toate minerale utile, in special
la unele de energie pri-
ca petrolul, huila, lignitul, la minereurile
feroase, auroargentifere la cele
de molibden. In dinamicii ascen-
dente a industriei extractiva, gradul
de asigurare cu rezerve la acestui de-
ceniu se la majo-
ritatea atrasa n circuitul de valo-
rificare.
- din materiile prime esentlale sint
petrolul ,1 Ce vor intreprinde geo-
logll pentru rezervelor de aceste Im-
portante resurse energetice?
- La hidrocarburi,
va trebui
de acumulare conservare a
mintelor cu a structurilor
situate la mare adincime (peste 4 000 m), a
structurilor subtile greu de descoperit cu teh-
nica tehnologiile folosite acum din zo-
nele cu grad avansat de cercetare cu
minte cunoscute, precum a structurilor fa-
vorabile de hidrocarburi
de pe platforma
Pentru dezvoltarea de cercetare
rezervelor de petrol , va
spori ritmul de finalizare, prin foraj
probe de se vor intensifica
rile de cercetare pe cu
productivitate mare se vor intensifica pros-
se1smice pe uscat pe platforma
a Negre. Un accent deose-
bit se va pune pe investigarea
a sondelor de cercetare, nainte ca
acestea fie puse n exploatare, extinzin-
du-se controlul de investigare n timpul foraju-
lui sondelor de mare adncime, cu cabine geo-
logice, n vederea naturii hidro-
carburilor a parametri necesari
pentru evaluarea ct mai a rezervelor
elaborarea a proiectelor de
exploatare.
In ce se vor
programe ample de cercetare cu foraje intr-o
serie de zone, cu cu-
hidrogeologice in care se
respective. O
va fi detaliate a
de la obiectivele in explo-
rare pentru optimizarea prin extin-
derea urmind a se ridica gradul
de a rezervelor in unele bazine mi-
niere existente. Se vor extinde geo-
logice complexe in zone deficitara in ce pri-
dar cu importante
de consum instalate.
Dat fiind gradul avansat de cercetare a teri-
toriului pentru diferite minerale
utile, zonele ce vor trebui cercetate in viitor
in general, geologice foarte
complicate, de mai
reduse sau se la adncimi mari in
zone greu accesibile aparaturii
utilajelor. Aceste din ce in ce mai
complexe din punct de vedere geologic
morfologic, cer, pe o dotare cu
utilaje, un nivel ridicat de
teoretice practice, care des-
cifrarea structurilor complicate, a
de acumulare conservare a
mintelor qe minerale utile. Preocu-
pindu-ne de cadrelor
de geologi de toate gradele, vom extinde di-
versifica, prelucrarea a
imensului volum de date de teren in cadrul
centrelor de calcul, pentru a se un ni-
vel calitativ superior de interpretare a lor
gradului de a
din faza de explorare a rezervelor.
Puternica dezvoltare a
noastre in ultimii ani, in in care,
pe plan mondial, se de re-
ducere a ritmurilor de re-
o confirmare a poli-
ticii partidului nostru. de
sarcinile mobilizatoare formulate de
Nicolae minerii,
geologii sporesc continuu eforturile in ve-
derea bazei energetice de materii
prime, considerind aceasta drept o de
pe
care sint ferm o
exemplar.
- rezervelor este cu
adoptarea unor ritmuri de
extractie. Ce se intreprinde in domeniul scoa-
terii la a tltelulul
- Potrivit prevederilor actualului cincinal,
industria va n viitorii ani,
o dezvoltare cu
asupri!. progresului intregii economii
nale. In perioada 1986-1990 sint
ritmuri ridicate de a mi-
niere petroliere, ritmuri fundamentate pe
economiei asigurate
cu mijloace!_!! materiale financiare cores-
In nivelurile de
la nscrise n plan, se
pe in a rezerve-
SaDAng - arhiva personal
lor, pe intensificarea forajului de mare adin-
cime pe platforma precum pe
factorului final de recuperare a re--
zervelor existente in de la 33%, cit
in prezent, la circa 40 in anul 1990.
Vor fi aplicate pe cu
metodele tehnologice moderne de ex-
a din domeniu in
care s-a stabilit un program special de activi-
tate, a indeplinire este cu cea
mai mare Se va acorda,
o programului,
aprobat de conducerea partidului statului,
pentru punerea in exploatare a rezervelor de
gaze descoperite in platforma continen-
a Negre, prin asigurarea intr-un
timp foarte scurt a din pri-
mele sonde.
Baza de materii prime
cu de a fi rea-
lizate cu economiei a determi-
nat stabilirea unor niveluri de la ex-
de intr-o
o pondere va reveni lignitului, la
care pentru anul 1990 de--
de peste 2 ori din anul
1985. In ce de lignit
bune brun, care se va realiza in cincinalul ac-
tual in de peste treimi din ca-
se impun speciale pentru preci-
zarea de la obiectivele in
exploatare a procesului
de Va fi o
de deschidere
a rezervelor atit la lignit cit la pentru
a se realiza un nivel de asigu-
rare a cu rezerve extractibile, para-
lel cu folosirea a Pentru
satisfacerea intr-o mai mare a necesi-
economiei in ce
cocsificabil, din ntreaga de
ce se va realiza n perioada 1986- 1990,
peste 43% va fi pentru cocs
semicocs. De o mare pentru atin-
gerea tuturor acestor niveluri de
planificate este punerea i n la ter-
menele stabnite in cele mai bune a
noilor de Aceasta cere,
desigur, eforturi conjugate din partea furnizo-
rilor de echipamente, a intreprinderilor de
beneficiarilor.
- O a Intregii acli-
economice din actualul cincinal este
data de a rolului
tehnologiei. Cum se acest lucru
In do!"enlul particular despre care
- In domeniul geologic extractiv, cerce--
tarea dezvoltarea
promovarea progresului tehnic sint puternic
implementate in toate sectoarele de activitate,
potrivit unor programe concrete, destinate
determine identificarea de noi tehnologii, in
valorificarea, intr-un viitor
cit mai apropiat, a rezervelor de
de minerale utile cu mai
sau situate in geologice mi-
niere grele, precum gradului de
recuperare a utile din rezervele
aflate in exploatare. Toate aceste progrese
s-au intocmit se sub directa in-
drumare conducere a Consiliului
pentru Tehnologie, sub conducerea
a academician doctor in-
giner Elena eminent om politic
savant de
in anii va rolul
geologice i n descoperirea aplicarea
de noi tehnici tehnologii din ce i n ce mai
in scopul
terii geologice a romnesc, al des-
detaliate a problemelor stru.cturale,... tec-
tonica, litofaciale, metalogenetice multe al-
tele. Se vor putea stabili, astfel, toate progno-
zele de de minerale utile
in pe trepte de adincime
de pe intreg teritoriul paralel cu elabora-
rea unei game largi de geologice, hidro-
geologice, metalogenetice etc. la diferite
9
SaDAng - arhiva personal
10
CINCINALUL B

Dispunem de un program de asimilare con-
struire a noi aparaturi pentru
geofizice complexe, destinate desco-
peririi de noi de minerale
utile, in special in zone cu un grad mai redus
de la trepte de adincime din ce
in ce mai mari.
Programul de cercetare pentru
stabilirea de valorificare a unor
rezerve de de minerale
utile pentru gradului de recupe-
rare a metalelor neferoase din ela-
borat sub indrumarea a
academician doctor inginer Elena
are in vedere stabilirea de valori-
ficare, prin noi tehnologii , a unor rezerve de
pentru 21 de in princi-
pal la cele energetice, dar la alte
importante metalifere nemetalifere.
In intreaga de dotare mo-
dernizare a in industria
cercetarea pe in
curs de aplicare pentru exploatarea,
rea repararea se
are in vedere cu furnizorii
de utilaje in .scopul sporirii
acestora. In
se impune o in realizarea uti-
lajelor echipamentelor mari pentru industria
extractiva, in special pentru carierele de lignit,
prin asigurarea, de industria
ilor de a montajului, punerii in func-
parametrilor de lucru proiec-
aj acestora
- In incheiere v-&f ruga la cea
mal a tuturor acestor
programe: oamenii.
- Sarcinile importante ce revin industriei
extractive geologiei in cincinalul actual au
mobilizat puternic marele al pe-
minerilor geologilor, ferm
din munca lor o pentru
patriei noastre socialiste, pentru
fericirea poporului. In
toate aceste sectoare se intreprind
pentru a cadrelor,
in meseriile de ale industriei extractive
peste 60 000 muncitori, dintre care in princi-
palele meserii vor fi 21 000 mineri ,
11 500 sondori , 7 700 3 700 electri-
cieni. De asemenea, in doi ani vor fi cu-
in diferite forme de profe-
280 000 persoane, dintre care 21 000
vor fi policalificate.
toate premisele ca oamenii muncii
din sectoarele geologiei n-
exemplar sarcinile de
a bazei de materii prime minerale
energetice, de aprofundare a geo-
logiei teritoriului, de asigurare a de
valorificare a patrimoniului mineral
implicit, de a pa-
triei. cei ce muncesc in industria extrac-
activitatea sub imboldul in-
formulate de
secretarul general al partidului,
Nicolae sint totul
pentru a demonstra prin fapte lor ne-
de a aduce o tot mai mare
la in cele mai bune a
obiectivelor stabilite de Congresul al Xlii-lea
al Partidului Comunist Romn, la inflorirea
a la ridicarea ei pe
cele mai inalte culmi de progres
OCTAVIAN
CU TOATE
FORTELE N
A V
INFAPTUIREA
NOII REVOLUTII

reciclarea ridicarea a nivelului de ----------------------------------
profesionale tehnice. "Trebuie
nu nici un moment -
Nicolae la marele Forum al oame-
nilor muncii - dezvoltarea o
calitate, o o pro-
ductivitate nu se pot realiza decit cu oameni
ai muncii de calificare, cu
dere. Acum este nevoie de un revolutionar de
tip nou, cu inalte in toate domeni-
Ile profesionale, tehnice, cuiturale
- in intelegerea legHor naturtl a legilor dez-
sociale. Numai cu asemenea revolutlo-
nart vom putea asigura mersul inainte infap-
noilor obiective ale revolutiei".
In spiritul acestor s-au
intocmit programe ample de a ca-
drelor din industria geo-
logie, in corelare cu sarcinile de a
muncii cu de orga-
nizare modernizare a proceselor de produc-
Numai in anii 1-986 1987 vor fi
MIHAIL FLORESCU
ministru secretar de stat
la Comitetul
pentru Tehnologie
Etapa in realizarea Programului
partidului de a socialiste mul-
tilateral dezvoltate inaintare a Romniei
spre comunism, cincinalul "'1986-1"9!t0 va asi-
gura inaintarea patriei noastre intr-o
a economi-
ca-social, puternic de rolu-
lui tehnologiei _in toate domeniile de
activitate.
in Cuvintarea la cel de-al III-lea Congres al
oamenilor muncii, secretarul general al parti-
dului sublinia obiectivului strate-
gic asigurarea intensive Impun
SaDAng - arhiva personal
doctor inginer Elena la tribuna Plenarei Consiliului
al
ca o necesitate angajarea cu toate
in noii
a noii agrare, in realizarea de
noi revolutJonare, in organizarea
conducerea intregii pe baza celor
mal noi cuceriri ale tehnicii mon-
diale, ale sociale, ale
umane in general".
Accelerarea Introducerii extinderii progre-
sului tehnic in toate domeniile ramurile de
activitate va contribui, in mod la ac-
centuarea factorilor calitatlvi al
economice - definitorie a cincinalu-
lui 1986-1990 - la realizarea obiectivului
strategic al acestui cincinal
in vederea sportului
progresului tehnic la dezvoltarea
modernizarea de la
irea obiectivelor sarcinilor de ale nou-
lui cincinal, in perioada 1986-1990, eforturile
vor fi concentrate in prin-
cipale:
- Dezvoltarea bazei energetice prin extin-
derea valorificarea poten-
hidroenergetlc, realizarea programului
de centrale nuclearo-electrice, fo-
losirea tot mai a noilor surse de energie,
intensificarea resurselor energetice
refolosibile, aplicarea unul regim sever de
economislre a tuturor formelor de energie, in-
deosebi a hldrocarburilor, aslgurindu-se con-
dlllile ca Romnia din
punct de vedere energetic.
- Dezvoltarea mai a bazei proprii de
materii prime materiale prin Intensificarea
de descoperire punere in valoare
a noi Inclusiv a unor mlnereuri mal
in utile sau situate in
grele de exploatare, promovarea tehnologiilor
avansate in domeniul petrolier minier, valo-
rificarea a tuturor resurselor de materii
prime materiale refolosibile, care trebuie
o la acoperi-
rea necesarului intern.
- a nivelului tehnic
calitativ al produselor prin aplicarea celor
mai noi cuceriri ale tehnologiei, asi-
gurindu-se structurii
valorificarea tot mai a resurselor
economiei, sporirea gradului de competitivi-
tate a pe externe.
- Accelerarea ritmului de a pro-
muncii, prin modernizarea
a tehnologiilor de electronizarea,
mecanizarea automatizarea proceselor de
productJe, generalizarea metodelor avansate
de organizare conducere.
- Realizarea unei agriculturi intensive, de
productivitate, unor recolte si-
gure stabile, indiferent de pe-
do-climatice, asigurindu-se satisfacerea cerin-
de consum, fundamentate ale
a celorlalte nevoi ale economiei

- de
prin incorporarea in noile obiective a celor
mal noi ale aplicarea unor so-
constructive moderne, care asigure uti-
lizarea a pe
a materialelor locale recupera-
bile, promovarea unor tehnologii de- executie
cu tehnica-economice ridicate
consumuri materiale energetice reduse.
- Generalizarea de tipizare a linii-
lor tehnologice, a produselor
materialelor, optimlzindu-se de sorti-
mente, tlpodimenslunl alte caracteristici ale
acestora.
11
SaDAng - arhiva personal
12
CINCINALUL B
- Ridicarea vietii in corelare cu
progresul economico-social al extinzin-
du-se pentru asimilarea de noi bu-
nuri de consum servicii destinate populatiei,
dezvoltarea a intregului nostru po-
por, asigurarea protectiei mediului
tor.
- Corelarea a aplicative
cu fundamentale in fi-
chimie, biologie, alte dome-
nii, sporind aportul nationale, atit la n-
prevederilor cincinalului 1986-1990
cit la asigurarea stocului de tehnice
pentru rezolvarea problemelor eco-
nomica-sociale a in perioada de perspec-
la tezaurului de

- Intensificarea
fice internationale extintlerea schimburilor
tehnologice cu alte state, pe baza principiilor
politicii externe a noastre, asigurindu-se
participarea Romniei, in conditii de
la diviziunea a muncii .
principale ale
ingineriei tehnologice in noua revolutie
sint indreptate spre marile
descoperiri din fizica energiilor inalte ehi-
mia sintezelor fine, spre revolutia din microe-
in automati- .
zare,
a din revolutia microbio-
ingineria cu o contributie
in Noua revolutie mari
in industria
in Impor-
tante din tainele naturii indeosebi
in procesele vietii.
acestor directii principale va de-
termina a rolului
tehnologiei ca de productie
factor dinamizator al intregii eco-
nomica-sociale, al patriei pe noi
trepte de progres civilizatie.
n Cuvintarea la Congresul
mntului, Elena membru
1 METALUR61A
1
VICTOR MIHU
adjunct al ministrului
industriei metalurgice
Dezvoltarea industriei metalurgice in actua-
lul cincinal cu prin schim-
calitative care intervin n
structura in modernizarea
al Comitetului Politic Executiv al C.C. al
P.C.R., prim viceprim-ministru al Guvernului ,
Consiliului al
a indicat constituirea unor
colective mixte de
ingineri din care in
mod special realizarea obiectivelor de cerce-
tare introducerea progresului teh-
nic, destinate programelor pentru
nivelului tehnic calitativ al
produselor, reducerea consumurilor de materii ,
pdme, de combustibili energie, valorificarea
a materiilor prime materialelor,
mai a
muncii.
Problemele pe parcursul indeplinirii
sarcinilor de plan sint analizate sistematic de
organele de conducere din ntreprin-
deri institute, centrale industriale minis-
tere, precum n comandamentul central
pentru progres tehnic, n vederea
rilor necesare pentru a
acestora.
prevederilor planului de cerce-
tare dezvoltarea de
introducere a progresului tehnic impune apli-
carea cu fermitate a indicate de
conducerea privind scurtarea pe-
rioadei de aplicare n a rezultatelor
adncirea procesului de integrare a
cu asigu-
rndu-se deplina valorificare a bazei materiale
puternicului creativ de care dis-
pune
Dezvoltarea a economiei rom-
ridicarea nivelului tehnic calitativ al
produselor, eficien-
se pot realiza numai pe baza celor mai noi
cuceriri ale tehnicii.
Se impune cu necesitate ca oamenii
muncii care activitatea n dome-
niul progresului tehnic
totul pentru transpunerea
n a Congresului al Xlii-lea al
partidului .
tehnologice utilizarea resurselor, caracterul
imprimat ntregii
economice sociale de geniul creator al se-
cretarului general al Partidului Comunist Ro-
mn, Nicolae Ritmul n
care se de me-
tal , acordat la cantitative calita-
tive ale economiei, n special ale ramurilor
de progres tehni c, nivele
care n 1990 anului 1985
cu 43% la brut, 52% la laminatele finite
pline, 59% la din -
Dominanta a n acest
interval se n mult mai mari
ale sortimentelor cu prelucrare ri-
benzile din !aminate la rece, ben-
zile electrotehnice inoxidabile, cordul meta-
lic cablurile din produsele speciale
destinate forajului marin
industriei de automobile aeronautice, agre-
gatelor energetice centralelor nuclearo-e-
SaDAng - arhiva personal
lectrice. Realizarea unei palete sortimentale
din cu grad de puritate nalt va conferi
produselor metalurgice fiabilitate
grad de competitivitate ridicat, concomitent
cu crearea unor largi pentru eco-
nomisirea metalului n industria
la beneficiarii Acest lucru va fi posibil ca
urmare a introducerii extinderii rapide a
tehnologiilor noi celor exis-
tente, cum snt : tratarea n vid a
barbotarea lui cu gaze inerte, desulfurarea
fontei n afara furnalului, tratarea
carbon de calitate aliate n cu re-
circulare aport de decarburare
avansate care pentru asimila-
rea realizarea unor produse noi cum snt ta-
blele materialele de din inoxi-
dabile, aliajele de zirconiu titan, tablele din
cu de mangan, profilele
cu de molibden va-
nadiu, benzile din aliaje rezistive, trase
la rece pentru laminatele din aliaje
de aluminiu pentru industria Pe
ansamblul industriei metalurgice, pe
cale se va atinge n 1990 un grad de n-
noire de 50% a actuale.
Dezvoltarea nnoirea industriei metalur-
gice n perspectiva anilor ' 90 au o puter-
att n de care dispunem n
prezent, care din acest an au intrat
ntr-un proces total de organizare moderni-
zare, ct n noi, n
care vor ncepe n anii la
Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Hu-
nedoara, Tulcea.
ea impune implicarea mai puter-
a metalurgice proprii i
revin sarcini deosebite n ceea ce uti-
lizarea mai n siderurgie a
energetici inferiori, realizarea de produse
metalurgice cu superioare, promo-
varea carbon de calitate a
celor microaliate, valorificarea resurselor noi
recuperabile de energie, introducerea mai
n circuitul economic a materialelor re-
folosibile, realizarea obiectivelor n
de cercetare
dezvoltare introducere a pro-
gresului tehnic n siderurgie n actualul cinci-
nal.
Procesul vast accelerat de dezvoltare
diversificare a metalurgice gene-
noi largi pentru
a economice,
formulnd noi pe planul ca-
drelor noastre de a valorifica plenar
tehnic de care dispunem. De aceea,
modernizarea tehnologiilor este
de care
policalificarea tuturor cadrelor,
promovarea mai a automa-

a muncii, folosirea de-
osebite pe care le noul mecanism
economico-financiar pentru produc-
muncii, pentru sporirea
ntreprinderi a produs, ast-
fel nct la finele anului 1990, n
cadrul fundamentale a'1!ctualutut'"plan
cincinal, o productivitate de 2,08 ori mai mare
de_cit cea n anul 1985. -
In realizarea obiectivelor acestei
rezultatele n primul an al cincinalu-
lui, superioare pe toate planurile nivelelor
atinse n anul 1985, constituie o
pentru abordarea cu succes a sarcinilor anului
1987, care ritmul de dezvoltare a
metalurgice. de indicatorii pla-
13
SaDAng - arhiva personal
CINCINALUL B
pe anul 1986, nivelul fizice
n anul 1987 de 7,3% la coc-
sul metalurgic, 4,6% la brut, 4,4% la la-
minatele finite pline, 10,2% la din
peste 12,0% la table benzi !aminate la rece.
snt mult mai accentuate la produ-
sele care valorificarea a
metalului : aliate rapide de scule,
tablele benzile pentru industria electroteh-
altele. Pe baza fi-
zice, a superioare a materiilor
prime - care o cu 7%
mai mare dect n acest an - a
muncii cu 15,5%, se prevede
sporirea valorii cu 11, 7%, di-
minuarea cheltuielilor totale de cu
peste 29 lei la 1000 lei
nerea unui spor de beneficii de peste 38%.
In ultimii 21 de ani, cei mai fertili din n-
treaga istorie a conducerea
sprijinul per(Tlanent acordat de secretarul
general al partidului, Nicolae
au asigurat optime pen-
tru progresul continuu al metalurgiei rom-
care sarcinile anului 1987,
avnd create toate pentru nde-
plini misiunea sa de n dez-
voltarea a
PERSPECTIVE N
ROMNESC
N CiNCINALUL 1986-1990
acest nalt nivel de acumu-
lare, romnesc
i s-au n mod fi-
resc sarcini importante a
pe rea-
menite pe
grijii acordate in-
vestitiilor materiale alocate.
a crescut
de 3,2 ori de anul 1938,
ajungnd n pre-
zent un sfert. din totalul popu-
In ultimele
decenii, a
peste 3,4 milioane
muncitori circa
625 mii cu
tire care, integrn-
du-se n activitatea produc-
din diferite domenii de
activitate, au contribuit nemij-
locit la realizarea
ale Epocii

mntului de toate gradele a
fost judicios n te-
ritoriu spre mese-
riile necesare ramurilor de
ale economiei (mai bine
de 90% din elevilor
din liceal 70%
din cel al se pre-
n profiluri tehnice
agroindustriale). Determi-
n acestor
a fost ndrumarea
de compe-
a academi-
ci an doctor inginer Elena
membru al Comi-
tetului Politic Executiv al C.C.
al P.C.R. , prim viceprim-mi-
nistru af ,guverl)u.lijj.
dinte al
al
VIORICA NECULAU
adjunct al .ministrului

ocupa 1n stra-
tegia partidului statului
nostru de edificare a
socialiste multilateral dez-
voltate un loc prioritar, fiind
chemat asigure tuturor do-
meniilor economico-sociale
de rea-
programelor de
tare a Nicolae
secretar general
al partidului, Re-
publicii Socialiste Romnia, a
n repetate rnduri
interdependenta din-
tre societate din-
tre n eco-
nomie calitatea
tului : .. Putem afirma,
teama de a nu
am fi - putea
spune - n
transformarea
romnesc, nu am fi putut ob-
nici celelalte n
dezvoltarea economico-so-
a patriei. Tocmai pe
baza modern,
a a am pu-
tut realiza marile
din Romnia".
Pentru putea ndeplini
importanta misiune cu care
este investit, i
s-au pus la de
tre partid popor, ndeosebi
Congresul al IX-lea, im-
portante fonduri mijloace
materiale. Eforturile n
snt
ilustrate de faptul de
1965, au crescut de peste 2,5
ori fondurile .pentu
70% din
ile de care dispune de
toate gradele fiind realizate n
ultimele decenii.
de baza
a contribuit la
asigurarea pentru
realizarea rolului impor-
tant n societate permanenta
a

de toate gradele. Prin grija
a partidului sta-
tului n<Jstru, a
Nicolae personal,
a parcurs
un proces nentrerupt de n-
noiri prezen-
tndu-se ca un sistem
modern unitar organizat,
stabil n sale
fundamentale n
timp caracterizat printr-o
adaptabilitate de
la un nivel la altul, de la o
la alta sau de la un do-
meniu la altul. Ajungnd la
Pornind de la aceste pre-
mise, Congresul al Xlii-lea al
P.C.R. a stabilit noi impor-
tante sarcini pentru
mnt, considerat ca unul din
factorii ai dez-
economico-sociale a
SaDAng - arhiva personal
patriei in perioada in
spiritul acestor obiective
Congres al
a
stabilit o de programe
de spo-
celor
domenii in cadrul procesului
amplu de edificare a socialis-
mului comunismului in
Romnia. Ideea de a
acestor programe,
cu de secretarul
general al partidului,
Nicolae cu
prilejul deschiderii actualului
an de este aceea
noua calitate, pen-
tru economie, cul-
trebuie se
in mod specific in
mnt: "Trebuie in-
tregul romnesc
pe o din
punct de vedere al nivelului
de al tuturor specia-
pentru la
numai nivelul de pre-
al muncitorilor,
lor, intelectualilor, al intregu-
lui nostru popor va determina
victoria noii tehni-
agrare, va asi-
gura Programului
partidului de a socie-
socialiste multilateral
dezvoltate de inaintare spre
comunism" .
Doqumentul care
intreaga activitate a
de toate gradele in pe-
rioada cincinalului actual il
constituie "Programul privind
asigurarea de
dezvoltarea
a
cadrelor in perioada
1986-1990", elaborat din ini-
Nicolae
sub indrumarea
a acade-
mician doctor inginer Elena
Potrivit
prevederilor acestui program,
in cincinalul 1986- 1990, in-
va asigura forma-
rea a unui nu-
de aproape 2 milioane de
persoane, din care 290 de mii
prin treapta 1, 675 de mii prin
treapta a 11-a a
liceal, 800 de mii prin
mntul profesional, iar 146 de
mii prin S4Pe-
rior. Practic, intreaga de
va fi prin
o
asigurindu-se sectoarelor de
ale industriei (minerit,
metalurgie,
de
etc.) agriculturii
(aproape 590 de mii de per-
soane calificate in meserii
specifice sectorului vegetal
zootehnic, precum
lor de servicii in mediul ru-
ral).
O va fi

pentru a putea
in mod optim, prin
nivelul profesional, de
politico-ideologic,
crescinde ale ac-
social-economice
dinamicii accelerate a
tehnicii.
Ca in alte domenii, acti-
vitatea de a
structurii
de ca-
drul larg democratic caracte-
ristic intregii noastre so-
La Congresul
cea
mai democra-
a culturii, un
mare de au
problemele funda-
mentale privind ca-


dezvoltarea modernizarea
structurii celor
domenii de activitate.
La celelalte niveluri de orga-
nizare a se
dezbateri periodice privind
organizarea acti-
de instruire educare
a noii De
proiectele de a
nomenclatoarelor de meserii
a planurilor
programelor de
sint rezultatul propunerilor
unor comisii largi de specia-
al tuturor fac-
torilor in

de necesare
economiei -
de restructurare a
economiei noastre dezllol-
tarea a
tehnicii viitorilor ab-
ai de toate gra-
dele asimilarea in-
tervenite in domeniul in. care
vor activa adaptarea, in
de nevoi, la specificul
15
SaDAng - arhiva personal
16
CINCINALUL B

unor domenii apropiate de
specialitatea de Acest
deziderat se poate realiza
prin
n profil larg, pe baza celor
mai noi cuceriri ale
tehnicii. La li-
ceai, va ponderea dis-
ciplinelor fundamentale (ma-
chimie, biolo-
gie) a celor de ge-
social-politice
(limba literatura
istoria, sociale) se
va de
specialitate. Se va reduce nu-
de profiluri speciali-
iar n cadrul planurilor
pentru superior
se va realiza o co-
pe profiluri grupuri
de profiluri n primii 2-3 ani
de studiu, pe grupe de spe-
n anii mari.
Se va pune mai mare ac-
cent pe dezvoltarea spiritului
creator al elevilor
lor, pe formarea unei atitudini
active de
ideile de specialitate, pe care
le ll' noi struc-
turi teoretice prac-
tice. De aici decurge necesi-
tatea procesului
de integrare a
cu cercetarea
idee de
Nicolae
n cadrul la deschi-
derea noului an
1986/1987. folo-
site n acest sens vor fi:
orientarea disci-
plinelor teoretice in
cu cele speciali-
tate, valorificarea, n predarea
disciplinelor de specialitate, a
n ca-
drul practicii productive, ela-
borarea programelor de prac-
n corelare cu lu-
aplicative, de laborator
etc., care au o pondere im-
n planurile de

Intrucit procesul de
tire a de este un
proces continuu, de-a lungul

n-
se va realiza n
mod specific n de
treapta de dar
intr-o coe-
contureze
treptat personalitatea com-
de societatea
Incepind cu
mntul (n care snt
75% din copii) ter-
minnd cu postu-
niversitar, fiecare nivel va
crea premisele necesare pen-
tru dezvoltarea
va valorifica rezultatele nive-
lului anterior.
Eforturile de pro-
a elevilor studen:
snt
de o
activitate de educare comu-
care se
n forme adecvate
vrstei, pe toate treptele de
detaliez
componentele
de realizare a edu-
cative, n spiritul
cuprinse n cuvn-
tarea. Nicolae
la deschiderea
anului de
gem activitate nu ca
pe o prezentare de cu-
ci ca a
ceea ce e mai nou n
ca formarea unor
cu larg
orizont cultural temeinice
convingeri comuniste, pro-
fund patriei, partidu-
lui poporului, procesului de
edificare a socialismului
comunismului n Romnia.
PENTRU TRIUMFUL
NOII
AGRARE,
PENTRU NFLORIREA
SATULUI ROMNESC
rea soarelui soia, la cartofi sfecla de za-
n n n pomi-
precum n domeniul ani-
malelor. Pornind tocmai de la aceste rezultate.
din la propunerea
Nicolae s-a instituirea nal-
tului titlu de ,.Erou al Noii Agrare",
care n 1986 a fost acordat Olt pen-
tru rezultatele pe care le-a
rezultate precedent n agricultura
precum unui important de
agricole din alte de ce se poate
afirma rezultatele n primul an al
cincinalului Con-
gresului al Xlii-lea, programele pe care le
avem n snt realiste pe deplin
posibile de realizat! Am de pe acum
recolte - nu pe mici, ci pe supra-
ntinse, intr-un pe intreaga lui su-
- care este posibil
tuim obiectivele noii agrare de-
astfel superioritatea agriculturii
noastre socialiste, cooperatorilor, a teh-
nicienilor de artdica agricul-
tura la un nalt nivel de dezvol-
ADELINA POPESCU
adjunct al ministrului
agriculturii
Anul agricol 1986, prin n care s-a
prin rezultatele are o
pentru marile posibili-
ale agriculturii noastre socialiste, pentru
drumul ei ascendent spre o inten-
de mare randament
multe dintre create
de oamenii muncii din agricultura
au in anul 1986 peste
28 milioane tone de cereale, ceea ce re-
cea mai din istoria
rii. Rezultate bune au fost la floa-
tare. -
cum se in documentele
Congresului al Xlii-lea al partidului nostru,
dezvoltarea modernizarea agriculturii conti-
reprezinta una dintre funda-
mentale, un factor pentru dezvolta-
rea a in actualul cinci -
SaDAng - arhiva personal
nal. Cum s-a realizat cum se
practic,
Accentuarea economice intensive
in anii actualului cincinal - a
inscrierii Romniei in rindul socialiste
mediu dezvoltate - in fapt, prin n-
complexitatea obiectivelor, prin
larga lor interconexil,me, in-
treaga energie creatoare a lnscriin-
du-se din toate punctele de vedere in
rile fundamentale ale economiei
care trecerea la calea de
dezvoltare la realizarea unei noi ca-
a unei eficiente sporite, planul de dez-
vonare a agriculturii - ca parte a
planului unic de dezvoltare
a - obiective care seama de
demonstrate ale agriculturii noas-
tre are in vedere aplicarea unor ample
suri de a intregii Re-
cu acest prilej rolul deter-
minant pe care 1-a avut secretarul general al
partidului, Nicolae in
definirea principalelor obiective, in
stabilirea dintre diferitele sectoare
ale agriculturii , a concrete in care tre-
buie se pentru noii
agrare, modernizarea agriculturii
inflorirea satului romnesc. agricultu-
rii se pe aplicarea tot
mai in pe o tot
mai a rezultatelor
precum pe intronarea unui climat de ordine
de responsabilitate
de pe care-I avem in de
soarta recoltei. .. Trebuie - spunea
Nicolae - oamenii
cum o
Aceasta a te ocupa de a
fi in Trebuie
felul de a gindi al oame-
2 - Almanahul a 7
nilor! Aceasta crearea re-
socialiste incepind cu atitudinea
de
Planul cincinal 1986-1990 are
- s-ar putea spune -
pentru obiectivelor noii
agrare. Din apare cit se
poate de important faptul in
cu conducerii partidului nostru,
acest plan cincinal prevede dezvoltarea mo-
dernizarea in continuare a bazei tehnico-ma-
teriale a agriculturii.
Expresia cea mai a acestei orien-
o constituie alocarea unui important vo-
lum de care 210 miliarde
lei, destinate unor obiective prioritare
cum sint cele cuprinse in programele de m-
funciare sau de modernizare a zoo:
tehniei. de ce se intre-
prind se vor intreprinde pentru valorificarea
intregii ce poate o
cu deosebire cele pentru nnobila-
rea (este vorba despre sporirea in
acest cincinal a agricole arabile
cu circa 700 mii hectare, de amenajarea pen-
tru a unei de 2,6 milioane
hectare de executarea unor de dese-
care de combatere a eroziunii solului pe
aproape 3 milioane hectare) constituie o ga-
obiectivele de o ter-
men de in istoria agriculturii noas-
tre stabilite prin Programul national de-mbu-
funciare, conceput din sub
conducerea a Nicolae
se vor concretiza in sporirea con-
a agricole.
Stabilirea unor ritmuri inalte de a
impune realizarea pe parcursul
acestui cincinal a unor sporuri anuale de pro-
superioare 'cu mult
celor in cincinalul trecut, iar acest
17
SaDAng - arhiva personal
18
CINCINALUL B
fapt incontestabil, accelerarea pro-
cesului de dezvoltare a agriculturii
noastre.
Este un proces care se pe rezulta-
tele de acum, pe realitatea de la care
pornim in obiectivelor acestui plan
cincinal. Realizarea in mod constant, de
a unor medii deo-
sebit de bune, biologic ri -
dicat al soiurilor hibrizilor, precum al ra-
selor de animale, ilustrind in timp ca-
pacitatea bo-
a oamenilor muncii din aceste
a acestor
trebuie o pe drumul
noii agrare, pentru rezultate supe-
rioare, Q toate din viitorul an
agricol! In acest context, randamentele medii
la hectar, precum medii pe ani-
mal a fi atinse n anii acestui cinci-
nal - randamente ale niveluri snt sub
cele realizate n prezent de
- pe de o parte realismul cu care au
fost fundamentate obiectivele agri-
culturii iar pe de parte certe
de care dispun agricole de stat co-
operatiste de a realiza asemenea O
n a adus-o
Olt, care n 1986 a realizat n me-
die, pe ntreaga peste
6 000 kilograme de gru la hectar, peste 7 000
kilograme de orz la hectar, aproape 22 000 ki-
lograme de porumb la hectar, rezultate
tot la fel de bune de fapt la toate cul-
turile, precum n zootehnie. Se poate spune,
cum sublinia secretarul general
al partidului, Nicolae
Olt a obiectivele noii
agrare! Aceste rezultate de des-
chid un capitol nou in istoria agriculturii noas-
tre, al obiectiv principal fie
a de cereale:
pentru 1990 se prevede realizarea unei pro-
de aproape 32,5 milioane tone. Este de
remarcat, de asemeni, n actualul cincinal
va ntr-un
ritm mediu anual de 6,1 la 6, 7 la n
de ceea
ce va permite nete agri-
cole ntr-un ritm mediu anual de 8,5-9 la
cum sublinia Nicolae
n cuvintarea la Slatina, cu
prilejul Zilei Recoltei, statul nostru a
face eforturi deosebite pentru bazei
tehnica-materiale a agriculturii, meca-
nizarea, chimizarea, sporirea pro-
ductiv al prin de
funciare executate n conformitate cu ce-
agricole. Pe tre-
buie toate toate
de stat cooperatiste, pentru a transforma n-
treaga a o ridica la
un nivel nou de productivitate eco-
..Trebuie facem astfel - sublinia
Nicolae - incit putem
afirma n ntreaga in 1990,
am realizat obiectivele noii agrare.
Aceasta presupune ca in fiecare n fie-
care unitate, n fiecare
obiectivele puse de Congresul al Xlii-lea al
partidului. Aceasta va insemna triumful noii
agrare, victoria n
Obiectivele acestui cincinal snt realiste,
determinate pe deplin posibil de reali-
zat. de ce nici un efort nu este prea mare
spre a ndeplini aceste obiective menite
asigure o dezvoltare a agriculturii
noastre, astfel incit
de o mereu spo-
la venitului a
la progresul general al ro-

INDUSTRIA
- DE VRF
din lume. in anii
1981-1985, M.I.Et. a asimilat
peste 10 000 produse,
o activitate
pentru inlocuirea produselor
din import, cu deosebire pe
vest. diminu-
are a importurilor a reprezen-
tat un efort deosebit. Fiind
furnizorii celorlalte ministere
care importau utilaje de pe
diferite am fost n situ-
echipamente
de completare pentru utilajele
importate pentru a le putea
in pe cele
mai importante sau- reali -
utilaje noi ,
complete, car-e le nlocu-
pe cele din import. Asta
a obligat la o mare diversitate
a la
la eforturi de or-
ganizare deosebite. Pentru a
putea face sarcinilor mari
care ne n am
- Care sint Im-
puse Ministerului Industriei
Electrotehnlce de clnclnalul
in care ne
- in conformitate cu
rrile Congresului al Xlii -l ea
al partidului , subramurile de
tehnicitate
se dezvolte n actual ul cin-
cinal in ritm deosebit de di -
namic: industri ei
electronice, inclusiv a mijloa-
ANGELA VOICILA
adjunct al ministrului
Industriei electrotehnice
celor tehnicii de calcul va
cu 62-67 l a iar
industriei de meca-
cu 48-55 la
rit-
murilor nalte de de
acum celelal t e ramuri
coordonat e de mi ni sterul
nostru se la un nivel
nalt de dezvoltare. in i ndus-
tr i a de
Romni a se n primele 10
SaDAng - arhiva personal
gndit pentru marea maJOn-
ta1e a produselor game tipi-
zate intr-o

rim cit mai mult gradul de re-
folosire a reperelor. Efortul
de care aminteam a insemnat
in timp un salt cali-
tativ in munca a
ror rezultate nu au intirziat
Sarcinile, deloc
care stau in mi-
nisterului nostru in actualul
cincinal, cer ca pro-
ductivitatea muncii
intr-un ritm mediu
anual de peste 15 la in
paralel cu ca la sfr-
cincinalului peste 90 la
din produsele in fabrica-
fie innoite iar 96 la
din ele fie la nivelul tehnic
mondial. 2-3 la din
acestea vor trebui fie peste
nivelul mondial, ceea ce ne
va asigura pe
de desfacere.
Ne-am indreptat in
mod deosebit asupra unor
grupe de produse mai impor-
tante. Echipamentele com-
plete pentru conducerea pro-
ceselor de dih nu-
meroase ramuri industriale
vor avea un inalt grad de au-
tomatizare, ceea ce va con-
duce la optimizarea acestora
prin urmare la o a
produc-
muncii. Vom continua
extindem de

componentele acestora,
echipamentele
pentru sectoarele calde, in-
dustria industria ma-
terialelor de a sis-
temelor de etc. In do-
meniul tehnicii de calcul se
vor dezvolta mini micro
calculatoarele, se va
diversifica gama de echipa-
mente periferice termina-
le-display, de scris au-
tomate conduse de calcula-
tor. Vom dezvolta activitatea
de elaborare de programe
care vor fi livrate o cu
tehnica de calcul,
acesteia valoarea de
rare. Avem in vedere
de componente
subansamble pentru mijloa-
cele de teh-
de calcul: componente
electronice cir-
cuite integrate, produse de
In domeniul
mecanicii fine se va diversi-
fica sistema de echipamente
hidraulice pneumatice, ne-
pierzindu-se din vedere gra-
!;lul de tipizare al produselor.
In vederea acoperirii necesa-
rului de de
control, in 1990 circa 90 la
din tipurile de de
aparate vor fi asigurate din

- Sarcinile privind dezvol-
tarea a economiei, a
acesteia presu-
pun de valo-
rificare a noului. Ce se intre-
prinde in cadrul ministerului
in
- In spiritul
date de Nicolae
la Plenara C.C.
din 1-2 aprilie 1986, intre-
prinderile centralele indus-
triale din cadrul Ministerului
Industriei Electrotehnice au
elaborat programe concrete
privind o de
a
de modernizare
a tehnologiilor, factori esen-
pentru realizarea indica-
torilor in planul cin-
cinal. In ministerului
au fost peste 9000
de ce extinde-
rea
pro-
ceselor de Imple-
mentarea tehnologiilor noi
a unor utilaje de preci-
zie productivitate se face in
paralel cu organizato-
rice privind flu-
xurilor de
rea stocurilor de materii _prime
materiale, reduCerea consu-
murilor de combustibil ener-
gie Se va dezvolta
de celule sisteme
flexibile de atit in
domeniul
chietoare, cit in cel al utila-
19
SaDAng - arhiva personal
20
CINCINALUL B
jelor de deformare la rece a
metalelor sau al procedeelor
de sudare. Sistemele flexibile
vor permite o trecere
de la o la
alta, nu numai
realizarea unei
mari in cadrul unei serii mari ,
ci realizarea unei eficiente
economice sporite in ca-
drul de serie
mijlocie chiar Pentru
celule sistemele flexibile de
unelte a fost elaborat
un program la care
atit de
nelte cit cei de mijloace de
automatizare, de cal-
cul, echipa-
mente hidraulice etc. Aplica-
rea cu caracter teh-
nic organizatoric va duce
la ridicarea nivelului tehni-
co-calitativ al produselor, la
reducerea cheltuielilor de
la diminuarea con-
sumului de combustibil
energie la
valorii la 1000 lei
fonduri fixe.
OPREA GEORGESCU
N PAS CU
DEZVOLTAREA
INDUSTRIEI,
N PAS CU
CERINTELE
OAMENILOR
ION COMANESCU
secretar de stat la
Ministerul Interior
intr-o Romnie care s-a mutat in
de 82% din case de timp, lipsite de
unele chiar insalubre,
in blocuri noi , armonioase, a
pas, de la tarabe, din mici cu
un_ ochi de geam la magazine pe
In cu directivele Partidului Co-
munist Romn cu privire la econo-
a a nivelului de trai a ca-
in perioada de Con-
gresul al IX-lea al partidului, s-a actionat pentru
asigurarea unei interdependente intre dezvol-
tarea interior dezvoltarea de an-
samblu a economiei 5-a
realizarea unui echilibru intre poten-
economic, sporirea veniturilor
ale punerea la
a unui fond de crescut, in-
noii, diversificat.
Extinderea modernizarea comer-
ciale, pe baza
Nicolae secretar general al
partidului, Republicii , s-a realizat
intr-o in in-
treaga Pe teritoriul Romniei
83 000 comerciale, dintre care
peste 70% nu au 20 de ani. Cea mai mare
parte a fondurilor de din acest sec-
tor, a fost pentru dezvoltarea
comerciale in cu de sis-
tematizare din s-a
realizat o apropiere a de
de desfacere, fiind un organism
viu, in schimbare, s-au modifi-
in de nevoile in ultimii
ani s-au deschis 100 de magazine universale
generale, cu largi de practicare a
formelor moderne de ocupind
cheie in cadrul ansamblurilor comerciale.
Concomitent s-au dezvoltat magazinele spe-
cializate, cu .. Materna",_ .. Casa
lor" , .. Casa .. Casa
.. Casa Gospodinei", .. Sunet Imagine", .. Lu-
singur", .. 1001 de articole", .. Sanitas"
etc.
Sint veritabile centre comerciale in
Craiova, Alexan-
dria, Zimnicea, Oradea, Baia Mare, Tg.
Slatina, Slobozia.
in cincinalul in care ne se pe
schele noi centre comerciale in
Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu,
Birlad,
in zona a municipiului
cum se de amploare
interes general. comerciale se vor
distinge prin confort
Ca o noutate, pe altele,
existentul magazin universal .. Unirea", prin-ex-
tinderea lui, ajungind la 70 000 mp, se va
transforma intr-unul din cele mai mari din Eu-
ropa. Se de la acest magazin
ingenioase de prezentare a expozi-
cu vinzare, alte forme originale de
De asemenea pe harta va mai
un magazin universal pentru copii , cu
o de circa 30 000 mp, si-
tuat in zona
Dezvoltarea modernizarea agro-a-
limentare o preocupare a
Ministerului Interior. Reamintim
in Tulcea,
Slobozia, Birlad, Cluj-Na-
poca, Tecuci , Motru, Panteli-
mon-Delfinului in s-au construit noi
Vor urma altele in Vaslui ,
Alba Iulia, Arad, Oradea. Boto-
Breaza, Giurgiu, Slatina, Sibiu,
Turceni. -
in intreaga de Con-
gresul al IX-lea al partidului s-au realizat pro-
grese importante in promovarea unor tehnolo-
gii avansate comerciale. Pe linie se
prevede, pentru anii 1987-88, introducerea
unor case de marcat electronic, care vor
munca omului de la vor scurta
SaDAng - arhiva personal
timpul Pe linia introducerii
progresului tehnic in noastre, pentru
muncii gospodinelor, se vor in
magazine, in anii viitori , de
de de le-
gume. Se va intensifica in cursul anului 1987
informarea din birourile comer-
ciale, incit ei la zi fondu-
lui de fie in pas cu mo-
dei , prompt la

Dezvoltarea a comerciale
are in vedere profilarea amplasarea judi-
a magazinelor pe baza unor studii n-
tocmite de institutele de specialitate,
seama de factori , printre care puterea
de dintre cu ace-
profil, obiceiurile de consum ale popula-

Acolo unde este necesar se va continua
construirea altor comerciale, avem in
vedere Rovi-
nari , Sinaia, Breaza. Vor fi revitali-
zate cunoscute baze comerciale cum sint : pa-
sajele Villagrosse din Vulturul Ne-
gru din Oradea, Curtea Veche din Sighetu

Planurile Ministerului Interior,
numai in de care ne-am
ocupat, nu sint nici pe departe cuprinse aici.
Nu putem abuza de cititorilor, d&
aceea m-am oprit numai la citeva detalii care
am crezut pot interesa pe cei care zi
de zi in magazine. ne
duim, din toat,e puterile, venim in ntmpi -
narea nevoilor
orice sesizare, orice propunere, fiindu-ne, in
de un real folos.
METROU" ...
De cite ori vreau relaxez, iau metroul.
De la primele sub
intr-un al al ordinii , in-
diferent cit de lume este pe peron. Sub-
taranul transmite o stare de Dispar
semnele de sintem cu minu-
tele Ceasul cronometru este suve-
ran.
Ne-am convins in ani
aici trenul permite o intirziere
de o Scepticii , care
deau mersul metroului ca pe al autobuzelor,
s-au inclinat total in
de o punctualitate. De
aceea, ori de cite ori constructorii ,.organis-
mului viu" se o li -
nie, intr-un termen necrezut de scurt,
traseele, contind cu pe
abia in
Liniile de metrou se vor prelungi cu 8,4 km
in anul 1987, iar magistrala a 11-a, cap de-linie
la I.M.G.B., va continua din Unirii cu noi
Universitate, Victoriei , Statuia
Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera.
Nu avem dreptul moral vara lui
1986 a fost mai fierbinte pentru constructori.
A fost poate la fel de de
toare, ca inceputul. Primele din mai
21
SaDAng - arhiva personal
22
)975 ridicat pulsul, ca la orice
In vara lui 1986 i-am tot timpul la pe
constructorii metroului din apartamentele
noastre de pe marile bulevarde. Ca .acro-
bati de au in pre-
la vedere, scuturile, au inaintat vertigi-
nos cu drumul... in drum, intr-o foarte
de de interes. Eram de
mult cit de grea, cit de
este Acum cu noi, pe ei ,
am cit echilibru precizie cere ea,
gindire
fiecare gest care va
Statura lor acolo, in adincitura de
zeci de metri din mijlocul a
metroului
calculele matematice, ei in friu
rezistenta solului. ei refac instalatii de canali-
zare, de electricitate, vechi de de se-
col, tulbure o a
ei se cu tehnica ul-
ei .. cos descos" din-
du-i un alt chip, o valoare de ntrebuin-

l-am pe metroului in
vara anului 1986 dind de
incit o fie
exemplar intr-un timp record.
Noaptea. in casele de pe Bucu-
oamenii se odihnesc. Nop-
constructorilor de metrou au devenit nor-
male ca insomnia medicului de
albe fac parte din blazonul profesiunii
ele o treime din drumurile de 46 km, pe sub
n-ar fi o realitate in
1987.
SaDAng - arhiva personal
CINCINALUL B
uman, de inalt calibru profesio-
nal moral, este cu ani inaintea timpu-
lui pe care il prin
intense, la obiect, care s-au
pentru deschiderea magistralei a III-a. La 28
de metri sub se impin-
cu linii ferate, cu electrice, cu o
industrie a transportului. Un refren celebru al
anilor tramvai", va
reveni poate la intr-o
metrou".
" Ne intilnim in fiecare zi cu una din marile
ale Epocii
nu indeajuns celor care, de la ini-
la ne-au
ne timp ne introduc in elemen-
tele civilizate ale transportului in comun.
Am o numesc
dintre oamenii metroului, care mentau
locul in pentru lor
la care se sub s-au
foc pe mine. Am pentru un
gigant de intinderea diversitatea me-
troului, nu s-ar fi putut aduna in 46 km de tu-
neluri, prin care cu opriri in
"bijuterii", suma de
minte suflet a metroului.
Tuturor, reactualiza-
rea promisiunii colective vom respecta
munca lor prin ihtreaga atitudine.
Vom intra in metroului cu incre-
dere ora este ora. .. Se
poate ceva mai mult in transportul public?
metrou!
CARMEN DUMITRESCU
T.I.B. 86 .. COMERT-
COOPERARE- DEZVOLTARE- PACE"
din 1986 a TIB, oficial de
Romniei , Nicolae
s-a ca anterioare, sub
deviza .. - COOPERARE - DEZ-
VOLTARE - PACE", ilustrind
a Romniei de a dezvolta aprofunda conti-
nuu comerciale, cooperarea econo-
cu toate statele lu-
mii , indiferent de orinduirea lor
pe baza deplinei in drepturi avanta-
jului reciproc.
TIB ' 86 s-a bucurat de o participare -
mai bine de 1 200 de firme
exportatoare din Romnia din alte 36 de
din Europa, Asia, Africa, America de Nord,
America de Sud Australia. Un de 28
de - Australia, Austria, Belgia, Benin,
Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Chile,
Cuba, Egipt, RO RF Germania, In-
dia, lrak, lordania, lran, Iugoslavia, Italia, Is-
rael , Japonia, Libia, Norvegia, Polonia, Siria,
SUA, Turcia, Ungaria URSS - au fost pre-
zente cu pavilioane oficiale. A fost, de aseme-
nea, oficial pentru
El iberarea Palestinei. au participat
cu standuri individuale numeroase firme de
prestigiu din Anglia, Cipru, Emiratele
Arabe Unite, Liechtenstein, Olanda
Portugalia.
Romania a fost, ca la precedente,
principalul expozant, oferta celor 44 de orga-
de exterior cuprinzind o
extrem de de exponate, in cea mai
mare parte produse noi reproiectate, rezul -
a amplului proces de modernizare pe
care economia il parcurge de
cit iva ani.
la cea de-a Xli-a a TIB au
beneficiat de optime de participare
a - pavilioane plat-
forme de expunere in aer liber (insumind o
de 82 500 mp) , de alte
care au fost utilizate pentru organiza-
rea unor conexe cu caracter pro-
- simpozioane tehnice.
intilniri intre romni cei din
expozante, de produse. de
filme si diapozitive, conferinte de etc.
..Prin ridicat de ca
prin oferta extrem de de
inalt nivel tehnic calitativ, atit a
cit a tuturor ne-
mijlocit de profilul generos al
economica-comerciale din Capitala Romniei ,
cea de-a Xli-a a Tirgului
a polarizat interesul sutelor de mii
de vizitatori (500 000 au organizato-
rii) , al miilor de ai
cercurilor de afaceri din peste 100 de de
pe toate continentele - a declarat Romeo lor-
dan, director in Ministerul Exterior
Economice direc-
torul comercial al TIB ' 86". Caracteristica
a actualei a tirgul ui a fost -
opinia interlocutorului. - intensa activi-
tate de contacte negocieri , avind drept scop
identificarea punerea in valoare de noi posi-
pe l i ni a
schimburilor comerciale, extinderii
in parte a dis-
purtate pe parcursul celor 9 zile de
a TIB ' 86 au fost finalizate prin
semnarea a numeroase contracte comerciale
de export de import pentru 1986 pentru
23
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
anii precum a unor de
cooperare specializare in in di-
verse sectoare. Dat fiind faptul negocierile
intre oamenii de afaceri vor con-
tinua incheierea tirgului, este prema-
tur facem un complet al rezultatelor
concrete la TIB. Oricum, se poate
aprecia in aceste zile au fost perfectate nu-
meroase contracte comerciale, unele foarte
importante, in exporturilor ct a
importurilOr:- Dintre ' acestea pot fi
contractele privind exportul Romniei de: ma-
pentru prelucrarea
metalelor in Cehoslovacia, RO
URSS, Bulgaria, Iugoslavia, SUA, India, Italia,
Spania, Siria etc.; vagoane locomotive die-
sel-hidraulice in Austria, URSS, Bulgaria, Un-
garia; de tractoare agricole in Egipt,
Cehoslovacia, URSS; de autovehicule
(autoturisme de teren de de autoca-
mioane) in RO Mali, Polonia, Unga-
ria; de mijloace de automatizare, de
calcul, aparataj electric, motoare electrice in
URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, RO
Ungaria, RP Anglia, lrak, Li-
bia, de utilaje tehnologice pentru in-
dustria
pentru industrie in RO
Iugoslavia, RP URSS, Polonia, Cuba,
Turcia, Siria, lrak, Pakistan; nave utilaj na-
val in URSS Cehoslovacia; in Ce-
hoslovacia, RO Polonia, Ungaria,
India etc. Importante contracte au fost n-
cheiate pentru exportul de produse metalur-
gice, unor parteneri din URSS, Bulgaria, RO
Israel , Japonia, Egipt, SUA, Olanda,
Kuweit, Belgia de produse chimice petro-
chimice in Australia, Columbia, Bulgaria, Aus-
tria, Polonia, Olanda, Ungaria, Coasta de Fil-
Benin, SUA, Iugoslavia, Madagascar,
Mali , Pakistan, Peru, Zambia, Kenya, Spania,
Turcia, Maroc, RF Germania, Venezuela, Ara-
bia Alte se la expor-
turile Romniei de alte produse finite
semifinite din lemn in Ungaria, Cehoslova-
cia, Danemarca, RF Germania, Italia,
SUA, Suedia, lordania, Nigeria, Pakistan, Li-
ban, Anglia; de produse ale industriei
etc.) in Italia,
URSS, Kuweit, Iugoslavia, RF Germania, Bul-
garia, SUA, Canada; de conserve de
legume fructe in Cehoslovacia, RO Ger-
Cuba, Siria, SUA, Israel, lrak altele.
Pe linia importurilor sint de con-
tractele privind de:
nelte din URSS, RO Ce-
hoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Brazi-
lia; echipamente de telecomu-
din URSS, Polonia Ungaria;
utilaje pentru industria cea de
rie din Cehoslovacia, URSS RD
utilaje de din Cehoslova-
cia, RO URSS; diverse produse
metalurgice din URSS, Cehoslovacia, RO Ger-
cocs cocsificabil din Polo-
nia, URSS, SUA, Japonia, de alte produse,
cum ar fi agricole din URSS,
de laborator din Cehoslovacia, din
URSS, diverse cabluri conductori din Bul-
garia Albania altele.
Prin valoarea contractelor co-
merciale de export-import - a apreciat direc-
torul Romeo Iordan din 1986 a Tirgu-
lui este un succes,
unul din principalele sale scopuri
- acela de a contribui la adincirea extinde-
rea economice a Romniei cu tot
mai multe state, pe baze echitabile reciproc
avantajoase. TIB '86 a facilitat, prin
bogata reprezentativa a
mai buna a actualului de
de export al Romniei in cele mai
diverse ramuri, indeosebi in sectoarele de virf
ale industriei. In timp, pe baza rezulta-
telor de atit la din
acest an, cit la anterioare, s-a
mai mult convingerea tirgul de
capitala Romniei este o confruntare interna-
indeosebi pentru promova-
rea tehnologiilor de virf, aduce o
de la aprofundarea extinderea
schimburilor comerciale la sti-
mularea economice pe multiple
planuri , in interesul avantajul tuturor parte-
nerilor.
IOAN RO$CA
TUDOSE
SaDAng - arhiva personal
26
O
DE PACE SECURITATE
PENTRU TOATE POPOARELE
Pentru poporul romn, anul 1986, pe care
l-am ncheiat, are deosebite. In
acest an s-au veacuri de la ve-
nirea n fruntea a voievodului
Mircea cel Mare, care a marcat po-
porului nostru nceperea luptei mpotriva
pentru afirmarea sa tot mai
n rndul popoarelor Europei. Tot n
acest an am aniversat decenii
de la crearea Partidului Comunist Romn, mo-
ment cu profunde n istoria patriei
noastre, care a permis organizarea, pe o
a luptelor poporului nostru
mpotriva asupririi sociale, pentru
a fi pe destinele sale. La 23 August
s-au 42 de ani de la victoria revolu-
de eliberare antifas-
care a deschis calea
unor profunde de-
mocratice n patria Anul 1986 este, n
timp, primul an al celui ' de-al 8-lea
plan cincinal , care, prin nregistrate,
n ciuda vicisitudinilor naturii_ crizei econo-
mice mondiale, a creat premise solide pentru
obi ective trasate de
Congresul al Xlii-lea al partidului pentru pe-
rioada 1986-1990 n n
anul 2000, pentru realizarea a Pro-
gramului partidului de edificare a
socialiste multilateral dezvoltate naintare a
Romniei spre comunism.
Acum, cnd facem unui an, poporul
nostru cu sa-
mndrie la
remarcabile pe care le-a n dezvoltarea
a ,contribuit politica ex-
a Romniei, al arhitect promotor
neobosit este, de peste decenii,
Nicolae secretarul general al
Partidului Comunist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia, om -poli-
tic de stat, devotat
cauzei partidului poporului, personalitate
a lumii contemporane. Eminent
promotor al noului , al originale te-
oretice practice, Nicolae
a imprimat dinamism, principiali -
tate, o deschidere politi -
cii externe a partidului statului nostru.
ar fi prin ce s-a caracteri-
Nicolae Elena la a patra sesiune a celei de-a IX-a
legisl13turi a Ma!ii_ la care a fost legea privind reducerea
de catre Romama a armamentelor, efectivelor cheltuielilor militare cu 5 la
SaDAng - arhiva personal
intilnire intre Nicolae secretar general al Partidului Comunist Romn, pre-
Republicii Socialiste Romnia, Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, in timpul vizitei oficiale de prietenie a con-
partidului statului nostru in U.R.S.S.
zat activitatea a Romniei in
1986, atunci credem nu situind, la
loc de frunte, osmoza dintre fapte.
Se cade, in acest context, ne amintim in
Mesajul de Anul Nou, 1986, adresat intregului
popor romn, de partidului
statului nostru, se in noul an cu
de a conlucrarea cu de-
mocratice, naintate de pretutindeni, cu toate
popoarele care doresc pacea, pentru a contri-
bui la triumful la pericolu-
lui unei catastrofe nucleare, la victoria politicii
de dezarmare, securitate destindere, la asi-
gurarea viitorului liber independent al po-
porului nostru, al tuturor popoarelor lumii".
planurilor progra-
melor sale de dezvoltare
se pot realiza cu succes numai in de
pace colaborare cu toate sta-
tele lumii, deosebire de orinduire
Romnia a participat activ la intreaga activi-
tate la probleme-
lor complexe ale epocii noastre, in interesul
al

evenimentele din anul
pe care l-am incheiat au confirmat in intregime
aprecierile partidului nostru, ale secretarului
general, Nicolae pri -
vind pe plan mondial. mon-
diale au continuat se caracterizeze printr-o
incordare deosebit de ca urmare a con-
cursei in special a celor
nucleare, a chiar
unor conflicte, prin folosirea amenin-
cu prin amestecul in treburile in-
terne ale altor state, ceea ce au
pericolul unui nou mondial,
care, in actuale, s-ar transforma ine-
vitabil intr-o ce ar duce la
distrugerea a pentru exis-
pe planeta In timp,
s-au intensifica! opiniei publice,
ale diferitelor cercuri politice, cultu-
rale, inclusiv religioase, pentru dezarmare, im-
potriva pentru pace. Au avut loc
o serie de intilniri, s-a incheiat cu
succes de la Stockholm pentru in-
credere securitate pentru dezarmare in
Europa. Dar toate acestea nu dau dreptul de a
aprecia s-a ajuns la o destindere
in Lipsa rezultate
la intilnirea la nivel inalt de
la Reykjavik, din luna octombrie 1986, a scos
mai mult in po-
litica de incordare de de militari-
zare a Cosmosului, in dauna ac-
concrete pe linia a
pericolului nuclear, a dreptului
fundamental al popoarelor, al oamenilor la
la pace. "De aceea,
Nicolae este destul de pe-
trebuie totul pentru a
care se pentru dezarmare
pace, pentru a impiedica astfel o agra-
vare, mersul spre un nou mondial, care
s- ar transforma inevitabil intr-un
nuclear ce ar pune in pericol
pe planeta -
In acest spirit, Romnia sub im-
pulsul al ei, .a promovat
o tot mai de dialog in-
tens de colaborare cu toate statele
lumii, deosebire de orinduire
pentru destindere pace.
Potrivit liniilor directoare stabilite de cel
de-al Xlii-lea Congres al partidului , i n centrul
a statului a fost situ-
27
SaDAng - arhiva personal
28
cu dezvoltarea pe multiple
planuri a de prietenie, colaborare
solid!tritate cu toate socialiste, in primul
rind cu cele vecine. In spiritul convorbirilor
dintre Nicolae
Mihail Gorbaciov, au cunoscut o dezvol-
tare prietenia colaborarea mul-
dintre Romnia Uniunea
Rezultatele rodnica s-au in colabora-
rea noastre cu celelalte socialiste din
Europa, Asia America in interesul
reciproc, al cauzei socialismului in
lume. Schimburile economice cu toate
socialiste, care peste 50% din volu-
mul exterior al Romniei, au conti-
nuat se dezvolte tot mai mult, convenin-
du-se noi de cooperare in
de colaborare 5-a
pentru transpunerea in a
ririlor adoptate la la
nivel inalt de la Moscova, din anul 1984, a
lor membre ale CAER. cum sublinia tova-
Nicolae .. Ne pen-
tru
socialiste, pe baza
stat, considerind aceasta cores-
punde pe deplin intereselor socia-
liste, cauzei socialismului , progresului
in lume".
Raporturile cu in curs de dezvoltare
au cunoscut in anul 1986 o
Dialogul la nivel inalt cu aceste contac-
tele la nivel guvernamental pe linie parla-
s-au finalizat cu noi acorduri ac-
pentru extinderea schimburilor comer-
ciale a 1n pe plan
In economice cu
rile in curs de dezvoltare s-au noi ac-
s-au identificat noi domenii de colabo-
rare reciproc De asemenea, s-a
nregistrat o in ceea ce
conlucrarea Romniei cu celt!lalte
membre ale .. Grupului celor 77", precum cu
nealiniate.
In anul 1986 s-a in continuare pen-
tru ca cu capitaliste dezvoltate
evolueze pozitiv, in spiritul principiilor co-
ale avantajului
reciproc. P!'!ntru dezvoltarea comer-
cu capitaliste au asigurat
favorabile extinderii exporturilor
unor obstacole care
schimburile cu aceste
Anul 1986 va consemna, acti-
vitatea de Romnia so-
de ei, Nicolae
n interesul probleme-
lor fundamentale pe care le -
primejdiei unui nu-
clear.
Lupta impotriva cursei
lor, pentru in primul
rind a celei nucleare, a constituit in anul
1986 problema a politicii externe a
Romniei socialiste. cum sublinia
Nicolae .. noi
problema a epocii noastre este
oprirea cursei in primul rind a ce-
lor nucleare, trecerea la reducerea substan-
a armelor fie
Nicolae Zhao Ziyang, membru al Comitetului permanent al Biroului Po-
litic al C. C. al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare
Chineze, cu prilejul vizitei chinez in
SaDAng - arhiva personal
Nicolae Elena in timpul primirii misiunilor
diplomatice a unor acreditate in
n sens, sublinierile repe-
tate ale Nicolae
este necesar se totul pentru unirea
eforturilor popoarelor. ale progresiste,
realiste de pretutindeni, pentru a pune
politicii de narmare, att pe ct n
Cosmos, nu nici o justificare pentru
continuarea cursei pentru spori-
rea .cheltuielilor militare, care au ajuns la
de 1000 de miliarde de dolari.
n 1986, an care, pentru ntreaga umanitate,
a fost Anul al Romnia so-
s-a afirmat din nou ca o puternic
n lupta pentru unei lumi
arme a n-
tre toate Magistrala cuvntare
de Nicolae la Sesiunea
din octombrie 1986 a Marii
cuprinznd o a
a Romniei
pe arena legiferarea de foru-
mul suprem al puterii de stat a reducerii ,
la lui 1986 cu 5% a armamentelor, efec-
tivelor cheltuiel ilor militare o
de pace a
telui noastre. Aprobarea, prin Referen-
dumul din 23 noiembrie 1986, a acestei
tive, de oamenii muncii din
a demonstrat, o
a poporului romn pentru
tuirea n primul rnd a
rii nucleare, sa de a se angaja cu
toate de a participa activ la lupta
pentru o lume arme,
acestei politici, Romnia a
prezentat, tot n 1986, ntr-o comple-
propunerile sale, n cadrul sesiunii
Generale a ONU, viznd oprirea
cursei a de produ-
cere experimentare a armelor nucleare sau
de militarizare a Cosmosului, ori-
arme nucleare din Europa din n-
treaga lume. n scop, a
n cadrul de dezarmare
de la Geneva, s-a pentru realizarea
unor rezultate pozitive la negocierile de la
Viena. Romnia pe deplin
programul de dezarmare n trei etape, n
anul 2000, propus de Uniunea
s-a pentru ncetarea ime-
a tuturor nucleare, pentru
ncetarea Cosmosului.
Avnd n vedere necesitatea trecerii n cel
mai scurt timp la reale de dezarmare,
Romnia c au mare
propunerile statelor socialiste participante la
Tratatul de la privind reducerea cu
25%, n anul 1990, a armamentelor, efec-
tivelor cheltuielilor militare, ca parte . int!:l-
a nucleare generale. In
timp, se
continuarea reducerii armamentelor conven-
n anul 2000, cu cel 50%.
Ca pornind de la
n Europa s-a creat o
Romnia s-a a cu
pentru realizarea UQUi acord
privind oprirea de noi arme nu-
cleare pe continent, pentru trecerea la distru-
gerea celor existente, precum pentru
_rarea, n timp, a armelor chimice. A in-
(Continuare in pag. 32)
29
SaDAng - arhiva personal
30
R E FER E N D U M U L
intr-o unanimitate, la 23 no-
iembrie 1986, ntregul popor romn s-a pronun-
cu fermitate pentru pace, pentru o lume
dovedind o sa
sa fierbinte de colabo-
cu toate pe o arme.
In acest an consacrat dar destul de
n fapte concrete privind dezarmarea,
Romniei care pecetea gndirii
nnoitoare a tova-
Nicolae personali-
tate a lumii contemporane. are o de-
ea constituindu-se intr-un exemplu
personal deosebit de semnificativ n actualele
grave complexe.
,,Avem marea in popoarelor
noastre, a Intregii lumi- sublinia
Romniei - de a colaborarea unitatea
europene, pornind de la diversitatea
orlnduirllor sociale. Numai Europa va
putea juca un rol mai important In solutiona-
rea problemelor complexe din
In
Noul demers de pace al Romniei mar-
trecerea de la la de la de-
de principiu ia concrete, in vir-
tutea oricit de im-
portante ar fi, nu pot sili-gtl'te proble-
mele Rostind Da la referendumul
din 23 noiembrie, poporul roi'Tl'n s-<'(pronun-
pentru oprirea cursei pentru
pace progres, exprimi nd i n felul acesta do-
sa de a liber independent, de
in viitorul.
BARBULESCU
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
32
(Urmare din pag. 29)
trat Cle pe acum in istorie chemarea
torului partidului statului nostru,
de la tri buna celui de-al III-lea Congres al Oa-
menilor Muncii, de state de guverne,
popoarelor europene, "de a
cu toate in vederea armelor
nucleare, pentru salvarea Europei de la distru-
gere".
intilnirea la nivel
inalt din capitala Islandei, Nicolae
,,Avind in vedere
apropiate in problemele rachetelor cu
medie de din Europa,
este necesar se continue negocierile pentru
incheierea, in cel mai scurt timp, a unui acord
privind eliminarea rachetelor cu medie de
din Europa, atit de Statele Unite
ale Americii , cit de Uniunea
se asigure continuarea tratati -
velor pentru realizarea unui acord privind eli-
minarea tuturor armelor nucleare de pe conti-
nentul nostru. Avind i n vedere aceste arme
privesc europene, este necesar ca
din N.A.T.O. Tratatul de la par-
ticipe direct la aceste negocieri ".
cum se pre-
Nicolae au acordat o
mare de la Stockholm
pentru incredere securitate pentru dezar-
mare in Eurppa, pentru a se ajunge la
mai bine de
doi ani la 22 septembrie 1986,
s-au incheiat primei etape a Confe-
prin adoptarea unui document cuprin-
zind un ansamblu de de incredere
securitate, semnificative pe plan politic mili-
tar, destinate riscul unei
mil itare pe continent perspec-
tive pentru trecerea la dezarmare. cum
sublinia Nicolae incheie-
rea cu succes a .. Este un pas im-
portant care atunci cind se
cu pentru cauza
pentru interesele generale, este posibil
se la pe baza compromi-
surilor dintr-o parte, din
alta. Nu o cale pentru
pentru dezarmare, decit tratative reale,
pline de de-o parte de alta".
Un larg ecou au avut
considerentele Republicii So-
cialiste Romnia la de la Viena
pentru securitate cooperare in Europa, care
i nceput la 4 noiembrie 1986. .. Con-
Nicolae
este necesar ca, de la inceput, se
- tn ce o Romnia va
face totul - pentru in cele mai
bune a acestei astfel ca ea
marcheze noi i n cola-
i ntre toat e statele eu ro-
pene, in a unei Europe
unite, a
Cu putere a din tot ce a
intreprins Romnia in anul 1986 pe plan inter-
preocuparea pentru stin-
gerea focarelor de conflict, indiferent de re-
giunea pentru reglementarea litigi-
ilor dintre state numai numai pe cale
prin negocieri, ca unica modalitate
de a evlta noi pentru po-
poare, de singe distrugeri.
sale de principiu,
pornind de la din
Orientul Mijlociu, a insistat pentru organizarea
unei cu participarea
tuturor interesate, inclusiv a Organiza-
pentru Eliberarea Palestinei Israelului ,
precum a membrilor ai Consi-
liului de Securitate al O.N.U. , in vederea
Convorbiri la intre Nicolae primul ministru al Republicii
Elene, Andreas Papandreu.
SaDAng - arhiva personal
Nicolae Republicii Libaneze, Amin Gemayel, in timpul
vizitei acestuia din in
rii unei globale, juste durabile a pro-
blemelor din Se de apre-
ciere ideea Nicolae
privind crearea unei comisii sau a unui comi-
tet din care parte
atit pentru Eliberarea Palestinei
cit Israelul, intrucit ur-
celor mai adecvate pentru
instaurarea in Orientul Mijlociu.
preocupare a manifestat Romnia
pentru a altor conflicte exis-
tente in lume - zona Golfului, Cornul Africii,
Asia de Sud-Est, A(Tierica - fiind
oricit de dificile ar fi problemele
litigioase conflictele dintre state, ele pot fi
prin tratative, se de
la dreptul popor de a se dezvolta liber
independent, de la interesele generale ale

n ansamblul politicii externe a Romniei
socialiste s-a desprins cu in anul
1986 abordarea intr-un spirit realist a proble-
melor care privesc dezvoltarea
pentru lichidarea subdez-
edificarea unei noi ordini economice
Actualizind, intr-o dez-
in de situ-
propunerile sale anterioare,
s-a pentru organizarea unei confe-
in cadrul Na-
Unite, la care participe, cu drepturi
egale, toate in curs de dezvoltare, cit
cele dezvoltate, in vederea unui
acord a unor menite favorizeze
progresul mai rapid al tuturor in pri-
mul rind, al celor in se asi-
gure, dezvoltarea a tutu-
ror statelor, a economiei mondiale. O
propunerile
globale a problemei datoriei
in curs de care a ajuns la circa
1000 miliarde dolari. In acest sens, Romnia a
propus, la actuala sesiune a Gene-
rale a O.N.U., anularea datoriei celor
mai reducerea cu circa 50-70% a tu-
turor datoriilor, pe 15-20 de ani
3 - Almanahul ' 87
a restului datoriilor, cu o de 3-4%
acordarea de noi credite in curs de
dezvoltare, in avantajoase, cu dobinzi
n scopul lor economi-
co-sociale. "Trebuie fie bine subli-
nia Nicolae o so-
a problemei datoriei a lichi-
se va ajunge la o
care va aduce mari daune intregii
-economice mondiale,
n lume in general".
plenar
fundamentale de
datorate spiritului creator ini-
Nicolae
Sint care pornesc de la in-
teresele fundamentale ale poporului romn,
in timp, tuturor
popoarelor spre o care con-
tribuie la o schimbare a
de la incordare confruntare
la destindere dezarmare, la o de
cooperare intre state, la
triumful la asigurarea pe planeta

A mai trecut un an. Pentru poporul nostru a
fost un an de de
victorii. in noul an - 1987 - poporul
romn convingerea sub conduce-
rea a partidului , a. secretarului
general, Nicolae va ob-
noi victorii in activitatea de
in realizarea istoricelor ale
Congresului al Xlii-lea al paftldufui ;lf patria
sa, Romnia se va afirma tot mai
puternic ca un factor activ, construc-
tiv in marea a popoarelor pentru pace,
destindere, securitate intre toate
lumii, pentru o cola-
borare
Dr. ION CIUBOTARU
33
SaDAng - arhiva personal
34
era slab, o prea
bine, de la acest destul de amar a
trebuit pornim, spun oamenii.
nu prea intr-o vreme, de
visele cele mai pentru
unor recolte mari, pentru mai cu in
partea de nord a nu este
deloc dintre cele mai bune, mai ispititoare
mai darnice, de mai ani incoace
Olt o tocmai ca
cu record.
Vor fi muncit oamenii de pe-aici intotde-
auna cu lor, cum a
fost, dar acestei munci grele cin-
stite s-a conturat cu limpezime nu-
mai in timpul din cind mijloacele per-
ale unei agriculturi moderne au iz-
butit dea un deplin statornic mai
vechiul gnd anii agricoli faima
sint cum le fac oamenii, nu doar o
ploaie la timp. O reintemeiere, ca zi-
cem astfel, a satelor iri"C'Uitul pro-
mari este de nu s-ar fi
putut produce la "1n chiar
toate aceste sate din acest punct de vedere
apare unor nume nscrie-
rea lor printre Astfel nct, in
Olt dincolo de marginile
vor fi auzit, nu doar din intimplare, nu
doar ntr-un singur an sau in doi, de rezulta-
SaDAng - arhiva personal
tele deosebite ale unor cooperative agricole
precum f!Celea din
sau Cezieni. aceste exemple lista a
mas cuprinznd treptat alte nume,
precum lanca sau Gos-
pe ce aplicarea pe o tot
mai a complexului de
de noua a determinat pe
mnturile mai multor comune
toare ale recol.telor. In de-
sigur a fost nevoie ca unii
se chiar pe cei din
frunte, dar este de nici
n-au stat pe loc. O realitate fi-
ind aceea la nivelul ntregului de-a
lungul anilor felul de a gndi al oamenilor
de a munci n s-a schimbat , nu tre-
buie s-o spunem, n mod radical.
Detaliile tehnice ale muncii lor snt bine cu-
noscute, ele au fost aduse, dealtfel, la
tuturor celor Amintind aici cel
de faptul al cu stric-
a tuturor verigilor tehnologice, n-ar trebui
pierdem din vedere, tocmai esen-
tiala realitate din mecanismul re-
coltelor mari nu s-a un secret.
astfel se faptul n
vara anului 1986, pe cooperativa
din alte 8 au realizat o pro-
mai mare de 8 tone de gru la hectar iar
8 cooperative au cules, de pe fiecare hectar,
ntre 7 8 tone de gru. mai amintim
alte 24 de au recolte medii ntre
6 7 tone este suficient, credem, pentru a
demonstra are n jude-
Olt un larg cmp de afirmare. Ceea ce este
caracteristic pentru agricultura n
etapa de dezvoltare a aces-
teia este progresul nregistrat de cele mai
multe dintre agricole, plutonul
fiind ajuns din de nume-
roase cooperative ntreprinderi agricole de
stat. Prin "nivelare" a la un
nivel superior, Olt a de-.:enit un
etalon al agriculturii In 1986,
cum se acest a n medie, pe
ntreaga peste 7000 de ki -
lograme de orz peste 6000 kilograme de
gru la hectar, ceea ce practic, a
realizat obiectivele stabilite de Congresul al
Xlii-lea al partidului, obiectivele noii
agrare. Fiind acesta un exemplu de-
osebit de ilustrnd realismul
acestor obiective care, cum sublinia
Nicolae la
cu activul de partid de stat din
pot fi nu numai ndeplinite ci chiar
cu mult. Este atunci, n luna august,
din Nicolae a
fost organizat n Olt un amplu fruc-
tuos schimb de chiar cu partici-
la Pe parcursul
unei zile. la 17 august, cmpurile au
devenit un vast teren de studiu din care, ca
dintr-un tratat de s-a putut
cum trebuie lucrat pentru a se
face o de produc-
tivitate cum trebuie se
neze practi,c pentru obiectivelor
noii agrare. Contactul direct cu reali-
Olt reprezentnd echivalentul
unui curs intensiv, de al acade-
miei agricole. Atunci , ntr-o for-
din cele mai slabe soiuri din s-a
putut verifica la locului, nu doar la
ci pe zeci de kilometri n mijlocul cm-
pului, lanurile de porumb erau deosebit de
viguroase o record. Apoi ,
ce culesul porumbului s-a ncheiat ,
'constatare a fost din plin,
Olt o ce un
eveniment o precedent n isto-
ria agriculturii pe cele 67 430 hec-
tare cultivate a realizat 21 624 kilograme de
porumb n medie la hectar! O
care era greu de anticipat doar cu citiva ani n
ale resorturi trebuie fie cu-
noscute cu att mai mult cu ct nu este un re-
zultat de ci al unei strategii com-
plexe de viznd optimizarea armo-
nizarea tuturor factorilor de deo-
ridicarea gradului de a tutu-
ror celor ce acestui
pentru a putea trece la aplicarea celor mai noi
cuceriri ale tehnicii agricole. n-
de la 6-7 tone de porumb la
hectar, ct doar cu ani n
la 15 tone acum la peste 20 de tone iar n
viitor 25 chiar 30 de tone snt rezultate la
care nu s-a ajuns nu se poate ajunge, cum
s-ar spune, peste noapte. Pentru a
aceste niveluri de mai nti de toate
a fost nevoie de de foarte
bine n toate
ei , n ei
care este de nu s-a ntins doar pe
durata unui an, ci a mai multora. Primul gnd
fiind acela de-a face mai bun.
era slab productiv de la acest ade-
destul de amar a trebuit pornim, spun
oamenii.
Spre deosebire de majoritatea ce-
realiere, Olt o mare diversitate
a tipurilor de sol. Practic, din punctul de ve-
dere al pedologice meteorolo-
gice, cuprinde trei zone distincte. n
nord, de la dealurile subcarpatice n
apropierea Slatinei , se soiurile cele
mai din formate din podzoluri
degradate Acestea au un
natural de fertilitate foarte au un grad
de aciditate snt puternic compac-
tate. Intre Slatina Caracal soiuri de
brun de brun
de podzolit, ale nu
mult de ale celor din zona de nord a
Doar partea de sud, de la Caracal la Du-
o treime din
este din soiuri cernoziomice cu un
ridicat qe fertilitate. Este de
mijlocul cel mai important n am-
piui proces de ridicare a nivelului
n 1-a reprezentat l repre-
zinta n acest
scop, de mai ani se agro-
pedoameliorative de n mod dife-
specificul :z:Qile. a in-
tra n se cuvine pro-
gramele stabilite de comitetul judetean de
partid n acest domeniu executarea ci-
. la intervale de 3-4 ani, a
afmaru profunde a solurilor grele, compactate,
cu un grad redus de permeabilitate, a
rii prin aplicarea de amendamente
35
SaDAng - arhiva personal
36
calcaroase a cu mari de
organice.
Varietatea pedoclimatice a impus
o nu numai a programelor pentru
dar de
a tehnologiilor privind culturile inten-
sive. Acesta fiind, de fapt, rezultatul unei acti-
de comitetul de
partid pe un plan mai larg. Este vorba de o
sus-
prin toate formele mijloacele muncii
politice de cu scopul de a imprima un
nalt spirit de n des-
ntregii din agricultura ju-
Pentru ntronarea unui climat de or-
dine de
pentru respect(!rea a tehnolo-
giei culturi. In de pre-
s-a situat stimularea init iativei a spi-
ritului creator al mecanizatorilor
cooperatorilor. Este de notat,
n toate agricole s-a creat un cadru
organizatoric adecvat ca
activitatea n mod In
fiecare an se la toate culturile totu-
riie demonstrative cu record, n
rime de 50-100 de hectare, de care
inginerii ai
agricole. Iar n reprezentative
din fiecare consiliu agroindustrial se organi-
loturi experimentale de cte 10 hectare
sau mai mult, n care n
variante multiple, optimizarea diferitelor ele-
mente ale tehnologiilor unor culturi. se
poate spune n aceste loturi demonstrative
experimentale care n 1986 au nsumat
peste 25 000 de hectare se fac, n modul cel
mai concret, cercetare, Obser-
prilejuite de cultivarea acestor loturi au
stat, de exemplu, la baza tehnolo-
giilor aplicate la porumb n cele trei zone ale
n cadrul lor, chiar ntre
agricole.
factori, ca dezvoltarea an de
an a bazei materiale de care dispune agricul-
tura acestui tractoare agricole,
chimice erbicide sau
..i n vremile eroice ale ca n
vremile eroice ale naturii se
Apoi , n timpurile valurile ce curg n
fiecare zi ploile le la vale le
Pare monstruos gndul vremilor cu
totul netede." - spunea un mare istoric
al neamului. Acesta era Nicolae Iorga, ce se
descoperea n semnelor trecutului Trgo-
despre care totul, dincolo de
cea mai genealogi e.
irigate de la 4,5 la ct era n
1965, la aproape 47 la n 1986, au dus la
rezultatele prin care Olt a
deschis un capitol nou n agricultura
de 1965, cantitatea de porumb
n acest a sporit cu 360 la n 1980,
cu 692 la n 1985 cu 1 248 la n
1986. pe un lot experimental de la
cooperativa a 40 tone de porumb
la .hectar prefigurnd un drum al viito-
rului n parcurgerea primele certitudini
au
cum este cunoscut, n cadrul marii
populare din municipiul Slatina, orga-
cu prilejul Zilei Recoltei , ju-
Olt i-a fost decernat naltul titlu de
Erou al Noii Agrare", instituit din
la propunerea Nicolae
Acest nalt titlu a fost decernat, de
asemenea, unor cadre agricole din
Olt ca u':lor din
care realizat C':
realizarea obrectrvelor prevazute rn hotarrrrle
Congresului al Xlii-lea pentru
cincinal. unor marr rn
toate domeniile - sublinia cu acest prilej se-
cretarul general al partidului -
terea a veniturilor cooperatorrlor,
ale oamenilor muncii din -
o cu ridicarea ntregului popor
- nivelului de trai al ntregii noastre
da un singur exemplu din
Olt. intreaga a Olt n 1965
la porumb era de 1 700 kg la hectar. Anul
acesta, pe baza pe care am adoptat-o
privind cointeresarea numai ceea ce
revine cooperatorilor 2 160 kg pe
hectar, cu aproape 500 de kg mai mult dect
ntreaga n 1965".
ct se poate de sugestiv de concret
acestor oa-
meni, a muncii lor eroice, a ab-
spiritului ce le-a
permanent gndul munca poate fie fer-
ct cel mai bun de pe lume.
DUMITRU CONSTANTINESCU
doar cu gnd de chiar
a avea habar de istorie, nu se poate nu n-
a fost .de acea mon-
struozitate a "vremilor cu totul netede".
Zidurile masive, ruine ale
meterezele Chindiei, turlele
spre limpezimea cerului,
purtnd nsemnul sutelor de ani, zeci de mo-
numente n ntreaga cetate a Basa-
rabilor, vorbesc - o de. vrei le pri-
SaDAng - arhiva personal
- despre veacuri de vremuri viforoase.
are o o
documentar - anul 1394, cnd Marele Voie-
vod Mircea a ales-o, cel dinti,
n a pulsat
cu multe sute de ani nainte de a i se
scrie actul de stau drepte
de - fragmente de
unelte de bronz, monede antice - sub crista-
lurile vitrinelor unui muzeu: Muzeul de -istorie
al Dimbovita. inaugurat de pre-
Nicolae
de Elena cu ocazia m-
plinirii a 600 de ani de la suirea pe tronul
a celui ce avea pentru
prima la cea de-a doua capi-

Anul 1394 - cnd devine
- va marca nceputul unui lung
drum, cu inimaginabile jertfe pentru
a poporului romn
a sale politice. Pline de
snt vorbele lui Ion Ghica: .. De la Mircea
la Vladimirescu nu este un singur nume ilus-
tru care nu fie scris cu snge pe
Aici au rezida! 33 de voievozi,
mai aceia care nu s-au plecat n co-
tropitorilor. Pentru deve-
nise .. cuibul de vulturi". De aici, din inima
rii, marii ai neamului, cu min-
sau al sabiei, au su-
veranitatea. Au fost stegari ai luptei pentru li-
bertate - Marele Voievod Mircea, Dan al
11-lea cel Viteaz, Vlad Dracul, Vlad
Radu de la Afumat1 Mihai Viteazul , Radu
ban, Mihnea al III-lea - sau ctitori de spiritu-
alitate Radu cel Mare, Neagoe
Basarab, Petru Cercei, Radu Mihnea, Matei
Basarab, Constantin Brncoveanu.
in sutele de ani ale sale, a
lovit nu o cetat e, care
ce-o vizitau, cind .,un mare
plin de mndre" (sec. XVI), cnd avnd
aspectul unui ,,sat (sec. XVII) o
cu hoardele tur-
ce adnc din trupul cnd, re-
din un .,foarte
bine cu frumoase strade" (impresia
francezJJiui Mangot la 1859).
Momente de amintire sufletului
romnesc snt legate de n
Dealu, ctitorie a domnitor ului
Radu cel Mare, se sarcofagul ce
capul marelui Mihai Viteazul, .,care face ca vi-
sul strngerii a tuturor romnilor
intii intii priri inima
aici a organizat domnitorul planul de cu-
cerire a Transilvaniei de aici a plecat n
fruntea oastei pe drumul spre in pra-
gul epocii moderne, a pre-
ludiul din 1821 tot ea a fost
scena dramaticului al lui Tudor. Ajun-
gind la istoria atit de in cei
peste 50 de ani de activitate
a Nicolae
locul unde, in
ianuarie 1936 a fost arestat cel care avea
figura in procesul
de la
Ne multe de cetate! li
lumina tiparului teascurile cu buchii din
vremea lui Radu cel Mare dau la 1508
prima carte Pravilele lui Matei Basa-
rab, cronicile datorate lui Stoica
Ludescu, Radu Popescu. Stolnicului Constantin
Cantacuzino, Radu Constantin Greceanu si-
pe un loc
demn in contextul culturii europene.
uimit de arta grafice in culori
acelor mari ai tiparului care
au fost Macarie, Liubavici, Coresi.
in locul unde s-a prima
au fost ntii De la
Matei al Mirelor, Antim lvi-
reanul, intreaga dinastie a He-
liade Vasile Cirlova, Grigore Ale-
xandrescu, Ion Ghica,
la cei de azi, in acest perimetru de rom-
s-a asigurat o continuitate a
limbii culturii. Graiul care la baza limbii
literare aici s-a format, prima supe-
din aici a luat
cu-
virste cu
vrednicii drzenii, cu in
rare epoci de
Cei mai ai neamului te pri-
vesc drept, n soclurilor de
din Muzeul de istorie Dimbovita. Prin faptele
lor, cetatea de scaun a a jucat
un rol de inriurind de-a lungul secole-
lor cursul istoriei noastre
Dar, vine un moment in zbuciumata sa
istorie cind nu-i mai decit
gloria trecutului ruinele cintate de ro-
mantici.
La secolului trecut se afirma: ..... ca-
sele snt vechi. .. multe primitive ...
in nu deCit in citeva .. n
o de locuri virane .. . "
o pe care mi-o in aceste
zile un om care este de loc .,din tirg", profeso-
rul octogenar Victor C. .,Erau
tarabe urit mirositoare.
acest superb edificiu construit cu trei ani
inaintea secolului, era aproape din
obiectivul vizual de casele urite din impreju-
rimi. Pe locul unde ne noi acum era un
tirg de vite." Locul unde ne aflam este
rea "Palatului", cum i zic sediul
Comitetului de partid Dimbovita.
dire sclipitoare i n albul
ale dale se prelungesc mult dincolo de
sale, imagine
pe podeaua unei vaste al
rei tavan este bolta
Din hronicul se desprinde o
- construc-
- in care, spre a se implini , visurile nu
mai zeci sute de ani.
Era in 22 iulie 1969 cind, in timpul vizitei in
secretarul general al parti-
dului, Nicolae le spunea
"Un mare de
de zone ale noastre car11 i n treeut nu
aveau nici un fel de industrie au devenit cen-
tre industriale, iar unele dintre ele, centre pu-
ternic industrializate. Pe linie se va
dezvolta vechea cetate de scaun a
tei, care in cursul cincinalului viitor va deveni
o cetate a industriei con-
structoare de In acel mijloc de
fierbinte se punea temelia unei noi metropole
industriale, intr-un loc unde o cereau
37
SaDAng - arhiva personal
38
VlnJOase, talentul oamenilor.
- cetate de scaun, cetate a
lului!
A fost un vis pe care oamenii I-au implinit i n
floar ani. Combinatul de
Intreprinderea de strung!Jri SARO, Intreprin-
derea de utilaj petrolier, Intreprinderea .. Rom-
lux" fac din nu doar o cetate
a industriei constructoare de ma-
ci o cetate a luminii, dindu-i un nou re-
nume - nu doar de-a lungul paralelei 45
care trece prin nordul - ci pe
alte multe paralele meridiane ale globului.
Oamenii , pentru a un timp
pierdut, in care cetate de scaun a
in uitare
concentrat toate creatoare pentru a
intoarce capul de la povara unui trecut prea
pentru a trage jaloanele unui viitor
pe gloriosului trecut.
n ziua de 3 august 1970 incepeau
de ale Combinatului de
speciale. La 14 decembrie 1973, in
secretarului general al partidului se elabora
prima sa se introna in ce-
tatea de scaun a care devenea o
a siderurgiei
combinatul de
Hunedoara. faci din intr- un
timp atit de scurt, a fost o incercare pe care
au trecut-o cu succes . .. nostru
a fost disci-
nu se poate, nu
se poate, i ar presupune
Este o pentru toate cadrele, atit in ac-
tivitatea de zi cu zi, cit pentru viitor." n de-
cursul anilor au fost asimilate peste 300
i n 5000 tipodimensiuni , combinatul alini -
indu-se la de introducere a noului cu
i ncadrarea in tipizare. La se reali -
principalele produse de de rul -
pentru industria auto, multe
alte ramuri de virf. 97 la
din de de scule a
este unicul de table benzi !ami-
nate la rece pentru industria
la Combinatul de speciale se
cu microscopul calculatorul , in
multe locuri crezindu-te mai intr-o
farmacie. La combinat, inima fierbinte a
nei grija pentru ziua de miine se
in de ale liceului indus-
trial , unfle in st au viitorii
la Intreprinderea de strunguri SARO -
cum Comisiei ingi-
nerilor tehnicienilor, Valentin Negritu -
,,munca devine din ce in ce mai
In schimb, cea a gindiri i e
rea nici n-ar fi fost spectacu-
loasa a gigantului de in
1969 abia i se semna actul de . ..n cin-
cinalul 1981-1985 intreaga s-a mo-
dernizat. La inceputul lui 1986, nimic din ceea
ce se in '81 nu s-a mai in fabri-
(Virgil Voicu, secretarul comitetului de
partid pe intreprindere) . s-a diversi-
ficat continuu prin asimilarea a noi tipuri de
strunguri de perfor-
cum sint cele pentru prelucrarea burla-
nelor de foraj a racordurilor speciale pentru
industria sau cele destinate oro-
logeriei industriei de pentru
de mare Strungu-
rile cu marca SARO, intr-o foarte di-
au ajuns la un dezvoltat grad de tipi-
zare. unicat pentru prelucrarea auto-
a cilindrilor de la motoarele diesel a
atins la nivelul celor mai mo-
derne utilaje de acest gen existente pe plan
mondial. gi ndi rea, proiectarea,
- toate - o
SARO. SARO nu este doar o
ea incepe consacre pe cei
care au ei sint oamenii noi ai
vechii
Oamenii acesteia au mereu
nevoilor vremurilor prin care trecea.
la 1583, in vremea lui Petru Cercei, se puneau
bazele primei .,fonderii " de tunuri la Trgo-
era pentru se cerea
in 1864 se la propunerea domni-
torului Al exandru Ioan Cuza, punerea
temeliilor fonderiei romne tot la in
continuarea istorice, era pentru
Romnie trebuia Ul-
terior, fonderia este in Arsenal
de depozit cu ateliere de armurerie, iar contri-
oamenilor de aici in timpul
de mai apoi in cele
boaie mondiale, in filele de is-
torie ale patriei. Eliberare, in au-
gust 1945, arsenalul trece, din orga-
de partid, la atelierelor C.F.R.
ncepea o cu noi recon-
economiei din primii ani de
Acolo unde, de nevoie, au
arme, oamenii lor voca-
de pace, proprie po-
porului nostru. sa este folosit
la dezvoltarea unei economii
Atelierul C.F.R. , fostul Arsenal, devine din
1949 o ce va un drum mereu
ascendent. i ntr-un centru petrolier pu-
ternic, profilul pe care 1-a ales a fost acela
al utilajului de care i f"!dustria pe-
avea atta nevoie. Intreprinde-
rea de utilaj petrolier din este o uni-
tate cu in fabricarea instala-
destinate forajului petrolier, a celor des-
tinate precum a
industriale. Acum, oamenii de la I.U.P. dau
primele pentru centralele nuclearo-e-
lectrice pentru uzina de grea. De la roa-
bele anilor ' 49-' 50, la nucleare ale
lui 1986! salt calitativ, in care a
fost suportul
La .. Romlux" - cetate a pre-
zente, cetate a lumini i - nu vorbi despre
Incursiune i n istoric? E greu de
.. Romlux" are doar 16 ani. O din
care n-a decit elanurile
.,Romlux" a crescut in 16 ani ca
din basmele ajungind azi la deplina
sa maturitate. O
pentru sale nu "'ttoar ci
peste hotare . .. Romlux" a avut de
la inceput, situeze produsiile elec-
trice cu pentru iluminat gene-
ral, fluorescente, cu vapori de
mercur de tensiune starter etc.) la ni-
velul standardului Cind
despre export , directorul Nicolae Fieraru
poate reprima un zimbet: . .Am inceput extrem
de modest, in 1976. in 1977 exportul era de
SaDAng - arhiva personal
5 000 dolari pe an. se apropie de 2 mi-
lioane, 20 la din
1990, conform prevederilor, 60 la
din ceea ce producem va fi destinat exportu-
lui."
Poate pentru produsele de la .. Romlux"
pe materie fi-
in trei sferturi din mina de lucru
este intreprindere a absorbit
o parte din capacitatea de a fe-
meilor din ce nu nu de
mult, prea multe perspective. Unitatea s-a in-
grijit de construirea unui de
(virsta medie este la ,.Romlux" de 25 de ani),
de o un bufet cu semi-prepa-
rate, iar 400 de locuri, nefi-
ind, se singura din
redimensiona! o pe
sura inepuizabilelor sale resurse e greu, te-
ribil de greu, prinzi toate Citeva
date oferite de Gheorghe Zamfirache, directo-
rul de Dimbo-
pot spune, mai mult decit
cuvintele. ,.In perioada cind a fost
a '! avut loc o puter-
In timpul domniei
lui Matei Basarab era de circa
30 000 locuitori. Ulterior are loc o depopulare
in .1912 locuitorilor ajungind
la 13 845. In ani i construirii socialismului, ca
urmare a economice a
a crescut continuu, cu un ritm me-
diu anual de 2,1 la Perioada anilor
1968-1985 municipiul printr-o
sporire a
ajungind la 1 ianuarie 1986 de 90 103 locui-
tori. Ritmul inalt de dezvoltare a
determinat personalului muncitor
din industrie, ca de a economiei
de 4,3 ori in 1985 de 1965. n paralel a
crescut personalul muncitor ocupat in cele-
lalte ramuri, in special in transpor-
tun, ocrotirea
Intre 1965
1985 au fost create 45 145 noi locuri de
producindu-se in
structura a
tot in date cifre, dezvoltarea econo-
a in epoca pe care o
Epoca Nicolae indus-
in 1965 a fost de 714,6 milioane
lei. 1968 dezvoltarea s-a
cut intr-un ritm relativ lent ,
in acel an fiind de 1001 ,3 milioane
lei, volumul in perioada
1965-1968 ridicndu-se la 282,6 milioane lei.
Perioada anului 1968 caracteri-
economia municipiului printr-o puter-
dezvoltare valoarea
lor fiind in 1985 de 20,4 ori mai mare decit in
1965, iar de 17,6 ori mai
mare. intreaga a lui '65 se
la in doar 21 de zile.
Urmarea a
economic al municipiului a fost per-
a gradului de a nivelului
de trai. Apelind tot la in
anul 1985 in 4q7
comerciale, de 186 in anul 1965. In ultimii
de ani au fost construite din fondu-
rile statului 20 833 apartamente, peste 85 la
din mutindu-se in noi.
Activitatea de se in 18
13 generale, 10 licee de spe-
cialitate, 7 profesionale 4 de
Baza a n
anul 1985-1986 cuprindea 416 de
75 laboratoare, 88 ateliere 8 in-
ternate, 6 cantine. De asemenea, pe teritoriul
municipiului trei case de
6 cinematografe, 6 muzee 95 de biblioteci.
Ocrotirea este de noul
spital expresie a
a in materie de 2 policli-
39
SaDAng - arhiva personal
40
nici, 10 dispensare medicale de intreprindere,
11 dispensare de 9 cu
1 034 ,ocuri, de numai o de 20 de
locuri, cit poseda in 1965. Schim-
mari multe, ca peste tot in in ulti-
mele luminoase decenii! Cind ince-
put regenerarea organismului urban, Tir-
a avut de nota
- patina sa de ce
se perfect cu noul zilelor noastre.
De-o parte, blocuri cochete, cu expansiune pe
de alta, de al
chii este, nu
cu cea mai mare densitate de monu-
mente din despre care au scris au gin-
dit frumos, de-a lungul veacurilor, o de
Francisco Sivori Paul de
Alep in cu
Alepul Damascul, iar unul dintre scriitorii
contemporani - Mircea Horia Simio-
nescu - o .. o a Ro-
mniei".
au avut a pe viu
minunate stucaturi brincove-
dind in ultimii ani, alte monu-
mente de
este extrem de de-
pinde de noi s-o s-o cu
noi (Rodica Mereu, directoarea Insti-
tutului de
In ultimii ani s-au creionat 8 microraioane
pe zona Bulevarde largi, blo-
curi, magazine, hoteluri, intr-o dulce
Pentru ani se
construirea altor mii de apartamente, locuri de
agrement, zeci de noi care
modernizeze complet municipiul.
privesc la dantelele de
la Turnul Chindiei, martor statornic
peste timp al trecerii prin vremuri
la paralele in timp, la paralele in spa-

Totul s-a se face se va face pentru
om. Totul a fost va fi de
om. a incerca un moment as-
patosul care o in tot ceea
ce face, Elena Toma, secretar cu probleme de
la Comitetul municipal de partid
omul nou, cu o
gindire "El este progre-
sului nostru viitor". de miine a
tei se pe Ion
directorul liceului centenar
rescu, vede in formarea de
nu doar o indatorire de ci de
al unui cu al
culturii martor al marilor glorii ale
neamului, cetate a
ilor de a dat nume de
in toate domeniile de activitate. Avem
de a forma viitoarele cadre pe
sura noii intr-o vertigi-
ascensiune, ca pe
pe care le pune la ro-
mnesc pentru indeplinirea acestui deziderat."
spunea Odo-
bescu, a prin Testamentul cel mai
mare regat .. limbei ro-
patriei cinstire!"
testamentul a fost pe miini bune, iar ulti-
mul stih a nu doar in
intreprinderile cu fiecare
aduc o
La vreme de cind ninge aur peste
secole incrustate in daniele de in se-
nectutea copacilor iar lini ile zvelte ale
i de secol XX par poleite de soarele
blind, afli ce-a fost
este
clocotind de mustind de proiecte.
O li s-a deschis
tenilor o cu recenta de lucru a to-
Nicolae cu to-
Elena in
Zecile de mii de locuitori la marea
adunare in centrul ora-
inscris pe _istoriei lor o
24 septembrie 1986. In ziua aceea,
de la inalta secretarul general al parti-
dului , Romniei socialiste, tova-
Nicolae le-a adresat dimbo-
cuvinte: .. Am discutat
despre sistematizarea inclusiv a mu-
nicipiului Vrem ca in ani -
practic 3-4 ani - fie complet
un
modern."
povestesc cu
mindrie dialogul purtat cu secre-
tarul general al partidului cu zecile de mii de
oameni n-a fost mai viu, mai direct. Iar
aplauzelor a uralelor, nicicind mai mare,
expresia increderea
oamenilor muncii din
- ca, de altfel, a ntregului nostru popor - n
politica partidului, de a face totul
pentru programelor de dezvoltare
a patriei, a Programului partidului de a
socialiste multilateral dezvoltate
de inaintare spre comunism.
citeva gnduri ale primarului municipiu-
lui Ion Nicolae, ginduri exprimate
la doar citeva zile vizita de lucru in jude-
"Din anul 1969 incoace, am
momente deosebite. De fiecare oa-
menii au dat de capacitate
intr-un timp scurt, aici, in ve-
chea cetate de scaun, oamenii au ceta-
tea a de Asta
putere de a
Tot ceea ce a la vremea sa Mircea cel
Mare, a cu oamenii acestor lo-
curi. tot oamenii locului trebuie
demonstreze putere spre a indeplini
dezideratele vremii. Totul depinde de noi
trebuie ne dovedim demni ai celor
care au au luptat acum 600 de ani".
Intreaga zestre a Tir-
a ceea ce au insemnat
de-a lungul veacurilor oamenii acestor locuri.
Tot ce s-a durat in ani , din
celor de azi. Sint oameni
care au o
oameni ce se mindresc cu un
lucit trecut un .. lum.inos_ viitor.
fie chiar cteva zile, n ritmul lor
trepidant, de un.or spuse
ale istoricului Nicolae Iorga: "Oricine are
dreptul fie mindru de e
in stare datoria de a-i
urma."
LIANA MOLNAR
SaDAng - arhiva personal
VRSTELE OSEANULUI
romni pretutin-
deni; nu-
mai n .. Au ei un fel al
lor de a se ntoarce de oriunde ar fi
prin lor este la
fel de ca un stup de
albine ...
S-au n locuri aspre, greu
de peste Poate
de asta se aici, nimeni nu-i
tulbure. Nu din pricina imixtiunii, ci
pentru au avut ntotdeauna timpul
n munca acestui cu
rod de numai centimetri adn-
cime care, pe alocuri, mai este
de mii de ani sau mai
mult. De fapt, lor le place
cel mai mult le place
cum la baza o ...
Prin fapta asta, ca o noapte sau ca
o zi, ca un deal sau ca o vale, ca o
sau ca un ca un stol
de grauri sau de domes-
ca un cine de
sau moale ca un bot de miel, iute ca
un ardei din cu
,
gar, mustos ca un izvor de bol-
borosind ciudat a aer, scurt ct o
pietros la trup ... ca o
el, a la un mal al
Romniei, a cel mai echi-
tabil echilibru ecologic ntr-un
stabil, rotund luminos, nemaipo-
menit de darnic cu ...
Am vrut, de fapt, vorbesc
despre ca cum fi spus
ceva despre mine; mi-am dat sea_ma
cunosc prea ... lm-
cu dv. am putea fe-
lul simplu de a fi al Ca o
poveste cuvinte. Este greu nu
spui nimic; gndului dv.
poate nlocui orice. pune
degetul pe oricare imagine n lo-
cul noastre
copilului dv. ntr-un
fapt de Chiar nu fost
prin
alege cuvinte calde, nu
iar povestea dv. va fi dintre
cele mai ...
PAUL AGARJCI
41
SaDAng - arhiva personal
42
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
-
=
....
=
z
CI:
....
CI>-
C
....
....
....
1-
(1)
a:
c-
>
SaDAng - arhiva personal
"Trebuie pornim intotdeauna de la faptul tot
ceea ce facem, o cu
oamenii pentru oameni. Socialismul nu poate fi
decit opera a tuturor oamenilor muncii,
deosebire de a intregului popor! Alei,
in Romnia, trebuie visul de aur, reali-
zarea celei mal drepte pe care a cunoscut-o
omenirea - societatea
"UNITI N CUGET
,
Sl-N SIMTIRI"
, ,
DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR FRONTULUI
DEMOCRATIEI $1 UNITATII SOCIALISTE
Cnd vorbim despre "unire-n cuget sim-
nu ne referim numai la ntemeierea, prin
a marilor ctitorii care au
tuit o geografie a patriei, ci la acele
fapte, dar att de importante pentru o
de om, pe care le-am putea numi simplu:
ntemeieri de suflet - un parc, o
o o - prin
unor - o precum
cia gospodarului, un stadion .. . Snt acestea n-
semne ale dragostei de strada ta, de
sau comuna ta, de ta pe care,
n Romnia de azi le la tot pa-
sul! Cine nu a Rm. Vlcea de ani ,
nu-l mai azi , cum nu mai re-
Tulcea ori
Craiova sau Tg. sau Ale-
xandria ... Cum mai de n
prin faleze de azi ,
de care salutau stinghere
fluviu?! Cum mai noile
cartiere sau parcurile care au luat locul unor
terenuri virane sau zone promiscua?! Cum
bucuri sufletul ochiul cnd descoperi
ei , oltenii, pe modernele forate
n vatra au scos la
fntni - de istorie de
cum le spunea cineva - vreme
sate n sau cnd vezi cum locuitorii
Capitalei, ntr-o cu
sudoarea pentru azi pentru mine?
Cei din Lehliu - ca ne oprim un-
deva - care n cu vreo 50 de
ani nici nu exista, socotesc deja au trecut
cu un picior peste pragul de mine -
cum ne prezenta noua stare a
Consiliului comunal al FDUS, Va-
sile Stancu. n-ar fi ajuns aici , sublinia ace-
interlocutor, participarea a
tuturor locuitorilor la punerea temeliei durabi -
frumosului, ncepnd cu construirea de
case blocuri trainice, cu aducerea la ei
a cu ntemeie-
rea unei industrii locale, la amenajarea
de verzi, a celor de pentru copii, a
La Chitila, cum relata cndva Doi-
Stoica, Consiliului comunal al
FDUS, pentru pietruirea unui drum de patru
kilometri ce ducea spre satul Ru-
deni, au ajute la ntinderea balastului
vreo mii de oameni, chiar dintre cei
care nu prea aveau trecere pe acest drum;
oameni ai locului, ce au asfaltat
strada au la amenajarea
verzi de pe laturile ei plantarea pomilor,
continund a pune pe picioare o
de gunoi pe vreo 20 de hectare. Au ni-
velat-o au ridicat n locu-i , numai prin
un splendid stadion de fot-
bal , gndind, pe mai departe, utilizarea restului
pentru unei baze
sportive de agrement a comunei.
Exemple de acest fel s-ar putea da cu miile,
cu zecile de mii. Un singur numitor comun au
toate aceste ridicate la
de ntemeierea lor se nu numai
constructori edili ci
care pus, la rndu-le, pe
temelia lor, tineri vrstnici, ute-
membri ODUS, n
acestei n temeinicia ei
de rvna a
contemporani. Ce altceva snt ntrecerile lan-
sate de membrii ODUS pentru cea mai fru-
pentru cel mai frumos cartier
dect parte din acea comuniune de cuget de
ideal despre care vorbeam, spre mai binele
nostru, al celor de azi , spre mai binele celor
de mine!
TRIBUNA A RAS-
PUNDERII CIVICE
n practica de toate zilele
Tribuna se Q
a civice, un cadru deosebit
de prielnic pentru exercitarea tot mai
mai de participare a tuturor
oamenilor muncii la discutarea problemelor
de interes general, la adoptarea unor decizii
cu caracter economic social. Larga partici-
pare la aceste ntlniri, indiferent de starea
vremii (mi-aduc aminte de o astfel de
a n sectorul V al Capitalei
45
SaDAng - arhiva personal
46
pe un timp in care se rupsese cerul ,
ploaia durind ore in sala
se aproape la deschiderea
increderea in in dia-
logului ce se timp de cteva ore, in fie-
care intre organelor pute-
rii de stat intre
prin lor. Se acest lu-
cru - o spunem in de
participind la numeroase de
acest fel din mai multe zone ale - prin
faptul organi zat orii prima
parte a intilnirilor unei de
responsabile concrete. Punct cu
punct sint problemele ridicate de ce-
la precedenta a
ce anume s-a rezolvat cum
anume, ce nu s-a rezolvat de ce, fixin-
du-se termene precise precum ce
s-au dovedit neintemeiate sau ce propuneri
s-au dovedit, in teren, de nerealizat de ce.
Pentru la fiecare adunare de acest
fel toate, dar absolut toate problemele ridicate
de sint notate cu studiate tre-
cute in sarcina sau intreprinderilor
de care depind prin lor care ur-
dea de rezolvare la
toarea intilnire.
Ce se dezbate intr-o a
n mare se probleme legate de dezvol-
tarea edilitar
dezvoltarea fondului locativ, aprovizionarea
a autoconduce-
rii autogestiunii Atit cei cu
de decizie sau cu di-
rect e in mai bunul mers al lucrurilor, ct ce-
la fel de mai la urma ur-
mei , la fel de responsabili , de modul in
menaja-
mente o infinitate de care pot merge
de la judicioasa folosire a energiei electrice
la gradul de civilitate solicitudine al lu:
din de exemplu. Och1ulu1
public nu-i cnd este cazul, pentru
mai binele noastre, nici aspecte de
de de atitudine de de-
monstrindu-se astfel nu-i indife-
manifestarea care nu numai nu se n-
in normele et icii noastre,
dar devine in dezvoltarea pe care ne-o
dorim. Deseori am auzit astfel de glasuri, de-
seori am degetul acuzator indreptat im-
potriva cutare, nu-i place
munca duce un trai parazitar, sau impotriva
vecinului care nu regulile de convie-
sau
se inspre copiii care uneori mai
de sub supravegherea dezvoltarea
lor viitoare fiind sub semnul n
inspre vreun responsabil sau altul al
unei comerciale care nor-
mele muncii sale. edu-
a Tribunei iese, cu atit mai
mult in in atari ea manifes-
tindu-se cu tot mai ca o ade-

acestei nu trebuie
simplist nu trebuie
numai intr-o
numai intreprinderea, unitatea cu o
de a ne rezolva sesizarea, noi
nnd in postura spectatorului. Nu, nu tre-
buie rezolvate lucrurile! acestei demo-
cere implicare, conlucrare, mobilizare la
comune cu caracter larg
Am intilnit cind oamenii fac cunos-
cute cele mai ale lor de nfru-
considerind Tribuna ca un cadru
adecvat pentru asemenea schimburi de expe-
am altele, precum spu-
sele unui al unei de loca-
tari din care venise in Tribunei
doar cu ce in
de locatarii - precum ar fi
zonei. A trebuit i se aminte, in
acest cadru democratic, locatarii au nu nu-
mai drepturi , ci datorii!
Vom prezenta, in cele ce citeva
crimpeie care vorbesc despre seriozitatea cu
care si nt tratate propunerile oa-
menilor la aceste originale
Discutind cu Ana Nedelcu,
Consiliului municipal al Frontului
Socialiste pe
ne-am manifestat de a vedea pe viu o
realizare la izvorul a stat mesajul pornit
de la Tribuna S-a oprit la
rea Sudului. Cartierul Sudului deven-
sise, in ultimul timp, ., un in
in cam toate accesoriile unei
civilizate necesare unor mari
nu aveau, locuitorii zonei trebuind
drum destul de lung la cen-
Propunerea a fost de un
din 1. a Sudului
in care
locul o autoservire unitate
care la nivelul municipiului a devenit, cu ade-
o unitate etalon. Una din cele 223 pro-
puneri nregistrate in Tribunele
una din cele 199 rezolvate, traduse in
Necazul celor din - Paleo-
logu, Prahova, era legat de lipsa apei
potabile. In fntnile lor apa era precum
cea a Probabil de la Cricovul li
se un piriu ce le nconjura
Pentru asigura apa de de de
udat cu de la cele
10 fintini ale satului , un fel de pompe
mintenite de pe unele ale satu-
lui. ntr-una din Tribunele ne
spunea primarul comunei , Ion Pantazi, s-a ri-
dicat o propunere - aducem apa prin con-
ducte de la Am studiat-o, am intors-o
pe toate am in final , tre-
cind la Tot satul a in ajutorul lu-
ncepute in Oricum, li s-a
luat o mare greutate de pe suflet
lor prin rezolvarea acestei probleme a proble-
melor pentru ei Un deloc
nuit cu risipa de lemn din unele zone ale
durilor, intr-o a demo-
se mari de lemn de-
gradat, n special pe Cheile Pe loc
au fost luate comune - f.Rspectoratul
silvic cu organele de exploatare a
lemnului - ca toate produsele v!Horificabile
fie scoase imediat date in iar
cele nevalorificabile fie adunate, igienizin-
du-se astfel Cei de la Inspectoratul
silvic pornind tot de la o sesizare nre-
la o a au
durit 136 hectare pe terenurile degradate -
g9luri , ripe, taluze.
SaDAng - arhiva personal
CONTROLUL OAMENILOR MUNCII -
EXPRESIE A AUTENTICE

Expresie a democratismului nostru, a per-
continue a intregului mecanism de
conducere a economico-sociale, contro-
lul oamenilor muncii - una din formele cele
mai directe prin care cei ce muncesc exer-
in calitatea lor de
tori, proprietari beneficiari ai
nale, profund in dezvoltarea buna
a mijloacelor de care dispune so-
cietatea pentru ridicarea nivelului de
tare al poporului - -sporit
mereu rolul de instrument al autoconducerii
sa devenind in
ani o a o
de in
toate domeniile de interes public.
muncitor din comerciale presta-
toare de servicii Urmare a bunei expe-
precum a ca-
drului legislativ, cele aproape 49 000 de
echipe de control al oamenilor muncii au
cut, n anul care a trecut, peste 250 000 pro-
puneri, sugestii menite
la n supuse
controlului, fapte care dovedesc maturitatea,
a echipelor
care au cu pentru
rarea neajunsurilor dintr-un sector sau altul
de activitate.
in acest domeniu in
care sint in prezent aproape 200 000
de membri - muncitori ingi-
neri, medici, pensionari, gospodine, co-
membri ai De-
Socialiste - sporit tot
mai mult printr-o participare
la respectarea de par-
tid a legilor avutului
spiritului de ordine
terea gradului de solicitudine a personalului
Se cuvine in
trecere in dezbaterile
pe linia Controlului oamenilor muncii ca pe
un moment deosebit in cronica
acestor ultimi ani prin analiza a mo-
dului n care s-a pentru
date de secretarul
general al partidului, Frontului
Socialiste,
Nicolae privind rolului
controlului in rezolvarea problemelor de
de ale oamenilor precum a
Controlului oamenilor muncii la
indeplinirea Congresului al Xlii-lea
al partidului.
n curtea fabricii se afla
un parc mic acolo fuse-
statuile, la n-
ceput, In mijlocul unor ron-
duri de flori. Acolo au
vreo de ani,
cind s-a ca pe locu l
parcului se hala de
debitare iar statui le, orict
de masive ar fi dato-
betonului din care fu-
turnate, au
ringul luate pe sus cu ma-
caraua au fost depozitate n
spatele cantinei . Nu cu prea
mult timp In cnd In-
treprinderea a intrat ntr-un
accentuat proces de moderni-
zare, cnd s-a deschis im-
alee care duce
dinspre poarta
pavilionul administra-
tiv, statuile au fost
pe marginile acestei alei, lm-
plinindu-se astfel
directorului Victor
de a aduce un element de
n decorul industrial al
r n treprinderii de
metalice din
Statuile acestea au o le-
a lor, ele leit
cu oameni care au
lucrat n ntreprindere. Din-
tre oameni doar Ilie
mai
de la el am aflat
povestea statuilor. Ilie Chi-
are 45 de ani e de
fel din n
1956, pe cnd era elev la
pe cnd
meseria de
metalice, ntr-o
zi a venit la un
sculptor din pe nume
Botnic, i-a cerut
lui lui, Iosif Valenta, un
ca model pentru o sta-
tuie ce avea reprezinte
un ucenic. Bie lucra
In atelier, la
s-a nimerit fie ales tocmai
el, care era destul de firav,
cu toate avea colegi mai
zice. Pe locul canti-
nei se afla o unde era
atelierul sculptorilor,
in de acel Botnic mai
e!'a unul, Szauer,
a('o!o i s-a spus n
prima zi a fost bucuros
scape de cteva ore de
dar pe s-a schimbat
treaba, era obligat se pre-
zinte In fiecare zi, lec-
stea cte o
ba chiar
iar asta a durat citeva
aproape o Sculp-
torii se tot uitau la el
desenau ceva pe
vezi bine
zice Ilie
dar lui i-a trecut atunci prin
minte nu e deloc
fii unei priviri att
de Cel mai greu
i-a fost cnd i s-au luat mu-
laje de pe mini de pe
cind i s-a luat mulajul de pe
nu i-a chiar deloc,
Ilie
foloseau pinze
ghips umed norocul a fost
doar aceasta
n-a decit vreo....cteva
minute. La ultima a
primit un cadou, ... un blffit al
lui, din ghips, la scara 1 pe 1,
pe care mai tirziu I-au spart
copiii, jucndu-se prin
a u dat peste etajera pe care
Ilie il spre
amintire pulbere 1-au
47
SaDAng - arhiva personal
48
Ilie are fete,
e de liceu iar
Sorina a mplinit 20 de ani
ca tehnician n
"Mi-a - zice
el - mai mult de fetele mele
dect de ghipsul ... "
La 1 august 1958 s-a an-
gajat n Statuile
In parcul din
curtea ntreprinderii, n pri-
an. Fuse-
pe banii sindica-
tului. Prin anii '50 ceva
era la sindicat
unul Alexandru Tara, de
meserie nainte lu-
crase la la raion. Mai
trziu, ce s-a Intors
la meseria lui, a continuat
fie
la sindicat, a la
pensie. Ilie crede
ideea asta cu statuile, care
ar fi mai
intreprinderii, de la el
a plecat.
Dar ce reprezentau sta-
tuile acelea?, l ntreb pe
Ilie Prima dintre
ele, leit
cu Szabo Carol, care era,
In
de Acela era de
fel din unde
a tot naveta In
cu opt ani, cnd a
la pensie. A doua statuie,
era o In
beton a unei ade-
In carne oa1;e, pe
nume Maria Isac.
cea a .
s-a cu altul s-a
numit Maria La un
an aducerea statuilor
In parc s-a transferat la
Intreprindere. Nu mult
aceea a Intr-un acci-
dent. A treia statuie, Tehni-
cianul, se acum
In pavilionului adminis-
trativ. Dar nimeni mai
aduce aminte numele omu-
lui chipul a fost
La fel au fost uitate
numele celor doi zdraveni
din grupul statuar
al Forjorilor. Unul n
un baros iar
un ciocan de planat. Amindoi
se ndrepte o
de fier cornier. Ilie
face parte tot din-
tr-un grup statuar, Nitui-
torii. Un n
pistolul de nituit iar el,
Ucenicul, ca
fure meseria. numele
a fost
el dat n schimb Ilie
nu are cum uite
omul de la care a avut
multe de pe cnd
Incepuse a munci ca
trasator a fost maistru! Balo-
tescu. Mai nti a muncit
la ele Apoi
la de poduri rulante,
ca
aceea a fost de in
230, unde se fac ma-
carale portuare. n '74 a
ajuns maistru iar din '80
ca tehnician la ate-
lierul de proiectare tehno-
logie. De aproape 30 de ani,
de cnd e cunoscut
In ntreprindere ca om de-o
pe-a
destoinicia se poate
conta. nu
statuii m-a determinat
devin omul care am devenit,
zice el. mai cred
fi ajuns un om de nimic,
un vagabond, conducerea fa-
bricii ar fi trebuit dea jos
statuia Oricum,
el, li place mai
mult statuia decit- fi fost
pictat ca n tabloul ce se
n dintre biroul
directorului Vasile
biroul directorului tehnic
Alexandru Zghihard. n ta-
bloul acela, doi tineri plini
de voie ba chiar rznd
de-a binelea, pe
manete. Asta fiind tot. Pe
cind o statuie e o statuie,
zice Ilie
ce statuile au fost
luate din parcul unde fuse-
la nceput, o
vreme nu s-a mai ocupat
nimeni de ele, uitate
definitiv, dar acum trei ani,
inainte de-a fi aduse pe locu-
rile noi, au fost cu
peria de tot atunci a
fost reparat grupul Forjo-
rilor, unui forjor i se
rupsese barosul se vedea
de fier beton. El nu
de aceste preparative, nu
statuilor li se
o aceea
de-a fi aduse la
cind a fost vorba le
mute s-a speriat o fie
aruncate undeva. Pe
cnd a snt aduse pe
marginea aleii celei noi, beto-
ea, i-a venit
inima la loc. A mai avut
parte se o
aceea. Chiar sub fe-
reastra biroului lui se
grupul statuar din care face
parte el, Ucenicul, ntr-o
zi a o
de oameni ai intreprinderii
s-a apucat taie plopii
trni de pe alee. Un plop a
exact grupul
nituitorilor la care
Ucenicul atunci Ilie Chi-
s-a enervat
n ziua aceea nici
nu mai cafeaua.
lui de birou, inginerul
Gheorghe Ignat, i-a zis:
s-ar fi reparati"
Iar Ilie a zis la
rndul lui : "Un lucru repa-
rat, e crpi t".
Cnd a pozat pentru sculp-
Ilie Chi-
avea 1.5 ani. Colegii
de I-au invidiat. n-
spune el, erau
mai Dar s-a consi-
derat, probabil, el repre-
mai bine ideea de
ucenic tocmai pentru era
mai firav. n orice caz,
dezvelirea statuilor, lui
Ilie s-a la
vecinii lui de pe strada Are-
nei, ce se chiar
ntreprindere, iar cu vreo
a evenimen-
tul cu pahare de rachiu.
Cu Franz Novac, de
meserie, cu Veselyi Iosif,
sculer, cu unul i se
spunea "domnul pe
motiv era depozitu-
lui de !aminate al fabricii.
Mai trziu, cnd Ilie
a cunoscut-o pe sa,
Gerda, s-a apucat po-
despre statuia cu
Ucenicul tocmai cnd se
aflau n de la
Cnd a auzit
despre ce< e vorb:r, Gerda a
deschis ochii mari s-a ne-
cat cu Un coleg
nou, venit de curind ln n-
treprindere, Minescu,
statuile de
beton l-a ntrebat cine
sint Abia l-a crezut
SaDAng - arhiva personal
cnd i-a suus unul este
chiar el. Cind au fost
statuile, intreprinderea avea
1 500 de oameni. Acum are
vreo 5 000, sint oameni
tineri prea dintre
ei mai cunosc povestea aces-
tor statui. De altfel, cum
spuneam, dintre modelele
alese de sculptori, doar el
mai trece zilnic pe poarta
Intreprinderii. Iar unii din-
tre prietenii lui uneori
pe Ucenicului cite
o sau o ca
nu-l zic ei, sau ii
de cite ori trec
el tace
ca mutul.
Statuia are mereu 15 ani
dar el, cum zice, simte a
mai "filmul
se Oricum,
Ilie nu sta-
tuia 1-a determinat de-
omul care a devenit.
DUMITRU
CONSTANTINESCU
PASTEL
ORIZONTAL: 1) n roib. 2)
prin - tare. 3) Alb apos
- Ecru necromat!- nceputul unui pastel!
4) Murg - Carmin in ext.remis! -
de culoare. 5) medie! - de-
colorat!- Culoare la 6) ntre
verde. 7) Galben Coif
8) Sur (pl.) - Galbeni din
9) Plin de pete ... n violet!- Volum n care
se verzi uscate. 10) Tip de ... negru ...
nchis de obicei (pl.) .
VERTICAL: 1) Verde crud. 2) kaki-
Ultimele de negru de verde ... la
nceputul pastelului! 3) Un albastru infinit!
- Alb care se prinde. 4) Articol mic! -
Toc ... cerneal1i. 5) Liliachiu ... dar nu n
fond! - Atacant de culoare - Portocaliu ...
nchis! 6) Negru ... sculptura} - Pelin
floare! 7) Albastru tor - Prinse n
chenare ... de patru culori (sing.). 8) Albastru
dat la topit- Plan de Fiu la arabi.
9) nchise sau deschise la culoare - Aurit .. .
superficial! 10) Roze.
UEP, ART, PEL, IBN.
1 ON STANCIU -
Cercul rebuslst

ORIZONTAL: 1) Tip de ansamblu teatral.
2) Termen ... imposibil de reprodus. 3) Pro-
totipul fotografului - 4)
Face totul -de - Al patrulea ...
din (pl.). 5) In ale poeziei.
6) Angajat ca interpret - la trup!
7) de nviorare - Ras de pe
8) Se la fie-
care - la istoria culturii. 9)
Oameni care plac mult. 10) ncheie o afa-
cere! - A face un lucru bun.
VERTICAL: 1) A pune lucrurile la punct-
Centru de proiectare naval. 2) de
Reprezentativa de junioare (pl.).
3) de stat la nalt nivel. 4) Loc
pentru o ... ntre prieteni - Un fel
de eline - Itinerar marcat dacapo al fine!
5) de Lucrare de de
6) A executa o de
... montaj - Mutare cu calul. 7)
repetate pe linie de serviciu (sing.)
- Trage de 8) Tub gol! - Reflector
lateral! - Dispozitiv pentru nchiderea gea-
murilor. 9) nzestrate cu de
n adncime - Capul 10) Concu-
la
GHEORGHE ARVlNTE - Adjud
49
SaDAng - arhiva personal
50
- Ne stimate tova-
Gheorghe Milca, in
a celei de-a
VI-a a Festivalului Na-
,.Cintarea
manifestare

din vizionara generoasa
a
Nicolae secreta-
rul general al partidului nos-
tru. spre anului
1986 se va consuma, ca zi-
cem etapa de a
festivalului. Cum se vede la
ora de la nivelul Di-
culturii de a
Consiliului Culturii Educa-
Socialiste, pe
care o

- Avnd n vedere conclu-
ziile desprinse din
precedente ale fest i valului
pentru
lor politice-educative cultu-
ral artistice, factorii organiza-
tori centrali locali au
nat cu mai fermitate
pentru ca festivalul reu-
n cont i nuare toate
existente n f i ecare lo-
cal itate punnd n
centrul de
revolutionara a
masel or, dragostea de
partid, de popor , de
a cuceririlor socialis-
mului, n spirit ul documente-
lor Congresul ui al Xl ii-lea
al sec retar ului
general al part idului,
Nicolae Ca o
de noutate, printr- o con-
lucrare mai a factori-
lor centrali locali, n
a VI -a a festi-
valului a fost re-
gulamentul - cadru al con-
cultural-artistice,
punndu-se un accent mai
mare pe promovarea manifes-
politice-educative,
cultural artistice, cu
un caracter mili-
tant, patriotic
precum pe diversificarea
de abordare a
literar-artistice prin
antrenarea n mai mare
a uniunilor
de creatori, realizndu-se ast-
fel mai largi de ex-
primare a ntregului
cultural-artistic
de la sate, de
a ide-
ologic de a efi-
educative a tuturor
programelor din cadrul
de a orga-
de
antrenate n festival.
- Ce s-a concret in
litera acestui nou regula-
ment-cadru al festivalului?
- Pornind de la
noului regulament-cadru, co-
mitetele de educa-
n colaborare
cu consiliile sindicale, comi-
tetele U.T.C., inspectoratele
celelalte
de s-au pre-
ocupat de o mai
tire a de
a actualei
din toamna o cu
lansarea noii etape, n toate
au avut loc ple-
nare ale comitete-
lor de so-
n cadrul au
fost prezentate concluziile
precedente au fost
adoptate planuri de
ale comisiilor ale
fest ivalului.
- Re.venind, sub
la prima intrebare a
acestui interviu, v-am ruga
ne o imagine de an-
samblu asupra modului in
care s-a
acum etapa de a celei
de-a VI-a a festivalului.
- o privire de an-
samblu, putem sublinia
ntreprinse au con-
dus la sferei de cu-
prindere a oamenilor muncii
de la sate, a tineretu-
lui, impulsionnd organizarea
pe plan a
politice-educative cultu-
ral-artistice complexe, n
fel nct acestea cores-
de edu-
care a maselor, a tineretului
n spiritul revolu-
a partidu.lui , al culti-
sentimentului de dra-
goste pentru patrie popor,
al acestora pentru
ndeplinirea sarcinilor
din Programul partidului . In
acest context dorim subli-
niem unor am-
ple complexe
dedicate a 65 de
ani de la P.C.R.
mplinirii a 50 de ani de la is-
toricul proces al
de la
Grupate sub generi-
cul "65 de ani de rea-
pe calea socialis-
mului n Romnia", ciclurile
de au cuprins ex-
puneri , dezbateri, simpo-
zioane, sesiuni de
ntlniri cu
de partid de stat,
de carte, gale de filme, spec-
tacole concerte omagiale
reflectnd aspecte ale
lor de ale poporului ro-
mn pentru unitate, libertate
ale

subliniindu-se lupta de
P.C.R. pentru eliberare so-
pe!:Jtru
rirea socialismului. In acest
cadru economice-social , o
s-a acordat
eco-
nomice-sociale sub
conducerea partidului n con-
a
lor ct itorii ale " Epocii Nicolae
O de ma-
educative
au avut loc n cinstea aniver-
a 42 de ani de la actul
istoric de la 23 August 1944,
care au constituit prilejuri efi-
ciente de educare
a maselor, a ti-
neretului._ SL!blini.eJn n mod
deosebit marele spectacol
festiv culturAL- sportiv de pe
Stadionul 23 August, din
dedicat zilei na-
a poporului romn , la
care dat concursul cei
mai sportivi,
amatori, din
ntreaga spectacol care
s-a bucurat de
SaDAng - arhiva personal
aprecieri din partea conduce-
rii superioare de partid de
a publicului spectator.
In paralel, trebuie
faptul printr-o mai
conlucrare cu
factori au avut
loc complexe
consacrate
socialiste, gindi-
rii economice tehnice a oa-
menilor muncii din industrie

lor profesionale, ex-
tinderii muncito-
stimularea intrecerii so-
cialiste,
disciplinei in

despre lume
principiilor
normelor eticii
socialiste.
- Care au fost liniile di-
rectoare ale festivalului, in
etapa sa de in ceea ce


- In cadrul de
de
prin conlucrarea mai
a factorilor de
dere, s-au organizat o sume-
denie de dezbateri ,
expuneri, intilniri cu cadre
tehnice specia-
oameni ai muncii in
scopul unei mai largi partici-
a acestora la activitatea
de la m-
tehnologiilor de
reducerea consu-
murilor materiale, de com-
bustibili energie, recupera-
rea, revalo-
rificarea materialelor,
rea muncii.
- Care au fost
in ceea ce activitatea
cultural
- Prin conlucrarea
a factorilor cen-
trali locali, in actuala
de a festivalului, impor-
tante au fost
nute n stimularea dez-
voltarea artistice de
de interpre-
tare, organizindu-se la nivelul
ntregii o
de spectacole, concerte, ex-
gale de filme cu un
mesaj patriotic, mi-
litant, umanist, remarcindu-se
tot mai
pe scenele cul-
turale a teatrului politic, reci-
talurile de poezie a
muzicii corale patriotice, re-
a artis-,
tice, a teatrelor populare
S-a
mai mult in
pentru consolidarea
existente de
creare a unor noi colective
artistice. Din cifrele prelimi-
nare pe care le-am primit de
la insumind numai

mintelor culturale, sindicate-
lor, tineretului
da-
ntreprinse de
comisiile ale festiva-
lului s-au inregistrat
de noi de
pot oferi ci-
teva din aceste cifre. Au fost
in 945
de In Tulcea,
317. In 263. Alte ju-
pe care le amintesc ca
fiind cu un sporit de
de faza prece-
Harghita, Prahova,
Bistri-
Vrancea,
Alba ...
- Etapa de a Festi-
valului ,.Cintarea Ro-
mniei" o valorifi-
care a folclorului,
a populare. Ce ne
spune in acest sens?
- Un accent tot mai mare
s-a pus pe valorificarea ar-
tei populare, a folclorului , a
obiceiurilor datinilor laice,
stimulindu-se integrarea
acestora n cultura
precum pe
indrumarea controlul asu-
pra pro-
duselor de
artizanat , in vederea comba-
terii prostului
gust, a folclorului.
noastre sint , din
acest punct de vedere,
departe de atingerea
pe care ni l-am propus. Dar
facem totul ca in cadrul festi-
valului se manifeste ct
mai chiar deloc,
vom de
filon al artei popu-
lare. Ne doare pe noi faptul
asupra folclorului se exer-
o presiune cu
caracter comercial ,
din partea unor indivizi ce vor
scape de sub controlul
nostru. Ne avem
in continuare o cit mai
pentru
prentmpinarea
a unor astfel de
imixtiuni in cadrul larg ge-
neros al festivalului. Cu alte
cuvinte, in acest domeniu mai
avem multe de n
conlucrare cu factorii de
nu vom precu-
nici un efort pentru ca
festivalul fie dedicat cu
artei populare nu
subproduselor acesteia, sub-
produselor care, in fapt, ii di-
va-
loarea, perenitatea
- S-au in ca-
drul etapei de a festiva-
lului, numeroase cu
un caracter mal larg. Ne refe-
rim la concursurile culturale
Ce
au aceste mari

- S-a acordat o
acestor concursuri cu
un caracter mai larg, jude-
Au cu-
noscut o
citeva concursuri corale de
precum .. D. G. Ki-
riac" ,.Cintecul adin-
eului" (Valea Jiului) , ,.Iacob
(Blaj), ,.Iosif Vel-
ceanu" ,.Ciprian Po-
rumbescu" (Suceava). De
asemenea, ' citeva mari con-
precum
,.Comorile Albe", .. Zilele cul-
turii
,.Hercules"
,.Cibinium" (Sibiu), ,.Ritmurile
cincinalului" (Vilcea) , ,.Sarmis
'86" (Hunedoara) , ,.Pontica"
(Constanta), .. Toamna bu-
sau in
.Arenele romane"
vara au scos
in noi valori ta-
lente ale amatori . Nu
lipsite de au fost ,
in idee, marile con-
de
interpelare
din citeva centre de
ca
nic-Prahova,
Cluj-Napoca, Slatina Bucu-
artistice au
avut ele parte de asemenea
ample la
Vaslui, Tg. Jiy,
In
concluzie, marile conclu-
zii vor fi trase abia spre
tul anului viitor, cind se va n-
cheia a VI-a
a Festivalului ,.Cinta-
rea Romniei ", putem afirma
de pe acum dincolo
de cteva neajunsuri pe care
vom incerca le
pe parcurs, ne un
drum ascendent; festivalul
confirmind de
amplul succes pe care-I are
in rindul amatori , ca-
drul generos pe care-I asi-
artistice a
intregului popor.
N. VICTOR
51
SaDAng - arhiva personal
52
VRSTELE COMPETITIEI
G NDURI DESPRE TI NERI
De mai bine de 100 de ani
tinerii elevi pasio-
de studiul limbii litera-
turii romne, al matematicii
se ntrec n
concursuri Pe par-
curs s-au aproape
toate disciplinele meseriile
n care elevii se
La faza pe
anual aproape milioane
de elevi, iar la faza republi-
peste 10 000 de elevi,
ce au trecut etapa jude-
Este o confruntare
de
de elan tineresc mai
ales de de afirmare.
n fiecare an apar noi nume
de elevi de licee, din toate
din
acestor concursuri
pe meserii snt as-
n ca
n diferite domenii
ale economico-so-
cil!le, sau elevi.
In fiecare alte
alte centre sint gaz-
dele intrecerilor
inimilor
n anul acesta Boto-
lui Mihai Eminescu
Nicolae Iorga vor cea
de-a XXX-a a Concur-
sului de limba literatura ro-
"Mihai Eminescu", la
Alba Iulia se vor confrunta fi-
zicienii; la mate-
maticienii; la Am. Vlcea, chi-
lista conti -
cu biologia, istoria, eco-
nomia filologia, geo-
grafia, limbile moderne, pen-
tru discipline, iar pentru me-
serii, la nivel central - in do-
meniul mecanicii, electroteh-
nicii, econo-
mic, etc.
pentru mate-
maticieni , fizicieni
dincolo de faza
prin participarea la
olimpiadele
la olimpiadele balcanice.
care a
prima
de
an de an, prin elevii
n liceele noastre, rezultate
remarcabile. in anul 1985,
Romnia s-a situat, in clasa-
mentul neoficial, din 38 de
participante, pe locul 1; 6
premii - 3 premii 1 3 pre-
mii 11. elevii au fost pre-
Daniel de la Li-
ceul "Petru din Piatra
premiul 1 - de
ori, pe plan -
student la Universitatea
din - este cunoscut in
peste hotare. Da-
bija Marius de la Liceul "M.
Viteazul " din ca
Beii Nicolae de la Liceul de
din Li-
ceul "Gheorghe din
Baia Mare, cu fizicii
din anul acesta Necula Ci-
prian, al chimiei , Borza Dorin
de la Liceul "C.A. Rosetti " din
(in prezent student)
au contribuit la
prestigiului
mntului romnesc. Licee din
Cluj-Napoca
filolo-
gie- istorie, C . D. Loga),
Craiova ("N. filo-
loge-istorie), ("Mi-
hai Viteazul ", "N.
"Gh. ind.
nr. 34 naturii "C.A.
Rosetti") , Arad (1. Slavici) ,
( .. M. Viteazul", "I.L.
Caragiale" Liceul de chi-
mie), ("V. Alecsandri") ,
("N. nr.
1), (" Emil
Bai a Mare ("Gh. Sincai", in-
dustrial nr. 1),
("Axente Sever " ).
(ind. nr. 8, naturii),
("Mircea cel
trn"), Giur-
giu, Tr. Sighetu
Urziceni - lalo-
Am. Vlcea, Tg.
Satu Mare - ca
numai din
liceele incepind cu
anul 1980 elevii romni au re-
prezentat in
deloc
sint vorbesc
Uneori ii co-

lor sint
noastre. ale das-
ale tuturor acelora ca-
re-i cu bucurie
,
ncredere, care-i privesc ca
parteneri competitivi n planul
Am cadre di-
dactice din su-
perior de la Timi-
li se umpleau
ochii de bucurie vorbind de-
spre a
noastre. Ei snt vor
copiii minune!
Ne snt
cum spunea ntr-un dialog
Ciprian: "La
noi n snt elevi ca
mine, totul depinde de forma
n care ... !" Da, Cipriane, e
frumos tonic ce spui tu!
Noi dorim ct mai elevi
care egaleze cel
"forma ta"!
Echipajele avioanelor care
au purtat loturile olimpice la
au
rostit n microfoane bucuria
succeselor,
de emo-

forurilor rom-
nesc, n persoana ministrului
au
mai mult
bucuria pentru rezultate su-
perioare. un alt com-
ponent al echipei de
din acest an, Adrian Brot, de
la Liceul de
nr. 1 din spunea la
ntoarcere din Anglia, unde a
premiul 11 : "Greu, dar
nu imposibil".
ar trebui reali-
o scrisoare
acestor tineri, ar tre-
bui cred le spunem
datoria pe
de
a poporului _. nostru,
cu "rezultate me-
ritorii " acestui timp dominat
de dragoste respect pentru
formarea tinerelor
prin cele mai auto-
rizate prezente ale personali-
Nicolae
secretar general
al P.C.R. aca-
demician doctor inginer
Elena
Drumul este
deschis, iar
eforturilor a
snt certe!
Traditia a fost Ea
trebuie
tul liceal romnesc a dovedit
SaDAng - arhiva personal
poate face intreceri-
lor interna,ionale.
ne ca
acum cu de succesele
concursurilor in-
balcanice.
' Prof.dr.
CONSTANTA
COPIII MINUNE- COPil
La doisprezece ani , MARIA
LUIZA BOTEZ are un palma-
res deja spectaculos:
premii (Citta di
Stresa, premiul 1 absolut in
1983, Salerno, premiul III ,
1983), recitaluri in
. (Viena Mantova, in
1985) , in ca-
drul concursului de interpre-
tare "Ciprian Porumbescu"
de la Suceava (1981 1984),
o alta la faza pe a Festi-
valului "Cintarea Romniei "
etc. A cintat, de la
ani , pe diferite scene ale Ca-
pitalei : la Ateneu, in sala
a Palatului R.S.R., la
Casa universitarilor, a
nut microrecitaluri la radio, a
fost obiectul unui film de te-
leviziune programat in anul
trecut n emisiunea " Lumea
copiilor' ', este cu un
mic recital , pe discul Electre-
cord "Copii ai con-
cursurilor Un
dosar cu tot dichisul
de spiritul organizat in ace-
timp sensibil al
cele citeva interviuri
acordate de Marilu.. . la
doisprezece ani , precum
tot ce s-a scris in presa ro-
despre inter-
ei. pe
marele ei talent de cele-
britate, Marilu se de
pe acum de tandrul "impresa-
riat " al celor mai

in cu patru ani, un alt
"minialmanah al copiilor" -
publica primul portret
al pianiste. Umorul,
spontaneitatea, o
in scli-
peau din replicile acelui scurt
dialog, care avea culoarea vie
a Acum, Maria Lu-
iza Botez e aproape o adoles-
in ciuda camerei sale
ochi de
- Spune-mi, Marilu, cum
se un recital?
- A, aluzie la
paginile acelea ale mele mai
vechi pe care le-am aruncat!
(Marilu a scris, acum doi ani ,
o de haz, cu
acest titlu) ...
- Nu, de data asta te n-
treb serios.
- Prin studiu cu convin-
gerea cu
rat acel program pe
acea
- Am auzit
cu podiumul de con-
cert, nu
de
- ... e. Aproape de fie-
care gindesc o
cu recitalul, sau exame-
nul , sau concursul respectiv
se lumea. Mama
spune e absurd. Se poate,
dar sint eu. Din fericire,
pe toate temerile pier
ca prin farmec.
- Ce-al tu n
ani, Marilu?
- Am crescut. nu numai
cum ci, cred
ca interpretare. in
clasa a IV- a am tot
i ntr-un concurs! Nu se mai
putea. Imediat recitalul
din Austria Italia a inceput
o de
Mi-am repertoriul
incit acum pot reiau
oricind o de piese,
doar in citeva zile de studiu.
- Ce acum?
- "Carnavalul vienez" de
Schumann, trei sonate de Be-
ethoven, dintre care cea mai
in studiu e "Patetica",
Concertul nr. 1 de Mendel-
ssohn-Bartholdy, ,,Suite fran-
ceze" de Bach, Studiul pe
clape negre de Chopin,
de Mihail Jora ...
-Nu ajunge?
- eu? E bine
piese cit mai diverse.
Asta te per-
sonalitatea expe-

- Ce
personalitatea?
- ce mai bine.
place mai mult.
- place mal mult

- Beethoven, Schumann
Chopin.
- Dar snt deja trei puncte
cardinale! Cine alege pro-
gramul?
- in pri mul rind profe-
soara mea, Zoe Popescu, de
la care foarte multe lu-
cruri diferite. Dnsa imi
alege programul , dar intotde-
auna mai multe va-
riante din care pot aleg.
Altfel repezi probabil la
lucruri nepotrivite cu virsta
mele.
- Nu invidiezi
concerte,
recitaluri, studiu la pian,
a altor copii?
- Nu. Pentru nu
la pian sau la alt in-
strument , atunci ei se
de de
limbi sau de altele. Ce
facem, pierdem timpul?
- ajunge timpul?
- Da. Imi ajunge. mama
se scol
devreme i n general nu-mi
prea place dorm.
- Cit studiezi?
- in cursul in
medie trei-patru ore pe zi , in
care de pian.
Duminica, ceva mai mult.
- Spune-mi drept, te mai
joci?
- lumea vrea
asta. Sigur joc. Cit e
vremea merg cu bici-
cleta sau iarna, cu sa-
nia.
- Dar cu
al foarte multe.
- Asta pentru n-am
vrut la
vreo Ei , cu
nu prea mai joc. Mai fac
haine la iepuri (imi doi
. cu trusQIJI
in culori pastel
turi) . .
- Marilu, ce-ai faci n
viitor?
- Am cint la pian.
O ochi cu
foarte
comod pe mobilierul
elegant, n pe care
Mariei Luiza Botez i 1-a
cu ani in Ma-
SaDAng - arhiva personal
54
rilu e ca o
chiar mai mult, ca
un copil foarte bun. E n
clasa a VIl-a la Liceul de
.. G. Enescu". Pe chipul ei,
care a geografia re-
a de mai an,

fermitatea unui caracter ro-
bust, trec apele unei sensibi-
de profunzime. O mare
promisiune a pianisticii rom-
n care de
ale criticii muzicale
pun
Despre
LINA MARINESCU, profe-
soara ei spune
pe O anume sclipire,
repede de timiditatea
celor zece ani fra-
sale, ne

ochi negri intr-un
fel foarte direct de o
mare intensitate. Cu vioara n
Raluca mai
elocvent, mai colorat , mai cu-
rajos decit prin cuvinte. Un
dialog cu ea o mult mai
copil, mult mai
dect o ct de
A inflori pe -
poate cea mai
a pentru arta
solistului instrumentist. .. Da,
pe se desface pur
simplu, ca o floare, se vede
limpede se simte la largul
ei. Pe lucruri in
plus, interpretarea
cu detalii pe care ai crede
la nu le-a prins" . Profe-
soara Olivla Papa-Ionescu
fiecare de zim-
bet de de pe chipul
cu ea de
ani, pentru Raluca a
cunoscut vioara aproape
nainte de a bine care-i
mina care dreapta .
- Cnd al nceput
la Raluca?
- Mama spune la patru
ani.
- Tu mai
- Ba da, dar nu foarte
bine.
- aduci
aminte de atunci?
- rdeam mult. Tova-
imi
foarte caraghioase, pe care le
mai fac acum.
-De
- De
- Cum e (Ra-
luca imi cum se
degetele mini n sus
jos pe
lase E un joc, dar un
joc care degetele!)
Acum Raluca e in clasa a
IV-a la nr.
23, iar vioara o la
clasele de ale ge-
nerale n r. 201. Am vrut
aflu bine,
era de Da,
foarte bine, a luat
premiu. Ce premiu? Raluca
nu pentru serbarea
premiilor a coincis la cele
Raluca a optat
pentru cea de la de
unde de asemenea a
luat premiul nti cu
E n chip de orice
prezentare imi inti!lde un sul
ambalat n hrtie. o
de diplome. Locul 1
la concursul artistic in cadrul
Festivalului "Cntarea Rom-
niei", n anul 1981, cnd Ra-
luca era la
nr. 139. Tot la locul
1 in concursul .. Copiii
patria partidul ", in 1983. n
an, Premiul
special al juriului la "Olim-
piada n cadrul eta-
pei a Festivalului
"Cntarea Romniei". n 1985,
Raluca Marinescu a fost pre-
intr-un concurs interna-
locul III la Citta di
Stresa (Italia) la opt ani ju-

- A fost greu concursul,
Raluca?
- ... A fost frumos.
- Ce anume a fost fru-
mos?
-Sala?
- Nu. Era numai o
mare, in care se juriul.
A fost greu pentru am
cintat cu un corepetitor necu-
noscut. Corepetitoarea mea a
ntrziat. A fost greu, pentru
pianul a inceput cu un
acord minor eu cintam n
tonalitate
- Dar te-al descurcat.
mal la Stresa?
- Un lac frumos, un
parc ...
- Cum tu timpul,
Raluca?
- duc la
vin mai
joc, mi fac mai ci-
tesc .. .
- $1 cind studiezi?
- Depinde de zi de
fan.
- Cine e
- Fratele meu. Are
ani. el la
ne-am studiem n
timp.
- Aoleu, cum mal

- Nuu, in camere diferite!
Ne mai pe pupitru,
dar acum ne-au
la amndoi.
snt ei
muzicieni. oboist,
mama, Bunicul a
fost el violonist. A studia la
pare un lucru att de
pentru Raluca nct
nici nu mai fie po-
menit. Caut pe ei sem-
nele seli'!Tfel e acelei
inconfundabile care
chipurile aceS'tor copii
muzicieni, al talent ne
scriem tot mai des
despre lor. Nu
se Se vede doar o mare
bucurie, o con-
a cu mu-
zica. Nu ci
SaDAng - arhiva personal
cerea
are un instinct ar-
tistic cu
ingeniozitate n modul cel
mai firesc diverse probleme
de ivite n studiu. E
un copil docil , dar nu
personalitate. Uneori trebuie
cu pov1_1stea piesei
pe care o In cazul ei,
este nu execute, ci
ea cnte
un anumi t lucru" (prof. Oli vi a
PaP.a-lonescu).
" In am in-
stituit de la
clasa 1. Chiar cei mai mici
ai chiar pre-
cu acompania-
ment de pian. Este un test
al solistice ale copi-
lului. Raluca este, n
un fericit:
face corp comun n mod
spontan cu ceea ce pia-
nul , cu un al
demn de un maest ru al sce-
nei de concert. de la
cinci ani , a cnt a cu pianul a
fost pentru ea marea
CHIPUL CEL DE TOATE ZILELE
Despre se poate
vorbi in orice anotimp, cu
a gndului.
ce am de la copii i
de opt ani ,
elevi ai claselor a doua a
treia de l a Liceul de matema-
" N. din
Craiova. Ca ntotdeauna cnd
interlocutorii snt copii, co-
mentariul reporterului - cu
mobil itatea pe
care le - devine
de prisos. nu
n dialog, pentru simplul mo-
tiv ea nu e altceva
dect un splendid, irepetabil
monolog - rol magistral , j \,1-
cat o n In
unui copil , mi siunea re-
porterului nu poate fi deci
dect una con-
semneze.
CE ESTE MAMA?
"Mama este chipul cel de
toate zi lele" Ghio-
nea) "Mama este ce-o
iubim. Mama n este un
lucru de fol os (!). Mama este
un lucru frumos drag. "
(Vaii Zisu) "Noi o iubim pe
mama ca o floare (sic)".
(Trandafir G.) "Eu o iubesc
ca pe o a mea". (Robert
Gri gor lu)
PORTRETUL ROBOT
AL ZNEI
"Mama mea e cu
ochi cu
rul negru ca abanosul, cu
pielea ei cu care mn-
gie adorm. Cnd este mul-
de ce am la
ea
Cnd t rezesc din somn,
trezesc n ei. Di-
ea mi
haine curate mi
maninc. Dupa 11ceea ea mi
spune am ce fac la
La prnz, ea mi
iar aceea
(Cristian Ene)
"Mama mea are chipul fru-
mos ca o floare". (Cristina
Grecu) "Cu ochii ei blnzi , ca
l acuri , cu negru
ca pana corbului , ea este
pentru mine cea mai
Este de potri-
Cnd am fost
mama veghea la patul meu
pe chipul dnsei se vedea du-
rerea ... " ( Rebeca Piscanu)
"Mama este o
Mama, cnd undeva,
casa se e
pustiu. Cnd vine casa
se nu ar
mai f i (Eugen
"Mama mea nu este
nici nici Ea la
Zi ua Copilului mi- a luat un
dar foarte frumos. Ea nu
bate nu ceva, ci
aceea se
du?:e la treaba ei.
vara ea o pereche
de ochelari de soare. Ea este
cea mai aproape
(Cosmi n Purcaru). "Mama
mea este ca
meu. Mama mea e profe-
E are ochii
prui spre albastru,
- i se culoa-
rea (!!) . E cam (Radu
Negoescu) " Mama e f r u-
cind conduce masina."
(Mircea Nicolae)
O IUBESC PE MAMA
PENTRU ...
"Mama mea este
n Se de dimi-
devreme, tot
felul de apoi
la serviciu. Cnd vi ne
mama
fac temele,
Fiecare glas blnd, alintat de
mama, din ce in ce
mai mult devin mai mare
nici un impediment" (prof.
Mioara Mocanu, directoarea
pentru clasele de
Marinescu
are acum zece ani.
Viotti , concertul nr. 23, Paga-
nini - Capricii , Siciliana de
Kreisler o de studii
de
nimic din aplombul vedetelor,
cu
ochi care "nghit" ntr-o

pe un drum pe care
il gifi nd discret.
mai Cnd am fost bol -
capul meu
cu lacrimi n ochi de
ca o
astfel au trecut at-
ani vor trece!" (L.
Cornigeanu) "Mama mea mi
tot ce doresc,
pe unde vreau eu. De exem-
plu, de cte ori am vrut
merg la m-a luat cu ea.
Deci mai este
mama." (A. ,,Atunci
cnd am deschis prima
ochii, am pe mama
mine cu ochii plini de
lacrimi. " (Adina "mi
aduc aminte cum ntr-o zi ,
ce mi-am terminat
ile, mama mi-a citit o poveste
(L.
"Mama mea mai
mult dect sora mea, cu suf le-
tul plin de dragoste. Dragos-
tea si sufletul ei fac ct
mai Ce dragoste
mama de mine!"
(Ruxandr a Stanciu) "Mama
m-a scriu ci-
tesc (!?!). Mama
dar nici eu nu las mai
prejos. " (Ana-Maria Di aco-
nescu). ..Mama face mncare
de care vreau eu:
cartofi piureu." (l.u-
liana
UN FEL DE SCRISOARE
"Scumpa mea
Mama mea este de
are Ciistaniu,
ochi se n
haine de culoarea pasteluri -
lor. Ea la Coopera-
tiva -./!:11 s1
sora mea o ascul t am pe
dnsa, ea
pe noi. Seara cnd
treburile, vi ne li! noi ne
spune o poveste iar ochii
se nchi d
a trecut o zi din
mamei mele!" (Lavinia
ceanu)
55
SaDAng - arhiva personal
56
CU POEZIE, DESPRE
PRf)ZA
"Mama mea la
Combinatul Chimic e labo-.
Cnd vine de la servi-
ciu, face mncare,
face curat, pe se
Dumi-
nica ne ducem la film. Eu
cnd termin de scris
de mama
Pe duc pe
jos." Munteanu).
"Mama mea ct snt
eu fratele meu la
cnd venim de la ne
o jumate de
aceea, trimite iau
pine Mama mea
e la suflet. De ziua ei i
aduc cadou. Eu o iubesc pe
mama mea." (Giroti
UN SCENARIU DE
SUFLET UN POEM
INVOLUNTAR
"Stau la O
pe mama. Ea este
ochii ei snt blnzi n-
totdeauna. negru i
cade pe umeri.
Mama mea mai mult
culorile calde.
la Eu i deschid
Mama ochii ei
negri peste tot. E
Ea se ochii
ncep scnteieze. Mama
se nu prea
mult Ce mi
este mama! Pe ea o iubesc
cel mai mult. Ea mi este cea
mai
Mama cnd vine de la servi-
ciu vine mereu cu un buchet
de flori. Asta mi spune
mama este de
este cea mai
din lume.
Ce este mama!"
(Manuela Popescu)
"Mama mea cu chipul ei
frumos eu l Ea
face sacrificii pentru ca eu
simt bine. Mama mea
sufletul ei ncol-
un ... :
(M.C. Cioclov)
MAMA, TATA NOI DOI
"Familia mea are patru oa-
meni care snt: Mama, tata
noi doi. Mama este chipul cel
mai fericit al nostru al fami-
liei. Mama mea la
meu la garaj .
Ca drept ei, noi
trebuie pentru
ei ne aduc pinea pe
din munca lor. Mama mea e
cea mai dintre toate
mamele iar eu n-am uit ni-
cuvi ntele mamei : n-
iar copi-
lul meu." (Mihai Gruia)
"Eu fratele meu, cnd
avem timp, o la toate
treburile mai grele.
aceea ea ne foarte
mult." (anonim, clasa a III-a
A)
MAMA
"Mama tara snt cu-
vinte mereu nedezlegate."
(Mihaela Turclanu) "Mama ne
vorbim,
fim
nu locul natal casa
Ea ne
ne ca pe
dnsei. Mama
ca noi ajungem oameni de
ai iar noi dorim
mplinim visul mamei" .
Flllpescu)

"Eu doresc ca mama mea
gnduri bune despre
mine". (Mihai Cirstea)
Am ncheiat cu do-
pe sunetul
pur al marii ei
snt copiii -
sntem noi,
n oglinda a vrstei
lor.
Mama, chipul nostru cel de
toate zilele este, o con-
fesiune cu valoare
o de dragoste pe
care se
TANIA RADU
DE PE TOATE MERIDIANELE
Tomate cultivate in
francezi au rea-
lizat o de capa-

plantelor, ndeosebi a legu-
melor, chiar n
extrem de aride ale
saharian. Sistemul iri-
garea plante n pJ!rte.
Un dispozitiv special deter-
apei ntr-un de-
bit astfel calculat nct dea
plantei exact atta lichid ct i
este necesar pentru a rezista
sub razel or solare.
Scrisori Inedite ale lui Kafka
La o din
Praga au fost de curnd des-
coperite scrisori 23
de inedite adre-
sate de scriitorul Kafka
corespon-
n limba ger-
n perioada ultimilor
doi ani ai sale (iunie
1922-iunie 1924), a fost
acum zece ani
de un librar din Praga, mpre-
cu alte vechi.
Cum ,Jtalianul mijlo-
ciu"?
cum Centrul de
sociale din Roma,
un italian "mijlociu" nu este
de are
spre este econom
indiferent de
Sondajele efectuate
,,signor Italia" cu
regularitate impozitele, CI-
mereu cotidian
merge la cinematograf de
trei ori pe an. De el
o enciclopedie, un
casetofon, un calculator un
automobil.
rezervoare de
chinezi au ajuns la
concluzia gi'N!!ftrri i din
nord-vestul o re-
de .sub de
de cu un volum
total de 505,2 miliarde de metri
cubi. S-a recomandat folosirea in
in zootehnie a aces-
tui insemnat hidraulic,
mai ales in unele zone din
China apa din
practic sursa
de pe timpul verii .
SaDAng - arhiva personal

MEMORIILE! -
,
Cine nu vrea prelungeasca in
orice dar s-ar putea, n-ar fi
ca anii n plus fie merite fie

Eu am cel rea-
lizez aceasta. E drept, nu am mplinit 80
de ani (nu mai am mult atunci), dar ob-
serv la colegi, la de cnd au
trecut de 70, mai ales de 75 de ani au de-
zarmat, se dau nu numai nu
dar nici mai doresc ani n plus,
loc de veci , au achitat pentru
"monument". De altfel nu cu prea vreme
pensionare, inactivi fiind, fiind
au nceput degenereze, se
li se vedea bine pe n comportare.
Nu snt dintre
Cum am Nu dau
sfaturi, mi permit doar pun la
mea. da apoi singuri. .. sfa-
turile

cu ies la pensie,
teptam cu ngrijorare.
Greu ncet mi atunci anii,
temeam de acum ncolo anii mi vor
trece repede .. prea Ce voi face?
nuit o cu intrebam
cum mi voi petrece vremea. N-am plic-
tisesc? Pe de parte mi ziceam: de vreme
ca statul mi n continuare leafa (pen-
sia) , dator snt prestez mai departe un ser-
viciu, fie el n mai
M-am din vreme pentru "meseria"
de pensionar. Cam cu un an nainte am nce-
put Intram n cu dife-
vechi pensionari, de asemenea
cu unii medici. Din noianul de sfaturi n-
demnuri am sintetizat o lege: un pensionar nu
are voie fie pensionar, un om care
doar trecutului. Un pensionar este
dator n continuare o preocupare; nu
ocazionale, atunci cnd are chef, ci
una Sigur, nu cu intensitatea
durata de dinainte de pensionare, una

spune, cei care la
mine a fost foarte eu aveam o meserie
pe care o puteam continua mai departe, pe
cont propriu : aceea de a scrie. Dar atunci
eu scrisesem despre Acum, mi-am zis,
voi scrie despre mine, cine poate opri?
Voi scrie, n-ar fi dect ca dau soco-
- mie, n primul rnd - cum mi-am fo-
losit anii.

n anul 1967 am publicat o carte cu titlul
Peste cincizeci de ani: .imaginam (dar avea-m
aerul ... cum va lumea peste
vreo cinci decenii, atunci cnd eu voi fi
pensionar. acolo, ntre altele, peste
50 de ani va deveni obicei, apoi lege, ca fie-
care om, ncheierea sale pu-
blice, un "raport", o carte n
care activitatea,
ndemn pentru Cnd am emis ase-
menea idee, n primul rnd mi mie
acea recomandare (mi de lucru) :
ca pensionar voi continua scriu, dar voi
scrie despre mine, am ce scrie.
Nu va mai trebui alerg peste tot pentru do-
cumentare, voi documenta va fi de-
osebit de cOmod; eu, vechi voi face
acum o n jurul persoanei
mele! Dar pentru acest fel de a scrie
condamna oarecum la o chiar
din prima mea zi de pensionar am nceput
fac n o vie:
la sculare, seara nainte de culcare de
- de la prnz,
orele de lucru, o plimbare pe jos, mpre-
cu secretara, pe veci
aceste care nu snt deloc
nunte! Mintea e ntr-un corp sprin-
ten ... Ori de cte ori pe
energic obrajii, fruntea, de zece, de
de ori n e mai bun dect cel mai
bun unguent gerovital sau de
nu dect
te deoache
mai odihnit, mintea mai
limpede; eu mi-am scris Memoriile,
o recomand tuturor, pentru a sublinia asta
este prima cea mai
de fami-
lie, vizite, lecturi, spectacole. Pu-
inversa ordinea treburilor,
chef,
Memoriile, noaptea chiar la un moment
dat impresia nu dormi) .
mi-am nceput eu activitatea de pensio-
nar.
Am pornit deci scriu mai nti mai nti
despre despre mama, despre tata mai
ales, o duce o mai
este unui deh, e
bat! A , ncetul cu ncetul --' nu m-arfi
- o carte poate avut no-
rocul (sau ghinionul) s-o e vorba dl!
Croltorul din Back. ce am scris ce-am
putut despre am pornit scriu despre
mine ...
Acestea mi-au luat ani buni , de pro-
mi ndeplineam
cu voie meseria de pensionar.
ce am terminat de scris despre mine,
am constatat mai am multe de spus: despre
57
SaDAng - arhiva personal
58
despre mine, despre f amil ie (chiar
mi-au uni i unchi, veri etc., care cu n-
f rigurare mi n dar au
fost profund .. Pe mine de ce m-ai
uitat ?!"), despre despre t rgul care
m-a produs, despre epoca. ce m- a crescut,
despre profesorii care m-au educat (mai
exact: care s-au -tare s-au mai
- educe, ...
l a fel, dar nu ntristeze, e un
regret termina de
scris, nceput Cu ct
scrie mai mult, cu att afla mai
multe de scris. Nu este asta o meserie
pentru un pensionar trebuie
fie activ?
constata repede scrierea Memoriilor
o preocupare, un scop, atunci cnd
nu mai ai o constituie un surprin-
elixir atunci cnd se stinge
cu ncetul de a
(dar acum ocazia
pe cont propriu) cu
teptam ziua cu bucurie
din nou la lucru: imi propusesem de
ieri, cnd am suspendat, ca (de fapt ,
povestesc ntmplarea aceea cu.. .
cnd, n fine, pe hr-
tie acea povestire, nu se
Pentru - - ceea ce nu scrii
nu se ai s-o scrie mine!
n ce declar solemn: pen-
sionara am scris cele mai apreciate ale
mele!

dori sfaturi? feresc
dau sfaturi, dar pot unele
le liberta-
tea nu seama de ele).
chiar gndi repet,
nu trebuie la scrierea Memoriilor
nainte de a pensiona, numai atunci
cnd nu mai (ser-
viciu, familie care nu pe picioare pro-
prii); cnd scrii Memoriile, aceasta trebuie
fie treaba cea mai
sperie am pun la E fi-
resc. Cine nu se sperie cnd are de o
nu e destul de serios.
mai nti au primii 12 ai
Memoriilor) , pe senti-
mentele necunos-
cutul, care curnd va deveni prieten. Nu va
fi cu att mai va fi greu. Primul
pas: rost de un caiet format mare,
din hrtie Pot fi coli izolate, principa-
lul este fie hrtie (nu ce
te la scris hrtia numai
n un bun toc-rezer-
vor (pixul nu att de senin, dar merge
cu pixul). Asta e pentru
scris.
cnd o o cafea?
Din eu, altfel obosesc (sau mi se
pare obosesc, ceea ce e totuna) repede.
Bine, o cafea, dar eu o iau cu miere, nu
cu care e prea ieftin!
Al doi lea pas este ceva mai dificil: o
n hrtiei veline, cu tocul , cu pixul n
o ... Nu
cum Da, t reaba asta este cam
pentru un scrii tor de meserie, cnd e
vorba o lucrare, dar,
cu nceputul. Chiar cu nceputul , ca la auto-
biografie cnd, pe parcurs, va veni o
idee, modi f ica nceputul, sau i
n cap un nceput, un fel de intro-
ducere): "M-am n localit atea ... , n ziua
de .. . , din .. " o savu-
succesul: pornit Memoriile!
felicit! ... imediat nevoia spu-
cte ceva despre localitatea n care
doar cu acea localitate, o fi
ea a avut cinstea ce-
Dar poate nici nu e poate
are alte merite dect v-a produs!. ..
Preciznd data va veni
n minte ar fi interesant cte
ceva despre epoca me-
diul, istorice, sociale, culturale care
au contribuit la la formarea
Indicnd desigur
toate motivele cu ei , deci
cu ce treburi s-au ocupat ,
cum s-au comportat (cu voi cu ct
ce le aminti
au avut aceia au oarecare
merite care n-ar trebui
aminti mai departe surori, unchi,
veri. .. E bine nu n Memorii numai
despre voi , nu se cumva, voia
numai voi vrednici
consemnati. n vedere tot ce s-a petre-
cut , de-a lungul anilor, n jurul vostru, drame
caraghioslcuri, n vedere pe cei
ntr-un fel sau altul, n n acti-
vitatea nu numai a ci a
n vedere
nu a nceput cu voi, a nceput cu
de care sau nu aminte,
sau de care vi s-a povestit. Desigur, n-am
cer incursiuni mult prea
tate, n-am spun la Adam
Eva, sau la cel Mare; dar
cu ct readuce mai detailat t recutul , cu att
lucrarea va fi mai mai
azi.
- despre dragoste scriem?
- V-ar jena? V-ar nu chiar
da) , ar fi cele mai picante pagini! De ce
nu cititorii !
Fiecare ntmplare pe care o povesti
va aduce n amintire al t e fiecare
idee va aduce alte idei, fiecare va
aduce firesc alte fraze, constata curnd
nu e greu de scris, greu e te din
scris. oarecare antrenament vor
din condei cuvintele, frazele, ca apa din izvor,
din robinet!
bucuriile voastre,
succesele insuccesele, ce--voa
cum s-ar ea
vasta putea lua-ode la nceput.
despre ct mai oameni; iar
cunoscut vreun om de
lui. Dar mai nti mai nti po-
despre cu in-
cel mai important eve-
niment universal, numai ajunge po-
cu avint , cu pasiune!
SaDAng - arhiva personal
Lucrarea ar putea interesa
un cerc rl'lult mai larg avea posibilita-
tea la o
asupra epocii asupra epocilor
realiza nu
numai cronica nu numai
cronica tirgului vostru, ci a epocii, a epoci-
lor ...
Fiecare om care moare - se spune - este
o este un roman curmat,
este un noian de pe veci,
nu se cineva perpetueze,
prin evocare. Fiecare pensionar in este
un martor. un document, o
istoricul, poate chiar roman-
cierul familiei astfel ne-
al precedesorilor nu se va stinge
o cu
Memoriile pe care le vor fi nso-
de un bogat album cu fotografii - oa-
meni locuri - mai complet da-
toria de trecut de viitor : vom ve-
dea. nu vom citi numai! Fotografiile sint ele
un mijloc de a in
cit mai multe la cit mai
multe virste; dar nu e suficient, fotogrl!.fiile
doar Memoriile.
nu carte atunci e altceva, sint ele
bune la ceva.
O trei scrie in fie-
care vor fi de ajuns ca o zi
ca
dau cuvintul meu!
Vi se pare la indemnul care nu se mai
prea mult? tre-
buie! Prima calitate a Memoriilor voastre va fi
putea crede iar o spun in ironie)
cantitatea (dar nu numai pentru ca de
unde pe ce aminti fapte
mult mai interesante). Scrierea Memoriilor tre-
buie dureze ani, depinde de ingeniozitatea
autorului de a scormoni in profunzime in
Cu cit va dura mai intocmirea
a Memoriilor, cu atit ele
vor atinge principalul rost. acela de a um-
ple cit mai bine vremea; cu cit va dura mai
mult, cu atit Memoriile vor fi .. medicamentul "
care va inlocui de medicamente cu
care de obicei se (iluzoriu nefast)
un pensionar avizat sau neavizat, cu atit
tot prelungi
Am uitat ceva ce am termin am
amintesc de multe altele, e acesta un
.secret " al Memoriilor) : in povestirea dumnea-
pe - pe toate
personajele .. romanului" -
oameni vii, zgircenie figura,
caracterul, cum se
comportau, cum se cum ce min-
cau, nu - ce adus toate
elogiile posibile - le defectele, va
fi mai credibil , va fi amuzant.
mai ales nu domi-
de cutare s-a certat cindva cu
voi sau cu mama sau cu tata, deci cu el
din memorii! Sau, mai nu
Memoriile, ca pe acela!
Dar nu dru-
mul cum vine la lucrarea va
avea farmecul ei!
simplu, nu astfel
mai multe o scriere lite-
Dar indemnul mai
,.infl orit", .. mai merge
Uite, fac toate concesiile, numai
numai ca nu nici o in ma-
rea intreprindere!
les?
cind, - cit mai tirziu -
termina scrierea Memoriilor, nu termi-
nat: le recititi pe indelete, le mai le
la (preferabil le singuri
la chiar pentru asta abia acum
trebuie dactilografia, oste-
neala, ocazia Memoriile,
scrise la ele apar ca opera altuia,
astfel avea curajul le critic) ...
cind terminat aceste treburi , tot nu
terminat : incepe perioada deosebit de agrea-
de a le face cunoscute.
Memoriile pe care le vor fi citite cu
mult interes de copiii de ne-
Le putea citi seara, la culcarea lor,
(vor adormi mai adormi
mai repede).
- spune-mi o poveste!
-
- Cea mai
- Atunci citesc povestea mele!
ce le-o citi (in decurs de luni,
de ani):
- chiar tu ai toate
astea? Chiar tu? Nu e o .. . poveste?
Va fi cel mai elogiu ce vi s-ar pu-
tea aduce!
putea face .. schimb de Memorii" cu
la dispo-
reciproc, caietele; sau vi le in co-
lectiv, ca (deci apre-
mai bine.
In fiecare localitate, in fiecare de
trni ar trebui se un pensionar
energic dispus ia pen-
sionarilor, pensionarelor in vederea ntocmirii
Memoriilor: il asigur pe acela,
pe aceea va asigura astfel o ti-
va deveni in cercul o de
mare popularitate.
Poate se va sesiza in timp vreo
rezerve o care publice
Memoriile cele mai va avea
cititori tem autori!): pen-
sionarii. lor, precum se e mereu
n chiar mai Poate
acea care va de
in fiecare an o culegere cu acele Me-
morii care nu ar fi publicabile in intregime.
Va putea deveni o industrie nfloritoare cea
a Memoriilor, din toate punctele de vedere!
Oricum Memoriile realizate, fie au fost
sau nu publicate vor fi o documen-
pentru istorici, pentru medici , psihologi,
educatori. .. Se
snt o binefacere!
Principalul e Memoriile:
cut astfel un pas serios spre nemurire, ri-
dicat singuri un Monument trainiC! Memoriile
prelungesc prelungesc
util. Memoriile prelungesc
moartei
Memoriile! Va fi
aceasta una din marile bucurii ale dum-

MARIUS MIRCU
59
SaDAng - arhiva personal
LUMEA Z M E T E
60
SaDAng - arhiva personal
POVESTIRI APOCRIFE
DESPRE CETATEA BRAN
n jurul Bran, istoria,
a
o sumedenie de
vor fi avut, la nceput , un
punct de pornire n chiar n-
de fiecare zi. Mir-
cea cel Mare, Iancu de Hune-
doara, doamna Stanca
lui Mihai Viteazul) , principele
Gabriel Bathory ori studentul
francez la Padova Pierre Les-
calopier, haiducul Bucur
Cmpeanu, Aron Mo-
vicecastelanii Johann
Raab David Horvath snt
tot attea nume. rupte din
clase sociale diferite, care fie
au cetatea, fie i- au n-
fruntat pe otomani , fie s- au
bucurat de ospitalitatea cas-
telanilor, fie s-au minunat de
f ie au masa-
crat oameni , fie s-au revoltat
mpotriva asupritorilor care-i
61
SaDAng - arhiva personal
62
pe
n acele vremuri
ntr-o stare de paro-
fie, n fine, au fost si-
suporte des-
a unora. din care nu
o au cele mai ciu-
date metode de
O destul de a is-
toriilor coborte din cetatea
Branului e de vreme n-
de documente. de
cronici hrisoave, prinse azi
ntr- un corpus pentru
care au n
aceste probe scrise un mod
de a reface de a da
la o parte perdeaua nchipui-
rilor ncet, ca
o peste faptele n-
de vreme. Printre ele,
oamenii au strecurat
unele greu verifica-
bile, ivite poate din spaima
a sau
din de lu-
crurile secrete, cu
gndul Domnii ,
nu erau.
la acea doar muritori n-
cu putere, ci
tori ai unor enigme tulburi, fi-
cu daruri mirobolante,
prezente stranii ntr-o lume a
nsingurate. De ei
se prin urmare, fie gro-
din cele mai fie
acte miraculoase plasate de
ntr-un
timp nedeterminat,
n aburul mitului.
Una dintre povestirile cele
mai mbibate de nchipuiri
negre e aceea n care-I
pe Vlad ca rezident al
castelului n perioada sa de
peregrinare,
cte de nici
un document. Se spune
Vlad s-ar fi deghizat o zi n-
ntr-un
carele negustorilor
dinspre Transilvania
cndu-se a voi cumpere.
Mimnd nepriceperea ntr-ale
domnitorul le
chiar el ocazia de a-1 n-
nct cei care se do-
vedeau a fi se ale-
geau cu un semn cu
pe coviltir erau
plece n pace. Seara.
Vlad, de un grup de
a gonit pe urmele ne-
gustorilor, aflndu-i gata
n tabere pentru nnoptat.
Cercetndu-le din nou
pentru a le afla pe cele
nsemnate, domnitorul i-a
adunat la un loc pe cei necin-

identitate. spre marea
a acestora, care de acum nu
se mai la nimic bun.
ce le-a nasul pe
loc mna i-a ntors
napoi la Bran. A doua zi di-
i-a pe drumul
din ce ducea spre
a chemat
asiste la judecata ce
urma loc a poruncit
ca din cinci n cinci fie
n Locul unde se
petrecu fu numit de
localnici .. denu-
mire ce se
indicnd de
Cel mai vechi desen al Bran Cronica de la
Nurnberg din 1492).
SaDAng - arhiva personal
Aspecte din Curtea a Castelului Bran.
dintre castel Tohanu Nou.
intr-o foarte contami-
nare cu povestire,
aceea despre prin-
cipele Transilvaniei Gabriel
Bathory, care s-a dovedit,
toate sursele istorice,
de o cruzime din co-
mun. Se spune principele,
o cu
nii, privind dreptul de pose-
siune a a prin
in castel,
du-le vicecastelanilor domenii
imunitate. Ajuns
Bathory schimbat brusc
atitudinea i-a inchis in tem-
infometindu-i
supunindu-i zilnic la cite un
nou supliciu. ce-
lor doi atit de
mari de neinchipuite, incit
au devenit, pentru oamenii de
rind, un tipar al spaimei
ororii. singurul
al castelului, Bathory a po-
runcit, cum din
poveste, li se taie mai intii
urechile, apoi degetele de la
miini de la picioare, nasul
limba, pentru ca in final,
cind
deja duhul, li se
ochii. Toate aceste chinuri au
fost duse la imolinire de
celarul castelului, care, cu-
prins de a innebunit
el s-a aruncat de viu
in fntna despre
care se spune este
fund, pentru chi-
purile, De atunci, in
mentalitatea locuitorilor s-a
transmis de a fi
printre
brele, deoarece ochii schin-
ar
produce vise male-
fice. Temeiul tuturor acestor
pare a fi disputa,
dintre principe bra-
prin jude-
cata in Dietei, la Sighi-
unde Gabriel Bathory
ceru
pentru drepturile pe care le
revendicau asupra Din
documente la 4 apri-
lie 1612, Bathory ii convinge
pe vicecastelanii Johann
Raab David Horvath
predea cetatea
dar, intrat or-
mutilarea spinzurarea
lor. la care se
povestitorului pare
a fi de la
baza turnului de
una din cele mai vechi inchi-
sori ale
A masa
pe care Hannes
Conrad a oferit-o doamnei
Stanca in 9 iulie 1600, cu pri-
lejul trecerii acesteia prin
Bran. Cu acel prilej au fost
mai pescari (in
realitate doar doi)
din apele nconju-
s-au prins, se zice,
1 000 de (in fapt, 207,
cronicaru-
lui) care au fost
mai intii vii apoi inal-
tului oaspete. Deoarece una
din apele care imprejmuiau
cetatea era de ani se-
(azi, prul Turcu).
doamna Stanca a de cu-
incerce puterea
aruncind unul din
de ea in albia
care, pe zice le-
genda, s-a umplut de
Din perioada in care rapor-
turile dintre
nii domeniului ai satelor
din jur incoi'aate,
a povestea haiducului
Bucur, despre care se spune
ar fi furat -o pe fata caste-
lanului Andrei cu
care a fugit pe Valea Zbir-
cioarei, la o Cunoscut
de din jur, intrucit
63
SaDAng - arhiva personal
64
chemase la pe opri-
din Birsei, Bucur
fu primit cu mare cinste
ocrotit. La scurt timp, Andrei
trimise din
(mercenari care
cetatea) pe urmele lui
Bucur, al fu
deconspira! de un negustor
pe care tocmai il Se
afla singur cu Marta, cind
peste el.
nuit cu astfel de
Bucur le o
care le
drumul. de
haiducului , trei dintre
cu el pen-
tru a-1 sluji. Cu sprijinul aces-
tora, Bucur a in ce-
tate, a
care s-a refugiat la
a luat in
domeniul. Exasperat de
intre ziduri, care-i sen-
de prizonierat, Bucur a
trei zile, ia
din nou calea cedrului,
snd-o pe Marta in castel, de-
La reintoarcerea ta-
ei, Marta semne de
Ce poate fi
rat in
e faptul in timpul
de Fran-
cisc Racoczi al 11-lea, cetatea
Bran fu de
ai domeniului ai sa-
telor din jur), la
de haiducul Bucur Cimpeanu
care in intreaga
a Birsei. Infruntarea pro-
cu
de trupe trimise de
avu loc
in 29 mai 1704. de
care se erau sol-
cu (famull
portares),
acestora e mai
inainte de aus-
sub care avu loc
Andrei poate
fi castelanul Andreas Bok-
ross, care a administrat
castelul mult mai tirziu
de momentul lui
Bucur Cimpeanu.
a combinat da-
tele istorice, amestecindu-le
legi ale povestiri i; care
sfi coneureze in
timp istoric.
RADU G.
Castelul Bran o
de Rohbock din sec.
XIX).
SaDAng - arhiva personal
lmm;,;;,;;;;;m;m;m;;;;;,;;;;;",.,",;;;;mmmmmmm;:;;;;,;,m;;;,;,;,;;;;;m"li""mHHm;::m;;m;mm;;m;;mm;i
@
1 1
==


UN NUME AL
GETO- DACII
adunind date noi Impresionante despre
despre cultura a
acestui popor a continuitate de locuire,
comuniune unitate nu mai pot fi contestate
in confir-
mind vestita a Ca una
din laturile ale etniei noastre,
de_ componenta de la care
am o cu fruntariile nume-
roase numeroase morale spiritu-
ale, de psihologie inestima-
bile, orice despre geto-daci
este firesc Intre in zestrea de cu-
Ca parte de suflet de minte, in ne-
voia a -A ne origi-
nile, a ne mersul prin marele la-
birint, nu o plin de vicisitudini, al Istoriei,
este o datorie a dintre
noi. Ca o datorie a n-
a a istorii5gra-
fiei noastre. celor 2500
de ani este o mare a
ntre de ale Istoriei nea-
mului am anii una ce ne
amintirea, gindul interesul spre un
eveniment dintre cele mai din tre-
cutul social militar al
2500 de ani de la un eveniment
care ii aduce in scena istoriei pe geto-daci.
Popor brav vlte.az, popor liber doritor
suveran neatirnat, cu
jertfe. El au cuteza! infrunte, pen-
tru de cel mal pu-
ternic imperiu al timpului, cea mai de te-
mut, Imperiul Persan. Sub conducerea
ratului Darius 1, de cucerire a altor
popoare erau de neinvins.
la gurile lstrulul, precum He-
rodot, primul Istoric al lumii, intemeietorul is-
toriografiei universale, geto-dacil s-au
zid in in Jlenfrintef lnvin-
clbilei armate a lui Darlus. antic grec
nu dolfr o despre o
incursiune el . o
despre etice ale acestui popor cu-
rajos, despre de el, ca des-
pre lui geto-dacilor
a fascinat mllenlile, a fascinat in timpul exis-
lor. Arheologla a inregistrat
in ultimele decenii progrese precedent,

::: :HH::::::HH:HlH:HHiHHHHH:H!Hli:;HHlHHHHHHHHiHHHHHHHHlHHiHHHiHHHiHHHHH:H:HHHHlHHHHHHHHHilli
5 - Almanahul s 7
65
SaDAng - arhiva personal

- -
- -
= =
- -
- -
=
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
Tezaurul de la Hinova o a artei orfevreriei dacice.
JSTOR.fA VIATA
POCUMENTE DESPRE GETO-DACI.
UN CAPITOL, DESPRE
' l'\ '.,'"

' ' .
PRIMELE MARTURII IN
IZVOARELE LITERARE ANTICE
Anii se implinesc milenii ju- .
de la evenimentele care au :;;:
prima a i n izvoarele lite- ::;::
rare, in zilele noastre: campania :;:::
regelui Darius al lui Hystaspes, de =::
Herodot din Halicarnas. Acest jubileu este o :=::
ocazie pentru a reaminti faptele petre- '
(O cute atunci. a reanaliza semnificatia lor prin .

66
SaDAng - arhiva personal
.... ........ --------------... -------r
g:,, , : ,'' ., ;,, n ;;;;;;;; ;;;;;;;';; ;;;;;;" ;;;;; ;;; ;; ;;;; ;;;;;; ;;;: ;;::;:; m ;;;;::;;; ;;; m ;;;;;" ;; ;; ;; ;;; ; ::;::;;;;;; m;; n;' :;;'
:;;: prisma unor bogate dobindite intre bele malvri ale izvoarele ::::
ig: timp, in pri11cipal cu ajutorul arheologiei, care de la su_d de fl_uviu nH :gj
:::: a pus bine in valoare acestei prime Citeva decenu dupa Herodot, Tuc1- :::::
:::: surse pentru istoria geto-dacilor. dide - 11, 96). Prima atestare a ::::
:::: Pasajul despre din cartea a IV-a a isto- din 335 i.e.n. a fost :::;
iL riilor lui Herodot cuprinde patru paragrafe (IV, de lui Alexandru Macedon ::gj
j;:: 93-96) al il aici. la impotriva tribalilor. Bazindu-ne :::
1
:!!: ce a trecut Bosforul , Darius a pe descoperiri arheologice, despre care va fi ::::
:::: Traciei prin odrisilor inainte vorba mai jos, putem presupune :::;:
;;;: de a ajunge la lstru, i-a intilnit mai intii pe malul sting. ::::
iF .,care se cred nemuritori" care I-au infrun- fi fost o lu- ::;;j
::::: tat, fiind_.,dintre traci cei mai cei mai mii In acest sens interpreta trag- :::::
i::: In prealabil, Herodot relatase tribu- mentul din tragedia Triptolemos a lui ::;;1
:::: riie trace ale skyrmiazilor nipseilor, care lo- Sofocle: Charnabon, care in timpurile de ::::f
m:: cuiau mai sus de Apollonia Mesam- peste ge(i". Acest fragment re- :gi
;::: bria, s-au predat lui Darius. foarte probabil cea mai veche men- :;:;
1
:::: toarele trei paragrafe (IV, 94-96) a intr- un izvor literar. Se consi- !!!
!!!! despre fiind o completare a Triptolemos a fost in 468 :::1
:;:: de mai sus .. care se cred ne- i.e.n. la Atena, fiind obiectul primei :::::
;;:; muritori", prin .. modul prin care teri publice a talentului marelui tragedian, ::::i
:::: se cred nemuritori ". Este nu numai prima de- care a cu acest prilej , prima premiere '!:!i
:::: scriere a religiei dar cea care con- in cu Eschil. Prin urmare, textul ::::i
!!!!' cele mai semnificative elemente ce stau la respectiv a fost scris cu mai bine de 30 de ani :;:;:
i!!! baza tuturor studiilor moderne despre inaintea definitive a istoriilor lui He- :!!!l
::::: rodot. Din nu ce a Char- :!!!i
g:: De fapt, cele de gindire despre nabon nici data la care a domnit, nici chiar
:;::: Zalmoxis (la Herodot apare forma a fost o una
::::: - om, discipol al lui Pitagora, sau zeitate ge- expresia .,in timpiJI .de ir:"plica_ ::::f
!!!:: -, pe care se numeroasele cum data redactaru traged1e1, CI era 1n lega- ::!!:
F' studii despre religia geto-dacilor sint atestate cu contextul in versu- ::;;:
.;;:: chiar la Herodot; ce reproduce spusele riie respective care se refereau, probabil, la ::::j
;;;:: elenilor care locuiesc in Hellespont Pont eroului Triptolemos pe un car tras de !:!;
r:::: potrivit Zalmoxis ar fi fost sclavul lui zmei , pe oamen1, sub !!!i
i!!: Pitagora, apoi printre doc- de al Demeter, arta de a lu- ":;.
jl:: t rina acestuia, Herodot se cu pru- era V. Prvan vedea in Charnabon, ::gi
:::: .,cit despre mine, nici nu pun la in- adorator al lui Triptolemos, un mit creat de :::;:
1::: nici nu cred pe deplin cite se spun greci din respect pentru agricultori !!!i
:;:: despre el. .. mi se pare Zalmoxis a i n calitate, discipoli ai Deme- ::::j
!!!o cu ani inainte de Pitagora. Fie el om ori ter. :!!!;
jg:: zeu al ne cu cele in- in alt loc, Herodot, descriind pe vecinii .:g:
:!!! Cred acest sfat al isto- ror, ii mai intii pe primii in .::;i
:;;: rei este azi de recomandat. Amintesc aici interiorul de la lstru in sus. De la el izvo- :::1
:::: lui Herodot, pe care o ex- Maris-ul (IV, 48, 49) . Acest din de-
:::: aproape cuvint cu cuvint la Hella- taliu a indemnat majoritatea mo- '!!!i
i!!! nikos, contemporanul a lost de derni amplaseze pe in Transilvania, :!!!!
1::: autori mai tirzii. Au existat cu Maris-ul fiind identificat cu .'!!!
!!!! alte surse despre Zalmoxis despre religia riie arheologice, intensificate in ultimii ani , au ::;;i
:;:; geto-dacilor, al ecou intre mult bazinul mijlociu ::;;.
ll:! la Strabo _(VII , 3, 3-5) lordanes (Getica, 39, superior al este i mpinzit, la data :gf
!!!! 69-71) . de la prima vedere se evenimentelor narate de Herodot, de mormin- ,::::
:;:: cele patru paragrafe, o tele grupului cultural Ciumbrud, ai pur- :::::
i;::: n-au ca obiect expune- nu pot fi decit ::::
:;::. rea faptelor istorice, acestea constituind nu- au fost pe drept sau pe ::::1
::::: mai pretextul pe larg a caracteristi- nedrept, o in Tran- !!!!:
11::: ci lor morale spirituale ale silvania. precizat . ,::li
i!:!: Se poate deduce cei care s-au incu- nu-1. descnu pe Herod_ot 11 prezmta !!!i
:::: metat infrunte (Hero- ca l!n neam aflat .. 1.n mai de :::f
::::: dot - IV, 87 -. 700 000 de graba cu Ipotezele mo- .:::.
iL 600 de evident mult exagerat; derne, care au fost ca iranici ::g:
J;;:: dar chiar a zecea parte a acestui efectiv pare sau chiar drept se exclusiv pe ::::1
iE imens pentru de sprijin logistic al cons i derente lingvistice (antonimul :!!!!
;:::: constituiau ei o respec- Agathyrsos comparat cu numele regelui scit :!!!i
!!:!' Ar fi lipsit de sens credem ldanthyrsos; numele regelui Sparga- ::::j
:;;:. rea de a angaja lupta - desigur, nu peithes cu numele regelui scit Arlapeithes) :!!!:
!;::: ci prin ambuscada - fi fost sau etnol ogic (ca co.Qlpa- ::::;
j;::: a se fi avut in vedere posibilitatea cu . femei- ,:gz
r:: unei Aceste ce se des- lor, atestata atit la Cit la In- ::::i
I
L prind din iapidara a lui Herodot, terpretarea izvoarelor arheologice a fost , o
;:: duc la concluzia unei po- v_reme, in dar inmul- :::1
li ti ce a .Pr?babil . in ultimul timp :::
:::: forma une1 putern1ce vaste un1un1 de tnbur1. mult elementelor de ::::
:::: Nu grupare am- atestate de fapt in medii culturale di- ;!gi

67
SaDAng - arhiva personal

tural cu unele elemente particulare, dar nzes- n acest sens alunece ntr-o
r::: trat cu forme de specifice ar- idealizare a fapt care s-a ::::
:::: tei petrecut, chiar n antichitate, la autori mai :::::
Am insistat asupra acestor probleme, deoa- trzii, dar nu pare a fi fost n lui Hero-
r:::: rece snt a dot. Snt mai de ncl!nat cred re- ::::
:::: nuturilor intracarpatice n sec. VI-V .e.n.; ei este expresia puterii lor miii- ::::
pot fi printre dacilor. Nu- tare politice. de moarte era n
:::: mele acestora din apare n izvoare abia general o a aflate : :::
:;::. n cu evenimente de la sec. 11 ntr-un stadiu analog al social-poli- ::;:
:;:: .e.n., dar aria n care se cuprinde tice. au procedat altfel dect micile tri- ::::
:::: regiunile ce n buri ale skirmiazilor sau nipseilor, aceasta se ::::
::::: _ In acest context este prezenta- lor, respectiv ntinderii coe- =.:::
:::: rea de Herodot a n cursul ziunii uniunii lor tribale. La fel care c:::
r::: scito-persan. Astfel, la cererea de se sprijineau, desigur, att pe . capacitatea lor ::::
:::: ajutor de vecinilor lor, cerere n- de ct, poate, mai ales, pe geo- ::::
:;;;: de invocarea pericolului comun prezen- greu de expugnat a lor ::::
r::c tat de invazia regii neuri- - intracarpatic. ::::
m: lor, androfagilor, melanhlenilor taurilor au Revenind la sursele lui Herodot,
negativ, preciznd se vor lupta ca o stratificare a ntre :;;:
:;:: doar Darius va ataca lor cele relatate n cu campania lui Da- ::::
:::: se n acest caz l vor res- rius de la secolului VI cele intim- .::::
E: pinge (IV, 118, 119). Ulterior, n timpul lupte- plate pe timpul pontice a =:::
:::: lor, au decis pe spre istoriei in deceniul anilor 50 ai secolului V sau :::::
:::: nuturile celor ce le ajutorul o care 1-au pafl!enit pe ::;:
:::: de a n zo- alte nainte de redactarea In ceea .::::
r::: nele respective (IV, 120). In acest context, He.- ce-i pe cel locuri .::::
:::: rodot (IV, 125) pe melanhleni, an- se la de la mijlocul secolului V: =.:::
r:::: drofagi neuri fugind din lor in timp ce pasajul cu izvoarelor Maris-ului =.:;:
ce mobilizat la cel unde se omorirea regelui scit
:::: frontiera cu i-au prevenit pe Ariapeithes de Sparapeithes, regele aga- ::::
:::: snt lupte cu ei nu se vor re- (probabil descrierea n =.:::
:::: trage istoriei n cap. IV, 104). Din acest mod de a vedea lucru- c;;:
:::=. continuare: "Melanhlenii, androfagii neurii , riie, nu au avut un rol politic :::::
r::: atunci cnd o cu independent decit in prima cea de la sfir- ::::
peste ei nici nu s-au gndit mina pe secolului VI. mijlocul sec. V rapor- =:::
r::: arme uitnd cum se au luat-o tul de la de Jos era disputat de
r::: la .. n-au mai ajuns odrisi, ultimul lund locul ::::
la deoarece nu le-au dat ntemeierea, ntre
::;: voie .. . din neurilor au cotit-o spre propria 480 470, a regatului sud-tracic al odrisilor, ::::
r:::: lor cu (care se pe au la un moment dat, n pe =:::
::;:, urmele lor)". care nu le sub odrisilor. :;;:
Am expus mai pe larg aceste evenimente ni-i Tucidide (11, 96---98), sub i
deoarece o cu domnia lui Sitalkes, fiul lui Teres, regele odri- ::;:
:::c modul de expunere a fapteloto cu cele relatate silor, in timpul din toamna lui 429 n ::::
:;:;: mai inaihte despre Comportamentul Chalcidica. ::::
:;:=. lor n care ame- Este plauzibil credem expansiunea odri- ::::
:;:: sa le calce este de- silor spre fi generat un conflict .::::
:::: terminarea de a lupta. Iri ambele pasaje cu ulterior prin pace :::;
:;:=. atitudine este de He- legere. Cu prilejul acestor evenimente pe care :;.::
E::: rodot cu altor neamuri, vitejia ge- le putem doar n firul povestirii lui ::::
E:: cu tracilor skirmiazi nipsei , Herodot, trebuie fi intrat sub domi- E
g a cu odrisilor. Data cea mai a aces- ::: 1
:;:: nia fuga a neurilor a vecini. pare a fi fost ntre 470 460. ::::
:::;: mea, simetrie de expu- In ceea ce-i pe atitudinea :::;
:;;: nere n-a fost suficient n studiile mo- lor de potrivit lui Herodot, =.:;:
;:::. derne. Este, desigur, imposibil de dedus fie Ariapiethes rno..as:e in urma .::::
E:C sura in care Herodot va fi fost de n- unui - o - pus la cale ::::
r::: rudirea cu cu alte cuvinte de Spargapeithes, regele Eveni- ::::
r::= respectiva simetrie este doar o de mentul s-a petrecut n jurul anilor 450. Din :::::
: :: stil sau un istoric mai profund. de Herodot de- :::!
r::: Din expunerea lui Herodot la data spre scito-agatirse din cursul secolu- :::!
lui Darius, acesta din a fost lui V, putem deduce doar primii @
:: confruntat cu trei politice mai impor- dintre vecinii de la lstru n sus, erau :::-:
:;:: tante, exercitau in aria direct in raportul de din aria ::::
r::: rii de Jos: Sint singurii de Jos, respectiv a locuite ::::
- -

68
SaDAng - arhiva personal
....................... 11111 ............................................................................................................... ---

k =
g Unelte din fier, vase de bijuterii din argint - un inventar comun pe care ni-l toate :;g;
ii: .:!:_.1::_ .. :_.!..:. "'" k" "' r.rn """. '"'""' '' ""''""''"" "'""" '"
_ indicii reducerea prelucrarea se pe roase unelte de fier folosite de
loc, fapt dovedit cu certitudine pentru faza ur- dulgheri, pietrari, argintari,
1
::: (Hallstatt 8). O att de timpu- etc., dovedind o inflorire a :::::
m rie a metalurgiei fierului punea problema ori- gurilor in timp in ultimele :mi
;:: ginii acesteia, a de unde s-a putut ea secole inaintea cuceririi romane, nu :;::i
i.... la noi. In ultima vreme s-a formulat poate fi vorba de o a lemnului, cum
ipoteza in conformitate cu care in nord-vestul presupunea V. Prvan, ci de una a fierului de
lE Peninsulei Balcanice din sec. 11 i.e.n. a tip La TEme perfect cu cea a cel- )jJ
i
.. existat un important centru metalurgic ind.e- ... :
pendent de cel microasiatic care a avut un rol . ::Hi
:::::::: de in propagarea fierului a tehnolo- -.- .
gei sale spre Italia, Europa Grecia APOGEUL CERAMICII
Egee. geto-daci ::m
: .. care prelucrau de vreme cu .....
i::: pricepere bronzul au prelucrarea fie- in toate geto-dacice, fie ele mari :::;
rului ce implica o tehnologie mai ori mici , s-a descoperit o canti- _:::;::l:==.:
in sec. 3-2 i .e.n. se o considera- tate de cu numeroase for.me orna-
:::: a cuptoarelor de redus minereu mente. ceramicii geto-dacice poate fi -::::
JE care sint de tipuri , fiind pe in- retrospectiv in epoca bronzului. :m
::::: treaga arie de locuire a geto-dacilor. Din fier Apogeul ei se in perioada statului ::::
..... se lucrau uneltele de in (fie- cind tehnica cu roata s-a generalizat ....
.. :i_.:.:_._ rul de plug, seceri, coase, sape, toate formele proprii specifice au ajuns la : .. .. :::::.
etc.) unelte maturizare. La se lucrau acum
In epoca statului se o forme, de la vase de pro-
J.:.=l.:.-. diversificare a uneltelor a produselor de fier vizii (chiupuri), .unele ajungind la 2 m
precum unor mari ateliere de fie- la oale, fructiere, farfurii
cum sint, de exemplu, cele descoperite etc. Produsele de virf ale ge-
__:-. la de Munte cu sute de unelte . to-daci care foloseau arderea pe
L. zeci de kilggrame de fier brut ce urma fie cea precum numeroase procedee ....
F prelucrat. Intr-un singur loc s-au descoperit de degresare a argilei sint, eera- ::::
Jm 30 de lupe de fier, estimindu-se ar fi vorba mica cu motive geometrice ori cu
::::. de circa o de fier brut pentru realizarea motive vegetale zoomorfe precum eera- ::::
:::: a fost nevoie de aproximativ 50 de tone mica cu motive n relief care are la cu- ::::
::::. de minereu de fier. Ateliere de s-au pele deliene ori megariene. Pe ::::
1.1.;_::_. descoperit att in interiorul cit n exteriorul din lut ars geto-daci au creat o re- i
arcului carpatic fiind capabile ne- cum este cea desco-
1
:::: n obiecte de fier ale la :::1
de pe cuprinsul intregii Dacii. Pe baza descoperirilor s-a putut stabili exis- ::::
:::: Plugul cu de fier este cunos- tenta unor centre de producere a ceramicii :::i
iE. cut cel din sec. 2 i.e.n. cu cum sint cele de la de Munte, Fo- :;:;i
lil::_!:_;:_:: ._ ....
chiar secera ca atare este o in in domeniul _
avind centrul n interiorul arcului ceramicii de uz comun ct cea de lux. Gama
:::: carpatic. formelor a ornamentelor este For- ::::
i::: Cu ocazia efectuate n diverse mele ca atare sint in majoritate ::::
1m puncte ale fostei Dacii s-au descoperit nume- cele .mJ
tigl!H!,Hl'iH!!HHHliHHHliHHH!HiH!!ii!!ilii!iiiii!iliiHiiliHiHiHHHHHHHHlllliHiHHHHHiHHHHHHiiiii!IHiilillllill!mli!
70
SaDAng - arhiva personal

:W de cu constatare plica prin infiltrarea unor elemente ::gf
!::: cu numele lor in Transilvania, fenomen care nu a
:;;: fie consemnat in izvoarele mai tir- afectat zona aceste ele- :;;;:
1
J:::: zii , nu mai apar in nici un eveniment petrecut mente nu un grup scitic este dove- ::;;
tE mijlocul sec. V i .e.n. Evocarea lor in dit de texte de descoperirile ar- :: ::1
:E surse ulterioare poate fi ca un heologice, dar caracterul lor alogen, probabil ::::.
::::: sunet al prestigiului lor din vre91urile lui Hero- iranic, este greu de negat. in acest ::::1
fF dot. - mod a unui grup in centrul Transil- ::::
:::: par- vaniei, ca rezultat al presiunilor exercitate de ::;;1
ig: noastre, a un scifi , mea, cel mai bine ::::
!:::: contur mai consistent prin intensificarea cer- ale cu
!;;:. arheologice. Numeroase descoperiri din timpul de campani a lui Darius ::1!
f!::: ntregesc spusele lui Herodot 'Tucidide pe de parte, ipotezele, ntemeiate
f" despre Desco- pe criterii filologice sau etnologice, despre
:;;:: peririle din aria de primii autori an- elementele iranice -traduse pe plan arheolo-

i;;:: tiei , intre Balcanii lstru, gic prin analogiile culturii materiale cu zonele :;;:i
::::: trebuie ca etalon pentru judeca- - ale Oricum va ::::.
IF rea analoage din mai inde- fi fost, au constituit principala ::O!!i
::::: Se astfel 1. Aria de de expansiunea spre :::1
iL descoperirilor de tip getic este mult mai in- apus. :::::
i:;:. ea cupri nde intreaga a de pot fi ca
::::: Jos la Meridionali de a unei vaste uniuni tribale ce in- ::;1
::::: 2. Descoperirile din i ntindere cludea aproape numai , sau exclusiv, triburi ::;;
i!::: mai multe faze atestind o nord-tracice; socotind, ,:;;
i!::: care poate fi de la spusele lui Herodot, nu se deosebeau mult de ::;;
1:::: mijlocul sec. VII , in sec. III i.e.n. Avi nd i n traci. a existat deci o ::;;
i:;:: vedere mai toate aspectele culturale din in sec. VII , un veac mai tirziu ea fusese deplin :;;;
:;;: din cultura de tip Basa- fapt lesne explicabil ne inchi- ::;;
::::: rabi , Hallstattului mijlo- puim intrusiune ca afectind doar ::;;
::::: ciu, este a considera geneza civiliza- casta Din rindurile a ::;;
geto-dace mai inapoi in timp, in sec. nu pentru Herodot, agatir- ::::1
f:::: V_lll : Socot sint un .. bun fi fost traci. In es_te
l
E al dm ult1mele decenu. sugest1v de remarcat ca poht1ca a agat1r- :;;;!
:;:: La fel in cazul Grupul Ciumbrud s-a format in teritoriu in care, ::;;:
:;;:: care-i ia pe la mijlocul cole mai tirziu, se va puterea dacilor. In ::::1:
fii:: sec. VII , cind in jurul anilor 650 i.e.n. se petrec acest sens, indiferent care vor fi fost, sau, mai ::;;
:E i n ale ales, cit vor fi fost de strnse genetice ::;;
::::: grupurilor culturale ce nu pot fi decit ecoul .,Agathyrsia" a jucat i n sec. VI =:::
unor evenimente pe care ni le putem imagina: rolul pe care, o de mileniu mai tirziu, ::::
1
instalarea puterii scitice i n stepele nord-pon- il va reprezenta Dacia. :::::
1
;::: tice a dus la o in de de tri-
;;:: buri , fapt repercutat in aria Dr. ALEXA'NDRU VULPE =::11 '
::::. mai pregnant in Moldova in Transil- principal la Institutul de ::::
1
:;;:: vania. stare de lucruri se poate ex- Arheologie .:;;
1


1111: METALURGIA
!.1:.::_:.. Numeroasele cele de la Poiana, Brad, Pia- ::.: :.::::
1
... mai cu in ultimele trei decenii, au adus tra etc. , din Moi- ... :
,:::. deosebite la dimensionarea civiliza- dova sau cele de la Po- .... 1


aportului acestora la tezaurului tante date cu privire la subiectul acum in dis-
..... universal. in preajma celui de-al doilea Pe s-au efectuat nume- ... 1
!!::. mondial ceea ce despre ge- roase studii , multe monografice, cu privire la ::::
.:.: _,.::1 ...
- prinsul Daciei, printre care la loc. de frunte s.e din ultima vreme au dovedit
, cele din complexul situat in cele mai vechi piese de fier descoperite Ja noi ....
Ji!: cele de la Piatra Craivii, d!n Hallstatt A
1
(sec. 12 i.e.n.) existind ::HI

69
SaDAng - arhiva personal

m: TEZAURE DE EURO- nu ':Tlai __ ::gi
stmte necesitatea em1ter11 une1 monede proprii :::::*
m: PEANA. a Ei_ vor i':':'ita, pe la sec. :mi
;::: 4 .e.n. ptna catre miJlocul sec. 3 ':e .. n., mo- c:::;l
;;:: Printre numeroasele se nscrie nedele greco-ma_cedonene . Monetana ge- :;;;
;:;: cel al aurului n special a pe lnga etapa de mceput, .s-a dez- :;;;
E:O gintului care va el o deosebtta voltat pe parcursul a trei faze pnnctpa_le cu :;;;
:::: dezvoltare n perioada statului. Din argint se centre de emitere pe aproape mtreg :;:;
:::: lucrau cu mai ales podoabe teritoriul locuit de geto-daci. .::::
:::: (torques-uri, ornamentale, coliere, fi- Geto-dacii au mprumutat, pe tehnica =::::
:::: bule, etc.), piese sistemul ponderal anume mo- ::.::
:::: ment, vase alte obiecte. Dovada limpede tn nede mari de argint de tipul tetradrahmelor, .:::::
::::: acest sens ne-o numeroasele tezaure de ntre 12 15 g. Titlul de argTnt este :::::
;;;: argint geto-dacice descoperite acum n foarte ridicat la primele serii pentru ca de pe :::::
g:: peste 60 de de pe cuprinsul . ntregii la mijlocul sec. 2 .e.n. ::gl
;::: Dacii. Pe tezaure s-au descopent ur- care pe la tnceputul sec. ::::
;::: mele unor ateliere n care se prelucra argmtul 1 .e.n. pe cea a argmtulut : _ ::;;;
1
E:C cu unelte specifice a putut fi chiar Numeroasele studii elaborate au dove.dtt C!l ::;;;1
;;;:: procesul de fabricare a unora dintre podoabe. se caracterizeaza :;;;1
:::: Asemenea ateliere s-au dezvelit la Pectca, printr-o mare diversitate de tipuri, fiecare re- ::::
;:;: Poiana n alte dovedind prezentnd emisiuni ale unor triburi sau, mai :;;;
:::= n chip nendoielnic podoabele de argmt probabil , a unor uniuni de . triburi cu arii de =:;:
1
;;;: snt produse locale. n bine delimitate. Tipurile menetare :::;
g:;. s-au folosit toate tehnologiile cunoscute tn mai vechi snt stilistic mai ng;ijit lucrate
;;::: antichitate, inclusiv cea a cu mai apropiate de m_?del , pe cmd cele . uite- :;;;
:::: aur sau cea a roare snt din ce tn ce mat schemattzate, ::::
g:; n sec. 4-3 .e.n. se numeroase te- ajungndu-se la de linii! ::g
1
;;;:: zaure din piese de aur sau de argint puncte ovale n care protottpul este mat :;;;
:::: cum snt de ex. cele de la Agighiol greu de :::;
m: sau Peretu, cu o antropo . n cea de-a _?oua .a :jgl
:::: a studiere a dus la ctce (150-70 1.e.n.) pe lmga o accentuata st1-
;;:: concluzia unor ateliere geto-dacice lizare reducere a titlului argintului , se con- :;;;
;;::. nord-balcanice. n secolele motivis-
0
reducere foarte a :;;;
;:::: tica decade elementele de cu sim- lui tipurilor monetare o considera- ::::
:;:: religioasi\ se vor vo; _fi a de monede refl ectnd ::::;
:::: prezente pe obiecte de. argint ce se dateaza tn rea uniunilor de triburi. ::;:
sec. 1 .e.n. ca de ex. tn cazul tezaurului de la o cu domnia lui Burebista constitui - ::;;
Lupu. Orfevrari i .din perioada rea statului se trece la cea de-a treia ::::
lui vor lucra, pe linga argmt aurul. Ptesele cnd moneda de tip greco-macedonean este :::
de aur cunoscute acum snt n cu denarul republican de arl)tnt. Se ::;;:
minoritate de cele lucrate dtn cunosc ateliere in care se denari r<?- ;:;:
argint, din epoca bronzului $i din prima mani cum este de ex. cel de la Numa- ::::;
a fierului se cunosc numeroase tezaure ruf denarilor romani pe teritoriul :;;;
ce obiecte de aur. . . . fostei Dacii creste de la an la an, ajungnd :::;;
Cu toate deosebirile zonale multtplele tn- fa :ora 20 000. ;:;;
receptate, descoperirile de Geto-dacii au emis de aur cv le- :::;:
argint o u_ni!ate bine c_<;>rttu;ata genda Coson, dintre regii care
logic etnic, cu trasatun propnt tn i-au urmat lui Burebtsta" lutnd ca model mo- - .=:;;1
timp, definitorii, dovedind inaltul grad de dez- nede romane. Se pare ca centrul de en:ntere a :;;;
volkire la care au ajuns geto-dacii. _Tezaurele acestora se n din =:::1
o !a Marea cantitate de ':T1onede precum . ::;;;
definirea pnn mcadrarea lor tn numeroasele produse de tmport descopente :::::
ansamblul de tip La Teme trziu n geto-dacice cercetate ::::
poate fi lor pe plan euro- cel incepind cu sec. 1 .e.n. a extstat :;;:
pean. . . . . o categorie de negustori care se :;;:
Dintre se miii cuvm ammttte cel ocupau cu schimbul
1
;::: al extragerii din nu_meroa- orientat _la spre G;ecta ::;;;
sele existente in noastra, cel colonule

cu -2 1.e.n. se ::;:
al sticlei. La Valea Florilor! n apro- va ndrepta (din ce tn ce mat tnststent) spre :::;:
piere de Cluj-Napoca, s-a descopent un Italia si coastele Adriatice. :::;1
pentru extragerea numeroase <!e n mod :::;:
lemn foarte bine pastrate ce se dateaza tn pregnant dimensiunile geto-da_cice . ::;:
1
epoca La Tene. U_rmele. l!n<;>r ateliere de care se pe un plan superior de ::::
.... rie s-au descopent la de Munte la altor neamuri n
(jud. statului roman cum ar ft _tltrll , ::;;;
F MONET ARIA

';; i!
1::.. Primele monede cunoscute n au ....
snt cele emise de n sec. 5-lea Geto:ctacii au stadiul _ .::g
1
mc .e.n. Spre sec. 4 .e._n_. .. .. ...

71
SaDAng - arhiva personal

centrafe ntr-o mai mult sau mai lo- este greu de chiar coordonatele -::::
1
::; prin unor prin Jocu- matematice ale geografului alexandrin s-au ;:;:
::; ire constituind centre dovedit a fi Nu lucru se poate ::;:
::; de de desfacere a n- spune cu privire la cele din care nu s-au dez-
E deplinind administrative de cult. in voltat romane. Identificarea, n cazul ce- ::;:
= limba geto-dacilor asemenea se pare lor mai importante geto-dacice, se =:::
se numeau dava, sufix care apare n cazul poate face doar ipotetic, cu un oarecare grad ,;:;
a numeroase din Dacia cum ar fi: Ar- de probabilitate. :::;
gedava, Pirqboridava, Ziridava, Buridava, Sin- Pe ntreg geto-dacic s-au descoperit
gidava etc. Claudius Ptolemeus n cercetat numeroase geto-dacice for- ::::
geto-dacic, n ordinea n Ge tificate. La multe dintre ele este doar :::;
ografia lui , pe coordonate de la vest la est punctul cel mai nalt care constituie acropola ::::
de la nord la sud, aproximativ 40 dintre cele fiind clasificate n dtferite chipuri =::;
Ioan
. MOARTEA
LUI DECEBAL
La Sarmizegetusa mind;ul Decebal,
Ce-a frint popoare multe de jos de pe cal,
singerat din pe scaunu-i regesc
chin adinc in ochiu-i vulturesc:
harnici ce tronu-i stau
Frnturi de spade numai in ei mai au ...
tarea lui cetate de e
de jur-imprejur
Mer!Ju in mereu voinici
Pe tron de
Cu deznodate cu scuturi
Cu tolbele cu zalele plesnite,
Decebal la se cu durere!
Dar se cu putere:
.. Sus cugetul firea ... , sus voinici'
Plecarea in durere e pentru inimi mici,
lnvinsu-ne-a romanul, dar.. . nu ne va supune
n a sclaviei ej trupuri reci va pune.
o ... In ea o
facem, cel care gusta-va
ca om liber, ca sclav nu
La Zamolxe o
Cum regele s-a
pile de oaste tronu-i mut.
Atunci al legei preot, mai mare-ntre cei mari,
spre cu rari,
O el umple o
La o soarbe, cind o
.. Iubirea e-al semn,
Acel ce-n piept n-o sin-te, de jug e demn!"
a din trece .. .
cel ce cade rece.
sistemul defensiv. :::;:
Ele snt foarte intens locuite, cu de ::::
.sau adncite. Pe
au fost descoperite edificii mai
cu mai multe camere. unele de
iar n unele s-a pu-
tut sesiza chiar o sistematizare de tip urban .
Descoperirile arheologice numismatice
n geto-dacice fortificate. de-
cu caracterul lor de
centre de Peste tot s-au vesti-
gii de prelucrare a fierului, bronzului, argintu-
lui aurului , a P.ieilor, ateliere ale
multe altele. In unele dintre aceste __
se monede.
Pe produsele atelierelor locale n ase-
menea se felurite
venite de pe diverse meridiane ale lu-
mii antice. Dovada n acest sens ne-o
marea cantitate de amfore, sau alte
produse de lux la care se monedele,
toate oferind indicii cu privire la co-
efectuat de geto-daci.
Edificiile de cult descoperite n cum
snt cele de la Poiana, Pecica, Bar-
Brad, etc. rolul de centru
religios .al acestora pe cel economic -
militar. In jurul marilor fortificate gra-
mai multe de tip
Elementele de fortificare snt de cele ma.
multe ori cele ntlnite pe parcur-
sul epocii bronzului sau in prima a fie-
rului. Este vorba de valuri de 1
Geto-dacii nu se vor limita la eiemen- :::;
rare ori de palisade care ziduri de
dispuse n diverse zone, de obicei n ....
zonele mai accesibile. Valul de poate fi
armat cu Nu lipsesc nici care _ ... J
au fost cu ziduri seci, la care bo- ::;:;
lovani de ru ori piatra de sau roca lo- --::1
este cu lut, singurul liant folosit. ?-i:::
tele lor de Ei vor im-
greaua se sparge in prumuta din lumea tehnici,
Traian cu capii romane dau evident superioare. Este vorba de ziduri cu
n ce n-au venin paramente lucrate din uria"e
Frinturile de le infig in sin v
cad ;
11
singe ... Cind iat'Traian cum este cazul de la
Pe Decebal ce pacinic mi-I - din Dos. jud. Dolj , Bizdna .n
.. Supune-te - ii - ... " singurele cunoscute acum. la care .se
Dar regele se zice: .. Nu primesc zidurile cu paramente din
Ca dar sclavia ... Regi supus-ai tu... (opus quadratum) liant. In
Un junghi in piept moare ... Iar Traian sistem de din --
la meu de dar ... sufletul meu nu!" din a fost construit uria- i
La la vrednicu-i
"'" L-at apoi se-ntoarce cu ocht apflns: O de aproximativ 200 km2 a fost
:;;: .. Not ce-am invins ca s-avem pe-acest invms". cu ziduri de S-au
:;:: struit monumentale ca acelea de la Cos- j
:::: (Put de 1e1, 1891) Piatra precum nenu- :::;

72
SaDAng - arhiva personal

;:::: turnuri izolate ori grupate, toate avnd Din lespezi de calcar fasonat snt lucrate =::;
:::: menirea_ de a cetatea cea mare de la drumuri pavate, o zeci de metri de ca- :;:;
;;;:. de Munte. Aici , la 1 200 m altitu- nale etc. La toate acestea trebuie =:::
::::c dine, s-a descoperit cea mai mare reprezen- cele sanctuare cunoscute acum cu .:;:
::;:: cu o miii- coloane de calcar sau de andezit asu- =::;
una cu numeroase sanctuare pra voi reveni. Se mai cuvine =::;
:::=: una pe zecile de terase sistemul ingenios de captare, filtrare condu- -:::
:::: ale Dealului unde au fost descoperite cere a apei de descoperit pe una dintre ..
:;;: ateliere, turnuri de Dealului
!:::: etc. constituind cea mai mare In a fost
::::: de tip protourban. cisterna de elin imediata apropiere a
iE de la Blidaru. Ea este o
::::. n interior 8 x 6,20 m cu ziduri din
iE SINGULARIZND O cu mortar cu mortar special ,
:g:= MARE n var , ni-
i:::: sip, de lemn conform pres-
:;;: lui Vitruvius.
i:;: in sec. 6-3 .e.n. s-au construit In geto-dacice nu li psesc nici ca-
i:::: de cum snt cele din Moldova din care nalele de drenaj, unele n cum
;::: se cunosc un de 20. Mai bine cercetate este cel descoperit n cetatea de la sau
::::: snt cele de la jud. Cot- altele cioplite n blocuri de calcar cum snt
;:::: nari , jud. Cetatea de la repre- cele de la Albe,
::::: o realizare din de Munte. Cele mai reprezentative
::::: incinte ce nchid o de 45 ha. canale snt cele dezvelite n incinta
din Moldova se prin incinte Sarmizegetusei , din blocuri mari de
i:;:: poligonale neregulate cu variind n- calcar de peste 1,50 m lungi me, scobite- f iind
;;;:: tre 1,50 ha 45 ha Valul n de semicerc.
;;;:: de al de ' a Apeductele, cisternele canalele existente
;;;:: aproape 1 km lungime iar lui la ora n geto-dacice ele
::;:: ajunge la 5,50 m 20- 22 m naltul grad la care a ajuns
:::: la din care s-a construit lor
;;;: valul a fost scos din ce
:::: 6,50- 7,20 m adncime 20 Valul re-
:::: o mbinare de lemn POLITICA, SOCIETATEA, . STATUL
:::: m nt uneori cu adaos de din-
m: tre cele elemente este 25- 30
::::. la lemn 70-75 la Atunci de la n lumina izvoarelor
cnd se zidul , cum este cazul la ceta- scrise societatea este n-
lea de la Cotnari , el este lucrat din Herodot de -
::::: de diferite dimensiuni, al- iar Sofocle l pe Charnabon
.... de a valului. Partea in- care peste Izvoarele literare,
a zidului este de epigrafice numismatice vorbesc apoi din ce
nalt de 2-8 m, avnd nclinare de 45 la n ce mai insistent despre .,regi" ai geto-daci-
__ 60 la continund ntr-un gen de pali - lor. Folosirea unor titulaturi ca cea de basileus
;:: de minimum 3 m de mari din sec. 5 .e.n. consecvent pe
::::: dimensiuni cum este cea de la con- parcursul secolelor nu este ntm-
J,i .. stituiau locuri de refugiu de n caz Este expresia unei
de pri mejdie iar erau sedii nobiliare. social cu vrfuri pro-
fortificate de tip dava snt de propor- din nobilimea oameni de rnd.
cu mult mai reduse au fost permanent Primi i s-au numit la r)ceput tarabostes apoi
intens locuite. Marele complex de din rndul lor alegndu-se regele pre-
IF din cu monumentalele lui ce- iar oamenii de rnd se chemau comati.
.. : de ziduri din di- Despre sclavilor, izvoarele literare nu
geto-dacilor singulari- ne spun aproape nimic. Cu toate acestea,
znd-o de celelalte popoare antice poate fi unor sclavi de t ip
n afara lumii greco-romane. Nici nici patriarhal , pondere ct de ct
alte neamuri n-au ajuns cu zi- n procesul de
g:: duri de construite cea Procesul de n clase soci ale, nce-
i:t::: -:":. mai a vremii. Cetatea cea put cel n sec. 5 .e.n., s-a adncit treptat
mare de la de Munte nchide ntre ajungnd la nceputul sec. 1 .e.n. la
i"' giganticele ei ziduri o de cel 3 cristalizarea claselor sociale, la formarea unor
::::: ha pare foarte verosimil ca incinta sociale domi nante exploatatoare, pe
__ ' ,'., fi fost cu ziduri de fel ast- o parte, iar pe de parte, masa
fel ntre ziduri fie de toare de bunuri materiale, ea pe
::::. peste 6 ha, cu turnuri patrulatere interioare. baza diviziuni i sociale a muncii. -
!.:.: _;_ : Zidurile au n medie -peste 3 m grosime. Ele din a doua a sec. 6 .e.n. ge-
snt din paramente lucrate din to-dacii aveau politice cu caracter
::;: calcar foarte ngrijit cioplite faso- unional n fruntea izvoarele de mai tr-
::::: nate. In unele zone zidurile trebuie fi avut ziu amintesc regi. Regalitatea pare fie insti-
peste 10 m se mai 5 pe vremea lui Burebista. Trebuie
::::. m. Asemenea monumentale ziduri se fi petrecut numeroase prefaceri de ordin
iF sute metrl lungime oferind un spec- social n snul gentilice _::;
:::: tacol deosebit. sesc rn dezvoltarea de pro- :;:;

73
SaDAng - arhiva personal



1 1
= =
= =
E 3


1 1
E 3
1 1
::::: ::::
]
:::: ::::
= =
- -
::::: =::::


- Podoabe din aur din bronz placat cu aur, de mai trzie (sec. -
l; II-III), aflate oe teritoriul Transilvaniei.
3
-- care au dus la o de literare antice. Dio Cassius despre o ....
organizare: cea Izvoarele de diverse scrisoare a lui Decebal pe care a trimis-o l-ui
categorii (literare, epigrafice, numismatice Domitian. autor un mesaj
5 etc.) dovedesc Burebista a intemeiat primul trimis lui Traian, scris cu litere latine pe o ciu- ;;;;
:::- stat din istoria geto-dacilor care se va inaintea luptei de la Tapae, Sint dovezi
la cucerirea Statul geto-dac a clare la curtea regilor daci existau cancela-
::::: fost generat de modul de tributal rii care se ocupau cu scrierea. Acest fapt :::;
;:;:: se de statele sclavagiste. reiese din analiza textului lui Strabo referi- ::::
m: lui unele analogii in rega- tor la domnia lui Burebista. ;m
;::: tele elenistice care au servit ca model. Ge- folosirea scrierii cu carac- ;::;
:::: to-dacii se inscriu printre popoare tere sau latine de geto-daci, in :::::
antice din afara lumii greco-romane din Eu- afara cancelariilor regale, ne este de
ropa care in lor au cunoscut descoperirile arheologice. Astfel la Kiolmen :
forma de organizare cu sigu- {in nord-estul Bulgariei de azi) in 1965 s-a :_:::_::::_
-_ cadrele de dezvoltare ale comunei primi- descoperit un . mormint tumular getic acoperit
tive. de ex. n-au atins nicicind acest cu o lespede ce avea o cu litere gre- :_:::;::
:: stadiu. Triburile celtice, s-au pe in ,,scriptio continua" ce n-a putut fi des- _
. :c: o din Europa au avut o dezvol- in limba Un inel de
- n-au realizeze o uni- aur cu ce n-a fost nici ea ::-
__,_
in sec. 2-3 e.n., cu Imperiul La s-a descoperit un vas da-
roman a intensului schimb pe ca're-1 tat in vremea lui Augustus, cu dacic,
neau cu acesta, n-au ajuns cu o in limba ce
:: state. numele unui rege {Thiamarkos) ce _
peste o parte a Daciei. Scrierea cu caractere
se apoi in. mun-
SCRIEREA LIMBA Aici s-au descoperit trei feluri de
litere izolate pe unelte..ori funduri de
Este neindoielnic dovada a unei vase, interpretate ca a
culturi de inalt nivel o constituie scrierea. Se uneltei respective, a ei ori ca
geto-dacii n-au ajuns o litera- semn de proprietate ori de atelier. In cea de-a
ceea ce nu seri- doua categorie au fost ncadrate litere izolate
sul le era necunoscut. a avea un alfabet de pe blocuri ale unor ziduri despre care se
propriu, geto-dacii )-au folosit pe cel grecesc presupune legate de teh-
sau pe cel roman. In acest sens ne stau nica Cea de-a treia categorie o
tu"rie descoperirile arheologice si citeva texte grupe de litere in

74
SaDAng - arhiva personal
unor blocuri de din care se cu-
nosc exemplare cu 169 litere. Acestea au
fost interpretate ca semne ale constructorilor,
nume de persoane (eroi, regi, sau cifre
ale unor calcu.le matematice pentru
timpului. Cu litere snt scrise n teh-
nica pe cteva vase de ar-
giQt.
Intr-o de pe malul Dealului.
tii s-a descoperit un vas mare de lut lucrat cu
roata care purta DECEBALUS PER
SCORILO, la nceput ca primul
text n limba cu litere latine tradus
"Decebal fiul lui Scorilo". Ulterior s-a
este un text cu caratere n limba la-
reprezentnd -;,marca fabricii", cum se
n lumea Decebalus era.pro-
prietarul oficinei iar care a va-
sul s-a numit Scorilo sau Scorilus. Chiar
de pe vasul de la de
Munte nu este n limba ea constituie o
scrierea cu caractere latine
era geto-d,acilor.
cu majuscule latine s-au descope-
rit n cetatea de la Polovragi sau de la Oc-
- Piscul Este vorba de texte
fragmentare greu de descifrat. de
fel s-au n ale dacilor
liberi cum snt cele de la Cruceni
sau n cea de la Socetu.'
la nceput scrierea era doar
unora dintre sau de
la curtea regilor se pare n preajma cuceri-
rii romane ea era unor de
care realizau cu carac-
tere ori latine pe vase de lut sau de
argint.
ASTRONOMIA, FILOZOFIA, MATE-
MATICA
primnd zecimile, sutimile miimile,
foarte
Faptul sanctuarele VI de la de
Munte s-a dovedit a nu fi un templu-calendar,
nu cu privire la calculele
astronomice materializate prin cifrele de pe
blocurile zidului ce terasa a X-a a
Xl-a. Nu este exclus ca cifrele de care vor-
beam fi avut decit cea
de astronomie. Oricum, ele
naltul nivel la care ajunsese cultura geto-da-
cilor.
din domeniul astronomiei ale
geto-dacice ne snt limpede dovedite
de textele lui Strabo lordanes care foarte
probabil se materializau n calendare. Calcula-
rea timpului trebuie se fi mersul
lunii. ale ge-
to-dacice ca ale pitagoreicilor ori ale druizi-
lor pentru a da doar cteva exemple, nu
se limitau doar la astronomie. lordanes vor-
despre de filozo-
etc.
MEDICINA
Preo1ii geto-daci practicau medicina. Pla-
ton ne transmite chiar un principiu de medi-
integralist ce la
medicale din Cos. In sprijinul le-
cu lumea chiar cu
insula Cos vin descoperirile arheologice
printre care o la
de Munte din care parte o ta-
a unui vulcan
mediteranean), un bisturiu, o cinci
Penseta bune analogii
n .insula Cos. Instrumente medicale s-au des-
coperit n alte .cum este cea de la
Poiana sau In cadrul celei din
s-a un instrument folosit la executarea
craniene. Se pare geto-dacii
au avut chiar un zeu al Derzis-Dar-
zelas, au cunoscut folosit efectele terape-
utice ale apelor termale mai cu pe
cele ale plantelor medicinale. Asa se face de-
numirile dacice ale unor plante
au fost nscrise n operele clasice ale medici -
nei antice ca cea a lui Pedanius Dioscoride.
Geto-dacilor nu le-au lipsit
din domeniul astronomiei. Strabo
vorbind despre Zalmoxis spune acesta ar fi
deprins unele astronomice de la
Pitagora iar o parte de la egipteni. Despre
de astrolilomie de
Zalmoxis"-de la Pitagora Por-
phyrios. lordanes ne spune de.spre Deceneu
i-a instruit pe daci n aproape toate
riie filozofiei mai cu i-a astro- ARTELE
nomie (mersul stelelor,
rea -lunii , eclipsele de soare etc.). lordanes Este bine la geto-daci n-a existat o
pune ndeletnicirile astronomice pe seama n schimb -au cu-
geto-daci. Mai probabil este nascut o dezvoltare artele decora-
acestea fi ca la alte tive. Un domeniu n care acestea s-au mani-
popoare antice. tn intra fixa- testat plenar a fost cel al podoabelor, al arfe-
rea calendarului. S-a presupus unele dintre a:l obiectelor de utilitate
sanctuarele descoperite la de armuri de vase de cult etc. de
Munte, mai cu sanctuarul mare rotund curnd s-a arta este
(sanctuarul VI) , ar reprezenta calendare. Des- prin
coperi riie ulterror au reia- Descoperirile mai cu
numerice de la care se pornea erau gre- n ultima vreme, au
n4. poate fi vorba despre sanctua- o pe
re-calendar. In ultima vreme se presupune obiecte de aur, argint ori lut cu ma-
sanctuarele erau edif icii jore n descifrarea religiei geto-dacice, cu un
iar stlpii n calcule nu erau vizibili. In decor figurativ antropo zoomorf plin de
cu complicatele calcule astronomice sensuri mitol ogice.
!1f, matematice au fost puse de pe La geto-daci n perioada statului s-a dezvol-
:;:: blocurile de calcar care n-ar reprezenta texte, tat o n lut cum o ::;:

................... .. ,...,... .................................. , ..... , .. ,. ........................................................... _ .................. .
75
SaDAng - arhiva personal


j:::: menea cu antro- 1m1tarea, a unor monede greco-mace- ::;;!
1
;;:: pomorfe ongmale nu dupa p1ese de donene. :::;
1
;::: import. artistice ceramica, mai talentul, priceperea ingeniozitatea ;;:;
. ;;:: cu cea de lux, cea ori cu motive constructorilor get<Hiaci se in ridi- ::::
:;;:: in relief. Se poate vorbi chiar de o a mo- carea lor, toate acestea se evi- ::::
;;;: pregnant' atunci cnd este vorba de- :::;
:::: spre cu caracter de cult. Be fiind C::l
edificii de mari dimensiuni de arhi -
::: George tectonice deosebite. Formele de ale con- =:::
;::: religioase se intilnesc in cazul lo- :::;
:::: patrulatere, circulare sau absidate. ::::;
;;:: DECEBAL Cele mai multe dintre sanctuare s-au desco- :::;
::: CATRE POPOR perit in cadrul marelui complex din Se- :;;:
:;:: la care se cele de la Piatra :::::
;;;: Craivii, Piatra Pecica, Doli- ::;;
::::: asta-i bun pierdut neanu, Brad, ::;;
:::: Cind n-o cum ai fi vrut! etc. Cele de la de Munte fi- C::l

ar vrea un neam ind cele mai reprezentative de monu-


:::: S-arunce jug in gitul mentalitate ::::
[= E destul ne-am Cu privire la sanctuarele de la de
:;;: Mai vrem doilea Munte s-a formulat ipoteza care ar fi fost :;;;
;::: sub cerul liber. Studiile publi- :::
:;:: Din zei de-am fi scoboritori, eate in ultima vreme dovedesc toate ::;:
;;:: C-o moarte tot sintem datori! acestea erau edificii acoperite. cer-. ::::
:;:: Totuna e dac-ai murit din ultima vreme sint de acord ::::
:::: ori ingirbovit; sanctuarele get<Hiacice au fost acoperite, ::;:
:;:: Dar nu-i totuna leu mori rerile in ceea ce reconstituirile. :::::
Ori Unii au fost acoperite ele erau
;;:= colonade de sine :;::
;;:- Cei ce se murmurind, sint de este vorba de'edificii in- :;::
:;:: De s-ar lupta primul rind, chise cu cu in s-a =:;:
;;;: Ei tot atit de buni ne par emis ipoteza ar fi vorba de temple care ,;;:
;;:: Ca fugar! aveau ca model templele peristil. :::;
:::: Murmurul, azi rerile in cu sanctuarele ::;;
:::: E plnset in zadar! de la de Munte sint atit de diferite :;:
;::: toate au fost sistema- ::;:
:;:: Iar a tic distruse de romani. S-au mai doar :;;
:::: tac! Dar cine-i viu resturi de temelii iar din sutele de coloane ori :::::
Bunii rid cad! stilpi de calcar sau andezit nimic n-a
g;: ridem dar, viteaz intreg. Chiar reconstituirile de- -:, :;:
;;:: fie-un hohotit chiu osebite se poate constata :::::
:;:: Din ceruri iad! unor edificii patrulatere monumen- ::;:
r::: tale cu baze coloane de (calcar sau ::;;
;;:: De-ar curge singele andezit) care inaltul grad de :::
:::: Nebiruit e la care au ajuns get<Hiacii. Arhitectura ::;:
Cind nu tresari! n-a canaane proprii. Au
::;: zeu pari ex1stat msa temple ce masurau 35 m lungime, ::::1
g;, Cind rizi de ce se tem mai 10,5 m circa 9 m (templul 1 :::!1
r::: cei tari. de la de Munte) a 'monumen- :;;:1
;;:: talitate se de la sine. Un alt sanc- ::;:
r::: Ei sint romani! ce mai sint? tuar de la (Sanctuarul V) a avut 40 ::::
;::: Nu ei, ci de-ar veni cel sfint, de plinte de andezit cu diametru! de -::::
:::: Zamolxe, c-un intreg popor 2,05-2,25 m pe care se ridicau coloane, tot ::;:
;;:: De zei, i-am intreba: ce vor? de andezit, cu diametru! de 1,20 m, :;;;
:::: nu le-am da nici lor 38 m lungime 26 m :::;
:::: ei au cerul lor! Sanctuarele circulare au la de :;;
tip tholos. Cel mai reprezentativ dintre ele fi-
;:::: un fier scut! ind Sanctuarul VI de la de Munte cu ::;:
;::: E destul ne-am cercuri concentrice un patrat absidat '::!
;;:; Dar cui i-e de in mijloc, avind diametru! maxim de 29,40 m ::::
;;:; E liber de-a pleca-napoi, despre care s-a presupus ar fi fost tem-
;::: Jar cine-i vindut plu-calendar. Reconstituirea a 1lcesttli sanc-
:::: dintre noi! tuar s-a diferit.
:;;: GetCKI-acilor nu le-au fost literatura,
:::: Eu nu mai am mm1c de spus! poezia, muzica dansul. Literatura era ..
:::= Voi jurnd pus prin viu grai de rapsozi
:;;: Pe scut! Puterea este-n voi cum reiese din relatarea lui Ovidiu. B a c::
;;;: zei! Dar eroi, scris versuri in limba pe care -::;:1
F: zeii sint departe, sus, le-au gustat din plin ne ::;:
.::: noi! Strabo ne spune ,,muzica in-
' (Fire de tort, 1896) atit ca melodie cit ca ritm,

76
SaDAng - arhiva personal


:::: ca fiind de unul al focului al metalelor foarte ::::
autori antici geto-<lacii n- probabil, ::::
:;:: soliile cu Ea mai este geto-<lacice au fost antropomor-
:;;: apoi la religioase, la adre- fizate, cel din sec. 5-4 .e.n. dar, din
:;;: sate zeilor de la povestirea legen- eate, la lor majoritate nu ::::
r::: delor la Ca instrumente muzi- tem numele sub care erau ei Marele ::::
:;:: cale folosite de geto-<laci izvoarele literare Zeu s-a putut numi Gebeleizis ori Nebeleizis. ::::
r::: chitara (o mai El este un suprem de tipul ::;;:
r::: magadis (un fel de cu 20 de lui Zeus ori al lui Jupiter. In lui in- ::::
r::: corzi), fluierul , naiul, flautul, buciumul, cornul trau att cerul ct viii :;;;;
:::: trompeta. Ruiere de os s-au descoperit in ' Atunci cind este reprezentat .. in majestate" , ::::
ca cele de la Brad sau Pecica iar trom- pe tron, este de vultur (simbol al ceru-
r::: petele snt reprezentate pe Columna lui lui) de (simbol al ::::
.... Traian Lipsa izvoarelor scrise ne cu-
Se presupune muzica era cu privire la cultul Marelui
:;:: ncercndu-se, pe Zeu, a felului . cum imaginau :;;;:
:::: baza muzicii chiar stabilirea modu- geto-dacilor n cu ::::
;;:: lui care, unii muzicologi, era pentatonic Marele Zeu nu vor fi fost prea deosebite de =: ::
:;:: iar s-ar fi organizat n heptato- ale grecilor romanilor pe care le :::::
:::: nice. Diferite au putut fi practicile de cult. In ::::
:::: Muzica era de dans, constituind cele ale geto-<lacilor, focul a un loc de =: ::
r::: forme sincretice de manifestare Dan- frunte. ::;;
sul se practica n ritualuri religioase, ceremo- chtoniene avea Marea care
;:;:: nii funebre, la banchete, sau alte este in iconografia de ::::
;;:: ocazii. Pe izvoare literar.e, cu privire la cervidee. Izvoarele literare trec cu totul sub ::::
;::; dansuri rituale ne stau descoperi- Marii cu men- =:::
riie arheologice. .Zalmoxi nume de n Lexiconul
__ Sudas, care ar putea sugera Zalmoxis_ar fi
avut un pandant feminin, ceea ,ce nu este ex-
DIVINIT clus intr-o cnd cultul zai-
:::: moxian se numele se suprapusese ::;;:
Strabo rie spune .. bizuindu-se pe in- peste cel al Marelui Zeu. Este nendoielnic
:;:: treaga istorie a in neamul lor rivna geto-<lacii au venerat de foarte timpuriu o :=:::
:;:: pentru cele divine a fost un lucru de zeitate de de fertilitate. ::::
:;:: nie". Nu este deci de mirare despre religia divinitate n epoca va fi ::::
:::: geto-<lacllor s-a scris foarte mult. Au comen- cu Junona ori cu Libera n cuplul :::::
:::: tat-o autorii antici incepind cu Herodot ter- Liber-Libera. Marea a geto-<lacilor =:::
:;;: minind cu cei bizantini dar au mai cu n lumea tracilor de sud. Este ::::
moderni pe parcursul a trei vorba de Bendis, cu Cibelle
:;:; secole. s-au purtat se mai dis- uneori cu Artemis, Selene, Hecate :::::
:;:: n contradictoriu pe baza textelor antice. ori Persephona, a ::::
::=.: In ultima vreme la au fost protectoare a femeilor, a fetelor de
;::: puse descoperirile arheologice mai vechi sau a lunii, a protectoare a animale- ::::
:;-:: cele mai recente. s-a dovedit arta geto-<la- lor. ::::
:;::: este departe de a fi Geto-dacii cinsteau apoi un zeu al .::::
:;::. o iconografie pe lui al nume nu-l De aseme- ::::
!!:: obiecte de aur, argint ori nea nu numele sub care ei vene- ,:;;:
!!:: direct de religie. Descifrarea acesteia se poate rau soarele. Este nendoielnic geto-<la- :::. ::
face cu ajutorul textelor literare. Coroborarea cii de timpuriu aveau un zeu al soarelui , :::::
g confruntarea a celor eate- aparte de Marele Zeu, n atributele in-
:;;: gorii de izvoare are darul pro- trau urano-s?lare. :;
;::: blema att -de de Zeul de genul lUI Aesculap se pare ::::
;::: cea a religiei geto-<lacice. o asemenea cerce- a purtat numele de Darzos (Derzelas, Der- ::::
:;-:: tare religia geto-<lacilor este una zis) nu este cumva vo.rba de un epitet :;::
:;:.: la popoarele indo-europene nu de numele zeului. este situ- :.=::
:;;:: nimic din comun, a se deosebi, n cazul unei alte Debatopeios ::::
E:: n liniile ei generale, de cea ro- (Dabatopienos) corespunznd lui Hefaistos din ::::
:E: sau de cea a germanilor, pentru mitologia n gre- :::!
:::: a aminti doar cteva neamuri din marea familie Chiar numele nu snt cele reale, ::E
E a indo-europenilor. cert faptul geto-<lacii venerau o di- ::::
Dintre numeroasele exprimate se vinitate ocrotitoare a una de.genul
:;:: poate s-au conturat trei opinii prnei- lui Hefaistos. Se pare ca e1 aveau un .cult al
::::. paie: una care religia vetrei al focului chiar o divinitate A-atri- ::
:::: o a doua care vede n ea o religie intrau acestea. De asemenea au ;:;:
:;;: n sens iranian n a treia fost venerate protectoare ale casei ::;:
:;:: care politeismul ei. recente animalelor. O divinitate se pare s-a nu- :=:;:
:E: au dovedit, de religia mit Eitiosaros, teonim ntr-o in- =:::
:;;:: geto-<lacilor a fost panteonul lor cu- n cu care nu se pot face pre- :::!
:::: prinznd mai multe n frunte cu un ::::
:;:.;: zeu o la care se un Un moment deosebit de important n evolu- ::::
zeu al unul al soarelui , o divinitate religiei geto-<lacice l

77
SaDAng - arhiva personal
uututatauaeuea uenuau tnntttna n!"'' aanllllltnau aauntnatttttttlltlltlltttttttttttauaaunn--

iL ric, pune bazele unei in nemurire, a de Deceneu, colaborator apro- :;;:i
!;;:. unor practici unei religii de tip piat al regelui la marea de uni- ::::
f:::: mJstere. religie. este de ficare a !;!etc-dacilor. Pe vremea lui Decebal ::gf
:E' catre de nobthme, tn frunte cu re- se pare_ ca de preot suprem o avea Ve- :::;
iE gele. Ea face inainte de epoca in zinas. In rindul au existat anumite -::::
IF care a Herodot se presupune ar fi kapnobotai, ktistai plelstoi , ::!lf
iL de sec. 7-6 i.e.n._ cind fi de izvoarele literare, practi!?au :: ::1
::::: tnceput antropomorftzarea asceza se bucurau de mare ctnste f11nd :;;
1
:::: Doctrina 1-a impresionat pe He- ai sacrului" . :::1
rodot iar sursele lui de informare cu privire la doctrinei zalmoxiene este ::::!
!;;:: geto-daci proveneau din zone geografice do- intr-o care se :::1
i:::: minate de doctrina de aceea prin lor "nu vor "::1
:;;:, face intre Zalmoxis Pythagoras. muri , ci vor merge intr-un anume loc unde vor .::::
ii;;;: Zalmoxianismul bune paraleie in vor avea parte de toate :;::f
:;:: doctrina cea a se intr-o in
!:;:: identifica cu nici una dintre ele. Dat fiind forme materiale cu cele ale vie- -:=:: t
::::: faptul Herodot a consemnat in lungul ce- de pe se la alte popoare c;;::
1:::: lebrul lui excurs doar doctrina din printre care se inscriu egiptenii , ::::
religia autorilor germanii etc. dovedind nivelul superior al gin- :::::
::;:: care i-au urmat se pe textul herodo- dirii religioase la care au ajuns geto-<laci i. ::::1
;:;:: tian iar Poseidonios-Strabo a putut fi singu- Pe baza tuturor izvoarelor care ne stau la ::::
!:;:: rul care pare fi avut referitoare la se poate afirma cu :::1
ig: o vreme de apoQeu a cu temei geto-dacii au o
i:::: Marele Preot , a facut sa se creada ca Zalmo- o cultura propne care sta cu cmste alatun de ::::'
;:::: xis ar fi fost divinitatea iar cultul lyi cele create de celelalte popoare ale Europei
:F reprezinte de fapt religia geto-dacilor. In antice care se pe a .::::
!E realitate zalmox.ianismul este doar un as- sociale in unele :::::
;:::. pect al acesteia, la un anume moment s-a situat in fruntea acestora. :;;;:
foarte probabil , doar de vi rfurile Geto-<lacii au fost receptivi la tot ce le era ::::f
geto-<lacice. El va o util in culturile cu care au venit :::::
!:;:; cu nobilimea, cucerirea ro- in contact. receptate de pe :::::
f;;:: Zalmoxis se inscrie printre marii refor- diverse meridiane au fost preluate creator, :::!
:::: matori legiuitori ai comparat fi- s-au grefat pe vechiul fond autohton cu vechi
:
1
:::: ind de autorii antici cu Orfeu Musaios, Nici intr-un domeniu nu poate fi vorba ::::i
.:::: Zarathustra sau Moise, tezaurul de sterile, de o imitare mai mult sau
;:::: gi ndirii antice. mai a unei anume sau ::;;!
:m: au un rol impo:tant in societa- culturi. qa;acterul se el! ,:;;!
::::. tea geto-<lactca, comparabil 1n foarte multe pregnanta tn toate domenule. ftreasca .:;;i
i;;;: cu cel al druizilor la Ei sint con- a a culturii geto-<lacice in mersul :::::
.g:: intr-o in frunte cu preotul lor ascendent au fost curmate de cucerirea ro- ,:;;:
f:::: suprem care juca un rol deosebit de impor- Cele culturi s-au imbi- ::::1
:F tant. Un asemenea mare preot a fost nat, _s-au . dind apoi
iF Zalmoxts despre care Strabo ne spune ca 11 cultunr :::::
1:::: pe rege, lucra in cu el ::g:
:F 1-a convins la domnie. Pe vre- ION :;;;i
1m mea lui Strabo de mare preot se insti- 'fH
-
l! .. i.! _._ .:. -=. i=:'=l
decenii , din cele mai toria lumii prin tezaurului cultural !
.:::: tate vremuri dovezi asupra al continentului nostru. Nucleul patriei tracilor ::::i
r:: omului a de pe a fost carpato-danubiano-pontic. De ::::
1
,:::: cind omul se forma prin iar societatea aci ei s-au departe, ajungind ::;:.
__ se constituia treptat, treptat. Pe solul patriei la Treia cea de Homer partiei- __
noastre au inflorit culturi care stau de pind la care a dus la puterii i
r:'' cele din zona Europa cen- miceniene a statului hittit din Asia n ::::!
este suficient amintim i n acest sens prima a mileniului 1 t e.n. se raspn-
:!::: splendida Cucuteni cu minunata ei dise in lumea fierul , care va deter- :::l
1::;: .. Hora" de la mina o dezvoltare a proauc- :;::1
f' dar mai ales cultura Hamangia din Dobrogea Timp de o mie de ani atelierele tracice, in ::::,
111

78
SaDAng - arhiva personal
1111 111111111111111111111111 1 111111 1 1111111111 1 1111111111111 1 1 111111111111111111111 11 1111111111111111111111111 1 llllllllellll

:;;; cele miceniene prin forma, decor pe ele n mod ;;::
;;;: Cu pricepere, traci lucrau concret, locuirea ntre Balcani, ;:g
E:c .obiectele de aur argint, cum, din sec. Nistru din sec. VII .e.n., iar prin nain- :;;;
:;;:: XII-XI .e.n., ei devin pe lor traci, din vremuri imemoriale. :;;;
:;:: tehnologice legate, de data aceasta, de meta- dacii erau unul popor, de ::::;
E !urgia fierului, care, opinia lui Fr. Engles vorbind :;;;
E "e jucat un rol n istoria cea La Trogus Pompeius preei- :;;;
:::: zarea "dacii snt de neam cu ::::
:E nainte de mijlocul mileniului 1 .e.n. triburile snt "o a acestora, iar Strabo - ::::
E:C uniunile de triburi tracice din zona carpa- contemporan, n parte, cu Burebista - =;;;
E:: "dacii vorbesc cu cea =:;:
intensifica! de schimb cu lu- Pliniu cel vorbea de "pe ,:m
:;;:: mea cu cea din Asia care romanii i numesc daci". De la :;;;
E n se manifeste in- Strabo avem snt cei care se ::::
:;;: Pe Negre ntind spre Pont spre iar dacii cei :;;;
:;;: aveau se coloniile His- care locuiesc n partea spre Germania ::::
:;;: tria, Tomis, Callatis, care vor deveni focare de izvoarele lstrului", subliniind prin aceasta .::::
:::: iradiere a elementelor de deosebirea doar dintre daci . :::::
E care vor fi asimilate transformate de autoh- Termenul de daci apare prima la Caesar, :;;:
:;;:: toni, potrivit gustului artistic nevoilor lor. Va cuceritorul Galiei, iar acela de Dacia la Tacit ::::
avea loc o nrurire dar suostratul Agrippa, iar acela de geto-daci, de da-
:;:: tracic va structura sa pe n- este un termen modern, :;;:
E tregul unde se vor forma geto-dacii. Pe pentru a scoate n unitatea :;;:
:::: substratul general tracic se vor forma deopo- originea a a dacilor. Intrarea :;;;
E tracii meridionali ramura n lumina istoriei mai devreme a se da- :;;;
:;;: aceea a geto-dacilor, cea mai n , apropierii lor de lumea ::::
:;:: de sud-est ale Europei. istorice geografice specifice. lm- =:;:
E In aria de locuire a tracilor de nord se cris- plicarea n evenimentele legate de ::::
E n sec. VIII-VII .e.n., o mare unitate campania lui Darius din 514 .e.n. a fost deter- .:;;;
de pe care arheologii o numesc -, de interesele statului persan de
:;;: o -, cultura Basa- extinde asupra :;
:;;: rabi, o localitate n jud .. D_olj. Ac:easta aco pe- pe litoralul vestic nor.di<: al lui Eu: :;;;
:;;: rea o mare ane geografica, al care1 centru se xm asupra neamunlor dm mtenor, 1n ::::
:;;: sprijinea tot pe pe De pe tracii meridionali , intrau :;;:
:;;: fondul etno-{;ultural Basarabi s-au ridicat ge- astfel n cadrul istoriei universale antice ::;:
:;;:: to-dacii, poporul care ncepuse se consti- din sec. VI .e.n. De fapt, dezvoltarea ::::
E tuie ca atare chiar din cursul cultu- a =:::
:::: rii Basarabi. Geto-dacii formau - de la a cunoscut un ritm mai viu dect acela al ::;:
:::: nceput - o entitate lingvis- populatiei din zona privim :::::
- n vremea lui Burebista mai ndeaproape documentarea
E - pe plan spiritual, geto-dacii se datnd de 550 .e.n., se poate :::!
:;:;: manifestau tot n cadrul mari observa s-a petrecut o inegalitate n :;;
:;:: etno-culturale. Ei locuiau pe ntreaga arie din- ritmul din aria carpa- ::;;;
E tre pantele de nord ale Balcanilor (Haemus, :::;
:;;:: Stara Planina), - la nord, li- acest ritm s-a accelerat n sud-estul :;::;
E:: toralul de vest de nord al Pontului Euxin Romniei n Bulgaria de nord, acolo :..;:
:;;: Tyras (Nistru) - la est mijlocie unde izvoarele antice amintesc pe unde ::.::
E Morava spre vest sud-vest. Pe n- izvoarele arheologice vin confirme o atare =::;
geto-dacii vor crea o care a cuprins zona :::;;
:;;:: aceleia a de la est de
:;:: neamurilor nvecinate. Tot pe va Procesul geto-dace a ::
:::: avea se procesul ro- durat relativ mult, printr-o dezvol- :;;:
:;;:: al sintezei daco-romane al tare a fondului tracic, de :;:;
:;;: rii, astfel, a poporului romn. care a n epoca ge- :;:;
E:C In istoriografia a circulat a n :;;;
:;;: geto-dacii nu ar fi traci, ci germani, sau poporului nostru - ntr-o mai ::;:;
slavi. De asemenea, s-a vorbit mult -chiar - n aceea a unor popoare din Balcani, ve- ::;:
E!: la istoricii romni - geto-dacii snt de ori- nite aci mai trziu. :;:;
gine au trecut la nord de Du- Documentarea prin :::::
;;;: . sec. V .e.n. O asemenea efectuate n ultimele trei decenii pe :::::
:;;: a fost din cauza lipsei iz- ntreg teritoriul patriei noastre a ;::::
:;:; voarelor scrise ale privind pe ge- considerabil noastre cu privire la ::;:
f!E to-daci. ntruct istoricul grec Herodot - cultura a
E rintele istoriei", cum a fost numit, pe dreptate Economia lor se baza ndeosef:ii pe :::;;
E::: - .. amintea pe numai la sud de animalelor. la care adiUJgau
:;;: (lstru), unde s-ar fi nvecinat cu - s-a felurite n zonele ::::;
tras concluzia ar fi "emigrat" bogate n sare, exploatau acest important =.:;:
:;:: sau s-ar fi la nord de lstru n pe- att de. necesar element ce lua calea comer- :;;:
F.E rioada de 514 .e.n., cnd Herodot reia- In jurul salinelor s-au infiripat puternice ::::
:::: campania lui Darius 1 mpotriva centre economice, politice militare. a :;:;
:;:;: lupta pentru in- fost centrul Buridava din jurul bogatelor saline :::;
:;::: lor. Descoperirile arheologice de la Ocnele Mari din Vlcea, ::::
:;:: lui Herodot privind sci- .:;:;

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 ......... 1111111 1111111111 1 11 1 111111111111111111111
79
SaDAng - arhiva personal

m: unde va fi fost, probabil , una dintre rezisten- . frecvente (s-au descoperit la Mun-
i!::: liurebis_ta, nu chiar prima. Pe celului, B!tca Doamnei , Cos-
:;;;: sura ce s-au tehnolo- etc.); nndele, ptle, razUitoare etc. ::::1
J:::: gice s-au diversificat uneltele, s-au a teritoriilor ocupate de ::.
1
:;:: de fier de brazda, cele ei a necesita! n ateliere proprii, a ::;:1
;;;: unelte principale ale plugului , care au armelor necesare. Au fost descoperite destul ::::
1
i:::: randamentul muncii n cultivarea d.e multe arme defensive, arme ofensive ::;;
:;;:: tu lui. Dacii au folosit un singur tip de vrfuri de curbe - si- ;; ;;i
F' de plug, format dintr-o de fier, la ca-ae, de lovit etc.), dar arme ro- =::::
::: un ci:l crlig la cel superior, ce urma mane, importate folosite de daci , cum apar ':!!i
1
:::: fie fixat n lemn. Asemenea de tip pe Columna De altfel , izvoarele an- c:!!l
1
:::: au fost descoperite n n:ulte tice _la curtea regelui
:::: geto-dace: Potana, Bttca Doamnet , Decebal a mstructonlor mthtan romant , care :;;;
f!::: Brad, pe vor fi pe daci n mnuirea unor arme ::::il
::::: dava, Muncelului , etc. La de romane.
i?.:: nord de acest t ip de plug se Atelierele metalurgice dacice asigurau toate ::;:J
:::: de l a nceputul sec. 11 .e.n., apoi se uneltele de care era nevoie n buna :::::
:::: n epoca lui Decebal rare a diverselor ndeletniciri , mai ales a celor ::::1
;;;: n perioada romane chiar legate de Se cunosc - n ::;:
g:= n epoca Unele depozite de de cele amintite, pe scurt , mai nainte - ::::J
r::: unelte agricole la un loc, de unelte pietre_i_ a :::
:;;: ttp dactc pe cele de ttp roman. In asoctere rea era attt de necesara antmalelor c;;:l
f:::. cu sau izolate, s-al:l descoperit va fi intrat n circuitul comercial ::::
1
:::: tele de plug n de la rean , ntruct n Peninsula nu se ::g:
;;;c la pentru a seau de sare. La au ::::J
!!!O: putea fi fixat n grindeiul plugului. Uneltele fo- fost descoperite unelte speciale pentru ex- :;;;
1
i!!c losite n de daci snt foarte ploatarea blocurilor ("dro- :;:;f
iE: numeroase ele fac dovada unei dezvoltate bului") de sare. Se petrecuse, deci , o speciali- :;:;:
metalurgii a fierului a unui r>iv?l superior de zare a uneltelor, destul de c:!!i
1
:::: Amintim, n unei - nem seama de numeroasele variante ale ::;;!
;;:; tele: grebla, numai rei unelte. Se poate spune stadiul de dez- c::;l
1
:;:;: din atelierele incendiate de romani la voltare a metalurgiei fierului la geto-daci era ::11
;:;, tea Muncelului (18 exemplare); sapele (desco- cu mult mai naintat de acela al popoare- ::;:!
i
;::: perite n mai multe secerile, lor vecine n anumite chiar de :;;:f
::: n ma:.e: att n de la care dacii, desigur, au mprumutat :;;;:i
:::: dar, uneon, m mormmte; coasele, mat unele ttpun de unelte, cum ar ft foarfecele -:;;;
fre.cvente dect secerile; cosoarele, nelipsite probabil , pi!:Jtenii , pe care romanii i-au luat ::r:J
i;: din dacice, folosite la de la ln. genere se poate afirma ca ,;:;i
JE:= de vie, a frunzelor, la altoitul uneori , chiar metalurgia fierului la geto-daci se :::::
r::: ca Fiecare di ntre uneltele amintite cu- unui proces local. Descoperirile arheologice =: r:i
!::::. prind numeroase variante tipologice, cu parti- studiile cu privire la problema
1
;::: felurite. Marele al pndirii metalurgiei fierului n regiunea carpa- :::li
:;;: uneltelor agricole generala lor au exploata- :;;;!
f;:;, preocuparea dacilor n dezvoltarea agri- rea minereurilor de fier reducerea acestora :::;i
1
;:: culturii, ca a econ omiei. aci din sec. XII .e.n. .::r:J
Tot att de variate erau uneltele in acestora a progresat nce- :::::
f!::: lemnul fiind la daci materialul tare, n fel nct n vremea lui Burebista :::i
:E de de ct la unor obiectele de fier nu lipseau nici din cea mai ::::1
unelte de La jud. la ::::1
f:::: La cu caracter miii- din Transilvania
!!!': tar sau la rehgtoase, - cum erau au fost descopente cuptoare de redus mtnere- :;;;f
i!!:' templele - , se folosea n mare cantitate lem- urile de fier de a acestora. cerce- .::;;.
nul. Au ex_ist!"t cu numai de teren trebuie continue, n ::;;i
i:::: lemn pammt , cum a fost Bundava dactca prezent, se cunosc mat multe :::::
j:::: din vlceni. Lemnul era utilizat puncte unde existau de fier, unele :::::
1
;;:=. la de nct daci i chiar n dacice ':!!i
:::: sporit mereu gama uneltelor de cum din Atelierele metalurgice le- o:!f
;;;: au fost: : toporul , cu multiple, de la gate de exploatarea minereurilor locale de :.:::1
.:::: cele mai simple la dulgherie, avnd, din nivelul mereu mai ridicat al teh- ::::.
forme foarte nologice, de care au-
:E: vanate; barda, folostta la ctophrea lemnulut tohtont , produceau dtn ce tn ce mat multe
!E pentru unei plane; tesla, unelte arme cerute de nevoile sporite ale ':!!i
f!::: att de la nu numai a unei geto-dace, cu ct se aw-Qpia de ::::1
.;;;: plane, dar a jgheaburilor a sco1 epoca lui Burebista Decebal. :;;;
f:::: birii n lemn; de la exemplarele O de activitate aspect ca- :;;:f
mici la cu lama rac;teristic al g_eto-dace _l constituie ::gf
::c

folostt nu nu tn ttmpla- a deventt un. pn;>- '!!!i
f:::. rie, ct tn faurane alte preocupan; pnu-zts tn epoca a doua a fterulut , adtca m :::::
:f::: de scos cuiele; cele mai frecvente, cu epoca introd.ucerii ge-


!:;: folosire mai rar olarului, una dintre marile in- ::::.
:::: mai fiind o de ale care a transformat :::;:
:1:: de aceea erau importate; sfredele, destul de casnic al ntr-un

------------.....
80
SaDAng - arhiva personal

:;:: propriu-zis. mai recente au rare a constituindu-se o :::
geto-dacii au nceput roata n special o aristo- ::;:

:::_ fac dovada unei atari folosiri a acestei vrfuri ale din lui Dio Chri -
Cu ani n la Cerna- sostomul, contemporan cu Decebal
.
localnici. In prezent se cunosc mai multe lo- se numeau tarabostes, il!r n limba :;
unde au fost descoperite vase la pileati (pileus sau pilleus,
Cele mai numeroase -datnd din sec. VI V . cum ne apar ei pe Columna pe
.e.n. - se ntre Balcani , . monumentul de la Adamclisi pe alte monu-
mare. Teritoriul Dobrogei a fost totdeauna o mente antice. Din mijlocul acestei
punte de nt re sud nord, Dobrogea se ridicau regii mrii Masa cea mare
integrndu-se n marea unitate a Daciei a o formau n limba la-
vechi. O cu generalizarea olarului (nu se termenul dacic) capiUati ::::1
s-a culturii ge- sau comati (cei cu n plete, pe ::g
ta-dacilor, repertori ul de forme sporind cu noi care erau oameni liberi , neconst ituind
tipuri de vase, luate prototipuri o care exploateze pe al- ::;:
mai trziu romane. ceramica tii. Societatea ni se - ::::
la se n principal pe formele de chiar n timpul daco-romane din ::;:
vase autohtone. Amintim aci cana 101-102, 105-106 e.n. - ca o societate soli - ::;:
cu o care nu a cunoscut sclavagismul. Reali- ::;;:
fructiera cu picior frumos cu zarea celui mai puternic independent stat .::::
motive decorative pictate n culoare ro- dac sub conducerea lui Burebista apoi a re- -::;:
Dacii au avut o gelui erou Decebal ncordarea pentru
cu motive decorative care aveau un - plastic =:::1
caracter geometric, de veche n ei pe Columna =:;:
Tot este ceramica cu motive - tocmai a ::;:!
florale zoomorfe, uneori combinate cu cele dacice din timpul celor mari ::;:
geometrice, pe care le ntlnim n arta argin- istorice. ::::
tului la geto-daci, ct pe unel.e obiecte de Descoperirile arheologice ntoc- ::::
fier, ca cele descoperite la Munce- mite pe baza lor n aria de locu- ::;:
lului. ire a geto-dacilor numeroase -
Dacii au dezvoltat o a argintului , cu de- deschise sau fortificate - ::::
_ osebire n secolul 1 . e.n. n secolul Ele erau ce_ntre economice, politice, militare
Pe ntregul teritoriu al Daciei au fost descope- religioase. In limba se numesc dava - ::;:
rite importante tezaure de argint , care cuprin- davae, pentru care autorii greci au folosit ter- ,;;:
deau podoabe de tot felul sau vase: menul de polis-poleis, cum snt n ::;:
terminate cu protome de inele, coliere, cu evenimentele petrecute la ::::
cercei, paftale, mpletite etc. rea de Jos la sec. IV .e.n., pri- ::::
podoabelor a nceput vind lupta n timpul lui Dromichaites ::::
n sec. 1 .e.n .. cnd argintul , ca materie mpotriva regelui Traciei . Lisi mach. Aceste ::;:
- era procurat din topirea monedelor de argint centre, desi nu pot fi comparate intru totul cu :::::
geto-dace. Acestea s-au pe ntregul romane, ele reprezentau to- g
teritoriu locuit de geto-daci una nuclee de con- .::;:
dintre caracteristicile esentiale ale jucnd un rol important in :::::1
lor. Spre nceputul sec. 1 i. e.n., moneda tradi- De aceea romanii , cucerirea ::::
dispare locul ei este luat de moneda Daciei in 106 e.n., vor toponime .:gi
de tip republican roman, care a cunos- dac1ce, ca: Bundava, Drobeta, Apulum, Sarm1- ..:::
1
!
cut o de mare, ceea ce zegetusa, Napoca etc. Geograful Claudiu Pto- :::
prospera a dacilor lemeu din Alexandria nota peste 40 asemenea ::::
din ultimele secole dinaintea cuceririi centre in Dacia. el scria n sec. 11 e.n .. re- ::::
Daciei de romani , n 106 e.n. Cele peste lui se refereau la din Da- ::::
aproximativ 25 000 monede de acest tip fac eia in general , aceste centre nu
dovada, nu numai a puternicei econo- aveau aspect de propriu-zis, dar n inte- ::::
mice n vremea lui Burebista Decebal , dar riorul lor se monumente =:::
a strnsei cu circuitul economico-co- ornduite anumite principii =:::
mercial universal al timpului , care era cel ro- de .. De fapt , toate davae-le aveau ::::
man. daci erau pe un rei , care n general stadiul ::::1
tehnologice superioare, cum era ncrus- tribal, mai ales ne referim la statul dac =:::
tarea cu argint aur a unor obiecte de fier, din vremea lui Burebista Decebal. Unele ce- ::;:
psahiile (partea a unei de la erau fortificate numai cu f3alisade418U val ::::J
cea de la Btca Doamnei (Piatra de avnd doar de garni-
s(_iu de refugiu al -din mpre- =:::
- Att ct n prezent din jurimi. In schimb, Sarmizegetusa Basileion :;:!
izvoarelor literare ale din desco- (Regia). cum Ptolemeu capitala sta- ::::1
peririle arheologice numismatice, ne tului lui Decebal, reprezenta un complex arhi- ::::1
seama dezvoltarea unitatea tectural de ::::
de a Daciei preromane au avut con- Geto-dacii au cunoscut o ::::
-- nse.mnate asupra una alta S-a tra- o::f
E:' geto-dace. din epoca bronzului a pri- epocii bronzului a primului fier, multe .:::

81
SaDAng - arhiva personal

unEipd iri a[ muite) . qe uii de 29,40 m cu cercuri de blocun
r::: de "Miezul" valu- de andezit. un cerc de stilpi (coloane) ::::
:::: lui de era adesea din pietre de riu sau de lemn. In interior se o absi- :: ::
ars. Arhitectura va dobindi in Unii au pus acest templu ro-
::;: sec. 1 i.e.n. in sec. 1 e.n. o dezvoltare excep- tund in cu unui calendar al
o a inaltului nivel al dacilor. Problema Arhi- ::;;:
In regiunile de munte se de lectura s-a format intr-un :;;;:
Cele mai bine cunoscute sint cadru organizat, sub autoritatea unor perso- ::;;:
cele din Sarmizegetusa, Cos- ca Burebista Decebal. lmpresionan- :;;;:
Piatra Blidaru, la care se tele monumente de - cele de lemn :;;:
cele de la Piatra Craivii Alba Iulia) , - dau puterii politice, militare :::;:
pilna, etc., cea de la Bitca Doamnei economice a geto-dacilor. Dezvoltarea ::;:
(Piatra Nu trebuie pierdut din vedere economice a de in .toate ::::
dacii au ridicat de ramurile de activitate a determinat o progre-
lemn cum este cea de la din a sociale. Chiar
vilceni, unde a fost ve- nainte de cristalizarea geto-dace se ::;:
chea pe baza unor ajunsese - cum descoperirile arhe- ::;:
de pe fragmente ceramice. ologice - la unor uniuni tribale, cu :;;:
Aceasta avea o trei terase, ncon- o bine Izvoarele _:::;:
jurate toate de ,,zid" de lemn cu o scrise ale nu aceste ::;:
grosime de peste 3,50 m. La cetatea de la -vechi unional-tribale; abia la ::;:
s-au folosit zidurile de tul sec. VI-lea i.e.n., prin lui Herodot
valul de cu cetatea privind lupta impotriva armatelor per- ::;:
dispunea de mai multe bastioane, unele in sane, in 514 .e.n., putem deduce
interiorul incintei de altele in exterior. aveau O- organizare ::;;:
Cetatea de la Sarmizegetusa cuprinde o su- o pre- ::;:
de 3 ha; ea se altitudinea de misele unei atari erau mai vechi. :;;:
1200 m; zidurile cu de 3-3,20 m. Zi- Splendidele tezaure de aur argint de la ;::;:
durile de erau din blocuri faso- ceni - Craiova inventarele morminte- :.=::
nate aveau paramente; intre acestea lor "princiara" de la Agighiol -Tulcea, Peretu :;;:
se punea - Teleorman coiful de aur de la Poiana - :;;:
formind emplectonul. n fel au fost - Prahova, care din
,,zidurile" de la Bur1dava. da- prima a sec. IV i.e.n., : :;:
cice de - dar cele de lemn - aveau in vreme a virfurilor for- : :;:
un caracter monumental, impresionant, ele mate, evident, o dezvoltare so-
ceau parte dintr-un sistem defensiv, deosebit ele se bucurau de o ::;:
de bine conceput in vremea lui Decebal. Ceea in societate de o de fast : :;:
ce pe pe cel care Din .rindul acestor virfuri aristocratice se ridi- :;;:
le este complexitatea mijloacelor de cau - basileli - uniunilor de tri- :;;:
ziduri de bastioane, turnuri buri : In acest sens trebuie in- _:;;:
de veghe terase platforme de de pe monedele descoperite in Dobro- :;;:
valuri de palisade etc. era gea, care au Basileos Moskonos (cu litere gre-
in sistemul general defensiv, o cetate la genitiv). Numele lui Moskon a fost : :;:
dispunea de mijloace proprii de asociat. - fie chiar numai ipotetic - cu acela
rare, in cazul ar fi fost de restul ce- al anonimului .,rex lstrlanorum" ("rege al ls-
Dacii au terenul in trianilor" , al de la - lstros), :;;:
chipul cel mai Aceasta care se afla, la 339 i.e.n., in fruntea unei pu- ;:;:
s-a in timpul daco-ro- ternice politice militare capabile ::::
mane, cind romanii au trebuit a n _:;;:
CUfl1 spun izvoarele antice -, Dobrogea, sub regele lor Atheas, care a fost :;::
cu silit ajutorul lui Filip al 11-lea, regele ::::
Monumentele de se aso- Macedoniei. Moartea regelui get a :::::
in general cu cele de caracter militar la sud de dar inter-
religios. In unele mai mari "pa- a lui Filip 11 a pus ::::
late" ale sau derii iar regele Atheas moar- : :;:
Arhitectura este de tea pe solul get lui Filip 11 inau- ::;;:
o serie de monumente. S-a gura macedo- ::::
de data aceasta dar sint la de Jos, pe care lui :::;:
unele elenistice. Este vorba de seria o vor continua. In 335 i.e.n. Alexarrdru Mace- ::;:
sanctuarelor care, planul for, se IJlpart don, ajuns rege al Macedoniei , face o expedi- : :;:
in categorii : temple patrulatere temple impotriva tribalilor a de la ::;:
rotunde. Sanctuarul patrulater avea coloseul rea de Jos, trecind fluviul - cum spun iz- ::;:
de sau de lemn,-qare formau in general voarele antice - intr-o noapte, folosind lun-
_aliniamente. Asemenea sanctuare aveau aco- tre scobite n trunchi de eopac {flfO"noxile). :;;:
- cum au dovedit-o mai re- pe malul sting, macedoneni au :;;:
cente, infirm indu-se celor care soco- fost culce grul ca 'lfl ainta, :;;:
teau nu aveau, ceea ce ar fi o cum spune Ptolemeu al lui Lagos, care nso- :::::
seama de faptul ele se aflau pe regele macedonean. Tot de la acesta :;;:
in regiuni muntoase la mari altitudini. Cele oastea era din 4 000 ::;:
tipuri de sanctuare nu erau unor din 10 000 de o
deosebite au fost din oaste pe care o avea uniunea getica ::;;
___ vreme. amintim aci marele sanctuar din stinga unde pentru prima era ::;:
r::: rotund de la Sarmizegetusa', cu d_e de un iz,vor scris ::;;:

82
SaDAng - arhiva personal


g dar unde descoperirile arheologice o docu- tul unei - al unei - c;gf
1::: -inainte de mileniului"' 1 care atinsese un inalt nivel de dezvoltare in :::1
l!!: i-e.n. Izvorul de o cetate a toate compartimentele materiale spiri - :::1
1::: care a trebuit fie din care mace- tuale. Burebista apare pe fundalul unei bine .:::1
donenii au luat o structurate etnice, lingvistice, de eul- :!
1;;: de prin sudul Moldovei aveau economice spirituale. Burebista va im- :::1
!::: lor la 326 i-e.n., cind prima acestei multilaterala o pecete .:::1
1::: Zopyrion pierea cu in- de unitate punind bazele unei :::1
1::: sa de 30. 000 statale ce va pe meleagurile Daciei c!!J
In_ jurul anului 300 i.e.n., in fruntl!a unei _la - pe
1:::. man umun1 tnbale get1ce de la Dunarea de aceasta vatra - pma 1n Zilele noastre. In sta- ::::
1::: Jos se Dromichaites. Acesta a infrint in tul lui Burebista vor fi cuprinse gre- ::;;f
1::: rinduri armata din vremea de pe litoralul Negre,. de la Apollo- ::::,
1::: lui Usimach, regele Traciei , luind prizonier, in nia (Sozopol, in Bulgaria) la Olbia (la gu- ::::1
1::: prima pe fiul acestuia, Agatocles, iar in riie Bugului) . Spre vest, Burebista a ::::
lg: a doua (282 i-e.n.) pe regele, care centrele iar intrEt Nistru pe c
1::: trecuse cu o oaste El a acelea, intirziate, ale bastarnilor. Istoricul ::;::
1::: fost luat prizonier cu Strabo spune desJ1re Burebista: ,,Ajungind in ::::i
lE Cit istoria a ge- fruntea neamului care era istovit de ::!!i
1::: to-dacilor Dromichaites, izvoarele antice baaie dese, gatul Burebista 1-a atit de ::::1
1:::: sint foarte seama mult prin de ::::1
:::: - in lor spre Balcani - nu au atins porunci , incit in ani a creat un stat pu- ::::
1::: teritoriul get de la de Jos, ternic a supus aproape pe veci- ::::
1:!:: nii. Ba a ajuns fie temut de romani. .. " . Nu ::::f
llL 280 i.e.n. de Dromichaites a putem de unde a inceput unificarea ge- ::gl
!::;: continuat oprind aci cel- to-dacilor in cadrul unui stat centralizat , dar :::::
1:::, putem spune statul .condus de Burebista :4
1:::: n sec. III i .e.n. este amintit un basileu-rege un moment de cea mai mare impor- ::::1
J:::: get, in nordul nord-vestul Dobrogei - Zai- pentru istoria poporului nostru a Eu- .:;:;
!:!: modedikos, iar in jurul anului 200 i .e.n. Rhe- ropei sud-estice. Burebista dispunea de o ::::1
Jg:: maxos, ambii protectori ai de el pu_tind rid!ca o ':g
E:: pe litoralul getic. Tot cam pe la 200 i .e.n. iz- armata de 200 000 de daca este sa cre- ::;:
!:;:: voarele antice pe regele Oroles, der_n pe 1ston_c El_ a =:::
1
f!!:: i n cu bastarnii germaniei in hca 1mpotnva Romei , cautmd sa c1t :::::
:::: nu.t ul de al lumii getice. departe pe rom_an1. De. aceea a dus ! ratat1ve ':!!!
1::: In cadrul uniunilor tribale, de tipul democra- cu Pompe1us, nvalul lUI Caesar, a mche1at ::::1
::;: militare, se necesitatea cu el ca intre doi de stat inde- ':::
1
1::: acestui -cadru strimt , pe suverani , cum va face Dece-
1:::: nencetate a de intensifh bal in tratativele cu .:;:1
1:::: schimburilor comerciale pe de mo- Traian. Chiar numai faptul ducerii ::::1
lg: nede, atit cu negustorii romani , dar de tratative state puternice, ca cel roman: ::gf
1:::: pe Procesul contopirii uniunilor <;:a statul geto-dac dm vremea lUI :::::
1::: tribale mai se in Bureb1sta Decebal se bucura un prest1- ::::1
1:::: rea monedelor geto-dace apoi g_1u de putere militara, autontate
:;;: in acestora in primele decade ale ::::
!::: sec. 1 i.e.n. i nlocuirea lor prin moneda da- ce Burebista a de pe scena isto- ::::1
1:::: de t ip republican roman. pro- riei , statul intemeiat de el s-a la ince- ::;;
1:;:: diverselor a exploa- put i n patru apoi in cin.ci , dar :::::
1:::: de sare, cit sporirea s-a Intr-una dintre ::::1
turilor comerciale cereau forme politico-eco- aceste politice a Dece- ;:::;
Il::: nomice militare mai largi , care cores- neu, marele preot din vremea lui Burebista, ::g,
1:::: geto-dace care se bucura de o autoritate ,,aproape re- :::1
::;:: trecerea de pragul dintre sec. 11 1 i.e.n., in spun izvoarele. Un alt al lui Bu- ::::1
J:::: care vi rfurile juca un rol rebista poate fi considerat regele basileu Thi a- :::::
1
::::: din ce in ce mai insemnat. In sec. 11 i. e.n. civi- marcus, atestat de o de ::::.
1::: se cristalizase definitiv, cu noi in 1973 la - Buridava jud. ::::1
Jg: elementele de funda- ViLcea. ::gf
f!::: [Tlentale, pe mtreaga ane locu1ta de geto-dac1. In epoca lui Decebal (87-106 e.n.) , cultura ::;::
::::: In sec. 1 i-e.n. ea va_ dobindi un alt elemertt a dacilor era mai dez- ::;::
1:::: d!! structura pe cel politic. In decit in lui Burebista. :::11
fF pnma jumatate a acestu1 secol se va crea de mcorporasera 1n mod creator .. acele ele:- ::::1
.;;:: Burebista primul stat centralizat inde- menta de elenistico-romane care co- :::1
i;;: pendent, cuprinzind i ntreaga lume respundeau intereselor gustului propriu- c:::l
1:::: de la nord de Haemus (Stara Planina) in era iar schimburile ::::1
1
:::: de la Tyras (Nistru) comerciale cu romanii se Sta- .::::1
in Europa Burebista se in tul dac din timpul l':l.i Decebal mai bine i n- ::gJ
:F fruntea acestei putern1ce polit1ce chegat , dar romanii mstalasera frontiera pe :::::
aproximativ 4 (80 - 4_4 !.e.n,). Pericolul roman se din ce in ce ::g:
1:::: pe scena1stone1 dm _aceste ale a ma1 Incursiunile dacilor la sud de .::::1
1:::: une1 man cum a fost Bureb1sta, Dunare se iar campania de ::::
:::: trebuie ca rezultatul unei milenare dez- sub comanda lui Cornelius Fuscus ::::!
a traco-geto-dacilor. El a fost e.xponen- ' se printr-un dezastru, generalul ro- :mf
iiil:;::::i:::::::::::::::::i::;;;;t;;;;;::i!iii!iiiiii!ii!iiiiiiH!iiHiiiiiiii!Hiiii!iiiiiiii!:iiiiiiiiiiiiiHiii::i::::::ii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiii:::!liii
-
81
SaDAng - arhiva personal

::::: tor romanii invingeau pe dci la Tapae iscusit in cind ::g.
:::: Decebal devenea rege clientelar al statului ro- cind se la timp, in a intinde ::::i
:::: man, obiceiul pe care romanii il aplicau curse, viteaz in a se folosi cu di- ::::
:::= altor state, le stipendii pen- de o victorie a cu bine dintr-o in- :::::
:::: tru avantaje economice sau militare. Tratatul fringere, pentru care lucruri a fost mult timp ::::
de pace din 89 e.n. avea un de pentru romani un potrivnic de temut". ::::
:;;: pace pentru Decebal, care va fi folosit pentru cucerirea Daciei transformarea ei, ::::
::;:: armatei cit in 106 e.n., in provincie cursul dez- :::::
:::: pentru organizarea mai vre- istorice in aceste ale Europei s-a c=::
murilor grele ce erau de care au schimbat. Procesul care incepuse ::::
:::: venit, in timpul celor din mai demult la sud de se va adinci me- c=::
:::: 101-102 105-106 e.n., cind dacii au opus reu, in cadrul Dacoromaniei se va crea sin-
:::= o romanilor, iar la in- teza factorul fundamental al ::::
:::: fringerii Decebal a preferat curme viata poporului romn. :::;:
:::: decit viu in mina romanilor. Istoricul ::;;:
roman Dio Cassius ne-a cel mai complet Prof, dr. doc. D. BERCIU ::;::
:::: portret moral al regelui ' erou Decebal : ,.Era DirectOrul lnstHutulul de Tracologle :;::

1 1
1 1
E:: arheologice, efectuate in uiti- populatie - "desertwn" - ci de (virls), .::::
mele trei decenii, au dat la desigur poarte armele, dar mai
::::: cu privire la prezenta continuita- neau copiii, femeile! in ceea ce pri- c:::
tea autohtone in carpato-da- traducerea de roeslerieni textului
nubiano-pontic, dramaticele lupte dintre din lulian Apostatul, nu este abso- -
:::: daci romani din anii 101-102 105-106 e.n.. grecescul elleilon, corespunde ::;::
m: care au prin transformarea unei din nu numai lui ,,am nimicit" ci lui :;;:
Dacia in provincie vitea- ,,am biruit-subjugat". Dar chiar acceptind tra- ij
::;: zului rege Decebal, care a luptat pentru liber- ducerea de ei, asemenea expresii ::;;:
tatea independenta poporului la se intilnesc la autori antici in inscrip-
- jertfa cu privire la alte popoare, considerate -
Vestigii le arheologice descoperite pe ntreg ele .,nimicite", ,.distruse" sau ,,exterminate".
teritoriul vechii Dacii acele teze ero- cu scopul de a glorifica pe n- -i
nate emise de unii (roeslerieni ct, nici un obiectiv nu pune
:::: neoroeslerieni), care pe asemenea cu att mai mult, cu ct ::::
::;: dacilor in timpul de cucerire con- alte texte literare, mai apropiate n timp de :;;:
- duse de Traian, de asemenea, evacuarea la epoca lui Traian (amintim pe Cassius Dio), ::::
f::=. sud de a ntregii in vremea vorbesc numai de infringerea supunerea da- ::::
Aurelian, cnd Imperiul roman a cilor. Chiar Eutropius, intr-un alt pasaj (VIII,
:::: Dacia. Ei creau astfel viduri de- 2,2) se mai corect ,.nvingind pe De- .::::
mografice, negnd nu numai continuitatea cebal el [Traian] a supus Dacia". n unele
:::: dacice, ci posibilitatea de a fi ro- (CIL. VI, 1444; CIL XII, 105; Dessau, ::::
Concluzia lor era dacii fiind 8863d ) tot de supunerea : .. :.::._;_.
:: .. procesul nu a putut avea nu e ,.ntm1cuea sau ..extirparea" lor. Ace- ....
-- loc in Dacia poporul romn (a latini- lucru reiese din legendele unor monede ::
E tate o recunosc) s-a format la sud de emise de Traian, ca din unele reliefuri ale
de la Roma (scenele
:::: nile lor se bazau pe texte la doi Este limpede cei care contestau continu- :::::
E:: autori trzii, din a doua a secolului al itatea romnilor pe teritoriul lor de :;;:
f:;:: -... .
:;_ menea, invocau faptul daco-romanii nu mai conlocuitoare, argumentnd ei, ro- .. ::
- erau in izvoarele literare, re- mnii, sint autohtoni, ai daco-romani-
tragerea dar treceau sub rea- lor deci cei mai vechi locuitori ai Transilva-
litatea nici despre imigrarea romnilor din niei. se faptul unii roeslerieni
sudul nu absolut nici un do- (mai abili) au contestat numai continui- =- .-. .: . :.
- - cument scris sau de Dar admitind tatea dacilor daco-romanilor in Transilvania.
::;: ca juste lui Eutropius. vedem el Teoria devenind astfel instrument po- :;::
iE:j nu spune Dacia era complet de litic combatere a romnilor. i:11

84
SaDAng - arhiva personal
..................................................... ............................... . ....................... , .. __

t:_:::_=='=: :::i .
_ punem de numeroase descoperiri arheologice sul cultural ai au fost
elocvente care nimeni nimic nu i-a costobocii, iar la sud de in Muntenia,
::" putut pe daci din teritoriul lor de prin aspectul cultural de tip Militari-Chilia. ::::
Vestigii ale dacilor se intilnesc pe te- organic din La Tene-ul geto-dacic,
ritoriul provinciilor Dacia {Transilvania. Olte- cultura dacilor liberi este puternic :
::: nia Banat) Moesia (Dobrogea zona de de romani. =
nord a Bulgariei) in circa 400 de puncte. Dacii Sint comune dacilor, indiferent este :;;:
:::: constituiau de in mediul rural vorba de costoboci, carpi, daci liberi din vest, :::=
;;;: din provinciile amintite cum sau daco-romani din cadrul provinciei Dacia, ::::
:::: riie arheologice in necropole tipurile de cre- .::::
:;:; la Soporu de Cmpie (jud .. Cluj), Obreja (jud. dintele. ritul ritualurile funerare. precum ::::
:;;: Alba) Slimnic (jud. Sibiu) - in Transilvania. ceramica. Judecind cei care ::::
E Locusteni Danet (jud. Dolj) - in Oltenia, mai bine La :rene-ului ge- ::::
:;;: cele de la Enisala - in Dobrogea ca amin- to-dacic sint dacii liberi'de la est de =::
tim numai citeva dintr.e ele. Vestigii ale dacilor sub numele de carpi. Ei creiat :
se intilnesc de asemenea in castrele o au dispus de o pu- :;;:
:;;: riie civile ce au luat in apropierea lor, ce a dominat po- :;;:
:;;: ca centrele urbane, aproape toate nume de la de Jos in vreme. :::::
dacice (Apulum. Drobeta, Napoca, Porolis- cum ne Petrus Patricius ::;::
sum, Potaissa. Tibiscum etc.). ar- (Fragm. 8), la mijlocul secolului al III-lea, ei se 2::
:;;: heologice clar dacii romanii (vete- considerau sint ma1 putern1c1 decit ::::
:;;: rani au in cadrul acelo- Iar istoricul lordanes (Getlca, 91,25) ii socotea ::.=:
:::: s-au reciproc, creind printre cei mai ai imperiu- ::::
:;:: Semnificativ este lui, gata oricind de in preajma ::::
r::: faptul la vreme intemeierea imperiului, pe de ::::
noii capitale a provinciei Dacia - Colonla Da- ee au permis un intens schimb comercial, au
:::: dea utpla Tralana (primul din provincie, existat conflicte militare, carpii nu- :;:;
:;:: situat la poalele Retezat, in de meroase incursiuni in imperiu; izvoarele lite- :;:;
::::- sud-vest al - lui rare consemnind pe cele din: 214, 238. :;::
:;;: Traian, Hadrian, in anul 118, ii com- 245-247, 272. 295-297, 302-303, 306-311, :;:;
:::=- titulatura cu numele capitalei Daciei 315-318, ultimul avind loc in 381. Conflicte :::;:i
E: din vremea lui Decebal, Colonla Ulpla Tralana militare cu romanii au avut costobocii da- ::::
:::: Augusta Dadea Sarmlzegetusa. Acest gest al cii liberi din vest. Din rindul acestor nume- ::::
;:;: arate dacilor noua roase atacuri, pe cel al costobo- =::
:::: pinire o intr-un fel pe cea veche, a cilor, din anul 170, cind pornind din nordul =::
regilor daci noua ctitoria a lui Traian a Daciei (teritor!ul _locuit de e! yn ':lordul
1
!:":: preluat de drept locul vechii capitale. al BucoVInei, p1na dmcolo ;::;
:;:: Hadrian a vrut arate a rupt cu de Lvov) au ajuns in inima Greciei. la =::;:
::;: politica de cuceriri a predecesorului cu Beusis, pe cel al carpilor, din anii 245-247, ::::
E"' dintre care s-a transformat intr-un ;;:;
F iar dacii se sub noua ocirmuire, la pentru a face Filip ::::
::: ei ln acest context trebuie explicat Arabul, venit el aici , a adus trupe din legiu- ::::
:;::: faptul numeroase civile romane iau nea XXII Primigenia de pe Rin din legiunea ::":!
numele unor centre dacice, distruse in timpul VII de la Viminacium, in
:::. de cucerire: Acidava, Buridava, lupta garda mari eforturi, :;;:
::: Cumidava, Rusidava, Sacidava etc. romanii au pe carpi, dar :;:;
:::: este deoarece pe intreg teritoriul au fost replieze frontiera pe linia '=":!
!!:' provinciei incepe se dezvolte o inflo- Oltului, castrele de pe limes-ul ::::
ritoare din punct de vedere economic con- transalutan. O emisiune cu ::::
;:;: structiv la care locuitorii Nu efigia VIctoria Carplca acordarea de =:::1
E:": este lipsit de amintim toate senat a titlului onorific de Carplcus Maxlmus ::;:
:::;: marile riuri de pe teritoriul vechii Dacii lui Filip Arabul au victoria Romei =:::
numele lor dacic: Alutus (Olt), Crisius asupra carpi. Aprige au fo :
::;:: Marisus Samus Tisia luptele de la secolului al III-lea cele :;;:
:;:: Ordessus Hierasus (Siret), din primele decenii ale secolului .al ::::1
!E Pyretus (Prut) ete<. Lucru este explicabil, de- IV-lea, in urma senatul a trebuit =::!
:::: oarece dintre daci au in afara acorde . 19 titluri onorificE!_ de Carplcus ::.=:1
:::: provinciilor Dacia Moesia. ii nu- Maxlmus unor romani. In felul acesta, :0:::
::::: mese dKI Hberl, pentru a-i deosebi de cei din la secolului al 11-lea, costobocii, in c':":!
:::= provinciile amintite, pentru care se secolul al III-lea primele decenii ale secolu- ::;:;
E denumirea de daco-romanl. La scriitorii antici, lui al IV-lea, carpii au reinviat epoca de glorie :;::
ca in ei apar fie cu numele lor ge- din vremea lui Burebista Decebal. Ei erau l :-"::
neric de daci sau fie cu cel de daci de migratori.

85
SaDAng - arhiva personal
. .

::::: Cunoscindu-le pentru a :::::
m: la imperiului, romanii :gi
__ =. . subsidii carpilor costobocilor, fie :.:.:: __ ..:: :1!
n bani, n obiecte. pot fi interpretate
::;:. vasele de bronz din bogatele morminte de la ::::;
.... Cijikov (reg. Lvov) Kolokolin (reg. !van ....
::::: Francovskaia) din aria culturii tezau- :::::
1::=: rul de vase de argint la Muncelu de Sus ::::1
__ :_,_: (corn: jud. unele din cele .__: __
circa 100 de tezaure monetare identificate n
:::: mediul caTpic, cel mai mare dintre ele :: :::
:::: nea 2 830 piese de argint) a fost descoperit la :::::
:::: ::::1
F Ultima incursiune a carpilor n imperiu a :m
..... avut loc n 381, cum ne Zosi- ' .... J
::::: mos (IV, 34). Istoricul antic . denumi- ::::
m: rea de. carpodaci, vrnd sublinieze faptul ::1
::::: cei care au participat la atac, cu
::::: hunii scirii,_ au fost carpii din Dacia lor ;;;
:::: de origine) nu cei care se aflau n imperiu, ::
1
aici de romani, la secolului al :_: _:_:l.!
III-lea nceputtJI secolului al IV-lea. Pe
F multe altele, este acesta un argument care )ijlJ
:;;: lui Aurelius Victor (De cae- :;:;;
::::: saribus 39,43) conform la seco- ::::
::::: !ului al III-lea e.n., ntreaga a ::::
1m: fost n imperiu. Probabil Zosi- _[g
:::: mos, cunoscnd lui Aurelius Vie'- ::::!
:::=: tor, a corecteze acest lucru folo- :;;;;
!:::= sit denumirea de carpodaci (carpii din Dacia) .o!!!
.... nu pe cea de carpi. .....
m: pe teritoriul Munteniei continuitatea ge- ::gf
m: te-dacilor a fost Pornind de la
m: unele izvoare scrise de la Strabo (VII,
::::: 3, 10) pe mausoleul familiei Plautil9r de la antropomorfe (Cetatea de la - ::::t
::::: Ponte Lucano de Tibur (CIL, XIV, 3608), mesaje ale antice. ::::
!:::: unii istorici concluzia la nceputul :;;::
m realitatea, mpotriva ei att des- :lif
:::: tus Plautius Aelianus_ au la sud coperirile arheologice, ct izvoarele scrise, .::::
:::: de n Imperiul roman, ntreaga popu- corect datate interpretate. :::i
..... la din Muntenia n locul ei au aici n prezent, n Muntenia se cunosc. vestigii .....
!:;: lor fiindu-le atribuite coiful de aur de ale geto-dacilor trzii din secolele II-IV e.n., n :=:!f

. e.n., vreme c_nd nu nici la Muntenia era n circuitul econo-
vest de Don. In viziunea acestor istorici, Crn- mic roman putem vorbi de o da-
::::. pia Valea erau ca un cu- precesul de romanizare petrecri- ::::
i!::: loar pe un'de se scurgeau migratorii din du-se paralel cu cel din provincia Dacia. Lu- :::::
;:.1::::_: . _-., -stepele nord-pontice spre vest. Muntenia deci, crul este expli cabil, deoarece Muntenia era n- :_,_= j:.:.:J,
fiind o a unde n primele secole din trei de imperiu (temporar a _
ale erei noastre ntlneai numai (iazigi, fost efectiv) pe teritoriul ei treceau
roxolani, alani) neamuri germanis;e (tai fali, drumurile comerciale care legau ' Moesia lnfe-
::::: etc.). Aceste ale l9r au fost rior de Dacia. .::::
m: infirmate categoric de arheologice arheologice clar cei ::la
..... din ultima vreme. _a conti- care constituiau de n p_rimele ....
nuat nentrerupt, iar ncepnd cu secole ale erei noastre, n carpato-da.- mi
.... domnia lui . Traian (anii 101-117), cnd Munte- nubiano-pontic (ce teritoriul de .....
!E nia suQul Moldovei au fost incluse temporar al Romniei) au daco-romanii dacii li- :mi
.... n Imperiul roman, n-a mai fost' nevoie de o beri daco-romani la .....
!W- de geto-dacii au (eocupat nu de ,,neam -+f-aflofon,
::;:: regiunea. De asemenea, descoperirile arheolo- germanice (vandali, taifali, In ::;:
gice nu se cunosc morminte sarma- ceea ce pe mult
::;:: tice la vest de Prut, anterioare secolului al . care n-au pe teritoriul vechii Dacii de- :;:::
:,:.:.:_. : 11-lea . . in lumina acestor date, teza ct n grupuri mici, izolate, .este suficient :::.:.=:
unui ."Imperiu sarmatic", care s-ar fi ntins n- amintim n Moldova dintre Prut
::::: tre anii 125-61 .e,n., din regiunea Donului s-au descoperit vestigii daco-carpice c::li
!:1.) _ _: _ _- n nord vestul Bulgariei estul Transilva- necropole) n peste 400 de puncte, i ar rnor- :_-_[l_.i,:: '
niei, incluznd Moldova, Muntenia, Oltenia minte sarmatice n numai 39. este
Dobr?gea se a nu fi cu mai amintim se cunosc :mi
iiiiHiiiiiUHiHHHg5HUUHiUiiHHHii-HiiHiHHHH!iHHHHH!tliffH!iHHiHHHH!HH!HHH!HHHHHH!UU!!!U!UU!HIUUU!!!U!fi!t
86
SaDAng - arhiva personal
..................... 1 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111 11111111111111111 1 11111 11111

a unei singure necropole carpice mai intens pensate prin de daci liberi,
cercetate. ei n plin proces de romanizare, care se va :::;:
::::: In cu retragerea romane defini n secolele IV-VI e.n. ::::;
::::: (din anul 275) trebuie spus Dacia nu a fost Arheologic se oamenii ::0!!
:::: de imperiu n urma unor nfrngeri lui (daco-romanii) au de nezdruncinat ::::
:::: militare la nordul ci ea a fost abando- n carpato-danubiano-pontic, n ;:;:
:::: de Aurelian din motive strategice, soco- anonimat, ntr-o vreme cnd erP.u auzite tot :;;:
;::: .tind pe linia pe un mai puternic zarva teama strnite de migra- ::;:
:::= front mai scurt, cu trupe aduse din Da torii care atacau imperiul, fapt ce de =:;:
:::: eia, va opri incursiunile "barbarilor" n impe- ce localnicii nu apar n izvoarele ::;:
::::: riu. retragerea romane din Da- scrise. din daco-ro- =. :;:
g; eia unele grupuri de daci liberi din est vest mani daci liberi la temelia poporului ro-
::;: pe teritoriul fostei provincii, =.:::
;::: elementul daco-roman, nct se poate ::;:
Dr. GH. BICHIR
LA GURILE ISTRULUI
nu demult, noastre despre de tip sem1bordei s-a descoperit un
epocii lui Herodot se reduceau la desco- bogat material arheologic de au-
peririle de la Dobrina Ravna-R. P. Bulgaria printre care se dovezile unor
la cteva morminte izolate de la importuri Vase fragmente ceramice
(Constanta), Piatra Mahmudia Oud. de la numeroase asemenea obiecte de ui: co-
Tulcea). In anii din mai ales n 1986, mun, de vase mari mici, lucrate cu mna,
s-au nregistrat n istoriografia re- lustruite trecute printr-o baie de slip, apoi
zultatele unor noi descoperiri care vor trezi arse la temperaturi joase ce le-au dat
deosebit interes pentru genezei de culori alternante, de la la
acestei maroniu. O de forme cu o simpli-
Primele descoperiri ce repun n tate n decor ce duce spre frumos, caracteri-
problema referitor la perioada post sec. VII zat prin simple proeminente ori
.e.n. au fost cele n benzi alveolate aplicate sau ncrustate n
de la Beidaud (jud. Tulcea) . pe un pin- pasta a ceramica sec. VI-V
ten de deal de la a .e.n. avea prin forme de
foarte bogate n de manifestare vechile
aici o de 2,5 ha. Pe hallstattiene inaugureze o
naturale pe care omul le-a folosit n Ea este, de fapt, unei noi civili-
organizarea sale, sistemul de fortifica- . a geto-dace, pe fondul
format din valuri de adia- vechi autohton. Alte izvoare arheologice, mar-
cente s-a aici, la Beidaud, n eate printr-o serie de unelte, ne vorbesc de o
foarte mare. Stratigrafia lor, n urma diversitate de n gospo-
arheologice, ca descoperirile din lor iar unele din lut, ca
incinta dau istoriografiei geto-dace un obiectele din metal sau mai ales, des-
documentar care nu numai cele trei coperirea unor din figurine cioplite n os,
faze ale culturii de tip Babadag (sec. XI-VII toate snt simple spicuiri dintr-o
.e.n.), ci o continuitate de locuire pe o pe- de spirituale materializata prin di-
de secole. verse de
O cu ele- La reintregirea cadrului social spiritual,
mente ca la Beidaud, pe un pla- ncununarea s-a
tou de 5 ha. de pe valea Cilic-Dere (localita- prin descoperirea efectuarea de ar-
te_a jud. Tulcea) a constitui t obiectivul heologice la necropola acestei Rin-
arheologice organizate de Muzeul guri din bolovani mari, chiar foarte mari din
Deltei n vara anului 1986. Sub stratul descoperite sub mantaua unur tumuli
de a distrugerii acestei de vechime, urne cu cinerarii
ntr-un violent incendiu, s-au scos la lumina sap morminte cu organizate ntr-un
zilei ale unor locuiri consecutive din ritual-funerar orndui! de unei cre-
sec. VIII veacului V .e.n. urano-solare. .. __ _
Vetre de cuptoare sau altare podele lustru- Se ca 1n getice,
ite de se suprapuneau unele altora, forme economice noi aveau modjjj-
iar o parte dintre ele perforau ce- n organizarea In veacurile
lorlalte mai vechi , astfel nct ntregul joc stra- V-IV chiar n sec. III .e.n. acestea apar n
tigrafic a dat prin el istorio- forme deschise iar organi-
grafiei geto-dace, date izvoare istorice noi prin
din perioada unor mari giu. Asemenea cu valuri mari n
din veacurile ce aveau cristalizeze civiliza- rotunjite, ce n-
acelui popor care avea intre n istoria de 25 chiar de peste
cum 1-a definit Herodot. ntoc- 30 ha, dnd un aspect monumental
..... mai ca de la Beidaud, pe vatra lo- un caracter defensiv inexpugnabil, asigurau .....

sn
SaDAng - arhiva personal

= =
:
c? - ::::
1 ....
88
Aproape de Istru, in secolele IV-III i.e.n. a inflorit, cum noile descoperiri de pe teritoriul
jud. Tulcea, o cetate
Mai sus de ea. in lll\111\11 Dobrogei, pe Valea Cilic-Dere, s-au identificat urmele unei alte mari
mai vechi,. dati oo d111 V .i.e.n.
SaDAng - arhiva personal
Piese din tezaurul de argint aflate in mormintul pnnciar de la Agighiol (Dobrogea), de
despre nivelul de civilizatie atins de lumea geto-dacilor in veacul al IV-lea i.e.n .. , dovedind un popor
puternic vestit al
SaDAng - arhiva personal
......................................... 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 ......................................... ..

-

1 1
1 1
lt.I .. \.\.!
1 in caz de pericol a
:::: ni s-a in monu- ::::1
iF=.!: ..
etc. _
.. Davele organizate in sec. 11-1 i.e.n. 1 e.n.
chiar din sec. III .e.n.) , constituie centrele
E. economice politice ale geto-dacice,
.... sistemul factoriilor. din zona ....
E Aegyssus {Tulcea de azi) mai ales
!.
:::: geto-dacice din sec. III i.e.n. le de toate celelalte morminte :::::
ll:=

..
lele de la - Valea Celic - Dere, la Sa- ori au doar vremelnic. Acestea sint :;g
.... bangia la Ciucurova {necropole din sec. mormintele geto-dacilor a ....
:E VI-V .e.n.), de la Ciucurova-sat arheologice mai vechi , ca cele mai :;;;i
1
:::: mai ales, la Enisala {sec. IV .e.n.) , la recente, din campania acestui an, o in-
;::: {punctul Amza) Ciucurova {Ocolul silvic), cepind cu sec. VI . e.n. la inceputurile :;;;
;;;: descoperindu-se inventar de secbl sec. IV .e.n. cnd. ncetul cu ncetul, se gene- .::::

III .e.n. din nou la Enisala {sat), precum ritul se o vni-


la care au putut fi datate din pe- tate ce va
E rioada secolelor 11-111 e.n. Serie de descope- n perioada poporului romn a :;:;1
1 riri ce o uni- limbii romne. '_:_ .,: .. :L_.::'.:il
cu movile mari sau mai aplatizate acope-
11!


=
3
i:::: ::::
1 i
lllll intre descoperirile arheologice importante de dintre care mai- bine cunos-
11n
1:::: n anul 1978, cnd au nceput cerce- nari (jud. Arsura ::::1
1W .. se acestea au fost
concentrate in dacic datnd ridicate, ncepnd cu sec. VI-V .e.n., n con- c:::
din perioada mai veche a celei de-a doua textul unui impresionant efort defensiv al ge-
F: epoci a fierului. in centrul nordul Moldovei to-dacilor n expansiunii scitice din
.1j;: snt nregistrate n prezent 23 astfel de rit, ele au durat in sec. al IV-lea, :;;;:
m
. . . -,

........................................................ .. ................ ..
90
SaDAng - arhiva personal

ill' servind drept loc de vreun caz de peste un metru. Geto-dacii de la erau :lli
:::: pericol intreaga a une1 zone in prelucrarea argintului , ::::
:::: pentru avutul ei, compus 1n pr.1nc1pal dm cum o varieta- ::::
::;: mari turme de vite. Recentele noastre cerce- tea a podoabelor la ::;:
:;; de la au reliefat faptul in agrafele, verigile au atit in te- :gi
r cazuri nu este vorba doar de zaure cit in Amintim cu ::::
m: de refugiu ci_ de mari fortificate ocazie primul tezaur, descoperit in anul 1979, :lli
:: permanent, 1n care s-a dezvoltat o mtensa ce cuprinde 30 podoabe din argint o mo- .:;;:
! in care va fi avut sediul de cetatea Histria la sec. ,;;;i
ill: o _autoritate sau IV i.e.n. n anul 1981, in 21, _s-au ::gf
:;;; umonal-tnbala geto-daca .. Numa1 se ex- copent 4 p1ese dm argmt depuse 1mpreuna: ::::
:;;:, faptul la spre deosebire de spiralice terminate cu capete de ::;:
:::: celelalte similare contemporane, agrafe, identice cu cele ::::
:::: turile arheologice din cele 8 campanii in primul tezaur din 1979. Al doilea mare te- ::;:
:::: (1978-1986) au dat la un mare zaur de la a in anul 1982, in- :;;:
ill' de (peste. 50) ce bogat in- a fost depus 'll!
:::: ventar, constmd dm ceram1ca (olane), unelte c1ca. Alatun de podoabele dm arg111t apar :;;:
iE: ustensile fier, arme, de coliere compuse din perle de chihlimbar ::::i
:::: din aur, argmt, bronz, sticla alte monede coral ce comerciale cu regiuni ::::
:;:; din argint. aflate la mare la Marea :;;:
f::: Vasele lucrate din lut o respectiv, in Orientul Apropiat. Tot acum apar ::;:
:::: la cunoscndu-se in- primele piese din aur exemplificate prin ::::
!!:' treg repertoriul ceramicii geto-dace cu analo- piese bitronconice din de aur ase- ;gf
:::: gii in principalele geto-dace de pe te- cu perlele din argint descoperite in ::::
!E ritoriul noastre la Poiana, Zimnicea, Eni- mormintul princiar de la Agighiol. Evident .. de ::::
!!:: sala, Cotnari, etc. De o o in cadrul descoperiri- ::::
ijl: in cadrul noastre sint lor de la se celebrei ::::
i::: numeroasele unelte din fier: topoare, diademe princiare din aur in 1984, in ::::
il!' 7tc., care _7rau a_te!iere locale de gr .. in prezent, n!ci pe ;m
:::: spec1ahzate, a caror pma la aceste tentonul Roman1e1, mc1 m alte zone de rasp1n- ::::
:::: descoperiri abia putea fi dire a produselor de orfevrerie sau ::::
:;;: Dintr-un astfel de atelier provine greco-barbare nu a fost cite :lji
fll: descoperit in anul 1980, cu o lungime de o sau direct :::i
Fiecare campanie de arheologice i'n Cetatea de la jud. Vaslui, pune n noi
turii despre importanta acesteia ca centru politic, militar n lumea din spatiul Moldovei .
1 1
E 3
=
E 3
... . ..
=
::: ::::
:::: ::::
=

.............................. ..................... 1 ...... 1 ................ 1, ......................... ._. ...... .
91
SaDAng - arhiva personal

.... a1aaemei ae la Unele analogu pentru corate cu ochiuri, precum cele 4 an- -
m: ei componente le in Grecia, la tropomQrfe de origine ce au ajuns jjg
:::: Verghina, unde a fost o aici prin stri nsele comerciale ale ge- :::::
:::: din bare de aur ce se apropie to-dacilor cu coloniile de la Nordul ::;:

- boboci i diademei de la se i ntilnesc pe de. amfore vase in cetate.
::::: de parte, la acele de unele [ri timp, unor :::::
pandantive din aur din necropola de la Sin- podoabe arme celtice, importate de la
_ dos, expuse i n Muzeul arheologic din Salonic, vremelnic, incepinp cu sec. al IV-lea, ,
datate mai timpuriu anume, la sec. pe teritoriul Transilvaniei. In contextul acestei
VI inceputul sec. V i.e.n. De asemenea, ro- comerciale se inscrie
zete florale se mai cunosc pe la prin monede de
cerceii din aur de la Crispiana Ginoso (lta- argint geto-dace
lia) , precum pe discul unui cercei din Cipru, materialului arheologic descoperit
toate datate in sec. IV i .e.n. Pe teritoriul la faptul cetatea a
noastre unele analogii le la rozetele de jucat un rol economic important pentru zona
pe protomele de cai ale colierelor de la a Moldovei , ea reprezentind, in ace-
cani in tezaur, pe o re- timp, un centru politic unde, desigur, a
ale animalelor de existat un al tribale. Epoca in
de pe capetele diademei de la care se cetatea este o de
in prezent, nu analogii dezvoltare de progres cultural ,
perfecte, care ne o incadrare cro- in cadrul de aportul fundamen-
mai este evident diadema tai al elementului autohton, se influ-
.este, in mare, cu locuirea de la celtice. Este epoca
in sec. IV-III i.e .. n .. Ea a fost unei remarcabile politico-militare a
intr-un atelier ce tehnica 6rfe- geto-dacilor, care acum se impun definitiv pe
vreriei dar era puternic inriurit in planul istoriei antice europene.
sa de artei animaliere sci-
tice traco-getice. VIOLETA VETURIA BAZARCIUC .::
Referindu-ne tot la obiectele de
amintim de-
INSCRIPTIE PE PIATRA DE HOTAR Geo Dumltrescu
"Cin"se la cu mine bine, ..
il dau haina de pe mine ... .
(Cintec popular)
Slav fi fost de nu eram lati n,
latin fi de fi fost dac
dar a fiu
eu cu soarta asta impac!
Mi-au dat si nge cuvinte
nisipuri galbene zbor,
purtate-n vintul Asiei fierbinte,
primitorul meu ogor.
din apus, din
umane pulberi, umbre lumini,
cu bine cu
pe toate le-am sorbit in
nu-i nimic a rriele-s toate,
dator nu sint: cu prisos!
tot uitucilor la rate,
mi-ajunsese pin'la os!
Dar am cum scrien carte-

<nu-s asemeni in parte,
fel, tuturor,
Sint bucuros de prieteni:
poarta, inima ea:
binevenit vei fi sub mindre cetini,
in mei, la marea mea
mi dai un sfat? Te-ascult cu luare-aminte.
O de-ajutor imi dai?
Dar nu cumva biiguie pri n minte
asta-i cailor de ham!
deci, la la soare!
un loc prielnic amici;
cu mintea gindu-i floare
nu-i de fosforul pe-aici! ... )
intind spre zarea poduri bune:
primesc dau intregului
nu-i gind viclean in mine
dar nici nu caut: eu imi sint!
cintind sau nu, limbi
mi-or folosi - in mintea mea socot -
dar gindesc de-asern.eni e bine
pricep intii ...
cum scrie-n carte- --

nu-s asemeni irr parte;
fel, tuturor.
slav eram de fi fost latin,
latin fi de nu mi-ar zice dac -
dar a fiu romn,
vreau cu lumea
- -


92
SaDAng - arhiva personal
l"'lHlH!!H!!!!!!H!lHHl!!!Wi!HH!l!!H!!!!'!!ll!!i!l!lll!H!!!ll!Wmi!!ll!illlllml!m!!H!fl1HH!!!!l!i!!llll!!HlHWll!WlH!'l1



1 1

:;;:, Se din con- talia lui Mihail Dragomirescu :;;:
temporanilor, cit din cores- sau direct
:::: in arhive Revelatoare e misiva pe care
:;:: publice particulare, 1. Al. o scriitor: ::;:
era de o vStimate domnule
:;:: mare promptitudine in tot Imi pare foarte dar imi :;;:
:;:: ceea ce de este peste satis- ::;:
:;;:: slujitorii ei. Orice fac de a citi indica :;::
:;:: pe autorul Jn lu- ce ar fi de reparat in lucrarea :;::
E: mea ecou dumitale in timp de scurt. :;;:
E de cele ma1 multe ori , chiar Am 3 zilnice ale Ca- :::;:
:::: rezolvare. Acest mod de a fi il merei , am sesiunea :;;:
::::: preluase de la Titu Maio- a Academiei , am o :::;:
:::: rescu, mentorul dintru in- de manuscrise de la Cartea ::::
ceputuri. era extrem de tot atitea piese
::::: ocupat, ci- de teatru de la T[eatrul] Na- . crare, iar de nu ... Cu bine, ::;;:
:;;: teasc nume ro ase care rapoarte, [Bucu- ::;:
:::: manuscrise epistole ce-i ce trebuie fac 8 iunie 1925". ::;:
erau de ce inainte de lunii . Ar Constantin nu de-
cu indirjire la trebui am 5 capete pentru ci se re-
literaturii. Unul _dintre a putea mntui in chip vistei literar
era Constantin incios ce am de lucru. Nu am tic, unde scria consecvent
(1900) , prozator, li- pus la scrieri de ale Mihail Sevastos, ce pri-
terar savuros memorialist, mele proprii la care sunt in- mise un de la
care i-a spre lec- Prin urmare, su- prin Mihail Ra-
o mai sim- te rog lea, ce avea ton ca al
bolic Poveste pentru altcuiva, domnului lui 1.. Al.
Spre a nu-l refuza, 1. Dragomirescu sau, ceea ce ar Mihail Sevastos ii o
Al. ii moti- fi mai bine, parte din proza Po-
lipsa de timp, precurn ne Trimite ac o 1 o veste pentru Frag-
numeroasele pe manuscrise cu ment in literar ar-
care le avea in cadrul Came- te-ai cu oricit de mo- tlstlc, 6, nr. 262, 13 decem-
rel, Academiei, Editurii "Car- dest onorariu. brie 1925, p. 2, col. 1-2, iar
tea Teatrului va publica parte o trimite lui
sugerindu-i, lucrarea, George Topirceanu spre a o
se adreseze unui critic de terea valorii ei o consa- in Lumea - Bazar sen-
ADIJ)IA.UA OEPUT A '(U)a
- ..,..,oWIWIO!IDAI.
E .J ......-.f-t. .....:_.; . .. -..: .....t; t...:t. , .... .. .....
= .. -.4.' !' ,_),; . ...... .,..._,..=-.L-..
::::: ....... q--...J....c.. , ......... -.,.. ......;, .... ._...... .
::: l t''-'- --'- c-.-"... .. .:a... _.:........_-
.. .. _t... C4.. Jl..__ o- t... ...
:::: -
- :: ....,_....... , .. 4....L...... . . .... -......
Ac. l-.... . ....... ..&: -- s ')l,.., - .. """"""_. ......... -.; a---
r<- "- .... '- ... ......__ . "' .r-:... . .
-" ... - l- .... .._;- ..... ..t.. -.L ."..."..- VJ";
M ._ _. r : ..... , ..._ .... -

o&L-- . b-r--, ..__ >..... --.
.._- .... t' --' ,(,.,- .. "...,.. (r4-f;... .... - v<-- - .....
.--t.. ""-"- . - ,. . ....; ""
'- - - ___,..._ ..;.....;_ . "'-' 't.l( . ;>\. ........ J..: . ..s<,... -
..a__ ,1-- ..t..;. M >- ..t -'t.-_
... --- ....
.
= =
d::!!i::!i!iiiiiiiii!iHiiii!i!iiii!iii!iiiiiiiiH!iiii!!!!ii!iiiiiiiiii!iiiiii!ii!liiiiiiiii!iil!i!iiii:iliii!!l!!!l!iiili!lliilliiiiiiliiii!ii!!Hi:iiiii
11 11111111111111111111111111111111 111111 ualau 1 1' 1 IIIIIIUIIIIII 11111 III 11 1 llllllllllllllllle ..
93
SaDAng - arhiva personal

::::. ::::
E 3
:::: bmental, 2, nr. 49, 28 februa- rai: .. Domnule Am ci- conic, 1. Al. ::::
:: rie p. 14-15. tit bucata dumitale inainte de gira cu mare Cele ::::
dornic pri- atac. Nu este rea, dar nu e scrisori ale lui 1. Al. ,mi
1
.. un certificat,. fie nici cea mai din cite ai se "f
ig:: verbal, de la 1. AL putea scrie. in arhiva lui Constan- ::g,
=::::,: __: cu
1
ii o v?
1
i
1
ti la
1
dis
1
pobz
1
!- tin_ d
1
in
a ta proza, pe care, e ata 1a um1 a e, ar am os o 1- rUla 11 mu pe
fg:: aceasta, o Acest fapt Qfll plec azi din cale pentru amabili - ::gf
..... reiese din epistola ce are ca Al du- tatea de a mi le fi pus la dis- ....
i:::: antet Adunarea mitale, ::::
Cabinetul secretarului 23. 04.1926". La- NICOLAE SCURTU

ill
i
r ,


E
:::: Simbolul trai de cardiovasculare Plstoane... dreptunghlulare ::::i
ii1.1.:.: din Berlin au ajuns la concluzia ::.1.1.1.
Cum a ajuns fie re- oamenii care de ten- cu pistoanele snt
1:::: prezentat pe emblema medicilor siune trebuie evite cilindrice nici nu ne-am gndit :: :::

.. ::_._ .,: a Simbolul pro- derea n televizo- ar putea fi altfel. : .. , . :'.:1'ii


_ vine din mitologia Se rului. S-a constatat hi- n Polonia se n faza
i
.. ;:: sp_une intr-o zi Hermes, patro- pertensivi sint mai la crize, de pe motoare die- :;;:.
::::.. nul. printre altele, al medicinei, a in cazul cind stau mult in mi- sel , pistoane ... dreptunghiulara. .::::
i""' cu bagheta sa doi eului ecran, decit femeile. Acestea reduc considea:;abil freca- :
:g:; care se Bagheta in- rea, consumul de ulei
de doi a devenit de ungere, o ard_ere mai "'"i
::::: de atunci simbol al apoi al Cum au sub- a combustibilului. In acest .:::i
1
;;;: medicinei. De altfel, cum se marine? fel , motorul devine mai economi- ::;;:
cos mru durabil.
zone ale fundului ocea- .. Biohirtle" din alge
nelor, numite noduli polimetalici.
fg:: Copiii cu ,,s-au pe uscat - consi- La Institutul Guvernamental de ::gJ
l
g:: Ei au Industriale din Shikoku ::g:
copii sint cu ajuns la concluzia (Japonia) s-a producerea :
::=, riscuri sporite pe planul de fier, mangan, niChel , cobalt de ,.biohirtie" pe de acid al- ,:; ;i
Astfel . mamele care au fumat in etc. fost .. de ape din gini c, extras din alge brune. :m:
1:::.1 timpul sarcinii dau de rocile cu ale biohirtie este tot atit :::::
:::1:." unor copii subponderali . !n continentelor, apoi au fost de ca hrtia de scris : ::i

... -


bolilor respiratorii decit cei riie minerale cunoscute. acidul alginic are he-
:::: din familii de S-a ob- mostatice ... biohirtia" poate fi fo- c::::
i
f:::. servat , o core- ca pansament sau ca ,.pie- '.:gj
:::: intre copii- Accelerator de particule la ... Lu- le" Acidul alginic ar pu- :::::
:::: lor din vru tea fi utilizat, de asemenea, ca :::1
1
:;:: agent de imobilizare a enzimelor ::;;i
g:: Laboratorul de cercetare al mu- sau a bacteriilor.
:::: zeelor din a un :::::
1:::: Riscurile meseriei accelerator de particule. cu ajuto- ::::!
;:::: rul se va putea in Cel mal adinc lac din lume .:::::
1:::. in Austria s-a observat nu . .secretele" operelor de Cu o ::::
1
:m: sint ama- pceulteerrae
10
dreul2vma il
1
io
1
_ a
1
nraend
51
eervaotlli_
1
.nace-c- Lacul Baikal (U.R.S.S.)
i:::: tori de pasio- p'lnd dn
1987
,n subsolurle Mu- mondiale. Pe. de o "'i
J Care fie cauza? Se presu- parte, este cel mai adinc lac din ....
ll ...l ... l.


:.... hoteluri restaurante. Pe d'il tehnicitate. kilometri cubi. ....
:.... parte, culinare reco- "'f
1
1' lecta bancnotele false de cele ori- cea mai mare "0:1
{'' ginale. Acest aparat se medie a apei, 32 de
...
94
SaDAng - arhiva personal


:::: Nu mi-a venit cred, dar ::::
1:\ :::
= transportul leului - -=
etc. Sosim la
;;_:_- frumos, de:;n fi aprobat bani sa cum- Constanta. Leul , nu _=_:_:;
- n-are talent de povestitor. Po- un leu. Am inceput, to- vroia coboare pe un- -
:;:;: frumos, Iim- amenajez un loc spe- de-1 de : :::
. .
:;_ din de a ilustra un cu - bilul s-a produs: de pe bal- =::
crez de nu din pasiunea nu cele con, leul a i n
povestitului ci din pasiunea mini - pomenesc cu ce- Lume ca la
de propria-i meserie. intr-o inopi- bilci. urlete, tot taci- __
- Este o ochii venise mul. Apar organele de ordine, -
__ :_. de-abia i se din spatele sint om serios, gata lichideze pericolul. M
lentilelor fumurii , dar este o care pot ingrijesc de pre- ne lase incer-
prin cuvin- animal. Noroc am ,-cu dar lumea
tele lui , prin ideile . lui , prin avut ce A fost satis- cerea moartea leului.
faptele lui. de create putea descriu cum eram in
Insist, _se greu,
cele din , ...
"Pe leu il Acbar. In
vara lui ' 85 dusesem
iau familia de la Con-
stanta. Pe era spre
am auzit o
despre animale ...
ale lui 8 ., care avea o mena-
jerie in M-am in
i-am cerut adresa.
Mi-a fost
casa, avea un balcon inchis
cu verde. Omului i se
pusese n vedere lichideze
menajeria, care devenise o
pacoste pentru ve-
cini. Leul nu minca de
zile, de cnd ncepuse
dea porumbei ca
omoare: otrava.
Pe m-a intimpinat un
papagal care tipa numlfi
cu cu
ganii! cu mai-
leul alte animale.
M-am prezentat. M-a privit cu
suspiciune. M-am oferit
iau leul, spunind am con-
cresc. Nu m-a cre-
zut Mi-a spus nu mai
poate vrea
omoare. L-am rugat mai
incerc fac rost
de bani pentru a i-1
l-am vreo cinci sute de
lei cumpere mincare
cartea de l-am rugat
dea .un de ...
In cele din a
acceptat. La m-am
interesat la
-- , '
_ in cap: nimeni nu mi-ar =
i;fiiiii!!i!!:ii!ii!!!ii!!!iii!!iiiiiii!i!ii!i!!!iiiiiiiiii!i!ii!iiiiiiii!!iHiii!ii!ii!ii!ii:iiiiiii!iiiiiiiiii:iiiiiiiii!iiiiiiiiitiii!!iii!!iii::::::fi:-
.................................................. 1 J 111111 1 ...... .. ......... 11 ...... .. ......................... ..
95
SaDAng - arhiva personal


z;::: mi111utele trecute ni se gardul de fie de pe :;;:
!;::: reau o abia opt oameni mintului (ca ca :;;:
1
:::: rea unica Cind , dea de mincare, a risca focar de pentru a o .:;;:
:::: dintr-o leul se fie i n stomac. Mai transforma intr-una din cele :;;:
spre intrarea n e acolo Johny, mai prospere incinte zooteh- ::;:
f!:;: singur pe i n saltimbanca prove- nice din depozite .::::
;f::= a unei i n care nind ea tot de la Con- de care n-au fost :::;
1:::: miJ;. acum cum a ce 8. s-a folosite care erau ::E
t::::: put - cea de noi _fi- convins Morariu in au _fost amenajate
;;;:: tnd mult mat confortabtla... este un adevarat pneten al ca luctu de apa pe care cresc :;;:
;;:: Am abia cind, animalelor. El se ex- plante exotice - salata ::;:
:::: mai cu mai cu - snt prietenii de Nil de Nil - ::;:
:::c am inchis - am acope- mei ", numai dra- cu o formida- ::;:
:::: rit-o cu am urcat-o goste de animale 1-a i ndem- (30 la proteine) o ::::
:::: n ARO. A fost ca-n filme ... " nat in plin o capacitate de regenerare ie-
m: cnd n ml nia- din comun (8-10 tone la ::::
f: :C pe doctorul Liviu _Morariu il numai pe cont pro- hectarul de luciu de i n
::::- aprinde' priu. Mai sint aici fa- fiecare zi : se seara
:::: o zani , vulpi , ulii ar fi sint _la loc, com-
:::c mai vedem o Acbar este mai multe specii plet regenerate). In locul . unei
::::. - nici nu se putea altfel - dina de la gropi de gunoi a . un
!::0 regele punctului zoologic n-ar refuza sistematic co- n care se in-
!::: creat de doctorul Morariu in laboreze cu doctorul Morariu, tensiv (4 tone pe ::::
E incinta A.E.S.C.I.P. din co- acceptnd schimburi reciproc imprejurimile erau
:::= muna " Gheorghe avantajoase de animale care de fiare, moloz gu- ::;:
_Slobozia. Acbar sint in mai multe exemplare noaie: a scos de-acolo peste ::;:
:;:;: este "regele", ursoaica, in cele locuri. 5 vagoane de astfel de mize- ::::
:;:=. este "balerina" acelui anturaj Dar n comuna "Gheorghe rii , in locul lor un te- ::::
:;:: zoologic. A fost n-a numai un ren fertil , vreo 15 ha de
:;:: de foame fosta ei punct zoologic, ci o livezi n care sint ":
:::: o din Medgi- de agri- culturi intercalate. Dintr-un c:;;:
::::. dia. Un fost coleg al doctoru- pentru care aceste ani- loc ce era, pe dreptate, :;:::
;::;: lui i-a dat de veste acestuia male constituie doar fie ingropat sub =:::
:::=. astfel a ajuns la "Gheor- latura ei , ca zicem es- doctorul Morariu a un ::::
ghe Mugl!rel_ este pen!ru rest este loc d!!t pe o
:::: fui ctrduiUJ de partea uttla - o Infloritoare msula de tn care :::::
m:: la unitate de cum s-a ::;:
;::: de de porcilor, pe care docto- dragostea de animale.
braconieri. E atit de aprig, in- rut Morariu a preluat-o de la I")CTAVIAN

N SURDINl Nu seamll.nli cu nimeni. Deci e ca toatA
... lumea. --
scris opera cu litere mici a sem- j
.... Opinia e n attea -
r::=. opinii indivizi cuprinde. nat-o cu majuscule.
:::: A murit cum a Pe Sll. fiecare -pe cont propriu, i ::;:
:::: D 1 d t el t' spuse Viorii . ::;;:
:;:: rumu rep e ac a care Je s-o co- De fi ecare cind tmi inventariez :=::
teasl' li la momentul potrivit. ' visele mi iese cu unul mai mult. :
Epavele snt convi nse pe
lor se oceanul. , Poveste S.F. : au inventat, n -::::
:::: avionul care face ::-
Cnd ai o de vise. Att de mult a admirat apusul soarelui, j
Cnd bogat, ai unul singur : fii mai cind soarele a tn spatele lui.
:;:;: bogat. . . mea subiectivitate mi :;::
:::= . nu abs?lut. ln toate obiectivitatea. .::;:
relativul. Dec1, relativul e absolut. Unii cred cheia succesului
;::: Cind fAcutul a deschis gura, s-a o fi un
1
::;:
, :::: tAcere asurzitoare. Voluptatea, un exces flkut cu
Norocul lui are mereu ghinion. Am ciudata azi ::
:;::- De cind regitla, se mai n oameni,_ , -::::
:::: fiecare Nu e suficient fii Mai -=:-
Snobul , un costum elegant om trebuie ai posibilitatea s-o aci.
\ Avem omu! potrivit, dar ncli nu i-am -::::z
:::c N d Jocul potnv1t. ::3
u se pune problema nu cre e tn O iubire care se poate explica este o :!
F. nimic. Chestiunea e nu tn 1:e iubirP. din interes. -=::!
:::: Umorul bun are meritul te face -:::z

96
SaDAng - arhiva personal
Di.n galeria oamenilor de din
perimetrul Tecuciului, Al. Papadopol Calimah,
cu sale voievodale cu aura de' inte-
lectual gust rafinat, ne a't>are
ca un n pliurile vremii, peste um-
bra sa un strat gros de uitare

Fire deosebit de bla-
jinul nu s-a bucur.at de prea multe
onoruri nici n nici - cu att mai
- trecerea sa n lumea umbrelor. In
orice caz, numele a ntr-o
de de greu
ceea ce mai mult de
galvanizare pentru vreun insolit nfe-
udat parfumului de hrtie farme-
cului celor vechi.
Nu un titlu de
din originea sa se un-
chiul Scarlat . Calimachi ,
boier moldovean din Bucovinei,
nuse - cu - scaunul Moldovei
vreme de 14 ani, lucru rar pentru acea pe-
cnd schimbarea domnilor se
cheremul goana
a ei. A fost unul dintre
domnitorii ai Moldovei a se
integreze spiritului setos de liber-
tate ce veacul, sub sa
elaborndu-se acea de legi cu-
sub denumirea de .. Codul Calimaki"
(1817) unde se multe din .. obiceiurile
din practicile vechiului .,drept ro-
AL.PAPADOPOL CALIMAH-
UN ISTORIC N VOIEVODALE
mnesc nescris"'. chiar dintr-o pri-
probabil, s-a scris mai
nti n poporului
ii era domnitorul i-a repede
viciul punind pe Flechtenmacher o
in tot in timpul domniei lui
Calimachi s-a .,in cadrul Aca-
demiei din un curs in limba ro-
pentru viitorilor ingineri ho-
tarnici, de care se pe atunci mare ne-
voie att in Moldova ct in Muntenia"
2
.
n 1821 se credea in sultanului
se chiar pentru o domnie in
Moldova, cind o de bostangii l pe
sus cu intreaga sa familie pentru a-i surghiuni
peste Mar mara, la Boli, in Anato-
lia, unde fostul domnitor
Ceva mai tirziu, in 1825, doamnei Smaranda,
luminatului voievod, fiijor ei i va fi
se n Moldova
ei cu erau
Pe nava care i transporta
din Asia mezina familiei, Eufro-
sina, fu brusc de puternice senti-
mente amoroase de vasului , Ni-
chifor Papadopol, cu care o temei-
din care va rezulta un singur
descendent, viitorul academician Al. Papado-
pol Calimah. Eufrosina a murit trziu,
7 - Almanaliul '87
in 1878 a fost in biserica Sfintul
Spiridon din Birlad3.
Al. Papadopol Calimah a cunoscut ca
un aprig pentru unire chiar intrarea
sa n se de acest eveni-
ment cu profunde pentru
a ntre 12 ,mai 18 aug. 1859
<fe prefect al Te-
cuci. Nu trebuie uitat Tecuciul fusese un
centru deosebit de activ al unioniste.
De prin partea locului se C. Negri ,
Conachi, cu ma-
jore la realizarea actului unirii tot aici , pro-
topopul Gheorghe Dimitriu. viitorului
scriitor Calistrat .. cu farmecul vorbei
patronase un comitet
al cu in capitala
Moldovei.
A fost un apropiat al domnitorului Cuza,
care i-a in ultima parte a dom-
niei portofoliu! ministerului de- externe nu
se poate spune din calitate nu 1-a
servit cu n-a pentru
rirea prestigiului in lumea eu-
ropene. Colaborarea sa cu domnul unirii ince-
puse, desigur, mai de mult, intrucit in-august
1864; cind a inceput asupra proiec-
tului de lege ntocmit de
el era deja membru al Consiliului <;le Stat, in-
97
SaDAng - arhiva personal
98
aeosebit de lovitura de la
2 mai, numai
cu un alt membru al Consiliului, G.
Apostoleanu, cere un timp preparator pentru
aplicarea legii mai mare, de doi ani, termen cu
/care domnul majoritatea Consiliului nu snt
de acord, votndu-se aplicarea acestei legi
numai un an.s
Ca ministru de externe n ultimul guvern al
domnitorului -Cuza, Al. Papadopol Calimah nu
s-a compromis prin diversioniste,
ci a un sincer al suveranului
idealurile viziunea
se confidenta consulului general
al Italiei , cavalerul Anibal Strambio, care, n
seara zilei de 24 ian. 1866, deci cu zile
nainte de lui Alexandru Ioan
Cuza, cu prilejul unui bal organizat la teatrul
furniza ministrului de externe ro-
mn revelatoare: "Domnule minis-
tru, pe un vulcan;
regret snt consul : nu pot spun mai
multe"s.
De altfel , contactul cu primul domnitor
al principate)or unite a statornic s-a
ce Cuza a luat
drumul Intr-o scrisoare din 20
sept. 1866 -i fostului domnitor
neagra de la. 11 febru-
arie, s-a retras la nevrnd
pe parjuri pe perfizi. Dar va veni timpul cnd
onoarea se vor face auzite. E feri-
cit a servit pe Cuza n mod onorabil ;
allJintirea lui Cuza i va fi
Intr-o scrisoare, dar de
fixat avem n vedere evenimentele la
care se anume guvernului
Ion Ghica, primul guvern 11 februarie
la putere la 5 martie 1867, Al.
Papadopol Cal i mah "cum a fost ales n
unanimitate, la Tecuci , la colegiul micilor pro-
prietari , n timp ce contracandidatul C.
unul din de la actul de la 11
februarie a lamentabil"a. Tot n
scrisoare de a "nu se
mai amesteca n treburile politice,
lucrnd n schimb la reunirea materialelor pen-
tru o lucrare cu care ocup care cu-
prinde istoria de la 1859 n
noaptea de 10/ 11 februarie 1866"9. Din proiec-
tul acestei ce-ar fi fost deosebit de in-
teresante sub aspectul inter-
critice a faptelor de istorie din epoca
nceputul ui de modernizare a
autorul n-a reusit scrie decit fragmentul
- memorialistic ,,Ami nti ri istorie (1853-1888) "
care se sub de manuscris la
Academia care a acum
insufirient cercetat'o.
Este ae presupus datorita
de care se bucura, n-a se
mult ti mp n afara politice, cum in-
ntrl)ct noul suveran, nconjurndu-1
cu amabilitate i-a n
1868 portofoliu! ministerului cultelor. De
sale cu dinastia re-
cent se vor n anii n
termeni pentru ntr-o scrisoare da-
Tecuci 9 februarie 1884 i scrie bunului
prieSen V. Ale-csandri, care era el in gra-
noului domnitor avnd chi ar o re-
permanent -n castelul "Dumi-
acum patru zile, am avut onorul am
la m.s. regele care mi-au spus
peste cteva zile ai fii la Am avut
o convorbire cu m.s. despre
despre istorie, convorbire foarte

La anului 1885 mai era deputat
n la moartea poetului Grigore Ale-
xandrescu propune i se funeralii
nale de stat, lucru care atrage multe
laude din partea vremii. Vasile
Alecsandri elogia deschis atitudinea sa prote-
guitoare de valorile scriindu-i
de la Paris: "Poate nu te-ai fi la
nimeni nu s-ar fi gndit la dnsul ...
ca poet, Alexandrescu e mai presus
dect unii li s-au busturi sta-
tui"12. Se pare funeraliile poetului au
fost modeste, avem n vedere
turisirile lui Ion Ghica din articolul memo-
rialistic consacrat mareiui fabulist romn,
rere prin cu
funeraliile organizate cu nainte lui C.A.
Rosetti, de o solemnitate cum rar s-a n
acelui timp.'a.
Respectul pentru oamenii de la
1848 o la Papado-
pol Calimah. Propunerea din cu pri -
vire la poetul Gr. Alexandrescu trebuie aso-
cu prietenia vasta n-
cu Vasile Alecsandri, cu loialitatea
de Al. 1. Cuza, cu ne-
de C. Negri a per-
sonalitate o uneori , cu
lui cu care n '
diferite guverne la moartea petre-
la 2 iunie 1891, ia parte ca intim al
rutului dar ca reprezentant al Academiei Ro-
cu multe alte care spun
destul despre atitudinea sa de
Oricum, ecourile acestei ideologii
se adesea n istoricului te-
cucean, n-a fost deloc ci ,
cu multe prelungiri n opera sa isto-

Ultimii ani di n lui Al. Papadopol Call-
mah au fost sever de o
care 1-a ncercat la nceputul
anului 1895. Este vorba de moartea sale,
Ameha Papadopol Calimah, cu care se
ri sc n 1860 a fiicei sale Elena, care, sufe-
de morbul lui Pott , n disperare s-a sinu-
cis n zi. ntmplare
a impresionat adnc de atunci a ora-
care a participat cu mare durere la fune-
rali ile celor femei . Amelia avea; la data
din 43 de ani despre ea vor-
besc din Tecuci. Se
din trunchiul
a numelui de ori gine Pletosu), de Mi -
hail Sturza, Iancu Pl itos fiind -cel care
participase, ca tri mis al domnitorului , la nunt a
Oonachi cu prin)ul Nicol ae Vogoride
petrecut la i n anul Ridicarea
in boierie a se cum
ne N. "Gane G. Sion,
unor pasionale pe care doamna
rioara Sturza, mama viitorului domn Mihai l
Sturza, femeia "cea mai din Euro-
pa"'s. cum n memorii le sale Radu Ro-
seti , le-a nutrit de Grigore Pletosu,
bine n vremea cind era om al casei
SaDAng - arhiva personal
de la unde logofeteasa
n lunile de pen,tru a
face .. ferooeie n Prut". A murit devr!lme. n
1850 la timp ce fusese ridicat la
rangul de postelnic, sa Elena,
care va n anul 1884
1
6. Elena
Plitos va deveni, n timpul pentru
cucerirea a Comite-
tului doamnelor din Tecuci , o ac-
tivitate deosebit de n colectarea de
bani bunuri pentru ajutorarea armatei ro-
mne. activitate bine in docu-
mentele cu scrisorile de fe-
licitare primite de la naltele fo-
ruri ale statului. de nalte sentimente
patriotice, Elena Plitos in activita-
tea acestui comitet pe multe din doamnele
care formau protipendada n primul
rnd rudele sale apropiate. Intilnim n acest
comitet pe fiica sa, Amelia Papadopol Cali-
mah, care secretariatul -comitetului
contribuind n multe rnduri cu bani bunuri ,
pe cumnata sa Eufrosina Plitos. care n
acea vreme era lui Coton Plitos, prefect
al Cahul care numai n noiembrie
1877 importanta de .145 lei
pentru de cojoace ro-
mni17.
Scor]Tlonitor de hrisoave vechi, Al. Papado-
pol Calimah n-a o prea impresio-
la vremea a fost.destul
de bine n cul-
a vremii , fapt pentru care a fost pri-
mit n Societatea n sept.
1876 cu Vasile Maniu, Grigore
nescu It. col. Lucrul
acesta a surprins, oarecum, intelectualii tim-
pului M. E;;minescu n articolul .. Societatea
publicat n .,Curierul de nr.
106 din 26 sept. 1876 deschis in-
dignarea: .. La drept vorbind, spune poetul, nici
unul din domni n-ar fi fost ales n alte
membru la vreo academie, dar n urma ur-
melor n cadrul n care ncap istorici ca D. Va-
sile Alexandrescu (alias Urechia) de
talia domnului Gheorghe Sion este loc pentru
lume"'s. Nici aprecierea lui
Emfnescu este n multe
chiar n ceea ce-l pe Al. Papadopol
Calimah nu poate fi de
sau mai ales poetul istoricul
se bine, doar colegi la
cenaclul Junimea se revedeau la ntrunirile
de la Maiorescu. punem temei pe fideli-
tatea memoriei lui Pogor istoricul
tecucean fusese unul dintre membrii fondatori
ai literare care anticipa viitoarea Ju-
nime din toamna anului 1863
cu 1. lanov, N. Negri, Th. Gh. Aslan, lorgu
Gane. N. Schiletti dr. Max'"
E problema aceasta, a
Junimii, a se
cu reclama Pogor .. ca
Junimea se legatara mai vechei
de el prin urmare, se
coboare data ei cu aproape un an29.
Dintr-o scrisoare a lui N. Gane 1. Ne-
gruzzi din 13 mai 1874 la Ju-
nimii la Maiorescu au participat,
Pogor, Catargi , autorul scrisorii , Al.
Papadopol Calimah n
toare trebuiau se din nou cu
mai Slaba adeziune a intelectu-
alilor la ntrunirile de la Maio-
rescu, din scrisoarea lui N. Gane, se
doar prin faptul mentorul lor
era venit de timp n popula-
ritatea sa nu extensie n cele c-
teva luni de cnd schimbase Bahruiul pe Dim-
bovita. fiind prea absorbit de problemele
politicii, mai ales de curnd devenise minis-
tru al cultelor n guvernul conservator al lui
Catargi. Al. Papadopol Calimah
el parte din partid conservator, mai
bine zis din gruparea a partidului
conservator, n toamna anului 1881 l vedem
de Carp, Maiorescu, Gr. Triandafil, N.
Gane, C. Bobeica, 1. Negruzzi semnnd con-
traproiectul la mesajul regal privind
acceptarea regatului ca de guver-
a Romniei2
1
Al. Papadopol Calimah a
semnat acest act, cum la 5 (17) dec.
1865 contrasemnase mesajul domnesc pen-
tru deschiderea Corpurilor Legiuitoare, o ade-
profesie de a fostului domnitor
Cuza. a sale patrio-
tice, pe care domnul unirii le cea mai
rostire: .. Fie n capul fie
rea cu eu voi fi totdeauna CI!
pentru dect
marlle interese ale Romniei. Eu voiesc:
fie bine persoana mea nu
va fi o mpiedeGare la orice eveniment, care ar
permite de a consolida edificiul politic la a
rui am fost fericit a contribui"
2
2.. nu
dect 16 ani.
Revenind la filipica trebuie
la data n Academie a lui
Al. Papadopol Calimah acesta nu publicase
dect .. Curtea de n
cu mai multe
1862) .. Reglementul pentru serviciul
de din 1862).
Sigur ulterior se vor n-
lui Ion Petrovici istoricul
tecucean a fost primit n rndul nemuritorilor
.. fie din cauza originii sale princiara, fie la
academiei era de istorici pre-
poate fi de credi.t, cel pu-
prin partea sa La data cnd Al. Pa-
padopol Calimah era primit n Academie, dis-
ciplina era doar prin Ko-
Odobescu de-abia n anii ur-
ponderea acestora se va amplifica prin
intrarea lui Hasdeu, Xenopol , Tocilescu
Ulterior, intrarea sa n Academie, nu-
mele lui Al. Papadopol Calimah va
greutate, studiul .. istorice des-
pre Tecuci " figurnd ntr-o vreme n
manualele de geografie iar articolul .Amintiri
despre Curtea din n
.. Convorbiri literare" n numerele 9 10 din
dec. 1884 ian. 1885 a fost de con-
.temporani cu destule complimente. lntr"o scri-
soare a lui . Samson 1. lanov
se face o de stlperlati\TE!""' con-
sidernd lucrare .. un punct de culmi-
ce deschide .. o <::"are
poate procura .. o n
formei limbiste n care autoriul
opera o n
materiei istorice"2
4
. Alte ale istoricului
tecucean. mai snt : .. proven-
99
SaDAng - arhiva personal
in .,Convorbiri literare" din
1883 prin lui Vasile Alecsandri25,
apoi .,,Generalul Pavel Kisseleff in Moldova
1829-1834, docu-
. mentale .. Dezrobirea in Mol-
dova" in care reconstituie atmosfera in
urma actului' semnat in 1749 de Nicolae Ma-
vrocordat, un studiu despre domnitorul Ghe-
orghe o evocare a lui
Costache Negri (.,un document pentru istoria
un articol de atitu-
dine in care combate latlnismul purismul in
intitulat .,Limba prin
care lua limbii populare. A tradus
pentru prima la noi .. Cuvint despre expe-
lui lgor Sveatoslavici, principele Novgo-
rodului nordic, eontra .sau cumani-
1or" fragmente din opera lui Lucian din Sa-
mosata cum ar fi ,,Adunarea zeilor" .. Jupiter
tragic" Unele din sale vor fi adunate
de singurul fiu, Paul Al. Papadopol Cali-
mah, vor fi publicate in 1908 la tipografia
.. Munca" din Tecuci, uitate, risipite
desconsiderate.
Marea sa pasiune pentru cercetarea istoriei
reprezenta, in contextul epocii sale, cind
Romnia unire se afir-
mase in contextul european, o priori-
pentru intelectualitatea vremii. De aici
in care se afla dis-
de E Sllficient
atunci cind este pus
pentru premiere .,lerbrul" lui Dimi-
trie Brandia, lucrare de investigare
.,Istoria a lui V.A . Urechia
cu o convingere aproape nonproto-
in favoarea celei din argumen-
tind ,,plante se mai in ori
cind, dar gocumentele pierdute nu se mai
sesc".26 locul istoriei la acea vreme
era in dreapta politicii nu trebuie ne sur-
faptul istoricii de atunci
figurau in cadrul drganismelor eligibile ale
rij au participat la difpritelor gu-
verne, cum este cazul lui
bescu, V.A. Urechia Cercetarea docu-
mentelor vechi, a descoperite de
multe ori devenise atit de
pentru istorici incit o cu
in marginile unui subiect istoric,
putea prinde extrem de interesul public.
Se cit de mare a fost entuziasmul lui V.A.
Urechia, in 1887, cind mpre-
cu Al. Papadopol Calimah i-au expediat
acea de la Murfatlar, acea tele-
prin care-I de .,epocala desco-
perire a monumentului funerar al lui Ovidiu".27
V.A. Urechla, entuziasmat credul, se
cu popularizarea ne-
apoi decit suporte
farse spre hazul amicilor intelectua-
lilor vremii.
.. Harnicul omniprezentul Al. Papadopol
Calimah"28, cum 1-a numit G. in mo-
numentala sa istorie de la origini in
prezent. conturile la 18 iu-
nie 1898, la virsta de 65 de ani. In ultima parte
a putea fi intilnit adesea in conacul bar-
dul ui de la ca oaspete al ca-
sei .. fericirea copiilor prin feluritele de-
numiri pe care. le dau: Papabo, Papado, Papa-
coco etc"29. _Cart este prin documentele
100
descoperite prin modul cum a le va-
lorifice in de o indubi-
ajunsese fie bine apreciat printre
turarii timpului. Statornicul prieten Vasile
Alecsandri il considera, ntr-o scrisoare tri-
lui Ion Ghica din la 8 aug. 1889,
ca fiind ,,singurul dintre academicieni care lu-
,:?este

mai departe
risea: .. imi n fiecare zi cteva
foarte interesante din numeroasele sale ma-
nuscrise, care rindul la publicare.
un om modest muncitor, care a meritat
mult mai mult decit dintre colegii un
premiu academic, dar pe care au uitat mereu
cu toate acestea bagajul
literar este considerabil de o va-
loare"31. Trebuie de la in-
semnarea de Emi-
nescu la elogierea lui Alecsandri este un drum
lung pe care istoricul 1-a parcurs in
numai 13 ani.
BIBLIOGRAFIE
1. C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria
. romnilor, Editura Albastros,
pag. 470.
2. ldem, pag. 490
3. Pentru suplimentare privind
voievodului Scarlat Caii-
machi a se consulta N. Gane. Trecute
de doamne Editura Ju-
nimea, voi. III, 1972, pag. 110.
4. Vladimir Streinu, Calistrat Editura
tineretului, 1968, pag. 14.
5. C. Giurescu, opera lui
Cuza a 11-a
Editura
1970, pag. 280.
6 . ldem, pag. 384. C.C. Gi'urescu preia
din lucrarea lui Al.
Papadopol Calimah ,,Am_intiri istorie"
(1853-1B88), manuscris care se
la Academia R.S.R. sub nr. 864.
7 . ldem, pag. 455.
8. ldem, pag. 455.
9. ldem, pag. 7
10. Cotele acestui manuscris sint date de C.C.
Giurescu in lucrarea sa opera
lui Cuza la subsolul paginii 384.
11. Scrisori Vasile Alecsandri , Editura
Minerva, 1978, pag. 374, edi-
de Marta Anineanu.
12. G.C. Nicolescu, lui Alecsandri, pag.
557.
13. Ion Ghica, Opere voi. 1, Editura pentru li-
1967, pag. 433.
14. Augustin Z.N.Pop, Pe urmele lui
ceanu, Editura Sport-Turism,
1979, pag. 281.
15. C. Sion, Arhondologia Moldovei, Editura
Univers, 1973, pag .
220-221.
16. este dintr-o scrisoare ine-
a lui Bebe Plitos;-<:are la
n de 88 de ani n
care .este ntreaga genealogie a
Bebe Plitos este fiul avocatu-
lui Plitos nepot al lui Coton
Plitos, fost prefect al Cahul n
timpul pentru cucerirea inde-
SaDAng - arhiva personal

frate cu lui AL Papa- 25. Vasile Arecsandri, Scrisori, Edi- .,...
\. Calimah. tura pentru 1964. . )
17. Documente privind istoria Romniei, pag. 145-146.

' boiul pentru voi. III, Edi- 26. Augustin Z.N. Pop, Pe urmele lui ..
.... tura Academiei R.P.R. 1954, ceanu, Editura pentru pag.
" pag. 656 voi. VII, pag. 315, 435-436, 272. ;;
\' 498, 638-639. 27. Vistian Goia, VA Urechea, Editura Mi- J
18. M. Eminescu, Opere voi IX, Editura Acade- nerva, 1979, pag. 144. p
miei .R.S.R. , 1980, pag. 213. 28. G. Istoria literaturii romne de
,\., Articolul este comentat la pag. 675. la origini n prezent, a 11-ll ' )
X,. ) 19. Z. Ornea, Junimea junimismul, Editura Editura Minerva,
Eminescu, 1975, pag. 16. . 1982, pag. 515. ,;;
20. ldem, pag. 16. 29. Vasile Alecsandri, op.cit. pag. 145-146. (r;
. 21. ldem, pag. 81 . 30. ldem, pag. 99-100.
-.... 22. Eugen Lovinescu, Scrieri voi. 7 (T. Maio- 31. ldem, pag. 99-100.
. rescu), Editura Minerva, fr'
;;,. 1978, pag. 362. 2
\. 23. Op. cit. pag. 312. ;ql
24. Documente literare junimiste, Editura Ju- ""'<
b . nimea, 1973, pag. 181-182. Prof. IONEL NECULA

.
\_ ,.

....... , .... _ ...... , .... { ..... , .... -: / ..... , ..... _,.... . , ...... , ............. . ::;,1
).)
Smith, i-au comandat acestuia o (
statuie in bronz, cele-
breze lup de mare i
viitoarea sa -
traversarea Atlanticului cu .. cea "'
de-a opta minune a lumii". Cum rj
Titanicul s-a scufundat, cei f'
ce statuia au
se de ea,
ruind-o comunei vecine Lichfield.
..
Alte superlative lacustre-
Marile Lacuri din nord-estul
Americii de Nord cel
mai intins complex lacustru cu
dulce de pe glob (247 420 ki-
lometri cel mai mare
sistem de
La rindul Titicaca. din Ame-
rica de Sud, este lacul (navigabil)
aflat la cea mai mare altitudine:
3 812 metri.
A ,1 C
Atit carotenul, convertit in orga-
nism in vitamina A, cit vitamina
C par ofere impotriva
unor forme de cancer. Un studiu
recent cei ce
morcovi alte al imente
caroten fac mai rar cancer la
mni, chiar sint
carotenul reduce riscul
cancerului la vezica la
laringe.
Corlda In Lumea
un spectacol eminamente
spaniol, lupta cu taurii a dobindit
dincolo de Atlantic, in Lumea
o popularitate
doar de fotbal. Cea din-
tij cu tauri peste Ocean a
avut loc la 24 iunie 1526, la Ciu-
dad de Mexico, in cinstea implini-
rii a 5 ani de la cucerirea de
Cortez a capitalei imperiului az.
tec. Tenochtitlanului . De '-acum
inainte, coridele vor fi organizate
in multe in fiecare dumi -

Vulcanll .Africii
Pe continentul african
9 000 de vulcani , 'dintre
prezentind caracteristici
deosebit de importante. Astfel, cei
din Camerun, Zair, Algeria Ma-
dagascar au cratere ce pot atinge
. un diametru de 30 de kilometri la
iar lava lor este
fapt care atrage
din lumea Fiind relativ
tineri , de ,,numai" 2o-30 de mi-
lioane de ani, dintre vulcanii
africani sint susceptibili de a
erupe.
Popas pentru
Lacul din apropierea ora-
Laranca este al doilea mare
lacustru de acest gen din
Cipru. El are o consi-
fiind un popas de-a lun-
gul traseului de
Iarna, aici re-
fugiul mii de intre care
Flamingo roz. diferite specii de
batice. lebede alte
acvatice.
Statuia de pe Titanic
inainte ca Titanicul plece in
cursa lui cu ghinion, edilii locali-
Stoke-on-Trent, natal
al Titanicului , Edward
recenta descoperire a
epavei faimosului transatlanti<;,
din Stoke-on-Trent a
din nou mina pe :.o
statuie, spre a o avea ca .. _7,
pentru Dar locuitorii din (

::s:pt:ie.
cu jet de
deja .. este in
continuare cu rezultate foarte
bune. in de exemplu, se
va folosi o asemenea in
decuparea pieilor pentru fabrica .
rea
se vor folosi pentru de-
cuparea de blocuri de gresie din
Muntii Vosgi. Folosirea jetului de
duce la sporirea
muncii cu aproximativ 50 la

A treia de record
Recordurile Sj:)ortive ' 'tfa""'wind-
surfing (navigarea pe o cu
se stabilesc in dome-
nii :
pentru a figura in celebra Carte a
'recordurilor Guinness, francezul
Marca Topdemir a decis stabi-
un record original : timpul
de mentinere pe Perfor-
lui - 87 de ore 53 de
minute.

.:e -.c -.c.z /.../-
101
SaDAng - arhiva personal

i i
g
1 ;

$
'-- . . . . . .' :Y
' ;+ ;11,1!
;; apel la cele mai .sofisticate tehnici. !n locul fi: nica pentru om, n materie de
'6; cu date personale a fost creata o cartela "Jumbotronul ", un televizor n culori

microprocesoare ce este n de_ nalt de 25 metri lat de 40 metri , cuprinznd
1n S.U.A. Pe acest ,,smart card smt mreg1s- 450 000 celule fotoelectrice (fig. 1) poate
trate numele, vrsta, talia, sexul , precum o transmite fi lme, sau i prinde pe
;). seri,? date. Din o pier- ca ntr-o Robotul
'(;; d_uta fara duplicat, ea nu ma1 poate f1 recon- mut1cant, opera profesorului lch1ro Kato, -de
Se de mult amprentele digi- la Universitatea Waseda, care cu ochiul
tale pot fi folosite drept !'act de identitate", ele de ciclop poate inter- /
fiind __ recunoscute un .. preta, cu minile picioarele, melodii de la .,..
desct11derea unor s-a mcercat utilizarea Bach la Beatls. Ciinele-robot, construit pentru ) ,
vocii, prin identificarea acesteia de un aparat
special. Dar toate aceste mijloace, la ;;;.,
s-au dovedit nu snt infailibile. ( i}
ntreprinderea "Eyeden Fifye Unc" din
regon-S.U.A., a avut ideea de a folo.si dese-
nul retinei persoanelor, drept act de identitate.
Conform statisticilor, retina o
variabilitate, practic este imposibil
existe doi oameni care desen
af vaselor sanguine pe Acest desen
este introdus n memoria unui computer. )J
Toate fazele- ulterioare snt automate. Per- K}
soana care este este pri-
printr-un binoclu, obiectiv al unei ca- @
mere de televiziune, care retina cu .,
un fascicul de intensitate Se t' ..
pe un buton computerul verdictul.
mai o nerezol-
1<'; desenul se poate altera uneori da- :!).
' bolilor vrstei. cine Poate (:'!

ntr-o zi "oamenii vor fi ij
n "ochii" robot pentru stabili rt:'
identitatea, prezent nd astfel retina drept... ))
"carte de '{
.i

@ a anului 20QO, de 'la Tsu- .. #
'/ kuba, a ce poate realiza teh- . ... . . _ , 'l
-
102
SaDAng - arhiva personal
orbi, cu captatorii creierul
electronic, obstacole, pentru a le evita. Pe
scena 'lui "Fuyo Theatre", doisprezece ac-
cu "talent", o
Robotul "Matsushita" (fig. 2) in
minute figura celui in iar la
plin de oare
Acestea sint .doar ci teva din
expuse. Dar i n cursul lui
1986, compania .. Seibu" a deschis
la Tokio ultimul tip de magazin, unic in felul
lui , i n prezent, in lume. Aici un
cl ientul pas cu pas, se
o cu acesta, t ransportind cu
lui, pe i n greutate de
10 kilograme. Un veritabi l cat alog vizual apare
pe un panou, in cazul _ci nd, i n de a ob-
o cl ientul ci teva
butoane. Pornind de la sistemul oricine se
poate poza ca avi ator introduci nd capul
intr-un avion de carton, un sist em de disc cu
laser pe un ecran, client ului
in kimonoul sau rochia
rea unui produs alimentar este o chestiune de
secunde. Prin pe patru butoane, o
il in grosimea cantitatea
care
ambalarea, totul foarte igienic, contact
uman. Pentru ca distribuirea la do- '
miciliu se in economice, pe
de transport se un ordinator. Con-
auto nu trebuie lista cu
adresele va pe un
ecran ordinea cea mai de livrare, t ra-
seul de parcurs, precum in orice
moment a autocamionetei de n
magazin camioanele ce aduc sint
in mod automat, iar tot au-
tomat, sint transportate, plasate la locul lor,
pe cele etaje al e cu aj utorul
rucioarelor
pentru viitor fibrelor op-
tice roluri de care vor pro-
duce in multe domenii.
Printre altele, acestor fibre,
locul de se vor confunda, cu alte cu-
vinte, oamenii vor putea lucra la domiciliu.
Casa va deveni astfel un fel de complex, nu-
mit de americani .. Computer cottage". Referi-
tor la aceasta, fizicianul american Robert Jas-
trow spunea: in orele de recreare
copiii iar in orele de il
pe la terminalul pe la un altul ,
iar pe copii asupra unui al treilea
f ibrelor optice rea-
duce familia i n n acest sens, vor
f i ut ilizate computerul, televizorul cu dublu
sens, videotelefonul. Pentru intilniri cu supe-
riorii pentru decizii se va recurge la tel econ-
Telefonul se va schimba el. Va fi de
buzunar va inlesni contactele la orice dis-
prin Fibrele optice vor permite
punerea in a unor de la
de la calorifer la din cuptor. n
viitor, de date" vor cuprinde
despre tot ce se cu privire la
univers, Aceste date
vor putea ajunge la orice la cerere,
in citevlf secunde, totul pe de raze laser,
transmise prin fibre optice, legate de o cen-
se va schimba. Vor dis-
timbrele plicurile. Scrisorile oficiale,
personale, inclusiv cele de dragoste, vor putea
fi transmise instantaneu "via computer".
, SPA
Japonia Ca-
nada au fost invitate oficial , de NASA,
participe la unei insule
Ea va fi de fapt un "sistem orbita! " cuprinzind
diferitele elemente locuite sau comandate au-
tomat, plasate pe diferite orbite aprovizio-
nate in mod regulat, de o n prezent
sint in lucru proiecte, dar numai unul va
fi pus in aplicare. n general este vorba de
cinci moduli cilindrici, dintr-o pen-
tru instrumente din panouri mari so-
orientate permanent spre soare, fiecare
producind 75 pentru a s"Er-asigura
energia "insulei ". Ansam-
blele vor fi construite pe de elemente ce
vor fi transportate de navete in 5-7 zboruri,
plasate pe o unde vor fi
.asamblate de mentori. Instrumenta-
va fi in
module-laborator presurizate sau pe platforme
103
SaDAng - arhiva personal
104
autonome specializate in astroflz1ca, metalur-
gie etc. Sistemul va fi completat cu
mininavete automate propulsori
individuali, pentru deplasarea "in a as-
va repara pe
orbite, va monta asambla mari structuri, tip
laborator in vederea de di-
verse a de produse far-
maceutice, sau a altor materiale, in de
HOVERTRAIN, VEHICUL
AL SECOLULUI XXI?
Pentru a lega centrul cu zonele
suburbane sau pe acestea intre ele, a fost
creat .. Hovertrain", o versiune a vehi-
culelor de transport terestru de mare
Cu o capacitate de aproape o de per-
soane in greutate de 23 tone, noul mijloc
pe o la de 5 pu-
imponderabilitate. Tot ea va constitui o
de lansare pentru trecerea pe orbite
mai inalte sau in vederea unor mi-
siuni de exemplu spre
Marte. insula va constitui
un depozit pentru stocarea materialelor spa-
un centru de NASA
ca in anul 1992 creeze o in gre-
utate de 34 tone, cu o capacitate de 120 metri
cubi , care 6-8
un laborator care cu o
graviteze pe de
320 de kilometri altitudine. anul 2000
va fi treptat, ajungind la o greu-
tate de 94 tone cu un volum locuibil de 300
metri cubi, in care vor activa 12-18 astro-
"Insula" va mai cuprinde sisteme inde-
pendente de spre alte orbite, pentru
unor de
pentru a traversa utile la or-
bita de 36.000 kilometri altitu-
dine. Pentru anul 2000 NASA a stabilit 107.
misiuni de telecomu-
fabricarea de produse- chimice, farma-
ceutice metalurgice de surse
terestre. Prima se intrevede a costa
miliarde, i_?r insula 20 miliarde
dolari.
n se poate vedea cum este
insulei
tind urca pante la 10 grade. Suspensia
deplasarea se fac pe o de aer de
8 milimetri. realizate cu "Hover-
train", in au avut loc pe un
traseu de 5 kilometri , n lo-
calitatea Earith, cind s-a putut o
de 200 kilometri pe dar se
ca in urma ce se
prin utilizarea de noi motoare liniare,
precum a altor echipamente, in ani,
viteza lui la 480 kilometri pe
n imagine "Hovertrain" - in timpul

SaDAng - arhiva personal
PENTRU
SUBACVATICE
Dispozitivul din inalt de 4,!\ metri
lung de 4 metri , nu nici pe departe
a fi o deoarece o serie de ele-
mente cu care ne-am lipsesc. to-
este o de drept, una de
subacvatice, dar care poate fi pen-
tru agrement , asigurind doritorilor posibilita-
tea de a vedea, cabinei transparente
plasate sub ea, minunata lume re-
acum numai plonjorilor. Deplasa-
rea, cu viteza de un nod, se cu aju-
torul , unui motor a unor mijloace de co-
ce pot fi atit de pe punte, cit
din cabina sub
LENTILE DE CONTACT
NE/RITANTE
Institutului de chimie Macromo-
al Academiei Cehoslovace de
au constatat singurul emolient de polimeri
care nu ochiul nu este toxic, este apa.
De aceea a fost creat un polimer ce
40 la care nu este solid, ci mai cu-
rind, un gel. astfel a monomerul
.. Hema", din care se lentilele de
contact. Ele au o putere de la minus
20 la plus 20 dioptri cu diametru in jur de
14 milimetri. Aceste lentile plastice din gel.
deosebite ip felul lor, pot fi utilizate mai mult
de un an. In imagine - noua de con-
tact inainte de a fi pe ochi.
CE MERIDIANELE
antic
Ca mijloc curativ,
este cunoscut de circa 2000
de ani. in lor despre
medicamente, n-
ai Pliniu
Dioscoride, o impor-
ca
mijloc de vindecare a reuma-
tismului.'
Hldrocarburl din
Potrivit unor studii recente,
din se hi-
drocarburi la un mult
mai dect al petrolului
brut. Din 60 de tone de bio-
se pot 6 tone de
hidrocarburi.
Cele mai vechi... mumii
Cele mai vechi mumii din
lume au fost descoperite n
America de Sud (Chile). vir-
sta lor fiind, potrivit cu
Carbon -14, intre 3670
7810 ani. Prin urmare, mumi-
ile sud-americane snt cu
circa 3000 de ani mai ..
trne" dect primele mumii
egiptene.

poate fi
o bu-
Cind planta
este suficient de
soare, frunzele ei se dispun
pe orientindu-se cu
muchiile pe nord-sud
cu spre est vest.
Vertebrale nevertebrate
in prezent sint cunoscute
1,4 milioane de 'specii de ne-
vertebrale, dintre care o mare
parte sint insecte. in compa-
cu ' acestea, vertebratele
sint mult mai .,numai"
46 000 de specii.
Cine este autorul
,.himerelor"?
or-
catedra Ntre Dame de
Paris snt opera lui Henore
Daumier. Aceasta este con-
cluzia la care au ajuns spe-
de curind. pa-
ternitatea acestor originale.
personaje sculptate n piatra
nu era
105
SaDAng - arhiva personal
106
MEDICINA
OMULUI
alt exemplu este Tanacetum vulgare (Vetrice,
popular) care, cu dr. tarm.
Elena Ciobanu dr. tarm. Ovidiu Bojor de la
ICSMCF, la baza unui medicament impo-
triva geardiozei, atit de in colectivi-
de copii. Trustul nostru a chiar o
la Clui-Napoca, pentru prepa-
rarea produsului. de asemenea,
banala ce peste tot, este un ex-
celent laxativ, al doilea ca valoare cru-
Biologul Mircea Alexan de la Trustul "Pia- Tecile de o specie de salcm, au
far" din este cel care, de ani, intrat deja in medicina de
ne cu sfaturile sale ,.de ia Institutul " Pasteur" au confirmat
din emisiunea radio lor pentru combaterea diareei la porci;
lor". A inregistrat peste 860 emisii, prin care deja zeci de tone pentru marile corn-
ne-a pus ia zeci zeci de plexe zootehnice.
pentru apelind la inepuiza- Nu pot fi utilizate in medicina
bila "farmacie verde", la inde- - Nu, deoarece au in lor
mina oricui de efectele secun- unele toxice pentru
dare ale medicamentelor chimice de coaja de stejar, deosebit de in corn-
El inepuizabil in idei , ca o.rice om. infor- baterea diareelor, mai ales in cazurile rebele,
mat ca oricare preocupat de nou, fiind net mentei, este, chiar, planta
l-am solicitat pentru cititorii campion.
Almanahului cu un interviu fi- - Prin urmare, trebuie ca noi, beneficiarii,
cu citeva sfaturi utile. ne aducem la zi in materie de
- Cind cum ajuns preocupe bu- fitoterapie, ne in de noile
ruienile medicinale, Mircea Alexan? in domeniu, dar cum, de
- Eram cadru didactic la Facultatea de bio- unde? /
logie pentru disciplina de - in ultimii ani au remarcabile
deci foarte legat de plante, cind, acum 14 ani, in mai
dr. tarm. Ovidiu Bojor, de ia Institutul pentru Aceasta a fost este mea, in cola-
controlul de stat al medicamentului cerce- borarea pe care o cu presa, de a in-
farmaceutice, m- a solicitat forma de a face noul in
la elaborarea unei de Farma- mase, de a o ajuta avizat plan-
eia naturii", care a in 2 Cum medicinale, mai. bine avantajul
coautor a fost inginerul Fiorentin De sa m t_oata lumea mdustna
pe atunci inginer la "Piafar", cum dome- farl!'aceullca se Indreapta tot ma1 mult. spre
niul mi s-a de mare m-ani de din pla':'te;. stat1st1-
transferat la . Plafar". Mi-am dat seama re- c1le OMS arata ca peste 70 la suta din medl-
zervorul pe care il nu de se pe vege-
este suficient cunoscut Desigur, tale. . . _
plantist nu te face nimeni, indiferent provii - asemenea vrea sa intre
din botanist sau farmacist, devii numai neaparat rn bagajul nostru de
printr-o un program - in de erau indicate
spartan, chiar mai mult decit spartan, {le stu- doar cozile de Ei bine, cel
diu cercetare. 30-40 de specii cu asemenea
- De fapt, cu ce in cadrul Trus- care, in plus, au mai bogate, mai
tului " Pfafar"l complexe in principii active, venind cu alte
- Ca birou coordonez efecte benefice pentru organism, sint fie cal-
exploatarea rezervorului natural de plante me- mante, antispastice etc. mai noi,
dicinale; am introdus astfel in circuitul despre care revista .. a scris in repe-
rii terapeutice vreo 45 de specii necunoscute. tate rinduri, au pus in valoare ceaiul extrac-
- De exemplu? tul de ghimpe in combaterea unor boli ale
- Hedera hellx, iedera pe care o aparatului urinar, unor ale prostatei
cu din este o mai departe. se mare
cu singulare in ne-a in farmacia verde se
fost la export , acum este intens stu- coada de 2 ori""fnai in
de din in vederea azulene decit el. se petrec lucrurile cu
rii unor produse farmaceutice. Ergerop acer florile de tei, un sedativ mult mai puternic
o ce pe margini cu efecte mai rapide il constituie conurile
de drumuri margini de cale nu de hamei.
demult in este, de asemenea, - Dar efectul cafelei, acest drog cu destule
in studiu pentru industria un lnconveniente pentru organism, nu l-am putea
SaDAng - arhiva personal
Jl in alte plante? ,
- cu ceai de cimbru pe
rezultatul! Nu lucrurile
snt verificate, tonusul intelectual, este
un bun sti mulent psihic, n momen-
tele de
- Ce ne-ar mal Interesa foarte mult, stimate
Mircea Alexan, este conservarea acestui, prea
adesea numit, "inepuizabil rezervor" de
tate din natura noastre pe care,
destui il
- Este o chestiune care m-a
m-a preocupat chiar' ridicarea po-
bazinelor din flora Acum
ani, la cel de-al VII-lea Congres
de farmacie am prezentat o lucrare n
colaborare cu ing. Florent in referi-
toare tocmai la n
Avem n plan acest lucru. Sntem, n
cel mai pur singura din lume cu
un astfe:l de program de conservare a florei
spontane medicinale realizat pentru peste
30 de specii. Pe supravegherea
rii, cu de a se face am
ntreprins strngerea de material de
pe care l-am n bazinele
respective, iar n unele locuri am efectuat
chiar de afnare a solului spre o mai
regenerare a speciilor pe cale
precum am ntreprins pentru salva-
rea unora aflate pe cale de De
pentru Gypsophila paniculata
gea), foarte cu Floarea miresii, am
organizat popularea unor zone ntregi din
Delta fel nct anul acesta avem
recoltate 3 tone de ceea ce
peste 15 tone lucru
deosebit pentru o specie extrem de
in cazuri cnd plantele dispar prin
schimbarea naturale n care se dez-
le-am preluat n am proce-
dat cu Obllgeana din zona a Ba-
natului care n urma de de-
Am in comuna Satchinez, o
de 8 hectare, pe sistem de
- Este o atH de incit a
meritat asemenea Investitii preocupare?
- Este cel mai bun pan11ament gastric natu-
rar n gastrite ulcere, de altfel constituie ma-
teria de pentru Ulcerotrat.
- SpunetJ-ml, atunci de ce in sfaturile dvs.
plantele medicinale - fie in
ceaiurl, tlncturl, macerate, slropurl - ca adju-
vante, ca nu ca medicamente de

Cum se culeg plantele?
- Din considerente de Nu snt medic,
apoi, n unele boli, mai ales n fazele acute,
plantele singure, n formele pe care le poate
prepara omul si ngur nu ajung. Dar, ce-i
drept, pot fi benef ice n cazurile n bo-
lile cronice de ce nu?, mai ales i n medicina
unde pot avea un rol deosebit de
mare, avnd avantaj ul unui foarte
- Medicii de ce nu le
- Nu dar crea tot din motive de
deoarece nu le cunosc. Ar fi profitabi l
pentru ca medicii fie cu
un minimum de i n fitoterapie. Fie n
timpul n cadrul disciplinei de far-
macologle, fie prin cursurile de
. cum s_e face pentru acu-
. punctura sau homeopatie. In cele cteva cen-
tre' de din s-a acumu-
lat o sufi-
care poate justifica necesitatea.
- Apropo de am participat in
toamna aceasta la cel de-al V-lea Simpozion
national, unde unii medici au relevat faptul
nu pot utiliza pe mal metoda mo-
din de
- Dar. avem n stoc 4 tone, sufj-
cient necesarul pe 10 ani pentru
acupurictorii din lume. Ceea ce este,
o snt batoanele de
n-am modalitatea le facem. De
fapt, n-a luat nimeni problema n studiu, fi-
nu avem mari, ori , produc-
merge pe valori mari; trebuie o c-
teva utilaje, oameni ni le
comande acupunctorii le vom asigura.
- Dar pentru homeopatie?
exprimat nedumerirea nu li se furni-
tlncturl extracte vegetale pentru me-
dicamentele lor specifice, avem in la-
boratoare capabile a le executa.
- Noi sintem gata oricum oricind pentru
ei, trustul are laborator pentru ceva de
asemenea, cu laboratorul de tinc-
turi homeopate din cadrul de farma--
cie din Cluj-Napoca. solicite ce au nevoie.
- le-am transmis Acum, o
intrebare: la ce lucrati?
- Am nceput redactarea unei mai
vaste "Flora a Romniei" precum
finalizarea tezei de doctorat ce se la
problemele fondului natural
existent. Fitoterapia, acest domeniu att de
vechi, este mereu nou pentru lu .. mea
CICI IORDACHE-ADAM
Vechea a folosirii plan-
telor medicinale la noi , ceea ce
1-a pe un mare din
sec. XVIII "Romanimea
birre- intre-
in folosul ei, intrece
alte neamuri" tot el i f'l"' alt loc
,. .. mai ales intrebuin-
Uneori nu le nici o
un fir de o floare, alt fir de
in seva lor, in
depozitate in
rile" celulelor, poate sta vindeca-
) rea murtor suferinte, alinarea mul-
tor dureri . Procesul- de urbanizare
a dus in mod firesc la o oarecare
de implicit
la o mai a plan-
telor (n a speciifor medici-
nale).
. cu mult folos pentru vinde;-
carea bolilor buruienile neglijate
de altii ", ca deosebita a
florei spontane autohtone (din
cele peste 3500 de specii ce vege-
la noi, circa 800 sint medici-
nale). sint arQumente pentru a in-
107
SaDAng - arhiva personal
108
cerca, folosind de speciali-
tate,
. celor care s-au apropiat mai mult
de de plante,
corect o parte
din cele mai importante specii pe
care le putem recolta depo-
zita in .,farmacia - de
ce nu? - pentru valorificare prin
Plafar.
Pentru unor produse
de calitate, trebuie respectat
momentul optim de recoltare, nu-
mai atunci in plante
maxim de
active ce le dau valoare medici-
Astfel, florile .. recolteui
la Inceputul la fel par-
tea frunzele - la matura-
rea dar nu toamna tirziu,
cind active
spre ridicln! eeu rlzoml, deci
acum va fi momentul optim pen-
tru ac:eatea din coJUe - prt-
mivara timpuriu, cind seva abun-
face ca aceasta se des-
de pe lemn.
fi momentul din
cind se face recoltarea, proverbul
.,cine se de de-
parte ajunge", nefiind valabil in
acest caz, culese prea de-
vreme, pe se
Unul din cei mai reduta-
bili ai plantel_or n constituie pun-
gile de plastic, prin transpi-
produsului recoltat, acesta
se se incinge ime-
diat, devalorizindu-se.
citeva din meto-
dele de recollare, adaptate pe ca-
tegorii de produse:
a florile - se culeg floare cu
floare (ex. mac,
cel) sau prin intregii inflo-
(ex. soc, coada
lui);
frunzele "'!" prin strunjire,
trecerea a miinii de-a
lungul ramurii care este in-
tre degetul mare celelalte de-
gete;
partea - se taie
virfurile nflorite (ex.
lemni-
ficate;
ridiclnlle - cu cazmaua sau
de
seci, lignificate;
coJile - prin .,inelare", res-
pectiv practicarea unor incizii cir-
culare la intervale de 20-30 cm
care se unesc prin altele longitu-
dinala, decojindu-se sub forma
unor jgheaburi.
Foarte este usca-
rea la
conservarea principiilor active. O
este aceea ca pro-
dusele fie puse la uscat i" atret
in locuri curate bine
aerate. Se la soare florile
de culoare cojile,
iar la frunzele, ae-
riene florile colorate.
A recolta nu a dis-
truge! Nu se va recolta mai mult
decit ne este .necBSlfr, iar in cazul
arborilor recoltarea nu trebuie
la pierderea caracterului or-
namental (imi vine in minte as-
pectul leilor cu ramuri
dezbinate rupt). Sint
mai actuale ca oricind cuvintele
ginditorului francez Joubert: . .Am
primit lumea ca o pe
care nu-i o
deterioreze. ci pe care fiecare ge-
este o lase mai

CEAIURI, DAR NU NUMAI
CEAIURII
Prozaica preparare- a unui ceai
medicinal din punct de
vedere o a prin-
cipi ilor active din plante in mediu
apos. Modul de preparare de-
pinde, pe de o parte, de organul
plantei din care se face
iar pe de parte de principiile
active a este
de preparare au
o in
practica Infu-
zie fiind cu
reala", iar decoetul cu .flerturii".
Pentru din plante la
care celulelor sint mai sub-
respectiv florile, frunzele. par-
-2. ;z; .z
.tea .nerba").
chiar unele fructe, se recoman-
lnfuziL In acest caz, peste
1-2 de
intr-un vas reci-
pianle de sau se
250 mi de se
se la infuza! circa
15 minute, care se
prin presare pe o
sau printr-un tifon;
Pentru coji, res-
pectiv acele ale celule
au membrane cu secun-
dare prin care difuziunea ;se face
.mai greu, se decoc:tul.
Mai rar se a se pre-
para decoct din flori, frunze,
fructe, aeriene - cind se ur-
unor
a difuziuni se face mai lent.
se introdu-
cind de la inceput planta
in apa care se pune la fiert,
ce lichidul in
clocot, 20-30 de minute la
foc domol. sint
respectiv 1-2 lingurita
la Decoctul se fier-
binte se la
volumul de cu fier-
binte.
in unele cazuri, in care prin-
cipiile active se extrag printr-un
contact mai indelungat al plante-
lor cu apa, se macera-
tul la rece. Este cazul unor pro-
duse cu de mucilagii ca
de ex. de mare,
de in, precum al
frunzelor de vise. o
planta se
. in la temperatura carne-
SaDAng - arhiva personal
rei timp de 6-8 ore,
rea acestei durate, deoarece se
pot dezvplta microorganisme.
Practic, seara inainte de culcare,
se pun plantele la macerat, i ar a
doua zi se face filtra-
rea.
Marii medici arabi ai evului
mediu, indeosebi Messu, aveau -
preceptul ca medicamentul
aillli, gust agreabil , fie luat cu
(desigur am subscrie
cu entuziasm azi la aceasta!). Ei
sint cei care au promovat utiliza-
rea slropurllor medicinale,
de administrare mai
ales copi ilor (dar nu numai lor!).
Adaosul de la ex-
tractiva apoase concentrate _(infu-
zii , decocturi: macerate) nu repre-
numai un corectiv de gust,
pentru produse amare sau astrin-
gente, ci un factor de conser-
vare (in cazul i n care
acestuia 640 g la 1 kg
lichid) . "
forma de administrare
care se mai mult in uz
farmaceutic, tlncturlle, se pot rea-
liza cu casnic. Tinctu-
rile sint extractiva hidroal-
coolice ele co-
respondent ul in etnoi atrie, i n
i n ra-
chiu" a unor plante. Ele se pre-
pentru acele principii active
care sint solullile in alcool pre-
unele avantaje: faptul nu
trebuie o cantitate mare
de lichid in acest
sens avind unii bolnavi de mal adii
cardiace, de ex. car-
diac) , precum aceea se
face economie de timp, net rebu-
tnd acel ritual al preoar:!irii zi lnice
ca al cea1urilor. pretindu-se tot-
odata pentru deplesn, concedii
etc
Momentul din zi i n care se ad-
un medicament are o
asupra efectu-
lui terapeutic, aceasta expli-
cindu-se prin faptul diversele
ale organismului i n
cursul celor 24 de -ore - nu-
mitele ritmuri circadiene, fapt ob-
servat de marele Hip-
pocrate, citindu-se el a consta-
tat i n timpul crizele de
astm sint mai dese. Acest
lucru, valabil pentru medicamente
in general, este valabil pentru
ceaiurile medicinale, prezentin-
o a
pentru mai des ntl-
nite:
plantele tonlc-aperltlve se acj-
cu 30 minute inainte
de mese, producind prin act re-
flex digestive;
cealurlle pentru combaterea
colltelor, enterltelor -
mese;
meteorism - Inainte de mese
sau treptat;
cealurlle pentru combaterea
- seara 1 culcare ,1
pe stomacul gol;
stomachlce - (care di-
gestia) - mese;
wermHugele - pe
stomacul gol;
pentru hepatice (in-
deosebi diskinezii biliare, colecis-
tite, stimulente ale hepa-
tice) - o cani obligatoriu dimi-
pe 'stomacul gol, care
se culcat pe partea
2()--30 minute, a doua in 2
reprize, inainte de mesele princi-
pale;
dlabel - Inainte de mese;
obezltate - Intre mese;
sedatlwe, hlpnotlce ,1 cal-
manie ale cardiace -
2 pe zi, dintre care una obli-
gatoriu cu circa 30 minute inainte
de culcare, iar cea de-a doua in
cursul zilei ;
pentru combaterea unor
simptome acute (colici biliari sau
renali, diaree) - se Iau in
perioada de
pentru celelalte
(fitoterapia aparatului respirator,
aparatului urinar, plante tonice -
- doza pres-
se ia in mai multe reprize in .
cursul intregii zile, cu precizarea
- in astmului
- una din prize se ia seara
inainte de culcare.
FITOTERAPIA
am o
stringere de cind trec prin
pe tarabe unde sint
plante medicinale aud
.,pertinente" ale
,,negustorilor" care con-
.. e de sau .. e
pentru sau .. pentru
sau .. . Las de-o parte fap-
tul pe un pumn de
cerEI de zece ori cit la un
magazin Plafar multe snt
chiar de acolo luate, scoase din
pungi vndute drept produs
propriu), dar cunosc multe cazuri
cind s-au produs accidente grave,
unul chiar mortal , cu pl ante to-
XICe recomandate in mod ires-
ponsabil de asemenea
Fi toterapia p usa pe so-
lide baze pe
dintre in
pri ncipii active cu lor
este
de atunci cind ai apro-
fundat-o. prezenta, fiind vorba
de o larg f i-
toterapia dlsklnezlel biliare, tul bu-
rare mo! orie ce evacua-
109
SaDAng - arhiva personal
rea a bilei din vezica bi-
in mod normal, se reco-
cl!isicele plante coleretice
colagoge (respectiv care
resc de la eli-
minarea ei) , in primul rind frun-
zele de Anghinare (Folium Cyna-
rae), pen!,ru care s-a creat chiar
termenul de .. clnaroteraple", apoi
numeroase alte produse: partea
de Clcoare
(Herba el Radix Cichorii),
dla (Herba Taraxaci) ,
(Herba Marrubii) , frunzele de Sai-
vie (Folium Salviae). bine cunos-
cuta (Herba Hyperi ci)
multe altele, de cu gust
intens amar. .
De multe ori diskinezia
este de Cel
mai adesea simpla reglare a. eva-
bilei este pentru
combaterea dar
ea in se pot
plante cu efect laxativ, fie
coaja de (Cortex Frangu-
lae). fie Volbura (Herba Convol-
vuli).
Diskinezia poate fi con-
unei hepatite,
in care sensibila muncitoarea
este In
vor locul specii
hepatoprotectoare ce contribuie
la regenerarea hepatic,
in primul rind fructele de Annura-
rlu (Fructus Cardui Mariani), apoi
Sulftna (Herba cu aroma
ei a ,.finului de curind
cosit". O intrebare pe care o pune
de obicei fitoterapeutul:
cumva Atunci , in for-
vor locul
produse carminative, fructele de.
Coriandru, Chimen sau Fenlcul
(Fructus Coriandri, Carvi, Foeni-
cull), Bueulocul - cel cintat In
folclorul nostru (Herba Basilici)
sau (Folium Melissae).
cumva spasme cind vezica
se dureros?
Atunci va fi nevoie de o cu
efect de sedare
care poate f i Talpa glftll (Herba
Leonuri) sau parfumatele flori de
(Fiores Lavandulae) .
cumva de o hi-
O, atunci totul se in-
toarce cu 180" : plantele colenr
tic-colagoge de cu gustul
lor amar, sint complet contraindi-
cate deoarece ele glandele
gastric.e,
In acest caz, vom f1
unele plante cu
efecte mai spectaculoase,
ca de florile de
(Fiores Calendli l ae) , de
care
(Herba Cihorii) , care pro-
coleretice-colagoge cu
cele cicatrizante de tamponare
a in exces.
Nu-i in acest
mod, o este
cu totul altceva decit reclama gu
ralivului negustor. Este ceea ce
i n ca
drul cabinetului de .,Sfat fitotera-
peutic", ce in cadrul unui
insolit nucleu de natu-
la Dispensarul .. Diham" din
cu cabinete de acu-
fizioterapie, homeopa-
t ie, din inimosului medic
coordonator. dr. P.
MIRCEA ALEXAN

IJN ARSENAL TERAPEUTIC
NTR-O -
SOIA
Glyclne hlsplda (soia) este ori-
din China (in asiatice
se 7-8 milioane tone
soia pe an) , iar marii ei
tori sint China, Manciuria, Co-
reea, apoi Japonia, India, S.U.A.
- in .care locul 4 in
culturile agricole, griu, po-
rumb bumbac, deci locul al
3-lea plantele viviriere, ali -
mentare. In prezent, se pe
tot mai in Eu-
ropa, precum in noas-
existind specii acl imatizate
pentru climatice tot mai
nordice. Valoarea ei este inesti-
insuficient cunos-
Soia in partea proti-
amino-acizii
nu aduce purinice, fapt
deosebit de important, nu
duce la formarea acidului urie, si-
luind-o astfel intre alimentele
ideale. alte citeva argu-
mente in acest sens: ce
3, 7% - soia
locul 11 , cu 2-2,5% nutrind astfel
celula preveni.nd de-
generarea celei hepatice. Dintre
zaharuri , ara-
ceea ce o face
perfect, efecte nocive, pen-
tru diabetici. ln substan-
minerale utile organisn1Uiui
de 7 ori mai mult deci t lap-
tele, de 5 ori mai mult decit car-
nea de 3 ori mai mult
decit de griu, de 2 ori mai
mult decit celelalte l eguminoase.
110
(Singurul inconvenient este
fiind mai tare decit fasolea nece-
mai mult timp de fierbere -
cam 4 ore n oale circa
20-40 minute, sub presiune.) O
de kilogram de soia de-
proteine cit 3, 75
litri lapte nedegresat, ori cit 27 de
in cursul unei zile pu-
tem avea in 500 gr soia, este
imposibil , in schimb, ingurgi-
o asemenea cantitate de
lapte ori de Sub aspect tera-
peutic, este alimentul ideal al unei
diete zilnice pentru bolnavii de tu-
anemie, boli infec-
cancer deo-
sebit de pentru cei cu regim
sare, baze purinice co-
lesterol (cu renale, der-
matoze, litiaze renale vezicale,
reumatism, hipertensiune,
etc ... ). In
coli bacilare, printr-o
din de
soi a n 24 de ore, urina
puternic
devine deci are un efect
rapid aproape incredibil. Pentru
copiii astmatici sau
(cu eczeme). limfatici (cu
cronice) li se poate inlocui laptele
de prin lapte de soia, dar
numai sub control medical.
pledoari e pentru con-
sumul soiei ca atare nu doar in
uleiurile comestibila ori ca adao-
in anumite al imente prepa-
industrial , o facem pentru
a adresa un apel forurile in
drept - Ministerul Agriculturii
Plafar - de a pune la indemina
prin magazinele
.,Piafar::,. o cantitate de
boabe de soia
Ca aliment dietetic, propu-
nem citeva de preparate
pentru meniurile
Lapte
Se pun la inmuiat boabele, )imp
de 12-24 h, care se fierb o
de intr-o cantitate de
de 3 ori greutatea lor. Se trec
printr-o se sare
sau cafea de orz (mall) sau
miere, gust.

Se o de de
soia cu 2 de o de
pesmet (sau miez de piine rece,
Se bine
prin frecare se o
n felii 1 de
1 de cimbru,
sare 1 ulei, 1 cartof
ras. Se intr-o
se coace la cup-
tor timp de 1 ceas. Pentru cro-
chete de soia, se la
fel, S!l ulei iar
cantitatea de este ceva mai

Sola-crocant
Se fierb boabele 15 minute sub
' presiu.ne sau 30, la presiune nor-
care se se
pun intr-o care se la cup-
tor, ce mai intii au klst con-
dimentata, i n de prefe-
cu sare alte arome. Cind
s-au rumeni! devin crocante se
ca atare. si nt foarte
cute la gust .
SaDAng - arhiva personal
. ALIMENTE DE PROTECTIE.
Prof. unlv. dr. Ing. Brad Segal, de la Facultatea .de chimie 'din
de mai ani asupra unul don)enlu pe cit de _vechi pe atit. de_ nou m
omului modern anume - alimentele de S-a doved!t ca
tot mal a zilei de azi prin sistemul Industrial de a produselor de baza - prlnea,
conservele de tot felul - aduc tot solul de nedorite dezechilibre, cauze ale multora din-
tre "boli ale secolului". De curind, a publicat in Editura "Junimea" rodul acestor studii,
efectuate in colaborare cu conf. unlv. dr. doc. de la colega
sa, dr. ing. Rodica Segal , o lucrare in felul ei In literatura de spec!!llltate, atit c!t
. - "Factori de prezenJI in produsele alimentare ,_ cu o abordare
de mai ales specia in ex_cursul informa-
pe nostru, al tuturor, 11supra felului m care trebuie sa ne hranim. Pentru All_!lanahul
profesorul ne-a acest articol, in lde! de a ne determina sa reflec-
asupra unor alimente in hrana noastra, a romanilor, - dar la care,
In mod nejustificat, in favoarea de porc.
rea structurilor celulare. Acizii sint
ai cerebral. Ei se
sesc constant in fosfolipidelor polimeri-
lor care la formarea membranelor celulare,
in toate prin lor fizi-
co-chimice, permeabilitatea contribuind la realiza-
rea schimburilor.
n prezent, se din punct de vedere
biochimie fiziologic interes aci-
zilor (AGN). in de pri-
mei duble de gruparea fiind
definite clasele n-9, n-6 n- 3.
n ultimii ani se o a cer- a exagera intr-un fel sau altul une1
in domeniul lipidelor, fapt ul familii de acizi se poate considera organis-
modificarea gradului de nesaturare a acizilor mul uman are nevoie de un echilibru intre acizii
din lipidele membranare raportul din toate familiile n-3, n-6 n-9. Astfel, s-a reconsi-
dintre alifatice densitatea moleculelor fos- derat rolul acizilor
folipide)or. Aceasta schimbarea microvis- de cardiologilor privind rolul acizilor
membranelor, de care depinde nu numai vi- (AGPN) s-au ridicat neurologii
teza de difuzie a moleculelor, dar alte pediatrii care au subliniat rolul structural al acizilor
ale membranelor. Astfel, prin schimbarea raportului n membranele celu-
calitativ cantitativ al acizilor se Iare ale sistemului nervos, care snt ai
transportul ionilor prin membrane activitatea unui mielinei. Creierul nu poate sintetiza acizii
mare de enzime legate de membrane. lntere- necesari unei
sul a fost mOit stimulat de descoperirile care au evo- armonioase cerebrale, din care este necesar
luat ca in care au stabilit acizii un aport exogen din afara organismului.
din membrane snt precursorii prostaglandine- n anul 1982, Hollman a demonstrat caracterul
lor, mare victorie a biochimiei n al acidului linolenic. El a descris
cum este in prezent. in asupra unei de 6 ani, in ali-
acest domeniu, incuni.Jnate cu Premii Nobel, au o intesti-
pus in numeroase specii reactive, formarea aducea un aport mare in acid linoleic
de noi cu ca leucotrienele, (75%) era practic de acidoc -linolenic
complexe cu participarea a altor acizi (0,66%). 4-5 luni s-au inregistrat simptome
neurologice (parestezii, la mers, dureri
Numai pornind de la acidul arahidonic, care are ca vizuale) . Analiza acizilor ai fosfolipide-
precursor acidul linoleic, se o mare lor plasmatice a relevat o in acid li-
de prostagl andine denumite .. hormoni locali", care noleic o in acid linolenic.
la cele mai diverse vitale cu implica- ce s-a nlocuit emulsia, cu alta cu un de
profunde asupra de 42% acid linoleic 6,9% acidOC-Iinolenic, simptomele
Prostaglandinele sint implicate in controlul mo- au .
dularea unor cum sint: tonusul n general, acizii din familia acidului linolenic
musculaturii netede, aparatului genital, se in organism in mult mai mici decit
punsul inflamator, controlul multipli- acizii din familia linoleic. diferite organe sau
celulare, sistemului nervos, lipoliza etc. sint foarte bogate in acizi din familia
Descoperirea leucotrienelor a complexita- n-3 n special n acizii docosapentaenoic (22:5 n-3),
tea acizilor la celula!e,_di- docosahexaenoic (22:6 i!' deosebi
versrtatea mare de care se formeaza fund fosfolipidele membranare. 1 n cre1er, e1 reprezrnta
conform nomenclaturii actuale, in grupa 30% din acizii ai fosfatidiletanolaminei. Fotore-
prostaglandinelor. Numeroase au stabil!! ceptorii retinieni ai numeroaselor spec)i animal.e con-
hp1delor as1mrlate cu hrana, rn 20- 25% acizi drn sena n-3 m fosfohp1dele
mare procesele fiziologice din organism, lor.
modul de evoluind schema: Efectul hipocolesterolemiant poli-
lipidele alimentare llj)idele membranelor
starea a membranelor" starea de

Diversitatea provocate de lipsa din ali-
a acizilor
ei la numeroase procese metabolice. Sensi-
bilitatea a organismelor ih a
in dezvoltare ei intervin in
este cunoscut de mai bine de 25 ani, dar
recente au actiunea l)jpoco-
depinde de nesaturarea a regi-
mului independent de familia aciz!lor n timp
ce efectul hipogliceridemiant este in
cu structura n-3. aportul in acizi n-3 din
diminuarea lipidelor serice
toate clasele de lipide (trigliceride, coleste-
rol total. fosfolide).
111
SaDAng - arhiva personal
a acizilor din seria
n-3 a i.n studiile epidemiologice efec-
tuate asupra din Groenlanda. Slaba
a patologiei cardiovasculare la
a fost cu foarte
in lipide polinesaturate n-3 aduse de uleiul de
efectuate in 1985 au subliniat
S-a constatat de
un agent hipocolesterolemiant considera-
bil mai eficace decit uleiurile vegetale bogate in acid
linoleic, ca uleiul de porumb floarea soarelui . S-a
demonstrat colesterolului total
o cantitate mult mai de ulei de decit de
ulei vegetal. Astfel, uleiul de ficat de morun, in canti-
egale, este de 10 ori mai eficace la de
4 ori mai activ la om decit uleiul de porumb.
aproximativ, 400 g
alte animale marine pe zi , asigurindu-le un aport
ridicat de acizi eicosapentanoic docosahexanoic.
Alte echipe au efechlat studii epidemiologice bio-
chimice, o intre tim-
pul de singerare, agregabilil<!lea incor-
porarea de acizi n-3. In Japonia, in zonele in
care se o cantitate mare de frec-
bolilor cardiovasculare este
efectuate in 1985 au readus in prim
plan rolul protector al acizilor din seria n-3, in
cardiovasculare. Studiile in Olanda
pe 850 bolnavi coronarieni , pe o de 20 de
/ ani, au inregistrat faptul mortalitatea
coronariene a fost cu 50% mai la
persoanele care au consumat s-a de-
monslr<!l de un efect de
de promotori cancerigeni , mic-
viteza de dezvoltare a transplantului decan-
cer mamar reduce tumorilor
mamare. de leziuni preneoplazice induse
chimic la ficat , pancreas chiar carcinomul pan-
creatic sint diminuate prin alimentarea
cu ulei de ConsYmul de este corelat cu
o a cancerului mamar la eschimosii
din Groenlanda, cu toate o can-
titate mare de lipide (70% din care
este in mare parte, din de
animale marine bogate in acizi poline-

acidului linolenic a in
prevenirea bolilor cardiovasculare se prin
efectul antagonic exercitat de in metabolis-
mul prostaglandinelor. Este cunoscut faptul aci-
dul linolenit n-6 se in acid arahidonic s1
apoi se prostacicline tromboxani cu
efecte adverse modulatorii : primele sint antiagre-
gante, in timp ce ultimele sint agregante ale plache-
telor sanguine.
Rolul specific al AGPN n-3, in retinian
in cerebrale interesul pentru
este in AGPN n-3, in mecanismul ve-
derii acizi jucind_ un rol important de vi -
lamina A.
dintre acizii ne-
un domeniu de in plin
avint, constatindu-se de anticorpi de
tre celulele splenice, la un regim deficitar in AGPN,
se reduce cu 50%. Intr-un special al revistei
.. !-a Recherche" recent (mai 1986) , dedicat
sistemelor de ale corpului uman, Gualde,
in strategia de control a o cale
este aportului de acid eicosa-
pentaenoic (EPA). care-poate fi utilizat ca sistem de
al leucotrienelor a prostaglandinelor, dar in
care sint mult mai activi decit mole-
culele provenite de la acidul arahi-
donic.
Se in viitor, consumarea de
EPA o cale in
tratamentul aterosclerozai, autoimuni-
Consumarea zilnica a .1 g de EPA de vo-
luntari a inhiba! fiziofogia La animalele
de care au consumat regulat ulei de
in locul de mamifere, s-au atenuat
diferite sindroame inflamatorii s-a intirziat
maladiilor bolilor imune, care sint asociate. In pre-
zent, marile firme farmaceutice au realizat capsule
cu EPA ce dau rezultate bune in terapia bolilor coro-
nariene. ,
n aceste in domeniul acizilor se
noi deschideri cu majore in
Studiile chimice biochimice efectu-
ate cu infrigurare in marile laboratoare ale lumii vor
mecanismele intime care sint im-
plicate care vor deschide noi perspective in trata-
mentul bolilor metabolice.
Prof. dr. ing. BRAD SEGAL
Universitatea
CURA N PSORIAZIS
112
Se elogios despre litoralul rom-
nesc. cu referire la sale terapeutice, la influ-
a factorilor climatici heliomarini asupra
organismului uman in general a pielii in special.
Bolnavi a fi incurabili, cu ale
aparatului respirator , reumatism cronic, cu o serie de
maladii cutanate, aici vindecarea sau au
plecat mult Modul,de al fact orilor
heliomarini trebuie cunoscut, individuatizal ,
nindu-se seama de faptul ei pot stimulent
asupra organismului, pot aduce spre normal diverse
constante biologice, putind elimina o stare morbida,
dar pot nociv in momentul in care se ig-
cu totul lor , folosindu-i
ori la voia Unul din factorii
naturali de il consti tuie clima. O 'de
bine in ultraviolete
aerosoli marini , cu efecte stimulatoare asupra siste-
mului nervos. brizei , marea stabilita-
tea temperaturii, un regim uniform de o
a aerului , saturat de ioni
negativi aerosoli , ale efecte terapeutice sint
recunoscute. Vara, valorile termice intre
22,8-31,9"C, presiunea intre 758-766
mm Hg, fiecare a verii dispunind in medie de 25
de zile insorite. Durata de a soarelui este
de aproximativ 9,30 ore/ zi - in luna iunie, 11 ore/zi
- in iulie. 10 ore/ zi - in luna august, totalizind
2300-2500 ore/an. Energia luminoase este
energetice intramole-
cuJare cu important in metabolismul celular
In plus, principala calitate a plajei litoralului rom-
nesc este orientarea sa ceea ce o be-
neficieze de o mare cantitate de ultraviolete mati-
nale.
un factor importan4 de il constituie, fi-
apa o . terapeu-
cu un de 15,5 gr. de sare/li-
tru, cu temperat uri, vara cu prinse intre 24-25 C.,
avind de activare a sanguine
limfatice, de Intensificare a metabolismului general.
Ne oprim acum, in cele ce la apa
a lacului Techirghiol care, pe factorii amin-
mai sus, _ de numeroase
terapeutice. In ei predominant, clo-
rura de sodiu (80-90 gr.!litru) dar cloruri
de magneziu, potasiu, cu lerYlJM!rAturr-vMiind, vara,
intre 26-35 C., avind astfel un rol extrem de impor-
tant in reglarea aparatului precum mar-
cante efecte antialergice. de tip sapropelic.
cu un aspect onctuos provenind
din descompunerea a florei
faunei din lac, este extrem de bogat in
organice, minerale enzime cu un rol important in
regenerare!l dar in vitaminele C, E, 82
8
12
- biostimulatoare cu
SaDAng - arhiva personal
bact eriostatice, bacterici de, antialergice. Nisi pul pla-
jei - fin curat - ca apa o
de ..-eflexie a solare, contribuind la
de pentru
organism. factori sint de
ani, ca terapeutici pentru cu psoria-
zis in Sanatoriul balnear din ce luat nu-
mele lacului, din Techirghiol, avind, cum spuneam,
efecte importante in ameli orarea lor de
tate. Sint in serii a cite 21 de zile, cei
cu bilet de internare de policlinici le teritoriale
din raza unde locuiesc numai in urma unui riguros
examen medical prealabil , cu setul de analize cores-
acest lucru este extrem de important pen-
tru a se depista eventuale boli asociate, colaterale
contraindicate pentru o asemenea Din
nu este in interesul
lor respecte se in sana-
toriu, unde li se o serie de cate-
goric contraindicate curei heliomarine, determinind
nedorite de ambele In urma
tratamentului aplicat, 87% din in
sezoanele de 1985, 1986, s-au remis cutanat,
astfel incit, 5-6 zile s-a constatat o reducere
a scuamelor eritemului, 9-10 zile
- o de normalizare a pielii, pentru ca, la
19-20 de zile, remisia fie sau aproape
in alte dermatol ogice, precum
acneea, fol iculite le cronice, eczemele ipercherat ozice
s-au de asemenea, favorabile la
cura ceea ce colectivul sa-
natori ului persevereze abordeze, cu deplin
temei formula lor de tratament.
Succesul terapeutic este
de rezultatul medic-pacient, de modul
cum .este dar cura helioma-
aceasta fiind strict
ruia.
Un alt factor ce contribuie favorabil la 'succesul re-
zultatelor nregistrate este un regim alimentar
adecvat, in proteine, bogat in vita-
mine, la care se climatul de de
asigurat prin amplasarea in cadrul
ei a sanatoriului , precum grija devotamentul in-
tregului personal de bolnav.
Chiar nu definitiv, maladie ce
pune atitea probleme, se evident in cu-
rele de la Techirghiol , puseele acute astfel
bolnavilor, din litoralul romnesc
un reputat centru medical in tratarea eL
Dr. DAN DUBOVAN
medic specialist dermatolog
COPIL, AFECTIVITATE, PSIHOLOGIE
Omul poate privi in el in afara lui:
de si n.e de altul, de de {co-
lectiv, societate) de univers chiar. Autorii sint de
reri opuse. Unii mte-
sau in om este
orientarea spre exterior. Un la in-
trebarea: "Cine are dreptate?" nu -ar fi cel mai apro-
piat de Mai bine, pentru a incepe elucidarea
problemei atit de importante a sau in-
facem apel la deosebit de insemnata
P"hotogie a copilului ". O facem pentru a informa
pe gravide pe viitoarele mame - nu numao -
despre o a psihologiei_ mamei copi-
lului asupra se prea
Este cunoscut in primele ore chiar
zile care copilul mai ales
doarme. Nici nu suge, cu toat e deja este
numit sugar. Se poate afirma in
are ceea ce poate fi d_esemnat cu termenul de .. con-
sau mai corect ..
deci ceea ce il mai ales sint somnul
Evident, se - iar aceasta
din perioada - ceea ce nu
sugarul, chiar din timpurie .. nu
El simte, e drept . la inceput dofuz.
Incepe de ex. de durere, de satisfac-
- suptul de plins sau de
foarte curind surisul ce aceste
Se poate astfel trage o concluzie, anume
mai mult sau mai "bogata
este in germene, chiar din primele zile de
Psihologii s-au ocupat mai ' putin de aceste as-
pecte ale "embriologiei copilului , in
lor fiind, in mod dominant, problema dezvol-
lui care, de e ea cel
tot atit de Intentia autorului rindu-
rilor de este' aceea de a repune in dreptu-
rile ei {domeniul) sensi bilitatea copilu-
lui. aceast a, cum s-a incepe cu senza-
Ceea ce apare curios, e in trata-
tele de specialitate ca semnal, stimul,
proces, nesubliniindu-se in fapt, este vorba de o
.. pe care animalele o au.
Termenul de sau e fo-
losit abia la definirea afeelelor, sentimente-
lor. Or, in copilului, la virsta la care nu a
limbajul vorbit, ni se pare deosebit. de
important a ne apleca cu
la ce simte el i nterior, nu poate ex-
prima decit prin de plins,
Ne mai disputa .J2Sihologilor care,
unii surisul de ex. este sugar, urmarea
unei afective de cei sau a 4nei
simple satisfactii fiziologice, cum lmpor-
tan_t este pe de o parte, cum am
ceea ce simte copilul, ia( pe de alta, pe ingriji-
rea lui permanent, prin pro-
pria afectivitate, prin cuvinte adre-
sate lui chiar nu le Receptivitatea
a copilului e de fapt , din pe-
rioada Aminteam mai inainte de motrici-
tatea Se de o refloxologie em-
{Miukowski) chiar de ceea ce se
a Aceasta va fi mai de in-
teles subliniem a influ-
psihice - fizice evident - a gravidei
asupra optime a Reiese de aici cit
de este asigurarea de cer din jur a
unui mediu ambiant gravidei. Influen-
comunicarea este pentru
tot ce este viu. Sint cunoscute din primele dece-
ni i ale secolului de influentare asupra
plantelor, prin acest mod. Ei bine, atunci
asupra vi itorului copil e o datorie
pentru noi Iar cind este vorba de de
e necesar a incepe de la cea mai
in primul rind culori seda-
tive, De asemenea, cu sunete
chi ar nu cu zgomote. Trebuie ajuns la o
cit mai devreme posibil
care va astfel dezvoltarea prin
metode Alternarea aceasta va pro-
duce un echilibru psiho-intelectual absolut necesar.
ncoronarea afective o constituie, senti-
mentul iubirii. lubH-ea este ca sent iment fun-
damental , de cea mai mare ca-
racterizat pri n sacrificiu. care
corn sublinia Marx, este un criteriu valoric
special unic in felul al gradului de umanizare a
comportamentului natural al omulyi. Iubirea de pa-
trie, compasiunea de cel
sint elocvente. Cel mai profund autentic sentiment
al iubirii este iubirea cea a
de copii , dar invers. In copii i acest sentiment
atit de specific uman trebuie cult ivat , iubirea
lor fiind floarea cea mai dintre toate florile.
Dr. A. RALM
medic specialist p!lihiatru
113
SaDAng - arhiva personal
111
. ... - _. UN- DETALIL.f .-,,.
... ..::;.
APARENT NEINSE.MNAT-
. .
1. VALOAREA UNEI EPAVE
Se intorceau de la auto-service-ul
unde lucrau. mult de lucru. Zilele
ploioase care urmau perioade ceva mai
lungi de spuneau cuvintul. Tampo-
cu duiumul. In plus, proprietarii de
sint la culme. ,,Auzi, dom'le,
nici 3 000 de km la bord
uite cum . Omul se iritat la
culme cu el singur . .,Mie mi-a
din dreapta praf. doar avea in un
octogon mare de un metru. Cind
semnul, atunci se Cred
eu a fost tirziu. lui cu un
puternic, ca un tanc, n-a nimic. Acum, cu
un zimbet sadic, trimite la ADAS ... El, un
veritabil, nici o la
se pe seama mea. Eu, in
schimb, cu umblatul, cu cu
procuratul pieselor etc." ziua i-am au-
zit lamentindu-se prin atelier. Ce faci . As-
ta-i specificul zilelor ploioase.
ce-i drept sint grase,
dar te innebunesc la cap. lumea vrea
gata cel mai tirziu miine,
nu se poate chiar azi la terminarea
programului". .,Nu s-ar putea o
peste program?
pentru timpul dv. sacrificat pentru mine", zice
unul. .,Eu i-am zis, dar la faptul
la un moment dat puterile
sesc pe mine, iar lucrul in starea asta
de nu e intotdeauna de ca-
litate, .,Mai sutare in
plus! " "Orice argument al meu el mi-I combate
cu lui. Mult mai bine e in zilele
ite, cind oamenii vin cu pe care
le-au planificat dinainte calmi, Nu lu-
crezi, Paule, sub tensiune cu care
stau in spate te tot "Cind e
gata? Mai mult?" De fapt, ei
gata din start. Doar in.
zilele cind lumea in
Atunci cu stu-
poare autoturismul are bateria
nu-i pneurile
is dezumflate etc., etc. Apoi, ce cu chiu,
cu vai
alarmat mai ar.e doar 10 minute la in-
ceperea programului. Din clipa aceea
asfaltul e ud, mai indicatoare, mar-
caje, semafore de ideea de
a ajunge cit mai repede la
regula "care pe care", se inainte
cine e mai puternic, mai obraznic. Tot in dimi-
cu ploaie auzi exprel{ii pe care nu
le-ai cunoscut atunci , referitoare in spe-
cial la la instructorii cari!!
te-au mai corect de
pus volanul in trimiteri la modul total
nemeritat cum ai ajuns n posesia etc.,
etc."
Paul
cum sint, se una la mai sofis-
ticate parcate la marginea trotuarului. "Ce
bord, d-le!" "Dar de culoarea asta sidefie, me-
ce zici?" "Se bare de
mai pline, vorba aia, reziste la
turi". ,,Ai observat tot ce e in exterior,
bare, spatele oglinzilor retrovizoare, e
acum de culoare bine treaba,
nu provoace noaptea tot felul de reflexii
nedorite care O ches-
tie care voiam "Zii!"
se extraordinar lovita.
Mai bine zis, nu ci din alea
cute praf, Te vine la atelier
un oarecare spune, in
unui autoturism care de fapt nu mai are nimic
comun cu de Motorul
mat, caroseria in aripi, capote
transformate n fiare vechi. vrea discut
cu proprietarul". fii dumneata de
cind posesorul acestui elegant autoturism-
doarme somnul de veci. Mai concret, de cind
a devenit ce aici. tot fie vreo
luni. Dar in ce idee fi vrut o
convorbire cu el?'\, intreb eu. fiu cin-
stit, vrea ce se vede aici, in
intreb din nou,
ce cu asta de fiare
bune de aruncat? S-o la un depozit
de fier vechi? Nu ce mai de-
invers". "Ce mai eu o re-
par, dom-le, fac din ea
cum!" , omul de insis-
mele. uit la el ca la un om de
la Spitalul 9 sau care se intre
acolo. Dau plec, cind aud strigat. "To-
dar o fi avind
de-a accidentat dori discut cu
ei" . promit interesez". "Nu-mi faci
acest serviciu pe gratis. Ai d-ta ceva, cum
se zice, la afacerea mai nedu-
merit. omul va face o afacere atit de
gindesc eu, incit ii va conveni
ofere o intermediarului , pe postura
am ajuns eu? Mare-i ta .. . " Per-
severent, a fost prezent a
doua zi pe la 9, exact cind conducerea servi-
ce-ului il convocase pe ri-
dice epava care ocupa un ce
trebuia probabil folosit la altceva. Cind omul ,
pus in de luat prin
surprindere de cererea a de ate-
lier, a auzit cineva vrea cumpere "limu-
zina", nu-i venea a crede. "Cit vreau pe
ea? Uite, la asta nu m-am gindit. Dar dv., cit
da? Uite, eu pun in
ca elimin vreun eventual Coflcurent, mai
pun deasupra miare,_ Hai facem
actele!" lovit de apoplexie,
se face la alb, apoi din nou alb. Din
om care trebuie transportul la un
depozit de fier vechi ,' in postura de
al unei sume Nu-i vine a
crede. ezitarea
SaDAng - arhiva personal
ca un fel de de
acord? e prea "Nu, nu,
da,oda, .. zic eu
piesele astea, care nu-s de fapt
nici piese, ce mai, vnd tot ce se vede aici ,
la oferit de dv.".
"Tare s curios ce face tipul cu mormanul
de fiare bune de aruncat. Uite, a trecut o
cu 22 de mii
tot n curtea lui , exact n n care
era cind a Doar o n fiecare
cind' vin la serviciu, drumul meu fi-
ind pe strada unde individul. Are o
Dacie de culoare verde pe care o
tot in curte".
2. UN AJUTOR VENIT LA TIMP
ntre timp, .. nu cu mi nile
n sn, zile la rnd parcate n
blocurilor, de pe aleile mai izolate,
mai dosnice ale se atent pentru
da seama de starea in care se ki-
lometri au la bord, cum s-a conservat vop-
seaua, nu cumva a devenit prema-
tur etc. Dar anul de
acesta nu e scris pe ci l deduci
starea n care se ea. aici, te
foarte noi pe care
proprietarii au avut le rltr-un
timp relativ scurt n stare de hir'b, dupa cum
sint unii care ngrijesc ca ochii din
cap acestea ani de zile ca
cum ar fi chiar atunci de pe poarta fabri-
cii. ce face o
cu preferate, cam 7-8, ncepe
studieze proprietarii. Cind la serviciu,
cind vin, nu pun cumva in fu11ctiune vreun sis-
tem de Vorba aia, la acest capitol
snt ca de la cer la Snt un(i
care descuiate ori, mai mult,
cu motorul in dau fuga cum-
pere ceva ori chiar n apartamentul
din bloc, unde uitat un obiect oarecare.
in schimb, le incuie, verificind _portie-
rele de trei ori ce au apasat pe
pirghia, butonul, clapeta cine sistem
de ultrasofisticat. ce ajung in
apartament, se apoi din 10 in 10 minute,
pentru a verifica e la locul ei ,
exact cum a Cind niscaiva copii
se la ea, minunindu-se ct e de
atunci apare cerberul la geam. "la
de la ce, mai Dacie?"
in curind, o
verificare care peste
scurt timp i va .. ceda" gratuit. E
un tip neinsurat, care bine are o ma-
mai mult decit cu ce e
mai nou in tehnica Curios, t-
nu mare zeului pe patru
ci se de executarea cu
a planului de vizite feminine. Blonde,
bruneta, unele cu vopsit n cele mai fisti-
chi i culori, albastru, vernil, mov, ba una avea
chiar colorat intr-un fel de cicla-
men. Mai sint cnd programul se in-
fi i cele Evei sint gata se ia de
Noroc n faza asta amintesc tocmai
podoaba lor cea mai de ar fi
atunci limitndu-s'e la arme verbale,
invective, insulte. Vorba aia, inj uriile nu deran-
n seara cu pricina,
de un coleg, prieten, de reprezentante
ale sexului trumos (demne de denu-
mire care le din blocul co-
chet n care viitorul se
opresc pe trotuar unde e
Fetele dau se urce in au-
toturismul ale snt deschise tot tim-
pul. "Miruna, Minodora, frumoaselor cu nume
de sau zine, .nu putem merge cu ma-
Cauze: primo: restaurantul e la 10 mr-
nute de mers pe jos, prilej pentru a face o
plimbare pe vremea asta secundo:
vrem bem noi un iar n situ-
de astea, mai mult dect
Fetele nu "Dar, apropo, de ce ul-
trasofisticata mea e tot timpul
Cei trei se la
proprietar. "De ce snt i ncu-
iate, da, asta atn putea spunem, intervine
una din fete, invers nu". , ,,Am explic
imediat. autoturfsmului fiind ncuiate,
fie cotro-
peste tot , Eu procedez altfel. Las la ve-
dere, pe bancheta din spate, pachete de
Domnul vine, nu trebuie
vreun efort, iar mie vreo ca sa des-
cu ia pachetul de
nimic n Pun in-
totdeauna cite pachete, pentru ipoteza
amatorii de bune sint doi , lucru care
se cite destul de frec-
vent"
.. hai nu-
mele, pe care l Nae, nume .scurt
foarte des ntlnit, acum precis, doar
tea ascuns un stlp de beton a auzit
simpaticul va lipsi
de citeva ore bune. In se
tacticos in eleganta
sigur pe el va
Zadarnic. Motorul se nu intre
n Deschide capota, spernd
prietarul a ntrerupt cu In-
apoi contracareze toate trucurile
mai mici ori mai mari pe care le pun la cale
proprietarii pentru pretiosul _avut.
Nici un fel de rezultat! In plus, volanul t amine
blocat. "Cind te totul va fi simplu,
abia atunci lucrurile se
Nae. De pe aleea unde se afla blocul lui
.. cu . capricioasa lui
Nae iese n bulevardul cel larg, cu
la ora aceea de .. Uite no-
rocul meu, se apropie", zice omul nostru
cnd vede apropi indu-se de el de re-
morcat a service-ului. ;,De ce oprit?"
rog nu cer nimic pe gratis,
bine", Nae scoate patru
hrtii albastre din buzunar. La argumentul
simpaticii de l a service bine
nu prea el. "Cu ce pot
fi de folos?" .. Nu-i nimic deosebit, o re-
morcare, pe din spate. Am azi
proprietarul mi-a dat chei le, pe care
eu, ca un le-am pierdut. Venii -ta el
dea al doilea ri nd de chei , dar nu-i
singura e o remor-
chez. Noroc v-am pe qv., om att de
simpat ic . .. Nu cu aprecie-
rile, n- am plecat. Dar unde-s
de nmatricul are ale (Nae luase din
115
SaDAng - arhiva personal
timp de
demontarea ... nu Aces-
tea .se predau cu ocazia radierii la .
.. Deci radiat-o?" .. Da, Argu-
mentul, se vede avu darul
increderea omului cu de remorcat in
afacerii. "Bine, hai iau la
departe? nu prea- mai am
E ziua de lucru pe "Ce-i
drept, nu prea aproape, la marginea
Dar vorba de scoatem din re-
zervorul doar e plin". "Bine, hai
facem treaba". e repede pe
in curind micul convoi se
pune in spre noul domiciliu al elegan-
tului autoturism. ,,Jupine, mai ceva la
cei patru E prea drumul a fost
lung; Iar afacerea, cite miros, nu-i prea
Din partea mea n-o ai probleme.
Eu nu nimic, n-am nimic, n-am trac-
tat p_e nimeni. Din acest moment am uitat to-
tul. Imi dau perfect de bine seama la o
ocupa o. deloc de invidiat,
cea de complice. In timp, mai
ipoteza ca tot eu indrept acum direct
spre spun: M-a pus unul fac o
remorcare. Nu spun e vorba de o afacere
dar eu aduc la acest
lucru, pentru ca dv.,
ziua!" .. V-am spus o repet, nu-i vorba
de vreo lucrurile sint pe bune. Dar
ce mai lungim vorba, cit cursa
asta, un mjar la ce v-am
dat, e bine?" "In .!.Tiai ai
nevoie de mine. la atelier. Intrebi
de Fane lunganul. Am eu ceva reciclare la
activ, cum se invirt asemenea lu-
cruri". '",,In cazul putem face un schimb
util de eu am Ce
noroc am avut te-am intilnit! In noapte.
asta, ce duci de remorcat la ga-
raj, mai ceva nu
3. METAMORFOZA
.. Despre ce-i vorba?", omul ce
de la garaj. "Le vezi pe nu?
Asta-i mea, iar . e dum-
neaiei, recent "Ce-i drept, ma-.
dumitale ii cam n-are deloc
pe cind asta ii
cinci mii de kilometri. Dar nu-i vorba numai
de kilometri , ci de faptul
care, rog, sint datele problemei?" to-
tul e mai mult decit simplu.
se transforme in mea,
iar rabla. mea o pe care,
un tratament serios. o pot ca
pe o mare". te rog pro-
blema Eu n-am mai lucrat in
asemenea Specialitatea mea au fost
apartamentele. li vin de hac celei mai com-
plicate incuietori". "lucrurile in realitate sint
mai mult decit elementare. tre-
buie sufere o Ea va trebui ca
peste noapte capete toate caracteristicile
autoturismului meu, serie de motor, cu-
loare, tot, tot!" .. a dracului Deci
miine fostul pr-oprietSr te vede
la volanul lui, nici prin cap nu-i dea
e vorba de fostul autoturism!" .. Exact.
116
..Ne trebuie un vopsitor pe acela il
aduc tot eu". ..Uri vopsitor de
nu nici din vechea vopsea.
cu lupa, fac analiza vopselei, ce mai,
sint dracului, atta,
cit un virf de ac, de culoare ne-am
ars cu Omul are pentru asta de
mare trei miare, plus vopseaua pe
care o tot eu". Treaba n-a putut fi ter-
in noaptea aceea, a mai durat 24
de ore. "Domnule, eu fac o n-o
dau rasol. Doar seama tot dv. o
de belea" ... Nu deloc. Face-
meseria cum Doresc rog
fie exact de verde ca cea de
nu difere de Cind
fu cind avea
exact' serie de motor, caroserie, nu-
mere de inmatricUlare. tot, tot. precum cea
care acum, ce fusese
de ei, tot vopsitorul
remarca. ..Nea Nae, fii foarte atent la un .
lucru. Pe certificat e scris in dreptul anului de
1978. E greu de presupus, oricit ai
d-ta ingrijit autotu-
rismul ce-l noi are opt ani veChime.
Oamenii se la interiorul ultraele-
gant. ca
cum de fapt este" . .. care ar fi opinia
"Trebuie patina vre-
mii, nu-i deloc simplu facem treaba
asta", voP,sitorul. pete pe tapi-
in interior, citeva mai mate rea-
lizate metode pe care le eu peste
vopseaua va
cu 4-5 ani mai veche. destule
indicii care. un ochi expert seama
are de-a face cu o starea mo-
torului, oricit ar fi el de murdar, a portbagaju-
lui, oricit_ praf in el, a feluritelor garni-
turi etc. In concluzie, ce vreau spun din
mea care am mai participat la nu-
meroase asemenea extrem
de atent la orice control, la orice pe
care o la service, unde un ochi versat
seama despre ce-i vorba Mai ales
E in interesul dv."
Nae dat repede seama a intrat in po-
sesia unei bijuterii din comun. Demaraj ,
de drum, suspensie, motor
carburantul dublu corp, cutia cu cinci viteze
o care fusese de o
din oameni cu cea mai
calificare.
4.. CUM SE O NOUA
Zilele Nae le-a petrecut prin ma-
gazinele de piese auto. Nu pentru a
piese, ci in cu totul alt scop . .. nu
tocmai un carburator
de Daci e, nu-i .. Da, ce-i cu asta?"
.. mie bonuLdv. tot nu
ce face cu el". "De unde d-ta
n-am nevoie de bon? Asta-i P.oate vreau
justific de am pro-
curat un carburator n-am banii, mai
Uite, dom'le, in loc dau dumitale
pentru nu ce matrapazlicuri, mai bine il
rup." omul rupe bonuf in
apoi o din nou il
SaDAng - arhiva personal
\ X>X
in mici de tot care plu- magazinul IDM5-ului. Seara are loc o .'
.. tese in aer luminate de soarele de lucru cu echipa: vopsitorul
de' ce vitrine, omul la service care 1-a in ..
"" 10 drum spre de h1rt11 unde smt arun- cu pricma .. O-ta, se adrtseaza e! acestUia dm
\:' Pe omului care a rupt bonul se imi vinzi miine un motor" . .,Cum .
un zimbet de Nae de unde am eu un motor?" ,;Greu mai
perplex. Nu se la un asemenea cade. fisa, domnule. o facem doar
\ Biiguie: rog nu pe hirtie, la notariat, nu-i nevoie ai motorul. .
pentru atta lucru" . .,la nu mai face pe ne- Cum se spune, in termeni mai fa- .
\
" vinovatul. Te de cem o Nu te speria, pentru
bonuri. Am auzit, e se mine nimeni nu gratis. Aconto chiar '""
pipe, cutii de chibrituri, ace de cusut, acum, cinci sutare, trei miinq la notariat".

de cite mai cite, dar in nici un .. Eu tot nu v'Opsitorul, ce faci


caz bonuri. Zi mersi n-am timP., te duc la dumneata cu astea. La folo-
unde noi mobilurile sesc?" .. ce mai tura, yura, trebuie
\" d-tale de asemenea banale obiecte". tim N-o putem "'
"' chiar periculoasa intilnire cu oricum. ii trebuie un trusou de acesta

carburatorului, il tocmai bonurile contractele. .,


" fie mai atent. B cu pe cei care Am Q un motor, o "'
fac peste o sumedenie de piese de la magazin cu care
pe mi-am construit o pe care pot oricind
probabil avut vreun accident?" .. Da, s-o vind cu bani buni, va ca '
:"" dom'le, ca vezi", incepe mai cu cind vopsitor cu "
\;1 ei cu Zuf, un fox sirmos, de fapt mar- lui din comun, i va da \
tor la lor, deoarece e de doamra o culoare mai
\
,.,... cu pricina in unde semne de .. Dar cu vechea ta verde ce faci?", in- \:
mai ales cind in magazin face omul de la service. Intervine vopsitorul:
un pui de caniche, ce el vrea .,Greu mai nea Tocmai .,;.;

cu foxul zeci despre ea e vorba. Hirtiile despre care discu \


. de detalii legate de starea ce o po- constituie actul ei de ea a
trece la pe care le murit cind a cea pe care i-o ..
( pentru mai o ,,Aha, ii merge mintea \
'llr de alte legate de modul nu lui Nea Nae, nu degeaba a fost el ")
cum a fost adus pe lume Zuf, cit de 1a reciclare de trei ori _acum". "0 tre-
\
este, cite face, timp in care Nae mai aducem .
' ca pe ghimpi. in ajunge la episodul mai cite ceva pe ici, pe colo,
.0, cind Zuf a un salt de pe bancheta din iar maistru!, in final, dea, cum am
spate, exact in ei. ,,Atunci eu, spus, o culoare", intervine Nae. ,,Am un
la culme, am luat o de pe volan. .,eate au lait" adus de cineva din extra- o.;
\. nosc, de neiertat; am incercat ordinar, zic s-o facem", se vopsito- \:
,, iau de pentru a-1 muta pe scaunul din rul. .,Va avea o "
\
"' dreapta mea, imi rupea ciorapii in tot el. - b
plus, impiedica conduc. Foxii_ sint ciini, ,,
' nu domnule, au personalitate. 5-a 5. LUCRUL PIERDUT DIN VEDERE

opus cu indirjire la tentativa mea de a-1 pune _ _


,, pe locul de m_ine .. De, o fi fel In

zile, era
e locul mortulUI. Disputa mea cu u n-a oamenii ucrasera cu mare arta. asea a- .
z;;,_ mi-a de ruri de tip nou,
'01. sub control s-a izbit de parapetul din dintr-o catifea ea de culoarea ca-
% dreapta: Apoi m-am trezit, nici eu nu cum, felei cu lapte. Piesele de erau
t11 in partea a unde am intrat Priviri admi- .iVI
intr-o m-am ales cu ratoare, oferte grase. Nae era foarte
zob. Zic mersi, putea eu nu-l su-
fi mai parapetul m-a remarcile de genul ..
ajutat nu ajung in fundul unei tot veche E ca un pantof pttrtat ani de
care se in apropierea drumului. Mama zile, dar bine lustruit". "E am
l pe Zuf", conchide fu- o din care am recu-
indu-1 in pe patruped. .,la perat cite ceva, dar nu mare lucru. Apoi am
tu un pusi , cum tu", Zuf in ea numai piese noi. rog, in
se doamnei cu limba tot acest dosar, sint toate enume-
fardul , incepind cu rujul terminind cu ne- doar citeva repere noi : toate capota
grul genelor. "Nici chiar uite; tre- pentru motor portbagaj, (de la
buie fardez din nou". "Voiam rog proprietara lui Zuf), bare de
eu ceva, timid Nae. "Spu- spate, aripi, ca nu vorbim de'Cit de unele
vrea mie bonul cu care din cele mai importante!" .. Ce nu eu,
rog, unul din esfe
face proprietara lui Zuf ii inmi- ce-ai recuperat dumneata, din ava-
lui Nae bonul cu pricina. pe care, contractul din dosar re-
la ora inchiderii magazinului, omul ai dat 22 de mii de lei?'' ,.Domnul a .
nostru face o de bo- sesizat foarte bine. ii dreptate Nae. Abia
nuri : capote, parbrize, de mi-am dat seama cit de mult
radio a Nae in ziua aceea de la m-am Ce-am recuperat :
"', '""- '--
1.17
SaDAng - arhiva personal
spate cutia de viteze. Am ncercat repar
capotele, dar n-a nimic. Erau prea
bo(lte. bordul era am renun-
la el. Am fost nevoit bag o de
bani n ea. rog, cine poate merge
cu mine s-o Nae
pusese bine la punct. "Ct
cer? e ca se vede. Care e
autoturismelor noi pe se prea bine.
O de mii. Eu zic nu e mult deloc". O
parte din s-au
tat. ,,Auzi , dom'le, pe o ct cere!" Al-
au pe loc, afacerile nu se fac
din palme. Unul, dintr-o localitate apro-
mare de legume, care pro-
misese familiei nu vine de la ma-
se nvoi pentru 96 de mii. palma.
banii ; rog "Da, totul
e n La rndul meu nmnez
rnduri de chei. ncercat-o, place cum
merge?" "Perfect, n-am nici o "In
dv, pe care o de a ct
mai curnd dv., celor dragi, care
uitat un actele.
Am o pe care o vom semna
imediat, precum eu am primit banii, iar dv.
apoi voi da pe baza
nscrie autoturismul n
n final , ce mai fac? S-o
eu, noroc
Nu prea a avut noroc. Belele
. .
n curnd Totul a pornit de
la un nensemnat, n La un
control , omul n avu curi ozitatea
se uite la "Bine
imprimat pe
certificatul de nmatriculare? Curios, nu-
merele nu corespund. Pe e un iar
in actul dv. e altul. A fost cumva
in trecut alt Nae fusese luat pe
Intirzia cu Cum putuse
scape acest in mint e
fel de fel de calcule. Ce Deo-
trebuie ceva, t rebuie!
l "Nu, avut alt
Ezitarea lui Nae, faptul I-au
determinat pe fie mai circum-
spect. A imediat de pe n
furate . Nae revenit, dat
prea trziu. "Da, am
de la cineva, al nume nu-l cunosc nici
nu unde putea recu-
Apoi a devenit" insolent.
rog, actele, seriile de motor, caroseria, culoa-
rea, tot, tot. observa nu e nici o nepo-
trivire, nu sint un O mai pro-
a vopselei a scos la vechiul al-
bastru al apoi totul s-a ai-
doma unui castel din de joc.
VICTOR
DE PE TOATE MERIDIANELE
logi, ele cafea
pe glob in loc
mereu. in ideea celor ndem-
se lase de cafea trebuie
le ofere ceva in schimb, un grup
de bulgari au realizat o
cu
deosebite. din ceai in-
.dian, fructe de plante al-
pine, vitamina C o foarte
de noua ..
.. Tonigran",
vioiciune, oboseala, spo-
capacitatea de
Vaccin Impotriva grlpel
in U.R.S.S. a fost pus la punct
un vaccin universal impotriva gri-
pei , care o imunitate sta-
la toate tulpinele de ai
gripei. Animalele de
vaccinate nu au mai contactat
boala, iar cind li s-a inoculat un
virus mortal, au toate.
Dlmlnellle cardllldlor
O de ameri-
cani din Boston au ajuns la con-
cluzia majoritatea crizelor car-
diace se produc intre
orele 9 11. Ei tre-
zirea din somn, care rit-
mul biologic, ar putea
fiziologice care duc la
infarct.
una din care s-au
dat: pe cap, se
relativ constant la
deci de coborire
de ridicare dispare, o cu
ea dispare <;;onsumul . de ener-
gie respectiv. In felul acesta, pe
cap pot fi transportate
mari la fel de ca pe
Alcoolul - carburant
0Jc11onar geografic chinez
La Beijing a inceput
de denumir i
geografice din R.P.
care va avea 31 de volume. La
elaborarea au lucrat
geografi, istorici, etno-
logi. Cele 100 000 de denumiri
geografice incluse in lucrare cu
prind cu privire. la loca-
lizarea. mediul natural, istoria
economia
Greuti!lte purtate pe cap
in numai un deceniu, in Brazilia
s-a creat o industrie de
producere . a alcoolului pentru
combustia autovehiculelor. In
prezent, dintr-un parc de 8,2 mi-
lioane de automobile, 30 la
pe de alcool .
Perspectivele folosirii alcoolului
drept carburant snt foarte mari,
pentru brazilienii
acum, aproape cumpere
automobile care merg cu alcool.
intr-un singur an au fost vndute
590 000 de automobile cu alcool
numai 25 000 care
cu



Aeroport pentru avioane cu deco-
la!!'
in .multe locuri de pe glob, dar
mai ales in Africa, femeile sint
poarte pe cap greu-
foarte mari, care ating 70 la
din greutatea lor
O Cum
este ea cum pot femeile
. transporte pe cap atit de mult?
118
O lntirltoare
Primul aeroport urban din lume 0
destinat avioanelor cu decolare
aterizare va fi construit la
Londra, pe locul tJnor docuri
dezafectate. Aeroportul va avea o "'
de 760 de metri va
fi dat ih in 1987 .
SaDAng - arhiva personal
~ . ,. . . LUMEA ZMBESTE .. . . \. .
c.._ .- - JA ~ ' , ,
INOVATII
CEHOSLOVACIA
DERANJ I DERANJAMENTE
119
SaDAng - arhiva personal
120

FDNOTECA DE AUR -
ARHIVA DE SUFLET
O incursiune prin vastul fascinantu'l uni-
vers al Fonotecii de aur are, de la bun nce-
put, un punct de pornire Simplul
fapt ai auzit vei putea auzi pe mai de-
parte vocile permanent vii ale unor re-
.ai culturii - de
mai demult sau de mai curnd n -
este .iri spiritului
precum pe cea a sufletului. Ce alta n-
acum, tine pe un
Arghezi,pe care l auzi vorbind la radio
despre ale sale. "Cuvinte potrivite"; sau l ai
de tine pe Blaga - chiar n ce-l
n Fonoteca de aur un
mai mic de sau pe Sadoveanu, as-
cultndu-i cu glasul ce
mereu pe lungi mile de ale radioului
ale inimilor celor de farmecul fru-
sale; sau auzi glasul acelui
despre care s-a spus a scris o n-
despre istoria poporului ro-
a - Nicolae Iorga, sau gla-
sul lui Enescu, Perpessicius, glasul cu incan-
al lui cel .al lui Odo-
bleja, al sculptorului Anghel, al lui Philippide
alte attea glasuri?! Ce altceva
deci ascultndu-le dect o n-
credere pe care le dau aceste noi nsemne
ale noastre - de ieri, de azi
de mine :- pentru ele, aceste voci vii, se
aud se vor auei necontenit n scurgerea vre-
mii, semnnd ele n marea carte a acestei
despre permanenta continuitatea spifi-
a poporului nostru. azi, mi-
ne poate pentru totdeauna aceste voci vor
suna, om eter, pururea vii , noas-
tre, ale tuturor trebuie le radioului
care a de-a lungul anilor, prin re-
dactori cu un nalt spirit de
pundere de destinele culturii o
tenace de tezaurizare a ma-
rilor voci contemporane ale neamului.
Ideea unei Fonoteci de aur este de sorginte
Ea s-a s-a afirmat -
O la cele mai nalte cote ale
- n anii noii ornduiri, ca
a cu care socialismul cin-
tot ce manifes-
tare a puterii de a poporului
tot ceea ce nfrumuse-
spiritual pe oamenii zilelor noastre. In-
spirata denumire de Fonoteca de aur a fost
ntia n n lume, arhivei so-
nore a R:diodifuziunii romne - mai exact,
de o valoare adu-
nate de-a lungul anilor, emisiunea cu
nume devenind, la rndu-i, o de
atunci ncoace, o a
culturale a poporului nos'tru. Preocuparea
pentru tezaurizarea vocilor a nceput de prin
anii '50, cnd vocea lui Mihail Sadoveanu se
incrusta pentru eternitate, cu tot ce-i era pro-
priu, pe benzile magnetice. Au ur-
mat Arghezi , Bacovia, Carnii Petrescu, Cezar
Petrescu, Gala ' Galaction, Lucian Blaga, Per-
pessicius, Tudor Vianu, Ion Agrbiceanu, Ion
Marin Sadoveanu, Mihail Ralea, Alexandru
Philippide, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Eu-
sebiu Camilar, Mihai Codreanu, Miron Radu
Paraschivescu, Aurel Baranga, Marin Preda
prozatori , dramaturgi, critici
istorici literari. Au fost de asemenea,
oameni de istorici , profesori, oameni de
ca mari ai scenei
du-se memorabile n spectacolele
de atunci ale teatrului radiofonic - Lucia
Sturdza-Bulandra, Ion Manolescu, George
Vrac a, Nicolae Maria Filotti, Jules
Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Gheor-
ghiu, ac-
cu adnci patriotice, avea
n 1967 la Fonotecii de aur. La
nceput a fost - a - un
titlu de emisiune n care puteau
pot fi auzite voci dintr-un vast muzeu sonor al
culturii Mai apoi, Fonoteca de aur a
perimetrul Radiodifuziunii romne,
confundndu-se cu orice de nregis-
de la o sau alta.
cum era de Fonoteca de aur a
truns n altor Radiodifuziuni ,
constituind obiectul unor schimburi de nre-
cu glasurile creatorilor n istoria
culturii artei universale.
Cum a fost emisiune
mai ales, ideea vocilor "de
aur" ? Cteva din opiniile despre ce
Fonoteca de aur pentru noi, romnii, pqt su-
plini mult mai bine n
vorbind despre largul interes
de care s-a bucurat se n continu-
are, aplecare de ntru
eternitate a vocilor celor mai de oa-
meni ai sau, citndu-1 pe Alexandru Phi-
lippide, pe "contemporanii n
"Fonoteca de aur - spunea Alexandru
Philippide - face ca unor valori cul-
turale deosebite capete un caracter de per-
care n chip dis-
dintre trecut prezent" . Atingnd ace-
a Ion Doctu
faptul "Fonoteca de aur se con-
stituie ntr-un muzeu "sorror al culturii
nale din care vorbesc, cu ncredere n om
omenie, vocile care au intrat n eternitate, ca
vocile n care azi ntreg universul
de gnduri al poporului nostru''.
Nicolae Fonoteca de aur
"Oglinzile de aur ale n care vocile
contemporani, adresndu-se
tarilor de azi , o fac n numele viitorului.
"Multe dintre ele snt nendoios voci pentru
emisiunile de mine ale aur. Ca
cele ale prozatorilor, dramaturgilor4- criticilor
istoricilor literari. C cefe ale tutu-
ror noastre culturale
Dan Grigorescu un fapt
care, intrat n poate neluat ,
n "Nici ur. .;veniment important al is-
toriei artei din nu a fost igno-
SaDAng - arhiva personal

emisiunile radio - devenind astfel .,o
istorie vie a artei contemporane ro-

. Un public nou, foarte numeros, a fost astfel
creatori populari, comentariile despre
Festivalului .,Cntarea
Romniei", cronicile pe marginea marilor ex-
de spectacolele teatrale,
chemat spre artistice
universale, spre spre muzee, com-
pletnd semnificativ sel}surile cultu-
rale din . .,Intre miile de nregis-
- sublinia redactorul Fono-
tecii de aur, lulius n cartea sa fericit
.,0 -un loc
distinct paginile din reprezenta-
tive ale literaturii actuale, n rostirea autorilor,
interviurile cu prozatori, drama-
turgi, istorici, plastici, profesori ; publi-
muzicale de toate genurile, festivalu-
rile folclorice, recitalurile poetice alte nume-
roase de ordin cultural-artistic,
toate aducnd n auzul
crmpeie din sonora a isto-
riei Fonoteca de
aur - o de suflet -
mne la a tuturor, precum
a vdtoare.
GEORGETA
aaaaaaaaaaaaaa
Descoperire la piramida lui Keops
acum 4600 de ani.
piramida lui Keops este pe cale
unul din numeroa-
seie-i secrete: in urma
arhitecturii interioare a piramidei
au fost descoperite trei sau patru
de 1 metru pe 2 in culoa-
rul . de la Camera reginei.
arheologilor, aceste cavi-
ar putea mobilierul
funerar al faraonului Keops.
presupunerea se va adeveri , vom
avea de-a face cu cea mai impor-
descoperire in materie,
descoperirea, in 1922, a sin-
gurului mormint faraonic in-
tact, cel al lui Tutankhamon.
Foarfece brlceag
Ideile ingenioase sint intotde-
auna simple, dar tocmai de aceea
trebuie vreme .
le oamenilor in
minte. a fost cu foarfe-
ca-briceag. bricege de
secole, de-abia in zilele noastre
unor vest-germani le-a
venit ideea foarfeca _poate
avea escamotabile. In cu-
ritld, noua va fi la inde-
mina _oricui .
Microundele chimice
Microundele nu servesc numai
la cuptoarele cu coacere uttrara-
ele sint utilizate. de aseme-
nea, in analiza sinteza
Rezultatele au fost remarcabile: 5
mmute m loc de 8 ore. la randa-
ment egal.
Cite limbi se vorbesc pe glob
Pe baza unor recente
llngvostoce, oamenii de sint
in aforme in lume se
vorbesc 5 651 de lombi Circa
i n
DE PE TOATE MERIDIANELE
Himalaya (160}, in Africa. mao
ales in bazinul fluviului Niger
(280), recordul este
de Papua - Noua Gufnee (1010) .
Oxigenul vine din adincul
tului?
Omul de sovietic din No-
vosibirsk, Vasili Bogatov, a ajuns
la concluzia cea mai mare
parte a oxigenului atmosferic pro-
vine din adncul nu
de la vegetalele terestre. Potrivit
sale,
aflate pe fundul ocea-
nelor mari
de i n
gaze, mai ales in oxigen.
saturate cu oxigen, apele reci din
adincime la unde
se oxige-
nul in
Materii prime din de am-
balaje
Din diverse rezultate
din industria an:Jbalajelor se poate
un valoros material plastic.
aceasta unui procedeu
de prelucrare pus la punct de
suedezi. Materialele
destinate (hirtie, carton,
folii de aluminiu) sint amestecate
transformate in granule. Din
acestea se poate apoi o
materie ale cali-
se mult cu cele ale
materialelor sintetice.
Oul care nu se sparge
Un- ou se poate sparge lansat
de la 10 milimetri . Dar in pri-
aceasta se recor-
duri de lansare de nespar-
gere. Ultima 198 de
metro. Recordul a fost stabilit
dintr-un elicopter, oul
se pe un teren de golf.
':_vaziune, nu
La a.. 66 000 de an-
chete, ministerul italian al
lor a intocmit o de 33 000 de
fiscali. Recordul este
de firmelor pe-
troliere, care ascund de fise 95 la
din veniturile lor. Pe locul
secund se regiile de tu-
tun, urmate indeaproape de com-
paniile financiare, care disi-
"decit" 80 la din ve-
nituri . cum a declarat
torul de cuvint al ministerului , lis-
ta este departe de a fi
Anchetele

S-a in zilele noas-
tre un tratat de tibetana
datind din secolul al VI - lea i.e.n.
Se pare lucrarea nu are doar o
valoare ci una
intrucit la spitalul central din Ulan
Bator trata-
mente prin re-
luate din tratat. Au fost astfel
tratate cu succes hipertensiunea,
enterocolitele, migrenele. maladi-
i le durerile reuma-
tismale.
Un vast ocean pe Uranus?
efectuate de sonda
"Voyager-2" in cursul
planetei Uranus, i n ia-
nuarie 1986, par confirme ipo-
teza planeta ar fi de
un vast ocean, adinc de peste
6 000 de kilometri. Acest ocean
ar fi constituit o
foarte {mai
multe mii de grade) , care
fierbe, din cauza imensei presiuni
atmosferice uraniene.
americani
nucleul solid al lui Uranus a nu- .
meroase cornete formate din .

provine din captarea de

121
SaDAng - arhiva personal
122
fenomenului
cultural tecucean, mai noi
sau mai vechi, I-au integrat
locale pe pic-
torul Dimitrie Hrlescu
se n-a fost cel
prin &-a
cut la la 5 noiembrie
1872, exact cu o inaintea
celuilalt pictor tecucean,
Gheorghe avea
plimbe umbra prin lume
vreme de 51 de ani. N-a reu-
statutul de
simplu profesor de desen
voiajat un timp mai scurt la li-
ceele din Constanta. Birlad
mai indelungat la cel din Te-
cuci, de al
sale, Elena Rusu Mitrea. Sfr-
timpuriu nu 1-a prins ne-
ba 1-a
provocat singur ce-i
nervii fragili.
nicul n-a mai acoperit decit
avancortina in spatele
pictorul in afara firi i.
Acesta a fost omul. Un flage-
la! al provinciei monotona,
chiar nu totdeauna lip-
de interes cultural.
La BirJad, unde
ca profesor de desen
intre 1907-1909, va intilni o
vie activitate gru-
in jurul revistei
mos" care va de alt-
fel, viitoarea societate cultu-
,,Academia
(1915) iar la Tecuci unde se
in 1909 pentru tot
restul se mai
ecourile recent
lei foi .. Provincia ce-l
avusese ca director-proprie-
tar pe poetul Constantin Mu-
che unde se primeau co-
de la Paris -
nume de mare pen-
tru - de la enigmatica
Alice La doi ani de
la descinderea sa in -recuci,
'
se va constitui a1c1 societatea
.. Mihai Eminescu" va
rea o
tul". Este de presupus
noul profesor, cu apetitul
de nu va in
afara acestor n
urbea ca peste tot
in de provincie, inte-
lectualitatea era mai
cu in Gancelaria liceu-
lui noului coleg descins tot
dintr-un mediu
nu-i va fi greu se inte-
greze. Pe dintre colegii
gimnaziului tecucean .. D.A.
Sturza" . ii putem
in panoul cu titlul
imprumutat probabil de la ro-
manul lui Anton Holban .. Pa-
rada unde
a pictorului Hr-
lescu le configureze
liniile de profil moral, de la ti-
pul de boem sfrijit al profeso-
rului Dorin la cel de hipopo-
tam biped al profesorului de
ridicol prin obezita-
tea lui, cum
Jorgu Iordan in memoriile
sale.
Ca profesor, a dat catedrei
sale
autoritatea cuvenite.
Numit director in 1916, nu
poate in cali-
tate decit un an. Cel mai greu
din scurta sa din exis-
liceului intrucit a trebuit
continue activitatea sub
potopul bombardamentelor.
Situat in zona frontlrlui intreg
era supraaglomerat de
chesoane militare,
de cazarme,
spitale improvizate. Dinspre
brandurile
leau
forind adinci nevindeca-
bile. Multe din ele ajungeau
in mai ales in zona
rii, dar peste case
edificii. Panica era gene-
se refugia
nervii ai distinsului di-
rector n-au rezistat. Cu nervii
va mai 6 ani,
in 1923. De aici incolo
timpul a peste om
peste . straturi groase
de uitare. Straturi grele ne-
meritate.
, Tirziu, in 1967, Muzeul de
din ii organi -
o Au fost
expuse atunei 71 de
39 de 32 de gra-
O uimire_. Cu
acel prilej s-a scris cite ceva
despre autor. Lucruri fru-
moase. Dar de atunci au tre-
cut alte decenii Peste
SaDAng - arhiva personal
numele s-a instalat ace-
E un
lucru constatat nu prea
ne valorile.
Dimitrie Hrlescu este un
caz. Mai sint altele. Des-
tule. .
de tratare mono-
a pictorului Hrlescu
s-au mai Nu care
au fost cauzele celorlalte ne-
Cert este lucrarea
lui Gheorghe Macarie,
in 1986, in Editura Meri-
diane, umple un mare gol in
critica istoriografia
de sens ce
se pot desprinde din
monografie sint mai multe.
Poate ar trebui subliniat mai
intii tonul cald pertinent cu
care efigia
pictorului. Intre monografist
moriografat se
semnele unor elec-
tive, cum ar spune Goethe.
Sau poate ar trebui
apreciem efortul autorului de
a-i delimita laturile expresia-
niste ale intrucit, se
in au
existat unele controverse. Dar
cum oare te de fi-
rescul acestei
cind pictorul, in unele din lu-
sale cele mai izbutite
atit de mult
concentratul pictural, incit re-
zultatul, refuzindu-se
incartiruiri sfidind imperial
concretul ajunge se des-
fete in sfera a conceptu-
lui? Mai cu portretele
sale ten-
de desfide
de aboli
propria identitate. Marin O.
Dumitrescu este de fapt .. Ma-
Dispozitiv antHurt pentru automo-
bile
din statul Massachusetts
(S.U.A.) a primit spre omologare
un dispozitiv antifurt interesant.
Este vorba de un de di-
mensiuni minuscule, care .poate fi
ascuns n locuri. foarte greu de
Activat de la in mo-
mentul descoperirii furtului , apa-
ratul incepe semnale ra-
dio, care permit locali-
zeze in scurt timp automobilul

gistrtul ", George Hilt -
,.profesorul", Argatul Vasile
- -
doamna in
fotoliu - ,.Balerina".
din alte degajind
.. un tragism lucid resemnat,
asumat sociale
a personajelor" se
desprinde de
transgresare a realului spre
simbol. . .,Prizonieri",
rul de de ca-
fenea",'
,.Partida de etc. consti-
tuie tot atitea ipostaze ale
evaziunii spre abstract
, totul
luit in culoare mur-
laitmotiv al col-
bului provincial care pati-
formele, chipurile

la Hrlescu o prefe-
pentru albastru. Cei
vechi ai Tecuciului mai
amintesc de veranda casei
sale avind geamurile de cu-
loarea safirului. Chiar atunci .
cind cade pe
portretului ( .. Portret de fe-

de albastru are ros-
tul unei psiholo-
gice, a unei pupile deschise
spre interior vrind obiecti-
veze cite ceva din caracterul
acestora. Hrlescu a
fost inainte de toate un mare
portretist. personajele sale
sint culese din toate mediil,e:
copii scriitori, pro-
fesori, etc.
peste tot cite ceva
din sufletului O

dintr-un fir de boranglc gin-
cu on-
tologia a
sale.
Prof. IONEL
VestlgH trolene .
tr.oian a existat cu
sau 1-a inventat Homer?
De curind au .fost do-
vezi in favoarea ipotezei
boiul troian este un fapt istoric.
Un grup de viist-ger-
mani au descoperit in nisipul ba-
zinului Besik, pe presupusul ali-
neament al taberei asediatorilor, o
cu urne funerare.
au vestigiile
exact din peripada distru-
gerii cintate de Homer.
123
SaDAng - arhiva personal
'

TERN/TATE
Cine 1-a modelind lutul a
ayut sentimentul Justin
tase era indeletnicirii sale, ca albina
ca privighetoarea. Bine zidit, frumos, cu bra-
vnjoase cu miinile mari, dar nervoase,
intotdeauna sensibile la atingerea materiei,
Justin n-ar fi P!!t.ut altceva decit
sculptor. Ca orice creator el punea
ordine in haos, smulgea din neant chipurile pe
care le nemurea cu duhul Uneori, in ar-
gila pe care o cu propria lui
- forma - punea cite un
de dintr-un adus de
departe, din glia lui - act solemn de
comunicare.
Virtuos al portretului, Justin ne-a exce-
lente busturi statui pe Decebal,
pe cel Mare, pe Mihai Viteazul, Iancu
de . Hunedoara, Nicolae Eftimie
Murgu, Nicolae Iorga pe de
ai neamului nostru. talentului
artistului este tocmai de aceste
prin care Justin va infrunta vremea
se va de uitare.
ION D. GOIA
....c, 2;iff6r.fi1!;:-;.6
124
SaDAng - arhiva personal
48 MIHAI VITEAZUL 2000
IANCU DE
HUNEDOARA
125
SaDAng - arhiva personal
copiii sint
din lume sint
buni. Intr-un sens co-
pil-bunic este mai
decit - copil
numai sint in
stare de mintea copilului,
ceea ce bunicii
au mai mult timp, dar
mai ca
ce-i cu mintea copilului.
lumii sint buni
pentru prin lor
pentru lor au
la toate motivele de a fi altfel
decit buni.
Pentru virstnicii co-
piii o de a
mai fi ceea ce au fost. Fi-
e copiii sint
cei care au intotdeauna timp
asculte pe Vor-
bind despre copii despre
bunici ajungi intotdeauna in
pragul unor crude
anume copii ce
cresc de bunici, dar
mai ales
trni de norocul unor
Acesta e genul de su-
pe care nu-l pot po-
vesti decit aceia care-I cu-
nosc. pentru intr-un fel
bunicii prin ne-
zimbetul pe care, uneori,
pierd din cauza copiilor.
are. sens cu
nu e om care nu
cum devine altfel in-
totdeauna mai bun cind ii n-
pe cei mici, pe-ai lui,
cum trebuie descopere lu-
mea cum trebuie o

ntr-o de oameni gos-
. podari, 'bunicii pun o
in toate rostul lor in toate
pare firesc, atit de firesc incit
doar atunci cind nu mai sint
ne seama ce au fost fi-
inainte de a fi bunici,
sint prin ne-
ei sint in
in trei rinduri
ne iubim bunicii cu amin-
tirea copiilor ce-am fost
iubim mai mult cind nu
mai pot cind dintre toate
126
bucuriile lumii doar de dra-
goste au nevoie.
1. Bunicul, cu casa cu
lumea'lui ne atrage in fiecare
zi ca un magnet. E un olar
priceput . unul dintre noi
precis ii va fura meseria.
2. Tata mare e mecanic,
dar mie nu-mi place fiu
mecanic. Eu voi fi
3. O iubim pe bunica pen-
tru o mie de motive; are
totdeauna pentru
noi fie o fie un
Dar mai ales o iubim pentru
avem in fiecare zi un
punct in program: vizita la
bunica.
4. Sintem la virsta cind, ei,
bunicii ne cred mai
decit ei.- Dar spun asta mus-
in cu ... E
clar, nu mai au cu
noi sau poate-i nu
vor fie in n-

5. De la ea am
la tot alfabetul!
6. Bunica are un
secret al ei, altfel cum ne
faptul tot ceea
ce ne zice facem, facem
cu mare
7 .... Iar a . ne pri-
mereu .oo masa
E ei , dar a noas-

8. Eu sint buricul
lui; in jurul meu imi sint
rude. E foarte te iu-
Cu toate acestea
SaDAng - arhiva personal
abia sa scap de
cior.
9. Am . cel mai bu-
nic - tot ce-l intreb.
Fotografii de
ELENA GHERA
127
SaDAng - arhiva personal
128
SaDAng - arhiva personal
Demult o a t im-
pului , demult. industrie.
demult economie
- n cel de-al treilea val al
industriale n car e,
se zice, ne
de este alatun
chiar de de sinte-
zel e fine, de ramurile de virf
ce nalt materiile
pr;me, menite restructu-
reze ordini economice
salveze de crize.
cum se petrec lucrurile,
de la ora n Ja-
ponia - moda a in-
trat demult , se n cultura
de fiecare zi.
Mari designeri , ar-
plastici se intrec cu
seriozitatea, cu profun-
zimea talentului competen-
lor pentru a se impune in
eterna at t de efe-
zor a noastre. n
9 - Al mdoahul '87
lu me scnu istori i al e
costu,mul ui , enciclopedii de
s-au se nasc
tot mai cr itici , cronicari
teoreticieni ai modei, se
nasc muzee ale
din preistorie
azi iar - cum am m 1
spus - paradele au devenit
spectacole premiere ce
scenele cele mai riv-
nite. unde dau mna, pen-
tru lor, toate artele
muzele - regia, scenogratia,
dansul , poezia, pictura... ln-
Roland Barthes, f ilozoful
t inere, a tras cu
ochiul spre acest fenomen
social atit de pregnant Urma-
rind dialogul i ntre
sesizeaza j ocul pf''-
petuu dintre s;
Revine turbanui.
129
SaDAng - arhiva personal
Trei de ocazie
" noul dintre
"clasic' ' "ultramodern" , ain-
tre "a .. a uimi.", dar,
dincolo de tot si toate, chiar
.. i!'l fiecare an moda dis-
truge ceea ce abia a adorat,
Vi ceea ce distruge'',
$esiz1nd ea reia temele
;r. otivele in cicluri , vo
cea pentru primirea modei n
parnasul artelor. fiind .. o
1n ca literatura.
pictura, muzica" .. .
Dar, dincolo de istorie
teorie, ntrebarea a
sezon , ntrebarea
a dintre
noi ramine:
. CE?
Ce vom purta, de data
aceasta, n anul 1987?
zarurile au fost aruncat e
cu luni luni in urma. chi ar
cu doi ani in urma. in labora-
toarele secrete ale
lor. textili stilor.
i n in atelierel e
designerilor ,
modelierilor din industrie
case de
VEDETA PERPETUA - .
TRICOTAJE LE ...
.. . Ne inginera Luc-
. 130
Se lung.
zek lud!! de la Ora-
dea, st ol sta de 15 ani in servi-
ciul de
produse noi . colec-
tivului pe care il conduce se
demonstreaza prin prest igiul
impunerea firmei peste ho-
tare: intreprinderea
85 la din pro-
ei pe toate meridianele
globului .
Desigur. in tr icotaje moda
incepe de la fir apoi
trece prin contexturi o da a
cu ele la croieli linii. aces-
tea in cu marea
confectie din materiale te-
sute. Deci, ramine
savanteria amestecurilor. Fi-
bre naturale fibre sintetice.
ntr-o multitudine de variante
pentru a se ob-
tricoturi pufoase. trico-
turi fluide, suple. vaporoase,
cu moliciuni de angora
lama. cu de cu
transparente de dantele si
pinze de cu luciri
metalice ori de
Gama
tricotate merge - cum desci-
Se poarta bastonul. nu ca
semn de batr inete .
SaDAng - arhiva personal
f ram pe stendere In
anului de la . - pen-
tru toate sezoanele; pentru
toate vi rstele, pentru femet,
copii, pentru toate
orele toate ocazii le. De la
sport la cea
de de la lenjeria de
corp pentru zi noapte, la
fastuoase rafinate rochii
pentru pentru Anul
Nou, pentru .. .
Puloverele sint largi , foarte
largi tot atit de lungi , indi-
ferent de grosimea lor, senza-
. de comod, de pufos, de
suav trebuie domi-
Pentru ocazii pentru
- fire lucioase
citoare, dar mai discrete dect
in sezonul trecut; viscoza
mne Pentru zi ca si
pentru seara.
pentru speciacole ca pen-
t ru sport , se impun dungile.
Pe pe pe
se mai
asimetriile. Noul abso-
lut il constituie ornamentale
- din
di n piele, din broderii de
gele, cristale, paiele. S-au
rei ntors tricoturile imprimate,
de data aceasta in arabescuri
orient ale in geometrii inspt-
rate, concurata de cele
fi orale.
I MPRI-
MEURI, CULORI
Culorile anului ni le
luie o i n
de
pri n talent
Maria colectivu-
lui de al Casei de
a di n

8-a rei ntors galbenul. Gal-
banul in toate de la
portocaliu! aprins, la
cu treci nd
prin cel al picturil or lui Gau-
guin din perioada Tahiti , ca
prin cel al petalelor de floa-
rea soarelui di n pinzele lui
la pasteluri le
florilor de mai. Turcoazul , ro-
zul fierbinte (ci clamenul ).
verdele-sma-
rald, albul opti c, albul-al bit,
se poat e
spune astfel despre culoarea
Mai multe idei intr-o 1oo
rochie.
'
131
SaDAng - arhiva personal
Pa/ ariile sint nelipsi te in acest an. de spectacol e, de concert e.
absolutului , albas-
trul-noapte toate
de gri , de la oele de de
gresie andezit , la cele me-
talice, de argint
patinat. la ne-
ce se reia se
in cu toa-
tea celelalte de mai sus, ofe-
rind ineditul sezonului. De di-
seara negru, de
la pantofi la de la
mantou la bolerou, dar prea
rar singur, mereu in ambiant a
cu celelalte Predo-
uniurlle, dar imprima-
urile in Dese-
nele, la sint ara-
bescul oriental , mai ales, tur-
cesc, flori figurative, geome-
triile stofele
moi. lenajurile fine,
de tot fe-
lul. Dantela din tur-
nul ei de tot mai mult pe
impunindu-se pentru
toate orele virstele, precum
catifelele, oricit de somptu-
oasa. O noutate in moda
femini na ca i n cea mascu-
132
pe dungil e ce s-e
intervi ne predomi -
nant carou! sti l Pri nce de
Galles.,
LINII CROIELI
imprimeuril e culo-
rile ne fac re-
descoper i m o mai
aproape de noi ,
cu memor ia prin deceniul
linii le croieli le preiau,
i ntr-o
i ntr-o noutate, is-
de acum 87 de ani,
cind lumea i ntra i n noul se-
col , nu i n fastuoasa rochie
costumul sofisticat al Empi-
re-ului francez, ci in mai so-
bru! mai practicul "tailleur
anglais" , ca i n costumul
croit la Londra in
spiritul unei epoci pract ice
active. Desigur, creatorii de
azi i-au prel uat mot ivul , re-
compuni nd o
profund Deci. in
pri ncipal taioare, piese,
compleuri formate din rochie
cu jachet;, ori din trei piese.
fuste cu j achet e, j achete
oprite in talie, j achete trei
sferturi , j achete t rei opt imi ,
jachete de tot felul. .. Mult,
foart e mult se taica-
rele compleu ril e avind
piesa de sus cu basc.
Sase in fel chip - din
drept, din bie, i ncret i!,
cu alungiri i n spate, gen frac
ori smoching, de fapt , st il
tai orul englezesc de la 1900.
Se mnecile raglan
chimono, mai ampl e
decit acum (au
zut cele sub de T
aripi de liliac), umeri i
largi, cu dar nu chiar
atit de echi l i brul
venmd
acele futuri ste ce
izbucnesc din timp i n .li mp in
moda Mneci le se mu-
pe cot. reli efind mai
bine scuj pturali tatea trupului
femrnin. In consens, se men-
pli seurile adunate in talie,
dar face loc. li-
nia dreapta cu fustele la
SaDAng - arhiva personal
o mo-

genunchiului. Se
mentin . deopotnv cele
maxi , la glezne, cel e
midi cele lungi. Fiecare
alege, piesa pe care o
locul unde
o Maria
pe cele tinere,
pentru fuste l e
drepte - lungimea la
mijlocul rotulei, pentru fus-
tele mai ample - puteti co-
bori la 10 centimetri
deasupra gambei . Depinde de
talia, greutatea
ani1 pe care ii aveti , dar nu
uitat i : marea n-
discretie echilibru.
un important
- reverele rev1n ele sp '"
Se rochiile scurt e ..
fiecare cum este avantaiat . ."
.. clasic", spre firesc, sint ma1
alungite si ceva mai late
de .. stagiunea"
PANTALONUL ...
... o de rezis-
in garderoba
el tot mai aproape de cla-
sic, excese, nici gen ,.ca-
rate", nici ,.gen nici
gen .. western", ci lungi
la glezne, mai ales negri
si albi. Compleul jache-
ta-pantalon e o achizitie la
care garda oba femeii mo-
derne, active, nu vrea re-
nunte.
ACCENTE ACCE-
SORII
in fantezia ei
dat fiind virsta-i t-
cu unui
anume temperament ,
- o voce in
concertul tot mai amplu al
creatori lor din cadrul Fondu-
lui plastic - nu
accentele accesoriile.
Mai mult ca oricind ,,sarea
piperul " aces-
tui an. de nasturi
catarama. Sint mari, colo-
in culorile
desigur, foarte in tol') ori
foarte cu acestea,
chiar loc . de
In armonie cu e1, cer-
cei Mari i n forme
geometrice, amintind pago-
del e, iurtelor , scoi -
cil e oceanelor, o
fantezie. Cordoanele ele se
vor remarca - sint foarte late
(amintindu-ne permanent
trebuie ne cintarim zilnic
SaDAng - arhiva personal
in nici o zi rece un fular
in jurul gitului.

nu kilo-
gramelor) se nchid, mai
ales, n spate. ' De snt
asortate pantofilor ori
tei , dar n echilibrw cu nuan-
rochiei ori fustei. Gentile,
de asemenea, foarte colorate,
reiau paleta, fie a rochiei , fie
a pantofilor, fie a ciorapilor
sint mai mari decit
acum. Ciorapii , ei sint mai
cu
elementului dominant din m-
Pantofi i se men-
cu locuri joase cu cala-
poade comode, reproducind
aidoma cromatica hai nelor
ori in de negru
plus una din culorile pe care
le Tocuri inalte doar
pentru Nu
ile, devin o aproape
obliQf!torie. Au barurile ceva
mai mari sint n
acord cu piesa a im-
La -
flori. o,simfohie de flori. Flori
ce se reiau ca decor pe
rochie, pe ta1or , pe mantou,
pe ... flori
gele, multe perle,
cristale, paiele, fie n broderii
pe haine, fie purtate in jurul
gitului , ori curgnd prelung
in talie.
ceea ce vi se potri-
taliei , virstei , ocaziei
unde le Fiecare afla-
un stil, o
in este
leptul sfat pe .care vi-I o
134
atit de creatoare, Gm-

ETERNELE BLANURI
Unul din marii a1
Cooperativei din
Moise Oprea, ne
moda
tor n-a trecut. este
mai "in ca oricind. Na-
turale ori sintetice, se
nu le in sezonul
rece. Dau
dar mai ales
Noul cel mai nou, ne spune,
sint pelerinele capele, iar
noul absolut, cu fi-
rul 1\Jng amintind
nile din zonele cele mai reci
- vulpea lupul , eno-
tul , dar iedul , nutria, iepu-
rele pe care ori
industria atit de bine
ni le furnizeze. Artificiale sau
naturale se impun mantouril e
jachetele ample, cu mineci
raglan, in lungi ori in joc
de diagonale, la care se aso-
gluga,
ciula ori bereta nos-
pe-o
parte. Mesadele vestele din
de
au lor nt regesc gama
unei mode nicicind mai fru-
moase, mai echi librate, mai
asonante trupului
uman, mai consonanta preo-
omului de azi , me-
reu in mereu activ
cu mult iple.
MODA COPIILOR
Ei se vor mereu mari
atunci, reproduc la
pentru ei , moda adult i-
iar. t: amuzant vezi ,
turi de ai-
doma. S1nt un spectacol rar.
Ramine. al lor ,,stilul
sport". Mai ales, salopeta. Se
la toate virstele, . atit
pentru cit pent ru
fete, de la sug;ui, chiar
la toaleta de ocazie a adoles-
centelor. De asemenea, multe
tri cotaje; pentru
tea de zi aproape numai tri-
cotaje. in rest ,
croiel i, culori mate-
riale ca pentru virstele adulte.
d' pentru
copiii dv., pe cele in -care se
simte un aer romantic de-
zinvolt.
CICI IORDACHE-ADAM
Fotografii de
PAUL AGARICI
Jachetele se alungesc, fus-
tele se
O
SaDAng - arhiva personal
Do) starea de conservare
a picturilor aflate In colcc-
ii le muzeflle se per-
sonalul de specialitate din
muzee, dar de picturile aflate
In posesia persoanelor par-
ticulare cine are
Am fost intrigat cind
mi s-a sugerat ofer
zise ,.sfaturi practice pentru
gospodine", cu priVIre la
de
a picturilor expuse ln lo-
cind s-au deja
destule "gospodine" care au
publicat unde au putut o
de "sfaturi " In acest
sens. Ce se pe
eu pic.turile, ce oame-
ni i de bu ni
primite, pot po-
wsti numai res-
l<tura tori de De-
oarece mereu
restaurarea cu medic.ina,
poate spune cineva a
un medic
care dea de trata-
ment prin
ca recomande, In
primul rind, trimiterea bol-
navului la medicul de spe-
cialitate? lucru tre-
buie se intimple cu pic-
turile "bolnave": prezenta-
cit mai repede restau-
ratorului de Dar,
Nu orice
care picteze,
te mesei'a de restamn-
tor, chiar are studii su-
perioare de Restaura-
rea este o profesie extrem
de prin
cursuri postuniversitare,
care are la talentul
sprijinit de
rafinamentul estetic. cul-
tura artistului profesionist.
Unde pot fi restaura-
tarii nu chiar
n laboratoarele de restau-
rare din cadrul marilor mu-
zee din
\ll1 practician ex-
perimentat a multe
pic.turi ajunse Intr-un stadiu
inaintat de degradare ca ur-
mare a tratamentelor ne-
primite, tre-
buie respinse sfaturile pri-
vi ud folosirea cartofului
ci ud, a altor legume, a pii-
nii a altor produse comes-
tibile, num.ai ro-
lui principal, de alimente.
Nu trebuie se aplice
picturilor nici cu'
sau
S-au atttea picturi
distruse ce au fost fre-
cate cu sirg Intr-un lighean
cu De asemenea, s-au
pic.turi tratate de
"restauratori" de ocazie,
care au folosit tot felul de
incompatibile cu
materia care
au provoca t ulte-
rioare ireversibile, ce au eul-
minati cu colapsul definitiv
al lu(,l";\rilor de Dar
ce de fapt o pic-
de
let"?
Aproape in fiecare
cel un tablou
care
apartamentului, conform gus-
turilor gradului de cul-
al posesorului. Pe
sa a mesa-
artistic vor n!'cusi t.a mai
posesorii lor
avind de planifica
din timp restaurarea lor.
Picturile cu o valoare artis-
foarte
nu eforturile
ridicate de o res-
taurare.
Normele de conservare
pentru expunerea
picturilor In de mu-
zeu , temperaturi anumite, o
umiditate o inten-
sitate a luminii bine preciza-
Natural In casele parti-
culare nu s-ar putea
faetori de microclimat cu
parametri tn con-
picturile - in func-
de .suportul lor - vor
suferi mai mult poate decit
cele din muzee. Dintre prin-
cipalii factori ai mediului
de apartament am putea
enumera
la intervale relativ scurte,
CONSERVAREA TABLOURILOR
N SPATIILE DE LOCUIT
jului ei spiritual, pictura
un sistem cu o
Trebuie

prompt
sub
lor factori fizi ci, chimiei
biologici, me-
diului De fapt,
factori cu
ciclul naturale
a materialelor componente
ale picturii, ducind
la alterarea acesteia, mai
devreme ori mai trziu.
Pentru o conservare n-
a picturilor, In
muzee se iau cores-
ce stnt aproape
imposibil de aplicat Intr-un
apartament, oricit de mic
sau de mare ar fi el.
se poate face ctte. ceva pen-
tru a prelungi buna condi-
a tablourilor din
luind elementare de
conservare a lor, indiferent
de valoarea acestora. Desi-
gur tablourile mai valo-
roase din punct de vedere
ale valorilor temperaturii
relative In cursul
unei zile, care
tensiuni In sistemul pictural
,sensibil; radia nocive
U.V. I.R. din spectrul
invizibil al luminii naturale;
diferite forme de impact bio-
logic, poluare etc.
factori in-
tegritatea structurii picturi-
lor.
Cauza a de-
o constituie fluc-
chiar foarte mici
(1-2C), de
rora le corespund
mult mai mari de umiditate.
Se pe ce
valorile de scad,
cele ale cresc.
Suporturile de lemn
sau carton IJ,u
de dar
sint ' extraordinar- de S8nsi-
bile la de umi -
ditate, fiind materiale higro-
scopice. Ele se (ex-
tensie) prin mbinare cu apa
din aer, contrac
135
SaDAng - arhiva personal
136
ttndu-se apoi, tn urma evapo
ril.rii apei; repeta te
la intervale destul de apro-
piate care fac cn, In timp,
distorsiuni fi.
suri accentuate ale supor tu-
r ilor din materiale
celulozice. Umiditatea prea
(peste 65%) ori cea
sub li
mita de
norme pentru picturi (50%),
lian-
originali ai picturilor
(tn parte cleiuri de origine
sau
bind sau c.hiar anultnd com-
plet acestora: de a
componentele pic-
turii reuni te pe suport. Ca
urmare a celor relatate mai
sus, stra tu riie pi cturii,
grundul, pelicula de culoare
verniul (stratul final pro
tector) , nu an coefi-
de elasticitate stnt
de coeficientul de
elasticitate al suportului pic-
turii , fapt care
o incompatibilitate meca-
a ttt tu tre stra turill' pic
turale, ctt, mai ales, Intre
acestea suport. Astfel, au
loc desprinderi
interstraturi, la diferite ni-
veluri, de su-
sub de exfo
lieri ale peliculei de culoare.
Umiditatea Inaltii favo-
dezvol -
tarea factorilor oiologici, care
vor distruge materialul su-
portului picturii.
Trebuie dm timp
eventuala a unor
biolog1ci ca, de exem-
plu, Piuperci microsr opice ol'i
insecte xilofage . O tempe
o umiditate Inca-
drata tn limitele normale
feresc., tn genern,J,
de o agresiune din partea
factorilor biologici.
Cind picturile sint execu-
tate pe un suport rigid, ea
de exemplu o Q.e me-
tal, este vorba de un material
bun de
deei, temperatura
cauza a deteriorA
rilor de al e
unor asemenea picturi. Fine
ex
tensia
de metal, Jn timp ce varia
mult mai
accentuate, numai
pic.turii
-dezvoltarea mi-
croorganismelor . fn cazul
picturilor pe cu refe-
rire tn special la picturile
pe supor-
tul este foarte stabil din
punct de vedere fizi cochi
mic biologic. Acest gen
de este afectat de
temperaturii
relative numa1 {>rin
anihilarea coezJVO
adezive ale ei. La
degradarea icoanelor pe sti-
mai eontribuie, In multe
cazuri, a
sticlei cu de ou di-
luat care, tensiontndu-se la
uscare prin puter
se desprinde sub
de cupe - no-
roiului - antrenind
pelicul a !de culoare.
cum se vede, un factor ce
contribui e adesea la dete
riorarea de mai tirziu a pic
turilor este tehnologia
de pictorii
eare nu cunosc sau negli
aspectul !tehnologic
al picturii.
Aproape toate degradA
riie acum
sint reversibile, In sensu 1
pot fi remediate prin ope-
specifi&e de ..,l!es.taura
11 r-
male suferit e d&-pi cturi-. At s-
te sint d n
r a u
todeluuga
nii naturale, n xigenului
din aer et r. Ele t cep o
SaDAng - arhiva personal
ru tnrheicrea actului de crea
dc'1oin evidente In
primii cincizeci de ani de
a respectivei pic
turi. tmMtrtnirea
a materialelor eomponente,
r.are este
poate fi considerabil lnce-
se manifcst11. sub for-
ma "patine a
timpului" care este, de cele
mai multe ori,
de cu
aderentii sau cu alterarea
tnnegrirea prin oxidare a la
eului protector eare eera
neazll. pictura. deei,
la deosebirea din
tre veche ori ver-
niul alterat care au format
o am
bele putind fi
numai de un specialist,
adevll.rata ,.patina, a tim
pului", proces ireversibHI
.. PrezenUnd pe scurt prin
cipalele cauze efecte alll
degradll.rii picturilor expuse
In mediul necontrolat al spa
de locuit, va fi mai
de pentru pose-
sori de ce tablourile vor tre-
bui atlrnate numai pe pere-
tii buni
tzolatori terni.iCi, cit mai
de sursele de
zire de ferestre; de
vor trebui ferite de ct
puternici de aer, sa e po-
luarea cu fum de 1l.ri, de
li!., aburi e ' . ; de ce
tablourile se co mult
mai bine fiind at rnate cu re-
versul cit se po te mai apro-
piat de pere te para,lel cu
aeesta, spre osebire de
tablourile oxpu Inclinat
astfel a .. esul ne-
stingherit al spatelu epro
ANECDOTE DJN LUMEA
/
Un pacient iese tn goanli din sala dtf
Medicul al spitalului Il opre te
tntreaM ce s-a lntlmplat.
- O a zis de
e cea ma1 dmtre toate. ;
- este. De ce
- nu mi-a spus-o mie, ci chirurgului
care sll opereze. /
Un computer dintr-un mure magazin
alimentar e programat dea
cea naturalll. - pentru n
pune In valoare tablourile.
Ea nu U.V.,
iar In raport cu celelalte
surse de iluminare, intensita-
tea cu lungimi
mari de este mai mare
deci, nocivll..
lunar,
picturilor ar trebui exami
nate de proprietari, folo-
sind o ce
va pune In even-
tuale exfolieri ale picturii,
feluritele ei forme de fisuri.
ln c.awl cll. pk.tu
rii este ea poate fi
de praf cu
aj'Utorul unui din
pene de sau cu o
moale. tn nici un
caz picturii nu se
va cu cirpa, cu
etc. Nu se vor folosi tam
poane ude. Nu trebuie apll
cate uleiuri. sau diferite
lacuri pe picturii.
Orice su
port va pe ricii ta
starea de conservare a ta-
bloului, tngreunlnd mai Ur-
, ziu procesul De
altfel, In temeiul Legii nr.
63/19?4, toate obiectele de
artll., care valori
utentice ale patrimoniului
ltural sint ferite
juridic de nein
spirate ale
de ocazie, ori c iar ale
asigurlndu-11-se In
griJirea de cadre su
caltfic.a te, In lab oare
e ate adecvat.
U
P. torilor. Unul din lntreabll.
oate pot ft corsumate de
oamen' a ca e computerul
e. Iritat, . i se adresea:r.ll.
rep 11:
strica . Director introduce In ma
o Intrebare Comp1.tterul
pr Pot fi consumate de cll.tre om toate
ciupercile, dar unele numai o singurii. datA.,
Culese tf prelucrate de
GHEORGHE
137
SaDAng - arhiva personal
1
OPERA A STOLN/CULUI
CONSTANTIN CANTACUZINO
$1 VALOAREA SA
A doua a veacului al XVII-lea
inceputul celui aduc tn prim
planul cultnrii figura stolniculni
Constantin Cantacuzino (1 650-1716),
turar multilateral, format la vechea
a bizantine la cea a neoaristole-
lismului italian. Bnn al limbilor
clasice- greaca latina-tnzestatcu un dez
voltat spidt critic, el este la fel de preocupat
de vechea ca de operele contempo-
t'anilor precum de discipline filozofice
sau de social-politice ale vremii
sale. Erudit de primrang- diplomat, istol'ic
138
geograf de Inalt prestigiu- el va consa-
cra talentul energia idealului
culturale a sale.
Animat de un spirit patriotic, ani
la rind -indeosebi In timpJ.Jl domntilor lui
Cantacuzino, Constantin Bnco-
veann Cantacuzino -
rar va milita activ pentru redobindiea in-
de fiind
torni de fapt al _politicii externe de orientare
a
Opera stolnicului Constantin Cantacuzino
umanismul popular caJacteristic
SaDAng - arhiva personal
Reproducere harta de stolnicul Constantin Cantacuzino
culturii Temele sale de referin(.il
sint marile ale unui popor
cultura t iebllia tnceput1Jrile,
dJeptnrile viitond. Prin sale de
istorie geogafitJ, prin sa la
introducerea limbii n
indil'ect, prin formarea de tinrl'i
tn sau peste hotare, stolnicul a dobin-
dit In spiritualitatea un loc bine
pe ca1e nimeni nu-1 poate
Marele medt al descopPririi operPi isto-
rice a stolnicului Constantin Cantacuzino
lui Nieolae Iorga. !n comunicarea
"Manuscl'iple din biblioteci relative
la isloria Romni ei", Jn
de istoi'r.e a AcademiPi
!'l.omne, la 5 fCbi'IIUI'e 1899, iJ11struJ nostJ'll
afirma dts picat: "Cu teribila
Constantin Cantacuzino
slolnicul a fost 1ma din cele mai importanlr.
figuri culturale printre boierii din se-
colii! al XVII-lea ... politice, In
pa1te teale, le-a pl'in moartea lu.i
la Constantinopol, cu fiul
... Pentru pe
care le pentru iubirea sa de
el trebuie aiba lo(:ul ln istoda
noastre intelectuale".
C1escu t In tr-1111 mediu familial de
inteiectualll, puternic lnrurit. de
pilda JntJe de_...c...!!Jturl!
de talil.l postelnicnl Constantin
Cantacuzino, personalitate dominantA a
politicii a epocii, viitorul
petrecut Intreaga cu rare iuter-
ludii mai indelungate de sub semnul
nest.atotniciei vremurilor: refugii, campanii
milit.arc In ac.tivitalc
139
SaDAng - arhiva personal
Sta/nicu/ Constantin Cantacuz ino
la maturitate, in t.r igi, unele
cu slngeros o pieire
la
0
Conform obicniului timpului, a
mai lntti, n d tminul nata l, cu un
grec, in cl imatl1l t1ad veche
a familiei Cantac117.inilor. Se va fi
desigur, de hiblioleca de la
nen 11 unde adnn<l"e o fl'umoa"(t
de cnp1inz!nd o.pe1e
sau manusedse unele dR
Panaiot NicOIISsios, marele dragoman al
luind a!'t.fel primul conlaet cn valo-
J ile cnl t urii universale.
in familie a fost intre-
la Adrianopol Constantinopol , mai
ales - in anii 1667-- 1669 - in medill de
veche al din
Padova, unde logica. fizira.
DP anima Aristotel ) cu Alb Anio
Albanese, Geometl'ia l ni Euclid cu V. Bon-
vicillllS, dreptnl cu Antonio dali'Aequa .
la prin
europ' ll e, cu pi'lejnl va fi vi-
zit at Ge!'lnania, Belgia, poate
AngliaJ sigur Austria Ungaria, au spodt
acestui excelent ol'seJvator, in-
zestrat eu criteriil e noi ale unei
apusene.
Pe politi ce, stolnieul se
va J'ema1ca cu deost' bire pe cultnral ,
domeniile de prim pl an fiind istoriograJ'ia
geografia.
popo1ul, cunoscind
refleetlnd asupra di n-
colo de umbrele car e sb\rn iau asupra acHs1.0J'
uno1' isloiicc
vitrege - stolnicul Constant in Canlawzino
a limpede meritE> le
d1epturil e poporului nn
YiitoJ' mai bun. L11erarea de
"lsto,ia ntru care cu-
140
Jlrind \ numele ei cel dintii cin nu rost
ei ntnnei apoi cine o uu rutti tlcs-
o au stiipuit flnii n vremurile
de lt urn cum tras r,Jmosr:uti\
s11b tit.lnl "Istori a dintru
inceput", r1str, eonsar-raLrt oriO'in ii l'i
r omn. Cu o hogal(t ze;tre de ru-
o de argnment.are un nivel
de modernitate a spiritului ll f!1'11 ll Oscute
a tunci, s nt te atit corltinuitatea
poporu lui- r omn in Dacia, originea sa rezul-
tind din et nogeneza cit \llli-
tatea poporulni romn din diferite
.rumnii nu numai de
aici, ce den Ardeal, carii mai
sint moldovenii parte
se au fie
in cuvi nte de amt>stecarea altor
limbi , r um s-au zis mai sus tot unii sint.
Ce pe acestea, cum zic, t ot rumni ii
dintr-o aH izvort
Din pilrate, lucrarea nu a fost. ter-
ea doar originea romnilor
la hunilor iu Pannonia.
Revenind la tema prezentului material,
trebuie subliniat.<\ opera de o
valoa re d stolnicului
Constantin Cantacuzino.
in anul 1927 a fost Ia British
Museum a celebrei a
de stolni c
la Padova n anul 1700.. Descoperirea
a fost la Af'ademiei
Romne In din 23 derembrie 1927.
Doi ani mai tirziu s-a de la mu-
zeul IOlldonez Slls-amintit o rep1odurere foto-
In Harta a fost
de autor (in "Tubula geo-
a prea domnii a Ungro\"la.-
lJiei in
dt>scrierea forma foarte pe care a
prea noiJilul, prea rrea
boier, stolnicul Constantin Canta-
cuzino, pentru documentarea prea eminen-
tului medic lilozof Ioan Comoen."
sub ngrijirea lui H1isant Nota-
ras lui Constantin Brlnroveanu,
domnul (1688-17'14),
harta este, prin detaliilor, supericar<"i.
de tot. eeea ce oferea cartografia vremii
cu privire la
ca izvor istoriro-geografir: , larg In
secolul al XVI II-lea, harta
deosebita sa valoare
Care au fost ce I-au deter-
mi nat. pe stolni c la realizarea aces-
t ei opere de mare valoare geogTa-
Rrtspunsul Il si ngur. La-lr" mct rtie
i694, comuniclnd generalului conle Ferdi-
nand de :Marsigli unele d<l te - !<eogra1ire
istorice asupra romne, da te pe care
aeesta i le Constau tin Cantacuzino
fate urmil.toarea a preciere la adrrsa
ntocmite ,.Uneori privind h:1r-
acestor provincii, nu-mi place c nJ
SaDAng - arhiva personal
ce mare s-a f11cut cu
ele si cuprinrl nu ci
n lorurilor, ru privire la rh1ri
ceea f'e mai cu privire la
numiri."
Este posibil ca de l\fnr-
sigli fi C'Onstit.uit primul imbold pentru
intocmirea unei exacte a Munteniei ,
dar se pare a fost, n:
demni! l prietenilor . Ioan Com.nen :'1 '
Hrisant Neta ras, dlrturar1 de at eporu,
ale nume de altfel, in legenda
Mai mult l'hiar, Hrisant Not.aras este
cel care a dus opera a stolniru-
lui la Padova a asigurat. ei. Acest
fapt s-a intimplat, probabil , la .anii -
lui 1699, cind Hrisant Notaras a pe
unul din fiii stolnieu lui intr-o din
in Italia de airi mai departe, in
dupll cum reiese dintr-o scrisoare
a lui Nicolae Comnen Papadopoulos, un
mare erudit al vremii prieten cu
Can tar: uzino, srrisoare 8 aprilie 100,
din care Cantacuzino
Hrisant Notaras au plPca L din Verona
Ded, harta a fost In !nter-
valul martie 16%-df:'cembrle 1699, mm pro-
babil spre perioade, prin
1698-1699. .
Imediat harta s-a
in cercurile ale Ppodi. In ;:t pril ie
1702, epigr<tfistul englez Edmond Chr1shull ,
prin se
la unde este pr1m1 t de domn se
cu Const antin Cantacuzino. Stol-
Stefan Cantacuzino. domn al
(171 4- 1716)
nitul li r!t.eva i
l' nvntul afl!ll. pe harta sn.
epigrnfistn l Pnglpz avPn
la acea o de cl! rtu
raru1 romn , fie unn primitiJ ln dar o
cu fie una proruratil direct. de la
Padova. fonrte posibil. l'a harta
dP la Museum fie thiar
exemplarul lui
!n harta
Cantal'nzino este de
<>'Pografnl MelPtie, fo10t profesor al lui Dimitr-ie
Cc1 ntemir, cu prile.inl 1rnei gN>grafii,
iar Hrisant Notaras o o utili-
ntr- o lucrare de
1707, " Introrlurere in geogrnfie".
Este probabil hnrta
fi drept modeJ si lui Dimitrie CAntemir
In ln
, 1716, arest a nu o
Opera a stolnicului a fost. nt.re-
florentinul Anton Mnria
de! Chiaro. fo:-t seeretar al lui. Constantin
Brlnrovemiu. In prefata Jstoria ddle
moderne rivolnzloni delia Valae!Jia, p11 h lira
la n 1718, srria : "Am vrut si'i.
la inceputul neestei istorii, tabula geografiril
a acelei provinC'ii (l'viuntPnia - n. a.)
una mnre, la 1700 la din
Padova, dar <' U litere Autorul aC'elei
. tabule ru C'Ontele Constantill Cantal' UZino,
strangulat In mod mizerabi l In 1716 la Con-
stantinopol. Am ca
fie In mod riguros de
multe persoane care au o
o a lucrurilor chiar mai
tate fiind asiglll-at de aceste persoane
nu poate existe o ni ci mai
nici mai aceasta mi-a dat cu-
rajul s-o fac fie in
uit la
fn 1771 harta este de geograful frau-
r ez d'Anville in lucrarea "Memoire sur les
peuples qui habi tent aujourd'hui la Dace de
Trajan", pentru ca tn 1869 fi e la
In tipografia "Saunder et co .. . ", o
reprodurere (67=34 cm)
a lui del Chiaro, reproducere ee se
la Biblfoteca Academiei Romne
(inv. 603- D XIV).
Descrierea Harta are 132 cm lun-
gime 64 cm Este din
patru foi mari lipite pe una lng8 alta.
tn din stnga sus se in medalion,
portretul lui Constantin Brtneoveanu , avind
de jur mprejur legenda (n "Ioan
Constantin Basarab, cu mila lui Dumnezeu
Domn a
Domnitorul es te ca in telelalte
portrete contempora ne, cu
o de samur eu
cu pietre scumpe. Mantia este
cu se prinde la gt printr-o
ea tn pietre scumpe. Hai na
de brocart este n cu nasturi.
141
SaDAng - arhiva personal
142
tn dreapta medalionnlui este legenda
(In gr;.flacll) "Tabulrt a pref!
Domnii a Ungrovlahiei In 17
desPrierea forma foarte
pe care a prea nobilul, prea
prea boier stolnirul Constantin
Cantacuzino, pentru rlorumentaren prea
eminentului medir. filozof lonn Comnen.
Acum pentru lnt.tia oal'll. litere
In rhip prP.fl
ln1Uj.atului prea piosului Domn
a Ungrovlahia, domnuhd Ioan C.
Basaraba Voevod de dH. re Hrisant pres-
viterul arhimandritnl apo!'tolicesculum
prea sfintului scaun pa triarhice!'c al ,J eru-
salimului."
1n dreapta legendei se stema
lntr-un seu t oval, aproape rotund,
<:u marginea Deasupra, re
In grif oni In
spirale. !n Sf'ul : !\!'VIla r:u 1Tuce
n plisc, aripi st.!nd pe munte,
spre stlt,ga, iar capul Intors dreapta .
Sub aripi, In stinga Juna, tn dreapta soarele.
fn din stlnga, jos, se trer.ute,
tn data locu l imprimllrii
) Padova, 1700) .
Deasupra f\l'.e!ltora, Intr-un sint
trl.'>rute {In numele
din Munlenb: Rlmnic,
Schei,
rata, Prahova, Bnzll.u, Glrbovi.
(Valea -n.n. ), Greaca, Slatina
Caracal.
fn partea de da ta lorul
Intr-un medalion. se lAtitudinea
45 40'. De altfel, intre1ga
are trec.ute, in interiorul adrului, gra
deie de latitudine longitudine.
In .din drcptn, sus, In
lE>gcnda, c.elei
treru te n le.
In din dreaptA, este ttecu le-
genda semnt>lor gt'afice (in

Cuprinsul HArt1
din punct. de vedere fizic, econo-
mic, politic arheologic, ceea ce
interesfllor omului politic ale
Jui. Sub raport rizic slnt. prezentate prin-
cip&lela forme de relief In de
sau movile, unele dealu!'i unel t>
extramontanc); apele (rurile, relt>
Detaliu de pe harta stolnicu/ui Constantin Cantacuzino
'" (
J. .. ...1 .
1
_ ... .. ..;.
........
SaDAng - arhiva personal
utai importante t'iind redate prin linii
pcwllrlf'. elelalte, printr-o linie npoi nncle
laeuri flntlnile mai importante).
sub de grupuri de ropani,
atit la munte cit la deal la Sub ra-
port economic redate minerale
( oenele, minercurile ele fier de, sul -
fu] "pklele" sau ncstinst>" - vul-
canii regiunile r.u vii vestite;
podurile peste riuri (elemente importante
pent.ru Sub raport. politie, sint
trerute hotarele - la Dunilre fiind puse
1ele ale raialelor- , hotarele
n 17
Jiul de Sus, Jiul de Jos, Roma-
Vlcea, Olt, Teleorman. Ilfov,
Rlmnir,
Prahova, Muscel- 23 de
Urgnri: Craiova, Baia
de Tg. Jiu, Rimnir, Ornele Mari ,
Caraeal, Brincoveni, Slatina, Cmpu-
hmg, Cim-
pina, Foc-
Ti rgul de Floci, Hodivoaia -
politiee eeleziastice, 526 de
sate, 73 de
Harta stolnicului Coll8tantin taruzino
unele monumente istorice din epoca
insemnind locul luptei de la
Autorul "Istoriei
preocupat att de mult de originea for-
marea poporului romn, nu putea nu
in harta sa urmele istorice in r.u
origine. harta
de valoarea ei geogra-
valoare Atrag
drumurile romane de la Celei Islaz
spre Rimnicu Vilcea, podul lui Traian de
la Tumu-Severin, cel al lui Constantin r.el
Mare de la Celei, ruinele de la
rele, La
reni, la de pod, este o
avnd deasupra o cruce reprezentind
simbolic lupta lui Mihai Viteazul
asupra otomani 1 or .
Harta la Padova unele
erori- cum ar fi Calafatului pe malul
drept al - erori inevitabile de
altfel, care tn original sintem
nu au putut. exista.
de marea ei valoare
harta stolnicului Constantin
Cantaruzino metoda a
autorului ei, a
Ea este, avizul pl'in bo-
sale, "rea mai din
cite se atunci asupra Munte-
niei, tntrec'ind prin varietatea elementelor
ei chiar pe multe din cele
B.ODICA
TIDEB.IU VELTEB.
-----_________ _.. __ "'
20 PICTORI
DE AZI
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI .
CORNELIU BABA:
" Spaima"
HORIA BERNEA:
" Curte la V r a t e c
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI
ILIE BOCA:
.
r a n i i
-
AUREL CIUPE:
., Portret "
145
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI OE AZI
EUGEN BRA TFANOF: "Portret de
ZAMFIR DUMITRESCU:
146
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI .
ION DUMITRIU:
., Carul cu fn "
MARIN
GHERASIM:
.. Semn
din istorie"
147
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI
VASILE GRIGORE:
.. Buchet "
OCTAV
GRIGORESCU:
.. Arderea
arhondologiei"
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI
DAN HATMANU:
,.Dublu portret '
..
149
SaDAng - arhiva personal
SORIN /LFOVEANU:

10 {>1 MUSCELEANU:
" Portretul unei tinere"
150
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI

-
GEORGE TA

..

1 51
SaDAng - arhiva personal
20 PICTORI DE AZI
ION PACEA:
HOREA "Copile "
152
SaDAng - arhiva personal
20 'PICTORI . DE AZI
ION
" Flori "
SPIRU VERGULESCU:
,.Hanul lui Manuc"
153
SaDAng - arhiva personal
CELE 13 LUNI
ALE ANULUI
Un calendar poate f i un index al
l.unilor: una, ...
vom afla
ct este mult sau dintr-un an,
sntem mai tineri sau mai
dect cei din jurul nostru. Ne va
mne mereu ct de fru-
mos sau extraordinar este uri an
chiar de el
Oorindu-i un an mai de-
osebit, o cu mult
mai departe dect banalul bun sau
am ,.construit" pentru dumnea-
Ianuarie = certitudine
154
n nchipuirea mea, un ca-
lendar de treisprezece luni. N-am
vrut creez un suspans.
gndesc numai am lua
din fiecare acea n care
sntem n mod sigur ne .. am
putea o n plus, o a
o de ., vis". care
ar putea fi echivalenta
a acestor mai mult sau mai
gregoriene:
\
PAUL AGARICI
SaDAng - arhiva personal
Februarie = mirare
Martie = o r i n
155
SaDAng - arhiva personal
Aprilie = bucurie
Mai =
156
SaDAng - arhiva personal
=
Iulie =
157
SaDAng - arhiva personal
158
SaDAng - arhiva personal
Octombrie =
Noiembrie =
159
SaDAng - arhiva personal
Luna de vis
160
SaDAng - arhiva personal
1
1) Basm de Charles Perrault film cu Lucrare pentru flaut pian de Oliver
Pola lllery. 2) Tablou de Luchian Messiaen. 6) Vals celebru de Johann
film cu titlu romanul lui 7) de Nicole
Wilkie Collins. 3) Vals de lvan lvanovi ci. 8) de Elly Roman. 9) de
4) de teatru de Mihail Sorbul. 5) Van Eyck.
161
SaDAng - arhiva personal
....
In turne.u cu
TEATRUL
incep In data de 17 aprilie la
ora 14.. Un prim contact cu trupa pentru
mine, un prim contact cu textul In limba
Aflu personajul pe care il in-
terpletez are de spus tn deschiderea spec-
tacolului un prolog in limba prolog
fn -care snt prezentate personajele reia
1 iile dintre ele.
Ileana Lucaciu tl!li textul
sl'dncerc o Stupoare,
tn prim1ll rtnd pentru mine! Merge
tep,tat de bine!
lncet-tncet, Incep familiarizez cu
textul german lucrurile merg din ce In ce
mai bine ce au
loc fie fie prelun-
gindu-sc uneon noaptea trziu.
Cunoscind foarte bine germana
spectacolul, Claudiu Bleontz ne este de
un real folos, prin cu care ne
prin corectitudine, prin solicitudinea sa
de membrii trupei. -
Timpul (acest cuvint care va foar-
te des In jurnalul meu), deci timpul trece
nici nu ctnd; pe peronul
rii de Nord!
O de la teatru, de
.
162
maestrul Hadu Heligan, ne la sca
ra trenului, ne ne suc-
ces, nu ne aminte va tre-
bui cu cinste Teatrul Na
TEATRUL cu majuscult, T!'atrul
romnesc, ARTA romneasc!\..
Se simte n noi de
cei dragi, de vom fi departe timp de
33 de zile, vom juca 27 de spectacol(:, vom
parcurge mii mii de kilometri. Vocea sea-
a crainicei plecarea.
Peronul undeva, tn Am por-
nit la drum... .
Ora 22. ln tren e foarte cald. cu
Rapidul 31 spre marea fiind
pentru mine cel turnen l es te o
Voi avea de jucat In unor
oameni la propriu la figurat).
Oare cum va fi? __ ..._
Adorm cu greu ora noaptea;
visez, spectacolul! La foarte
multe aplauze, flori vocea
vama!" ne
drum bun succes! ce tre
cem, eu mai mult dormind, prin Ungaria,
Austria, tn R.F. Germania; e deja
Sintem de de ore pc drum. Hote-
SaDAng - arhiva personal
lui unde este destul de modest,
lucru care nu-l fie extraordi-
de Un rapid un somn
VISe .
la Witten, unde vom
juca primele trei spectacole. cele
mari au incepn t. Mergem imediat la
JJCntru o de acomodare . Sala este
la o de de hotel. Este foarte
mare, 800 de locuri, cu o o or-
de lumini deosebit. de
nalil. cum aveam constat "pe viu"
peste citeva ore), cabine bine dotate. Pe
culoarele teatrului, gazdele se la noi
cu interes.
Ne . facem nece-
acestui gen de spectacol: vo-
calize apoi acordarea mstrumentelor mu-
zicale, urmate n mod firesc de interpreta-
rea c ntecelor din spectacol de
trupa. mi dau seama tema pe care o cint
la blockflott.e nu este cea o
rapid dau notele scrise pe
o de hirtie. ncep repet; ce-oi fi
oare acum? A, desigur, block-
flolte-ul plecase o cu decorul Inaintea
Da, dar fi putut iau ... Ori-
cum, e prea tirziu... ,
Este. ora 19 55 de minute-. Apare un
ins masiv, ne salut.'\ ne ceasul, spu-
ntndu-nc zeitl Aha, a1 fi
timpul!
Punctualitatea a
mi se chiar din prima zi. O
verificare, de piele tmi
bine pe cap, cos tumul este
cat, a1unc o privire pe tPxtul prolo-
gului In limba
*
in grup ntr-o explozie de tine-
de cu in cen-
trul scenei pentru prolog. Sala este
dincolo de lumina orbitoare a reflec-
toarelor lume "ca de teatru",
sint. foarte incerc cit
mai corect, cit mai "hoeh deutsch"
pare a fi bine, ia te la una dintre fraze
se ride, apoi la o alta, cred am
apropii de spun ultima
am terminat, ies In culise ... APLAUZE!
T1emur tot, colegii abia acum
m-au cuprins n-am timp pentru
ele, cii jmediat intru Inapoi; in fond,
de-abia acum Incepe. Dar incepe bine:
spectatorii germani cu sufletul
la gu1i! superbul amestec de tris-
candoare, im-
al celor de pe La
se minute In Sintem obo-
de efort, de concentrare, dar de
rezultat.
E soare, frumos, senin, o zi de
Timpul trece foarte repede din
nou la hotel, o de ochi. la TV.
Trecem prin prolog prin text, timp In care
Grigore agitat ca intot-
deauna, de la un interpret la altul,
.ultime la o sau la alta,
totul in vederea unei mai mari
a spectacolului. Se pare nu
e de cu public german.
Ora 20, 16 mai 1986. S-a dus vestea de-
spre aici! Vreau zic, ves-
tea cea Sala este ochi. Pe sce-
se simte venind dinspre acel fluid
extraordinar de crue teatrul, actul tea-
tral in sine nu rostul pe lume. Flui-
dul acelor sute de perechi de ochi 'b.vizi de
lucrurile minunate ce se petrec pe .
acelor sute de perechi de ochi care te ur-
te se de ceea ce
acolo, sub lumina a reflectoa-
relor. Aici, la Witten, se ne
pe noi. in plin, cu chef,
cum se spune . Radu Gheorghe se intrece pe
sine in a improviza cu haz,
noi personajului, Jeni Maci
este mai ca oricnd, de fapt
membrii trupei dau aici, la inceput de tur-
neu, a talentului, a muncii,
a In ceea ce fac, a bucuriei de a
juca de a se juca, aici, la sute de kilome-
tri deprtare de in unui public
deosebit de cald de receptiv.
La hotel, terminarea in triumf a
spectacolului, sintem
de grupuri de spectatori care se
de ne-ar de cind lumea. lm-
acest sentiment de a te sim!.i pre-
de a fi n centrul unor oameni
pe care nici nu-i ..
Un somn vise, dar plin de
Intrucit uit deschis aparatul de radio
zat la capul patului. Aud fragmente din ul-
timele topuri, poate chiar f[edonez in somn.
Apoi, ...
..
spre Liinen. ln drum,
In Dortmundul. ntr-o pia-
o de amatori -n
unei numeroase citeva ce-
lebre de jazz. Se se se
celebrii se tn mijlo-
cul unei comerciale (un fel de Lip-
scani), un pletos la piese
celebre din_ repertoriul nu mai cele-
brilor Beatles. Ceva mai un altul
proprii In hmba
un fel de protest-songuri. lntre ei, cineva
pe asfalt, cu un
tablou care-mi de Tizian. Nume-
le monede
toare in cutia de la sau direct pe
asfalt.
Ne Ia ceas, nici nu cind a tre-
cut timpul; repede la autobuz. Aj1t11gem
repede la Liinen. Liinenul este un
sintem la hotelul "Persi-
Iuhr" clfinuf cu un radio
automat, care poate fi programat ca
ceas trece timpul. Cel de-al
163
SaDAng - arhiva personal
treilea spectacol la Witten Pstc cel mai
Ne-am pMfrct cu scrna. CII
ac11sl.il'.a slii spun, eu pu-
bli<:td de aici. Spectacolul der.urgP pro-
bleme, iar n final, aplauzele, ea de altfel
florile primite, sint tn sporit. La in-
trarea ac.torilor. lume care ne stri n
ge miinile, ne ne roagi\ mai re-
venim. Nu avem nsil. t.imp prea mult.; ve-
nim la hotel Incepem ne punrm l)l cru.
riie In valize pentru a doua zi, cind
spre Hq,rnburg, unde vom sta 3 zile>, dintre
care spectacole, poate pentru a
ne relaxa pl'inJPle Cf' ntacte cu puhli-
cul german a ne pr('gi'iti tn pentru
tururi de fort care ne
de acum inainte la turne-
ulni.
deci swe Hamb11rg. !n drum ne
oprim la Bremen, n care s-au
vestigii ale trecute, o
ease vechi cu parfum de
aduceri-aminte mullit in-
din cnd in cnd de cte un lram-
vai solitar.
A doua zi , cu pc Elba, o plim-
bare ntr-un dr.cor minunat,
de colegi Ne amnzm, co-
foidgrafiem. Vapoare de
toate culorile, de toate dimensiunile, dr.
toate tonajele, sub toate pavilioanl'le. Aer
curat, vreme dar, nu pot
uita mliM o de la
Seara, o pe la jocurile impropriu
denumite mecanice, opinia mea.
amuz ca un copil de colegi care
la luptele mele cn tot felul
de gangsteri. Nu pot opri gindesc ce
minunat ar fi pentru omenire aceste
lupte ar pentru totdeauna la stadiul
de joc. ntristez la gtndul din
nu este trec la un joc mai

*
Plechm spre Reiubek, ajungem cam la
limita orei de inc.eput a spectacolului nu
vedem decit un mic de
sala unde un hotel supraetajat ea un
castel din euburi. Sala are un foaier foart e mo-
dern. Cabinele sint, la fel . Specta
torii - Aflu dintre ei
au venit din Hamburg c.u "U"bahn-ul (un
fel de metrou pe mai lungi din
de a ne vedea la lucru. Sntem n
data de 20 mai. De einci zile ne In
R.F:G. De acum Inainte, pn aproape de.
final vom fi ca ntr-un carusel,
in care se vor amestcea vizite, specta-
cole, autografe, nesomn, dor de
dar mai ales, drumuri.
A doua zi la Remscheid. Caruselul
apoi se tnvirteascii. la Neu-
stadt, lui Emil Tischbein,
eroul lui (in zi In
11 minute splend.idul dom
' )
164 .
din Kliln), tn timp re. sea.r<J . pl' o a
hotel1tlui balade de
disc- ret sau mai discret cu gindul
la ai cei dragi.
la Vi!lingen. unde avem nn spec-
t.acol nxcelent., eu o la publi c
zi lncare iu Freibur<J
ni iar In drum sp1e Villingen, un han In rurtea
se personaje din basmele
lor Grimm; iat.'Hle. apoi la Marktoberdorf,
unde ce o privire spre
lacul BodPnsee ne fot.ografiem vapo
de felurile; 1<1 Miihlacker
ce domul din Ulm ndmi-
frumosul aflat ln
la Asrhaffenburg, In drum spre l'.re vizi-
romauticnl de pe malurile Neckar
ului , l'elebrul Heidelberg (aici fi-
aminte, de spectacolul de la
- nu-mi imaginez dt poate fi att.a frumu-
atita varietate de imagini). Peste tot
primire aplauze, flori. Tumeul
este In In plin succes.
Dar ... nu sintem niri la
Pe 27 mai trerem in Liechtenstein, l' nde
vom iuca la Sc.haan. Aid vremea este
inainte de spectacol tneepe r:hiar ploaia.
Public.11l este format in n1area majoritate
din tineri avizi de arta spectacolului. Cu
coada ochiului observ ln primul rnd o doam-
care ia note pe hirtii. Mi se spune
va face cronic-a spectacolului.
A doua zi, vreme -
Inapoi spre R.F.G., nu Inainte de a vizita,
t ol in capi taia Va-
O madwtr1 Intre Un
pPil t ru pi'lp i . J udednd dup<l l'ele pe care
le vttti ln:uml pe c:hiar asta este .. .
Seara, abia mai de frnghii .
Aici observ inainte de !'pedaeol o
Intre Abia
la finalul spertacolului am aflat despre ce
era vorba. ia propus lui o tre-
cere, un balans pe frlnghi a din centru din-
tr-o parte in alta a scenf'i. I-a izbutit, dar
noi, rei care nu am Incremenit, iar
eu am nit textul.
La 9,30 spre Dahn-Pfalz.
Ne-a ajuns oboseala cum se spune. normal.
Sintem la mijlocul turneului. De arum ncepe
VREM Dar
atunci Garr.hing, unde avem
un succes extraordinar, fiecare membru al
trupei, de la regizor la cel din ma-
dind, mai mult ca
a lor.
Este 1 iunie. Vom juca Bensheim. Di-
de amintire
Dachau. Sint momente tn c..are
stnt de prisos. Am avem
aici. Aici unde au murit, inutil absurd,
oameni, semeni de-ai Aici, unde oa-
meni au tlnjit un petic de cer de
libertate intre garduri de
SaDAng - arhiva personal

Ai<i, IIIH!t ... Of' fnpl. af'E st "ai..i'' IHlr fi lre-
biiil. sn Pxisl e nicioda ti\ .
fn nnlohut nu s<oalem o
multi\, l'onrt.e lflllll <1 vreme. SinfE'm, in-
11-:>dr Y:Ir. m:urn ti rea('(' am v:"lzut. '\i t i-
onfl li't. da1' ni r iodatii orori nu tre-
hui r s:\ S<' mai J'tprt r.
adHMtln <'ll gTen gtnc!l niJ e,
o rcpr!' zc? n f la Benslll.'i m cn de
al fI'Pl 'i " clotw z.i Hamelrr . Pinii !a Ha-
rn,.Jn, 'tret Pm pl'in Einbrck, un vechi,
pii stmt aprnapr in lolalilate nHlfel. Ha rnel-
nnl s11b sci'nnul binetunoscutei le-
gende a Grimm.
Pr st e tol din pia!.t'i\ ,
piinid, bomboane. Chim
In si'dii un<i' j1t ei\m este imortaJizat
Intr-o snilptmi'l in met.1l flautistul , tll'llWt
de , opiii )Iarnelnu!ui.
Rema1'1' un orologiu prt'Yftzut c:u nenurn:"l-
cil re diverse melodii
la om fix! .
Oboseala ali11ge acum eote maxime.
!\ o ro(: l'i\ la zile
ne mai odihnim spec-
ta<olu 1 din Lan gen, unde slntem
semni'lm In cartea de onoare, aUtturi de re-
numite trupe art.istil'e din lume care au
trecut pe at'i, spte Emden, un port
nor dir. foarte situnt la peste 800
km de Giite1sloh .
din nou Inapoi n in interval de o zi,
la Drt>iekh. din nou r l'i pt>ste 800 de kml
apoi la Erbal'h.
Apoi \Vesel, din nou, In Lunen, la Per-
siluhr, unde revedem eu
nu-mi virrr cred, 11lt\mul spectacoL
la Siegen, un Intr-o mun-
de mAt'e
Ca cum ar poate chiar r1i
este ultimul spectacol al tmneului) publinil
este mai receptiv mai cald ca oridnd.
La un pahar de vin {binemeritat)
mi'l uit la colegii mei: ncerc, acum la final ,
caracterizez cum au fost n
acest turneu: Aimee Iac.obescu,
preocupare, Tamara candoare
tn spatele unor Ot'helari enormi, Eugenia
M.aci, vioiciune Radu Gheor-
ghe, un maesttu Al Mihai
un profesionist al ga-
gului, haz exc(J]ent
coleg, Mihai Niculescu, ironie de
ealitate, Bogdan o
de cu haz, "colegul' de
la secretariatul literar, B. Elvin,
o deosebit de
absolut oamenii
umbra Ma-
rJcica, M1ha1, , Toto,
am uitat pe vreunul din ei aici pe hirtie, el
are un loc etern in inima mea ...
acum, Inapoi spre spre cei dragi !
*
La revedere, 1iin Androsl Pe curind!
EUGEN CRISTEA


UN
ION GHEORGHE GRAUR
Maestru in arta \'ef la res-
taurantul este un nume binecunos-
cut in A fost bucatar
la restaurantele Ambasador. fntercontinen-
tal. Bulevard. Continental Berlin. A lucrat 9
ani in 3 in SUA 6 in Iugoslavia,
Finlanda Italia. in limbile en-
La concursul gas-
tronomic de la Luxemburg a medalia
de aur la toate probele. La Cel de la Praga, o
medalie de aur fa vinat. de argint la
de bronz_ la Cite
Nu le-a In orice caz. un
suficient de mare incit nu repete
preparat intr-un an.
ne spune Ion Graur. sint de
feluri: li deosebesc fante-
zia pasiunea. Abia cind meseria iese din ti-
parele ei , devine Marii nu sint
prizonierii Ei
' substituind, inlocuind ingrediente.
efecte noi gusturi din ce in ce mai variate
mai rafinate.
Noul ceea ce e bun frumos.
aplici noul in de aprovizionare
de structura clientelei , din ce in ce mai
mai
ril mari devin organizatori gestionari, obli-
se ocupe de aspecte cre de
meseria for : liste menu. aprovizionare cu ma-
terii prime
in restaurantului pe care o con-
duce intre orele 12 17. Ion Gheorghe Graur
mai mult deci un crainic care trans- .....
mite un meci de fotbal. Fiecare cere "..
i65
SaDAng - arhiva personal
altceva, comenzile sint variate rapide. clien-
sint Ei ar trebui ce
curn Nu e Trec zile
fnina pe in ritmul zilei de azi , la no1
ca in parte, oamenii au devenit exage-
rat de practici. Pentru unicat nu mai ra-
mine timp, Ion Gheorghe Graur este
unul din cei care regula.
cu fel de fel de talente, Ion Gheorghe
Graur face versuri .
Nu doar de amuzament. sculptura
ii sint necesare in meserie. Inainte de a porni
la prepararea unei piese pentru o
i ntii o culprile,
volumele formele. In cele ce ur-
pentru relaxare amuzament , Ion
Gheorghe Graur a versifica! citeva Ele
se pot folosi cu incredere. Au avantajul se
pot memora mai fi de
acord in plus, au haz. oferim cteva:
Gustare
deci felina de pe balcon,
li facem
O de coaja-i
o pe ea
Cu ce va fi mai bine
fie sau
(Ori mare, cea de mere,
O'ri la ,.fidea", de-are
deci
rece, se spele,
Cu de tare
Ca ca o floare.
mere, sincer se cere,
Vor da sa/atei gustul for de miere,
bine, cum am spus,
Cind am vorbit de mai sus.
O cum se face:
cu cit ne place,
Punem piper,
cu tetvl cel de
O precum avem
Pe felina cea pe mere.
Le cu
Le cu in castron.
vreo 4-5 mici mandarine,
Le cum noi mai bine,
Din efe facem da/ii, crizanteme
trandafiri de avem vreme.
De fa compot de o
Va completa narcisa cea
,;1 foc de frunze, punem miez de nuci.
de toate-atunci cind te
de andlve
dori fac:
hrean, coniac
Bine-ntr-un castron frecate,
Aromate, piperate.
Pui andivele
ca dichisit,
Le cu un
Nu prea scurte dar nici lungi,
Cit in le-arunci.

salata s-a
culinare
Pui o oarecare
La nu prea mare
Unt cit nuca iei pe loc
ungi tava peste tot.
Cu pesmet de zor
f?este untul lipitor.
In alt vas, curat, dai tare
Telemea pe
Peste ea, e datul,
Spargi frumos vreo patru.
Torni un pahar de lapte
vasul la o parte.
lei o de
Tai cu -
O intr-o chipcea
pui peste ea.
Cind ceapa s-a rumeni /
Pe jumate-ai
in tava
Cu pesmet
Pui
Apoi ceapa
Mesteci totul
dai tava fa cuptor.

OPREA GEORGESCU
Pe
. '

DE PE TOATE MERIDIANELE
mod de scoatere din a capt u-
rii.
Computerizarea nu a ocolit ni ci
pescuitul. Astfel . o
a realizat o spinning do-
cu un microprocesor cu un
ecran cifrat. Aparatul va permite
ca pescuitul noi
dar un plus de precizi e.
Sporul de este dat de
faptul tabloul adincimea
la care precurr
greutatea sa, element importanj
pentru alegerea celui mai potrivit
Cind a foat domestici! ciinele?
Potrivit ultimelor pri n-
tre primele animale de
om ciinii reni i. lmbl in-
acestor animale folositoare
omului a avut loc cu circa 18000
de ani i.e n.
Orientului
o Venetie a Occi-
dentului , pr o-
o a Nordul ui,
cum a fost denumit Leningraoul,
o a 011ent ului -
Bangkok, cap-itala Thai-
landei. solul aces-
tui de citva un
proces de s9ufundare - cu
1 O centimetri pe an. Dac6
nu se vor lua corespunz-
toare. va cobori la
secolului cu circa 2 metri.
166
SaDAng - arhiva personal
IMAGINATI UN ROl PE. CAR'E
v.: AR FACE jucATI
'
lumea e o nimic mal apropiat
de joc nu poate fi decit teatrul care
la lumina reflectoarelor, in
tarea a spectatorilor, o de
artistice In care, desigur, cea mal
este Iluzia
ceva din ceea ce actorii acolo se va fi
petrecut cu noi, va fi cindva In
biografiile noastre. Arta jocului, care se bizuie
pe arta scrisului, nu e pentru
un actor, ei nu este doar imitatorul
umil al rolului, nu e doar costumul in care se
sufletul personajului, ci este el o fi-
o cu personalitate, mai
uneori chiar decit Alice, mal puter-
chiar decit Hamlet, mal decit Fe-
dra ori mal ch.iar decit Oedip. El , ac-
torul, pune prin urmare in sale o
parte din sa, pe care noi , spectatorii.
nici n-o asupra sa in-
treaga imagine, altfel a acelei
de hirtie care este rolul scris. De
vor fi existind roluri ascunse. ne-
scrise roluri sr abia conturate,
pe care scenei le simt aproape.
dar le opresc la implngin-
du-le cu in culise. Ancheta aceasta e
o pentru actorii de a ridica
fundalul de a chema in spectatori l or
personajele din ungherele scenei.
IOANA

mie. cel mai mul t
mai mult mi-ar sa loc
o ... dar ati t de b1ne
o joc nct chiar fiu
nu mai ies din pianina meca-
stau acolo necl int tta.
rubliovoaica,
nu cred n lacrimi. .. soia- .
ris ... ce mai. .. Dar vorba cn-
tecului nu e nu e, nu-i
nu e" ... Eu ce fiu ce
imi nchipui?! juca me-
t rii de pe care ii pier-
dem filme proaste ia o
mizi nd pe zero spe-
ri nd As
juca o pe un
excavator
aspre, ar
face-o scenar istul fie frun-
face-o eu fie
ar face-o el s& matu-
rizeze prin fa-
ce-o eu se
somn (dar pariez la mon-
tare s-ar cineva
taie fotograme din zm-
bet) ... juca o
de-asta sint actrita mi
place joc) cu pe
care 1-o fi iubit ea,
prin cartiere cu joase,
garduri acoperite de caprifoi,
crciumi mici cu
lume mai
toare de timp de
excavatoare. Mi-ar
o smulgnd din
mntul acela al ei tre-
cute altfel nchipuite, cind
poate visa
sau de director sau
macar fur-
securi ntr-un laborator de
a vanil i e
nu a moloz SI
umble cu
a!b pe spate, nu cu
salopeta ... Dar
orele peste ore
alte ore, fie toti
de ea ea de ea, de vulnera-
bil itatea ei de femini-
tatea, ei ... ce mai, o
femeie ...
Cam acestea ar fi datele in-
ale personajului
tnchipuit pe care rP.ali tatea
l ... j uca U"
p ersonaj refuzat de real ita1e
de
o. de la
MIRCEA
DIACONU
Regula acestui joc ar fi
a-t i dori joci u"
anume personaj se poate
se a-1 juca nu se
prea poate, deci nu se i nt1rn-
tot ce voi spure
d1n acest moment nu va pu-
167
SaDAng - arhiva personal
tea fi folosit impotriva mea.
Visez joc pe pe
eera" sau pe maidan un rol
cum nu s-a mai jucat pro-
babil nici nu s-a scris .. in care
eroul apare brusc in
unei fete blonde care culege
flori. El este inalt, frumos
Se multe lu-
cruri in jur, dar nu toate ii
ating, ei se iubesc.
Apoi incepe el
este erou.
cind ajunge un gene-
ral , trece pe
cimp unde ea il mai
culegind flori.
Ochii li se umezesc aduc
aminte de cit de frumos era
el cit de era ea. Eu
fi el. V-am amuzat?
Nu pot vorbi serios despre
ceva' care se foarte
rar sau deloc, visezi
si in mod stupid reali-
zezi un personaj. De aceea
am incercat glumesc, dar
fii nd cam trist nu mi-a
prea bine.
CARMEN
GAL'/N
Tu de tot , mi-a
spus intr-o zi o eu
stnt mama ta, .tu trebuie fi i
acesta-i jocul. Mi-am
dat seama trebuie joc o
trebuie pot
juca asta cum,
mi-ar fi cerut fiu o floare,
ar fi trebuit joc o floare, o
168
aceasta era
jocul - joaca, ea
mergea mai departe decit o
de teatru,
- pentru a respecta
trebuia pot juca orice.
chiar rolul meu
Tase. Pornind de la aceste
imperative ale jocului imi do-
resc am acces efectiv la
acestea ciudate de
floare, copac, Cum
acest tip de
in altceva, impo-
sibil in realitatea a
actorului , poate
extrapoleze
noastre. vai , atit
de limitate in ordine

Pentru un actor este nece-
practicarea a
el trebuie sa
poata, in lumea pe
care le va imprumuta mai tir-
ziu personajelor, trebuie
zic, ca
floarea din Micul ca
sine n.-ar fi actor ,
ca Hamlet. In meseria
este o
a sufletului in care dom-
ambigui tatea
ca un fel de aluat din care se
vor modela rolurile concrete.
n i n
de in mai multe
game, eu pot
Hamletul meu, pot do-
resc chiar joc pentru
mine) regele Lear, pot
mea cu mult mai
bine decit o in reali-
tate. nu se
dedublez, aceasta nu e o de-
dublare, e o asumare a
meseriei de actor, o predis-
pentru
rol. De aici , din aceste
imprecise, poate insesizabile
cu ochiul rece, obiectiv, din
zona din tezaurul
propriu de posibile se
Marele Rol , se toarce,
lin sau nu. firul noastre.
Rolul pe care mi-ar
joc se in fiecare
din rolurile pe care le joc
pentru fiecare rol , in
derea sa, in sa la
zona de care vor-
beam, se vrea Marele Rol. mi
doresc, zice, rolul pe care
probabil nu-l voi putea juca
de tot.
HORA TIU

De cite ori sint intrebat .. ce
ai vrea joci?" , imi amintesc.
de intrebarea din
.. ce vrei te faci?" Copi ii
cteva lucruri anume,
de obicei stereotipe, dar nu
pentru numai acele mese-
rii le sint fall}iliare sau ii im-
ci pentru au
i n o infinitate de roluri -
Necunoscutul vor tot, ab-
solut tot ce le pot oferi
vi itorul.
mi doresc fiu mai bun
de multe ori, la necaz, vrea
renasc, nu mai fiu eu
acela pe care sint'
atunci. Sau, pur simplu,
obosesc. Mereu cos-
tume, suflete, ace-
grime, critici ,

Sau sint in de mine
insumi , mi e sete de o identi-
tate vie,
chiar un per-
sonaj negativ. .
Dar fie puternic. fie
solicite truda,
insomnia, luciditatea. Fiecare
rol a fost o re-in-formare. O
asemenea succesiune aduce
cu sine risipirii , a
Atunci dese-
nez, un autoport ret desi gur, o
ca nu fie un
gest de 1'\arcisism- sau de

tept adwne rolttl
t or di n sublima risipire a unei
ultime fiu
mereu infrint, mereu
tor. pierd mereu,
nencetat dum-
uitind
SaDAng - arhiva personal
o de sine sau, dimpo-

di n cauza mea.
Cred e fascinant
fi unul fi f i1
mister ori limpede
bun, iute, ncet,
mnios, taciturn,
guraliv. sfios dar
nic, tontul aprigul
somnolen-
tul treazul
la gonit,
n
Noaptea joci
dar nici n punga-
nu fii mai prejos.
fiu urt iubit,
nu de-s aici sau tocmai
colo, cu spatele sau cu
de-s de plns ori la-
de rs, toate cte
mai cte.
de la oameni adunate
la oameni date,
altul mereu,
eu personajul meu.
GEORGE
MOTOI
Am jucat multe roluri im-
portante di n dramaturgia
de actualitate, cu
care am de altfel,
premii succese reale de
public (Pisica In
noaptea Anului Nou de Du-
mitru Radu Popescu, A treia
de Marin Sorescu, Nu
sint Turnul Eiffel de Ecaterina
Oproiu, chiar Un fluture pe
de Paul Everac etc.).
nu pot nu observ
mai ales n ultimii ani ,
cea de toate zilele a
luat-o cu mult naintea scri-
sului dramatic de la noi. Cor-
tina de pe a fost
uneori cu ntrziere de
spectacolul Eu cred
actorul trebuie se
prin urmare, n exis-
lui precum ntr-o
ntr-o n-
nu ntr-una
Mai cu n istorie acto-
rul trebuie cu
iubire, gale-
ria personajelor peste care
s-a patina anilor conti-
ecoul n culi-
sele teatrului. Snt personaje
pe umerii istoria s-a
sprijinit cu ncredere, dar
rora teatrul nostru I')U le-a lu-
minat nici cu
somnolentul reflector.
rolurile insolite vin din co-
medi e n
aburul al umorului.
Unde snt lui Alec-
sandri , Caragiale,
sau Tudor Mazilu
sau Baranga? Un rol nou tre-
buie la n-
care conti-
stea ascunse n co-
tloanele noastre.
eu, de dori i n-
terpretez un personaj capabil
demonstreze, cu mij loa-
ele teatrului , ceea ce este, n
apt, o o poveste
o poveste care nu
se propriu-zis cu
realitatea, ci doar
asupra unor evidente,
efe interes maxim general ,
un personaj care militeze
pentru o privire
mai mai amu-
asupra fenomenului tea-
tral , o privire mai
mai
la nu mai e dect un
pas, o privire mai
care ajute cu la
modelarea
Mi-ar joc un perso-
naj nchipuit care
discret, cu
mntul care lupte des-
chis mpotriva
rutinei, a ncremenirii fot-
malismului ce
adesea, dintr-o voluptate ide-
devoratoare, dispre-
rigorile artistice,
croind orum unor piese care
cu
tute ale realului. dori
o despre teatru.
un fel de teatru n teatru pri n
care vedem de unde ve-
nim, unde am ajuns ncotro
vrem mergem cu
a sufletului omenesc.
Sau dori joc un rol
care dea la publicu-
lui nostru
boaielor reci, peste
sufletul oamenilor. Sau rolul
unui activist de partid impli-
cat adnc n n-
clcit al acestui care
din argumentele sale
nu o cuvntare ci o
pledoarie fierbinte,
toare. Mai simplu spus, mi-ar
joc roluri de intros-
n care
se cele mai
toare probleme ale zilei , pen-
tru teatrul este o
pri n realitatea
trebuie intre cu tot elanul.
nu doar se uite pe

POPESCU
fi vrut joc un perso-
naj cum ''fi vru!"sa- fiu
eu. joc propriile
mele pe ca"r'e le vo'ifi
de multe ori , care se vor
fi n nchipuirea mea
adesea, dar care n-au
n cu
impetuozitatea celorlalte per-
sonaje le-am dat
169
SaDAng - arhiva personal
Sau poate imaginea acel ei
himerice la care ma
gi ndesc s-a totus1
sub mantaua
mei ca eu simt pre-
cu subtilitate, n
cu Chiar ntreb
ct din ceea ce mi-au oferit
rolurile propriu-zise am
eu pe cit din perso-
najul pe care mi l-am imagi-
nat pot descrie prea
bine a prins i n tot ceea
ce am jucat de-a lungul atitor
seri, n atitor spectatori.
fi vrut joc un persona,
care fi fost chiar eu,
cum mi-ar fi mie sa
fiu.
SILVIU
STANCULESCU
Un rol nescris, dar
care l-am jucat de-ati -
tea ori in mele do-
moale e acela de paznic al la-
cului
noaptea, apa a lacului
somnoroase flo-
rile invelite n intuneric
aleile insingurate, trezite din
de castanele care
cad ca ghi111lele de puf
joc unul din cele
mai fr-umoase roluri pe care
mi fi putut imagi na. Mar
ales noaptea interpretez
acest rol , spectatori
rumoarea din jur, singur
in spatele cortinei de aburi a
lacului. Ziua ar fi mai greu,
aleile snt
invadate de oameni pazni -
cul ar trebui fie cu ochii i n
patru, atent la ce fac nu
la ce simte el.
Mi-ar acest rol tot
din iubire de oameni, pentru
lor trebuie pro-
gindurile lor trebuie
ocrotite. lor trebuie
Eu mult cnd,
la ceas de zi sau de in-
tilnesc lume am im
presla rolul meu. de paz-
nic al viselor colorate, e
atunci nemplinit, tot efor-
:ul meu de a stringe sub ve-
ghe umbra zilei , care e ntu-
'lericul mi se pare
DE PE TOATE MERIDIANELE
poreclele sint bune 11 ceva
Oficiul din Insulele Ber-
mude a intocmit o carte de tele-
fon in care de numele de
familie ale se
.. poreclele. Aceasta mai ales in
cllzul abonatilor care au
nume, spre a putea fi mai lesne
Astfel, la numele Smith,
de se pot citi ca
Smith-Lunganul, Smith-Noroco-
sul. Smith-Ghebosul , Smith-Timi-
dul. Este clar, confuzie nu ;;e mai
poate face.
170
Cel mal vechi set din lume
Acest sat a fost descoperit de
un grup de arheolog! americani,
vest-germani turci in provincia
Oiyarbakir. cerce-
tari care au durat 21 de ani. Satul
descoperit de acum 9000
de ani. Este pentru prima
cind se o atit
de veche, cu din do-
vedind o elabo-
Locuitorii acestei
se ocupau cu agricultura
cu vitelor
bronzul, epoca
bronzului a inceput .. oficial" cu
2000 de ani mai tirziu.
Ce 1r1ti un sondaj
Potrivi t unui sondaj realizat
asupra unui lot de 1 532 de per-
prea mic de efortul apei
de a oglindi imensitatea cer u-
lui.
Pentru azi e soare e
e o zi frumoasa
cum tot mai rare vor fi de-a-
cum inainte, de a
juca acest rol imi apare tot
mai mai
Eu fiind un interpret fidel
care rolul ,
intra in pielea paznicului
chiar iarna, cu tot
cu chiciura
pe ramurile copacilor
cu tot gerul care rasfringe
scr1itul n n-
a apei. Cele mai fru-
moase lucruri , rog
le-am in parc
numai lipsa de timp sau
unele porniri necontrolata
m-au impiepicat ntregesc
rolul pe inso-
Cu toate acestea, m-am
nu lipsesc de la
nici o pentru
!=a paznicul meu, rolul meu,
nu sufere nu
din el doar costumul
masca, ci fie mereu viu,
bucuros prin
acest parc precum un casie-
lan al amurgului. E
parcul neavnd
personaj ul meu permis
mai din cnd n
cnd, ca t ihna lui
fie i n vreun fel de
aceste absente nemotivate.
1
Grupaj realizat" de
RADU G.
Fotografii de
PAUL AGARICI
soane, 35 la dintre americant
nu un muzeu.
1ar 34 la il cel mult
o pe an; 39 la nu merg
la teatru, iar 25 la suta
merg cel mult o pe an; ta
concene: 27 la din americani
nu merg deloc, iar 22 la
merg cel mult o pe an.
Pentru prevenire plollor 1clde
in Canad,!! au noi
de combatere a ploilor
acide, alocindu-se fonduri spe-
ciale in acest 51:op. Callada sus
ca 90 la din ploile acide
care cad pe teritoriul ei au ori-
ginea in Statele Unite
de mai mult timp convinga gu-
vernul american f ie de acord
cu un program comun de comba-
tere a
SaDAng - arhiva personal
Rotunjimea face ca drumul de la tea Smbrei este o .. noapte de gunoi " cnd oile
la s fie Ajuns si nt aduse ca rs-
i n dai mai intii tuturor, ca toarne din incontrarea lui cu 'l>amenii care-1
cum ai fi de foarte mult timp Mai cer f ie bun, fie un an de piine
apoi, intr-o de incepe Sim- ..
bra oilor ... Se face pentru oilor. Certeze, Bicsad
Nimeni nu ce cuvint este Simbra. La uni- sint , in fuga prea a contemporanului ,
son, lucrurile se singure, de la sine, nume de ale acestor oameni. Aspre ca
ar putea s i nsemne: fim im- ei , ca cum ai asculta coasa tre-
laptele oilor, inscriem cnd prin Sint numele de stat al acestor
CIT pe o de lemn, Ja oameni, de de murit. de
mai apoi , bem, petrecere. de aer de umblet. De ce fie lu-
omul mult mai bine: La este bine chiar mea numai din - aer - foc -
vii degeaba, te saturi de chipul oameni- Nu-ncape Statuia Omului , ca
lor, de vorba lor, prescurtat laptele de oaie curgnd ca olturi,
ca o ploaie de de hainele traistele sau ca in jos, de la Negresti-
lor, de tot ce este in jurul te pri- la rotunjimea face
musafir. Ai dai seama fie vale? A oamenilor de bine, a oamenilor
de oriunde ai fi , te-ai de fapt, aici. de sus ori de jos. J} oamenilor de
nu tu, atunci , cu oaie ... La Simbrele din fundul timpului nostru
la temelia tale, .un sau un de_
de-al a fost foarte mult pe aici. De In straiele lor, n ani , au fie.
aia te de-al lor de cnd lumea. pus albul la temelie respect ; este sem-
e foarte greu raspunde la toate invi- nul Oameni de alb, alb ca oile,
la nici unul nu se su- alb ca brinza, ea este lapte-
pere, nici cel de la mijloc, nici cel de la mar- lui , a laptelui de ei la cea mai
gine .. . " - a lui , picurul. Un picur in-
Simbra poate fi propriei tale exis- ceva mic; mai mic nu se poate
tente . rezonanta ginguritului la este ceva indivizibillste
dintii. de oi . de de Dar un cuvint pe care, mal multe
o, i - oi nu este asta o a primului ori. ajungi te saturi . saturi o in-
mers? stai privind, atit de mult incit vezi dinTot ce-f-al
in tine, pe unde atingi pe unde atingi ca de nou ca te
aerul. Ai timp destul l a ai timp de luna te oamenii din alte locuri ..
mai. a anotimpurilor, o mar te fericit
de o de ...
stai pe roadele. ca o PAUl AGAR ICI
._ .. ad a--u g ire .. . .. pu tin .. in a in- ............................ ............ l
171
SaDAng - arhiva personal
LA O M R DE MAl .
172
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal

DE MAI.t.. . .
174
SaDAng - arhiva personal
175
SaDAng - arhiva personal
De la o la alta
B C
176
-dcz.11UiuU ANCA
S. NOVAC
SaDAng - arhiva personal
Imagine de la primul1 Mai n Romni a.
ZIARISTICA
CHESTIUNEA FONDURILOR
Edouard-Rene de Laboulay, publicistul
francez care credea in marea putere a
scria :in 1883: cite ziare apar
int r-o voi spune gradul de civili-
la care a ajuns." Desigur, o exagerare
a unui ele111ent cantitativ intr-o pozi-
Contau mai mult valoarea ziarului
tirajul lor. Dar nu-i mai
avea sa. Crea zia-
forma condeie la
valori. n Romnia de atunci presa se nu-
ntre factorii cei mai ai epocii
I\Iloitoare pe care :romnii o dupa uni-
rea de la 1859. Se crease repede o de
reporteri, administratori foarte
unii talente. Pe urmele
lui C.A. Rosetti, M. Eminescu foarte
mult pentru a impune in la sfir-
veacului al XIX-lea, o ar-
oricind n stare o idee de
larg interes, o gene-
11. - Almanahul "87
sprijine efortul cultural, fie t ot -
deauna de Sint scriitpri, cum
ar fi de care erau mai cunos-
atunci din articolele lor de decit
din poezie (Eminescu
stare) . Mai mult, poezia unor autori
diminuat valoarea o cu trecerea
timpului, ziaristica }or
prin _spontaneitat e
de idei.
n 1908, tn Romnia 588 de pu-
ziare reviste. Lor li se-
alte 69 ale romnilor din afara
..... Regatului. Erau scrise tn limba
dar n limba in ger-
(3), Jn (1), tu (1), in
(2). Cele mai numeroase erau cele
social-politice (219). Urmau cele economice
(91), enciclopedice (37), medicale (.3 umo-
ristice (20); sportive (15), militare (11), peda-
gogice (10) Capitala tnttNltatea
Aici nu mai de
250 de din care 17 cotidiane. Ur-
mau (31), Craiova (30), (30)
Revistele- economice mai toate tn
trei limbi. Tirajul, cu "Uni-
versului" cele mai
177
SaDAng - arhiva personal
dite, era restrins. Multe erau efe-
mere, mai cu cele social-politice. Par-
tidele politice guvernanta creau mai tn fie.
care centru ziare pentru
intereselor lor. De obicei, erau ocazionale.
Chestiunea fondurilor foarte impor- "
.Ziarele nu puteau de
5 bani (atit costau toate ziarele principale),
din start, n-aveau vinzare. Sistemul
de abonamente cu dificultate. Oa-
meni de
un fel de comis voiajori ai presei, sau
trimiteau ziarele la adrese anume alese sau
la Intimplare. Reluau itinerarul la
Dar prea din cei care pri
meau "foaia" trimiteau banii la
"Primim, citim nu exclama re-
voltat, mai tirziu, Gh. Cotescu, directorul
"Gazetei Tribunalului" In deceniul patru.
numeroase publice cu nu-
mele acelora care n-o nu lipseau
nume simandicoase. nu era singurul care
recursese la acest procedeu. ln anii '80 ai -
veacului trecut Al. Macedonski avea mari
financiare cu "Literatorul". Recurge
la benevole. Nu-i pe cei
care nu abonamentul.
!i cu cei care refuzau
tncurajeze revista. acum persoanele
din care au refuzat se aboneze
la <<Literatorul sub cuvint citesc ziare
nu se cu literatura rom-
Bibescu, Catargiu,
Profesor Danielopol, Mihail Gr. Vultu-
rescu, Dr. Menelos Ghermani, co-
lonel Lahovari". Urmau care,
de literatura sint
contra ei". lntre ei, Buescu,
Eugen An. Stolojan, Al. Giani,
M. Ferechide, C. Robescu Intr-unul din
numerele revistei, Macedoriski ti
pe In chenar negru "ca pentru
pomenire". scrie: "Trebuie, pentru
totdeauna, afle tocmai
oamenii de a citi aceea ce se
scrie In literatura Nu vroim facem
cu sila nu !a banii
celor ce ne-au refuzat revista este le ofe-
rim de cap cite 20 lei noi pe care-i ori-
cind la d-lor - nu este mai
este o pentru Rom-
nia ca o ca a ... nu
Intre cinci rriilioane de romni, decit
1200 de cititori! ce-am spus tot-
deauna : a nu voi ea nu
vroi ne-au criticat pen-
tru ce am luat (publicarea listelor
cu cei care nu s-au abonat-=n.n)". Dar "din
ele se va vedea In ce stare se afla societatea
in anul 1882: ' se va vedea
cum oameni care au 10 000 la 20 000
galbeni venit, de a 20 lei pe an
pentru a se abona la unica ce
In tn acel timp - se va vedea In
timp oamenii care au sprijinit-o au
fost cei Ghica,
178
Carol Szathmari, celebrul artist fotograf de
la veacului
au fost romni, dar
de

Nu-i mai abonarea
cu anastna nu putea constitui o
GustuJ obiceiul cititului se pe alte
nu pe cea a listelor de neabo-
a chenarelor negre. !n ceea ce
oferta de a da celor care nu s-au abonat ette
20 de lei, este clar Macedonski blufa. ln
realitate, directorul "Literatorului" avea mare
nevoie de bani, iar cei pe care i-a apos-
trofat s-ar fi prezentat ridice banii
Macedonski n-ar fi avut de unde li-i dea.
Lipsa de solicitudine a cititorilor era
desigur o a
multor O mai era
defectuoasa organizare a serviciului de abo-
nare. Radu D. Rosetti amintea dintr-o
mai tirzie, din anii interbelici, cind
presa era mai Procedeul curent de
abonare era cartea de telefon. "Se ia alfabe-
tul la rtnd, te avocat fiind, cu ...
Curierul Marilor ; negustor, cu ... Gazeta ro-
milor; medic, cu ... Foaia Notarilor,
.mai departe. Propaganda de dreapta, de
stinga, de mijloc etc .. . umple cutia de scri-
so.t;i zilnic ele S!
chiar le restitui cu - <<Nu, mersi, n-am
timp sau <<Nu E
unele au fie expediate catego-
ria dar ele sint azi atit de
nu,meroase, incit ti este cu unui
specialist se aboneze la toate". De pe pozi-
Gititorului asaltat, Radu D. Rosetti avea
dreptate.
SaDAng - arhiva personal
CUM SE O
Pe bani, trebuia In meserie.
mai cu
din partea directorului, se pierdeau la sigur
bani, iar din
nu se mai punea problema. In Anglia,
de la Daily Chronicle sau Daily Nows
sau la altul, proprietarii uumeau ei direc-
torii, la noi, cu organelor partidelor
politice, directorii erau proprietarii ziare-
lor pe care le conduceau. Directorul putea
nu scrie un rfnd, dar el era sufletul gazetei.
De cele mai multe ori venea primul la redac-
deschidea o clasa
secretarului de tot ce privea
administratorului ceea ce privea adminis-
Directorul- foileta celelalte ziare,
constata lipsurile din gazeta lui,
critici laude (acestea din totdeauna
mai scotea un ziar politic,
tot el era acela care primea vizite; uneori
numeroase, care indica redactorului principal
ce trebuia facil. Intr-o chestiune sau alta
sau administratorului.
Acestea toate, pe ce trebuia
le ia r. u privire la publicarea unui articol
sau altul aduse de secretarul de
Un rol Insemnat tl avea primul redactor
(i se mai zicea uneori redactor El
pundea de partea a ziarului. Acestuia
nu-i_ ajungea fie inteligent, ci la curent
cu tot ce se petrecea In culisele politice.
Cancanurile politice erau, de foarte
Incurcate. ("Din cauza marelui de
cari In de altceva mai bun,
fac cum se . exprima "Anuarul
general al presei romne"). Un prim redactor
trebuia fie gata la riposte, dar
cauza pe care o Redac-
torii (termenul era vag, aproape colabo-
ratorii unui ziar se puteau numi astfel) co-
mentau diversele sau traduceau
articole din presa Aceasta r.tnd se
Intimpla "ctte-o chestie" telegrame ' nu
ajungeau pentru a satisface curiozitatea
publicului. Nu era redactor s!i. nu sau
nu se descurce In limbi.
din lectura unor ziare ca "Petit Parisien",
"Le Journal", "Le Matin", "Die Zeit", "Neue
Freie Presse", "Berliner Tageblatt", "Daily
News" redactorul scria un artieol de citeva
coloane cu multiplicarea
La Inceputul veacului, la mai toate
ziarele se repor-
terii. De fapt, din personal ei il
formau . ei erau tot mai Unii
petreceau ziua pe la diferite ministere In
de date de
obicei de de servicii sau de birouri,
uneori de secretarul general, dar reporterul
trebuia le Incepuse
chiar se un sistem
practic de cartelare. Un reporter mergea la
unul sau dou!i. ministere, lua se
Intilnea cu al punl)au
cu ajutorul unei mici piese
copii fiecare pleca Ia ziar cu sale
ale Modelul era luat de la
din Paris.
reporteri erau cei judiciari, tn general
mai Genul era mai dificil, cerea multe
mult fier pentru a alege din
numeroasele procese de la Palatul de
X X H X H X H K H H X X H H X JC DIH X X X 111111111111 X a'
ANECDOTE DIN LUMEA
Un medic ti cere infirmierului
externarea unui bolnav.
- Bine, bine, se acesta, dar abia ieri
e Napoleon.
- Nici . o doctorul,
mi-a pre?}entat scrisoarea de abdicare
la tron.
Un ba te la toate deran-
o Un U vede
ia cu Omule, de ce nu te duci

- vreau ajung, spune
dar mi se tn
cap, ca unde locuiesc.
Pacientul doctor:
- Spune-mi, doctore, ln.tr-adevlir
m-am bine, pot tot ce-mi
face '
ti sale a cum-
bilete la teatru.
- Atunci, zise duc Imbrac.
- Desigur, spune spectacolul are
loc miine
Un copil scrie Intr-o compunere: ;,Cind
ne primim la ei sint de acum
atit de mari Incit nu le mai putem schimba
Obiceiurile rele".
- Cum, iar bei? Dar doctorul in-
terzis bei.
- Da, doctorul a murit ieri.
- la Rio de Janeiro?
auzit acolo sint 40 de grade la
- Da, dar nu nimeni stau la

Doi merg pe calea
- N-am In mea attea trepte,
zice unul.
- Ce
e balustrada e atit . de
- I pus termometrul dumnea-
o doctorul pe unui
pacient. -
- Degeaba, domnule doctor, ti sub-
de trei zile, dar tot
- de mlnc!!J'e?
bine?
- ca un lup dorm ca un urs.
- De ce nu la un veterivar?
Culese prelucrate de
DOINA LINCU li
179
SaDAng - arhiva personal
pe cele mai importante. Erau, apoi, reporterii
de fapte diverse, "les faits divers". cum le
ziceau francezii, care totdeauna la 10,30 -
11 ore se ailau la Capitalei,
cercetind faptele petrecute la acea
tn sau pe socoteala lor, anchete
tntr-un caz sau altul, fiind, in general,
180
curtenitoare cu presef. Al
erau in serviciul de noapte "ora
crimelor". Ziarele mai importante aveau tri-
speciali n provincie atunci cind se in-
timpla ceva care merite osteneala chel
tuiala unei anchete la locului. Ei trimi-
teau in note telegrafice scrisori
SaDAng - arhiva personal
..
Pentru alte le zicem
fiecare ziar avea
oameni de meserie, care . lucrau pe
ce trimiteau de
ziarelor din cu diverse prile-
juri. price avea de obicei colabo-
ratori Dacii era ziar politic,
acestora era, desigur, mai din
de a combate adversarii. Existau colabora-
tori ocazionali care duceau rela-
despre din diverse locuri
pentru care c}liar primeau Q
Englezii, In acea le spuneau acestora
liners, colaboratori cu linia, cu
rindul, care nu nici unui ziar
dar-care mai ?Jultor
ziare lucru, cola-
boratorii ai ziarelor
puteau fi In familie.

..
Cel care strngea toate materialele era se-
cretarul de 'Erau ziare care
ntr-o altele n multe; Ia
toate secretarul de era acela care
forma a\ articolelor
(atunci ctnd acestea n-o com-
para ziarul lui cu altele, stabilea
De la ora 12 era gata. Uneori,
cind un fapt nou, demn de
secretarul alte m;tteriale pentru
a tace loc celui nou. La ora 14, se punea
tn iar secretarul de n-
cepea se de
de a doua zi. totul -era luat de Ia
de "Universul", ziarul cel mai
popular, avea tirajul de 80 000 exemplare.
mai mare. Nu era un ziar politic,
c1 de informa , De obicei, cuprindea un
articol de fond, un articol despre o chestiune
dreptate. Ziaristica evolua spre presa de in-
Dar nu putea fi totul.
Trebuia o linie de o de prin-
cipii. ziarul vrea ceva", nu fie
"un fel de de individualitate, care
nu are. asupra publicului absolut nici. o ln-
riurire, oricit ar fi citit". riu numai ziaru-
lui i trebuia o .personalitate, ci ziaristu-
lui. te faci ziarist, scria C.
unul din marii gazetari ai vremii,
legat de o idee, ziaristul _care face zia-
rism o este ca 'femeia care se
apropie de tot
el "Luind de la cei dinaintea
statornici In nobila pro-
fesiune ce ne-am ales. Dar o iubim, nu
atit pentru_ pinea pe care am putea-o
In parte, mai mare mai dar
mai ales o iubim - chiar atunci
ctn d ne pline - ne tn suflet
un ideal".
Luni; 13 martie 1906. Societatea de binefa-
cere "Obolul", una din cele 200 ctte erau
atunc.i de lideru
lui liberal M. Pherekyde, la
Teatrul o cu citeva
piese In limba De ce
piese e important, dar de
ce In limba tocmai la Teatrul
pe prima a
tura a noastre, de-
clara Emil Costinescu, tocmai aceia care ar
avea timpul mijloacele de a cultiva mai
bine limba de a-i da
lucirea de care este primitoare, din
o care oricit ne-ar fi
' de un coresponderrt pa,rticu-
lar de la Petersburg, Viena, Berlin sau Par-is,
o un articol "Din Transil-.
vania", o traducere dintr-un ziar- o
un fragment dn-
tr-un roman "de mare de obicei
citeva desene. numai prima
ln a doua - fel de fel de
din din
La fel n a treia; unde mai erau telegrame
particulare ale ziarului, .Ultima Ecouri.
A patra cuprindea reclame. De
se ocupa administratorul ziarului; erau bine
asigura un venit con- Z:
. stant. "Universul" nu practica deloc moda 9).
articolelor lungi. Nici sau "Di- (/
sau -altele n-a practicau .
cnd o la noi chiar, este de cel
o de mii de nu de mai }
cind n ziarelor (f;
mari sP. zilnic la milioane de exemplare,
ctnd presa s-a ieftinit cade tn mina tutu- r;
rora, scria C. Miile, fatalmente ea a trebuit (1:
evoluieze devie un fel de enciclopedie
un fel de cinematograf, tn care pu- t
licul pentru cinci bani totul, _'(
: totul ce-l Miile avea Portret de .

181
SaDAng - arhiva personal
de orictt am admira-o nu trebuie
ne fa<-il. limba

vorbea eu mare
oriunde limba foarte
foarte prost limba Doamnele din
societatea "Obolul" voiau un gest
filantropic pentru
cum "lumea se ducea mai
la o in limba
lui Voltaire erau ele la Numai eL.
cu o zi mai inainte, la 12 martie, N. Iorga
publica in: "Epoca": "0 ,.Nu
vom cere fie
lor, Sft amestece. Dar - prin mine,
unul dintre cei trecutul viito-
rul unui neam, care nu e doar menit unei
unei batjoeuri pentru toate veacu-
rile -, pe oricine simte are o
pe oricine aude glasul porunci tor al singelui
pe oricine se poate gindi la la
cinstit, in
cu grai romnesc, cu suflet romnesc,
pe oricine nu vrea arunc_e copiii
in neamurilor, in ce
ti vor pomeni a0eia care vor veni
ti cu o ee nu se poa_te
cobori tn cuvinte, nu vte la Teatrul
nal tn seara de 13 martie tn seara de 15
martie 1906. Au luat bilete; au o
pentru nu vie la reprezenta- .
ar face o rea de sufletul
chinuit al acestui popor". Al. se in-
treba: "este vreun romn, printre cei ce in
simt ginc;lesc care nu
aeeste cuvinte?" Pre-
Ligii Culturale, Petre
cere public si!. se la
13 15 martie (zilele programate de Teatrul
pentru
asupra "Primejdiei ce din
claselor diriginte" la
ele pe acei care urmau a se duce la tea-
tru. aceea revine, afUnd intre cele r.
piese ce urmau a se juca era una rom-
.
. Orele 18, tn :ti de 13 martie 1906.
fn sala Eintracht din str. N. Iorga
o Mesajul ei: solidaritB;tea
nu poate exista nu
umtate de fn lipsa poJ.!tic_e,
cea mai tntre romnn dm
Regat cei din afara lui este
pe care U acesteia
este cu condamnabil tre-
buie nceteze. Sala Eintracht era de
lume. Majoritatea o formau cl!.rora
profesorul Iorga le mai vorbise tn
sens la cursurile sale. Chiar la 12 martie el le
spunea: "Domnilor
1

popor este limba lut. al
popor care se _limba_ a f.ost
recunoscut in toat!l bmpur1l_e ... Nu
o tn omemrn in
care poporul nu se fi adunat tn jurul eul-
. tului pentru limba lui cea Pen-
182
tru Iorga limba era "forma cea mai
cea mai tn care se putea exprima
sufletul unui popor". istoric, tn mij-
locul trecutului, trliia prezentul cu
efuziune angajare. Cuvintarea sa e acope-
de aplauze frenetice. Apare Al. Mar-
ghiloman, liderul junimist, ti cere lui
N. Iorga, tn numele doamnelor de la socie-
tatea "Obolul" roage se m-
nu tulbure anun-
Aduce in schimb promisiunea lor
de acum inainte nu se vor mai prezenta
piese tn limbi pe scena
N. Iorga i-a ar fi bine se re-
chiar din acel moment
din acea nu mai loc.
Orele 19. De la lui N. Iorga, stu-
tn de peste 1500, au pornit
pe str. Sf. Calea Victoriei spre
Teatrul Cintau cu
romne!" Aici au continuat a cinta
a protesta contra
in antreu. li
directorul Al. Davila, care nu se
bastonul impotriva studentului
N. care-I Sosesc jandarmii
de incepe o adevlira
SaDAng - arhiva personal
de 1 Mai n la. nceputul secolului.
\
de o parte,
jandarmii, de
Cei dinti folosesc pietrele trotuarului, cei-
pa tu 1 tesacele (baionetele}.

sunau n Ceea ce Ja Inceput
rea un fel de joc devine o
ntre timp vin jandarmi pe .str. Clmpi-
neanu, cu Mare
peste tot. Publicul In
la "Gambrinus", la hotel
"Continental", prin toate. casele din apro-
piere. Jandarmii i pe
oameni peste tot, lovind n dreapta stinga,
dar primivd lovituri. sau
de n
se cu scaune, pahare, talere,
farfurii. n Teatrului oamenii se
cu pietre de punndu-i
pe pe jandarmii pe loco-
tenentul Ioan Moescu. Geamurile de la
Hotel "Continental", de la
nescu, frizeria Nigh-Life, "Coopera-
tiva" sau cea din str. sint sparte. Pe
str. hotelul "Union", manifes-
au oprit patru vagoane de tramvai,
le-au scos de pe le-au
in st.rada de-a curme-
unul pe str. Academiei spre bi-
serica Enei, altul pe spre
Ministerul de Interne. Erau cele dintii bari-
cade din n spatele lor s-11.u ru:u--
mat cu de bolovani pe care li adunau
cu droagele de gunoi, auxiliarii, de la
de l tipografii. Vorbitori
pe tramvaie, ndemnau tinerii
fllf!ind steaguri tricolore. de pietre
peste cupeurile celor care
veneau la teatru. de "Jos docoii!
Jos se auzeau pretutindeni.
n ajutorul de ordine sosesc
companii din batalionul 6 de un
batalion din regimentul 2 un bata-
lion din regimentul 6 Mihai Viteazul. Teatrul
a fost complet Inconjurat.
n-aveau precise
oamenii loviturilor a le
ordona se sau Inainteze. De
aici mare de din rindurile
publice. Holul Teatrului e
transformat In Infirmerie unde
sint jandarmii,
Victimele din rndurile nu-
meroase ele, erau ngrijite n farmacii,
case particulare sau la spitalul Din
toate se auzeau zvonuri. un student
sau altul ar fi murit. Ca de obicei, de rite ori
erau de In s'e anun-
Dar tot ca de obicei,
la nu era nici unul. Prefectul
Capitalei, Moruzzi, repre:
de la Teatrul nu se mai
(lucru de la sine cere manifes-
se nu ered
cinci dintre ei stnt .In tea-
tru se La orele 11,
nu se vor retrage ce nu se va
da voie tuturor prin
teatrului cintind romne!"
Prefectul Moruzzi admite un cortegiu
trere cntnd printre rndurile
de !ndrept!ndu-se 'flrin
a Academiei la statuia lulMihai VIteazul.
De aici se duc la....localui pre-
fecturii Capitalei unde
vehement c.ontra
11 trupele se retrag. Treptat
se retrage Multe, foarte multe
geamuri sparte, pietre de bastoane
rupte, automobile stricate,
183
SaDAng - arhiva personal
Un meci de tenis la 1900.
de tramvai deteriorate, mai multe
magazine devastate "mai aminteJ.u
gi_"oaznicele ntimplate,
cum Ii-a Capitala
cum scria "Universul". lista
erau 26 de din rndurile mani-
(16 111 ser-
de o parte
de a 33 de
snt (ntre ei 12 stu-
astfel s-a acest episod din
istoria Teatrului "astfel s-a
n libera Romnie o pentru liber-
tatea limbii poporului" - scria M. Sado-
veanu In "Epoca" (an XII, nr. ' 74. din 18
martie 1906).
A doua zi, 14 martie,
La 10 circa 300
de se intilnesc la statuia lui Mihai
Viteazul. Vorbitorii fapta
de cu concursul trupelor de jandarmi
infanterie cavalerie. n urma unui tricolor
ndoliat n Teatrului Na-
n de "Jos asasinii
lor!", " Jos n Prefec-
turii se minute n
se steagul ndoliat. de stu-
184
se duc la
la ministrul Cultelor Pu-
blice, M. la prefectul
Moruzzi. La de-
secretarului n-a
fost impotriva ci "a maniei de a
vorbi a unei a

. La 20 martie, In sala Dacia, n unui
public puternic de cuvintele av!ntate
ale lui B. Dela'vrancea, N. Iorga
telegramele primite din din
lumea de la ro-
din Budapesta, de la A. pro-
fesor la de la tinerimea
profesorii din Craiova, Roman; de la nume-
scriitori oameni de I.-Al.
LA. Bassarabescu, Elena
Farago, I. Adam, N. Gane" B.P. Has-
deu, cel cu care N. Iorga polemizase mult In
paginile
profesorii lor. La fel Eugen Lovinescu
Cu o zi mai
Inainte, la N. Iorga spunea: aduc
vestea seara de 13 martie 1906, P capi-
tala Romniei s-a ivit o mare, care va
cugetarea va In-
drepta a: tuturora n
ln acea de 13 martie s-a
ndelungi ti
vorbele. Nu se -atunci,
acea Dar In acea
a
Al. adresa la 15 martie 1906 o
"Chemare" scriitorimii romne pentru "uni-
rea n gnd grai romnesc a
suflarea neamului nostru".
Ce manifestare?
Unele ziare, "Cronica", "Conser-
vatorul", "La Roumanie", apropiate guver-
_nului conservator, oficioase chiar, acuzau
de instigare.
nu era dect opera acestei
Altele,
"Epgca" guvernul de inca-
pacitate, de decizie,
toate au transformat o
ntr-o confruntare. Nu-i mai
Hotel de la nceputul
secolului.
SaDAng - arhiva personal
adevArat organizarea de' care dAdu-
se pre-
supunll "strategilor" cetelor
de attt de fn
cum lipsa de energie deruta
de ordine tn. loc au agravat
dezordinea. Dar un fapt rilmtn.
secundare. Nu nici de-
ruta stu-
nu numai a lor, ei rllnd doar ele-
mentul Nu, ci .,necesitatea un,_ui
trai cu romnesc pentru oricine
se zice romn are un rost tn Romnia",
cum scria N. Iorga tntr-o scrisoare
ziarului .,Universul", la 16 martie 1906.
Tineretul tmpms nu de interese mes-
chine sau coterii. politice, ci de
care nu Incetase tn
sunetul romnilor. Ea nu mai su:
ferea fie .,nici tn fonne delicate
cu de binefarere". o anume
tn alt
sens dectt poporul intelectualii rostul
ei social politic tnc.eta. pentru o
pentru limba pro-
prie nu erau "un semn de ci de
exagerat snobism, de incapacitate
a La un neam din care o
n pe la
1895.
parte suferea prigoniri tocmai din
<'auza necurmate cu care ap1!.ra
limba proprie. sensibilitatea intr-o atare
<'hestiune era foarte mare. nici nu putea
fi altfel.
IONBULEI

ORIZONTAL: 1} Prozator contemporan
{1919-1972), semnatarul poeziei
- Poet filozof (1895-1961), autorul poe-
ziei de !} - Poet
romancier francez, autorul poemului "Tran-
dafirii iernii" (Louis). 3} Aici d08J'
4) Poet prozator ceh (1834-1891),
semnatarul ciclului de poeme "Iarna". o) Pri-
mele la - Popas nocturn ..:.. Erbaq!e.
6) - Clasic romn (1881-1913),
autorul de la nord". '1}
nordic 41. sanie ..... Rea de
8) Poet muncitor (1859-1904), autorul poe-
ziei "Iarna". 9) Rad11
nescu - tn sudul 10) Bardul de
la autorul pastelului "lama". 11)
Cu nins (fig.) - Poet contemporan,
semnatarul poeziei "Iarna" (Mircea).
VERTICAL: 1) de mu-
(19{3-1963), -interp,reta de
a melodiei era
- Liric clujean, autorul . poeziei ,.Ninge".
2) Iarna se tn (pl.)- Aso-
Recolta .- Refren olte-
nesc. 3} Poet contemporan ce ne-a o
"Sanie" (Tiberiu) - ,Obraz - Erbiu.
4) - Inegalabilul nostru poet, autorul .
cunoscutei poezii .,Ctnd cu iMna ... "
o) Onomatopeea - Staniu. 6) . Ime-
diat (pop.) - Alb ca 'l) Poet con-
temporan, autorul volumului de
(Ion) - Scriitor contemporan, auto-
rul piesei "Sigilii pe (Liviu). 8) Re-
inter
a cintecului "Sanie cu (Maria) -
- Dan Mocanu. 9) Munte tn Togo -
iarna din tn (pl.). 10) Soi autohton
de de vie - de plumb. 11) Se
doar iarna (pl.) - la frig.
MAS, RUIN, ASR, ORAC,
AMUS, AGU, GORDIN.
ANCA SIMIONESCU
GIDSEPPE ISPAS
Piatra\
185
SaDAng - arhiva personal
-' LUMEA _


DESCOPERIRI
DANEMARCA
ru aattae
Bi roul de obi ecte pi erdute.
R.S. CEHOSLOVACA
OLANDA
"V-am spus snt doar cteva amintiti
din !"
186
r

Moda e ...
U.R.S.S.
DANEMARCA
"Da, merge. Dar cnd nu va
bate vntul cum o ajungi la serviciu ?"
SaDAng - arhiva personal
Oare se poate ino-
tul de unu1 singur, ca
1,1n "specidlist" te supra-
vegheze? dea anumi-
te
este afirmativ.
Dai Se poate, ...
conforma intocmai ce-
lor ce iar "spe-
cialistul" fi chiar dum-

Poate intreba:
chiar la orice se
poate inotul?
este din nou
afirmativ. Dai La orice
Chiar la - nu ztm-
- virsta
Este o specifi-

Aceste de tnot se
in mod special
vtrstnicilor. Ele
nu chiar tn tota-
litate, de eele care se r.re-
dau copiilor tinerilor,
care tind spre marea perfor-

Ele sint rezultatul unei In-
delungate acumu-
late de-a lungul anilor.
Ce poate fi mai
reconfortant in t1mpul
caniculelor verii decit un
plonjon in valul lnspumat
al tn apele
toare ale -unui riu, in cris-
talul unui lac sau in cea
a unui bazin.
Cu o

Oare dintre cei . tre-
de prima
se de aceas-
izvor de
care este inotul?
Nu nici o sta-
Ar fi
Noi a crede
unul la o mie.
am fi fa-
cem aprecierea: unul la
zece mii.
!n antica
nii care nu
erau
cu ironie ca cei care nu

asta cu secole inain-
tea erei noastre.
Semnul intre
aceste lipsuri, sugerea-
dincolo de as-
spre fi-
a omului
cu cea
"Mens sana in corpore
sano" dictonul an-
tic veacurile.
Marele Platon nce-
pea activitatea tno-
ttnd in :.tpele line ale Egeei,
considerind tru-
pului absolut in-
deletnicirilor sale spirituale.
cor-
pul apei soarelui, spunea
el, spiritul meu se forti-

intre spiritua-
litate sport. _
Inotul, recunoscut ca
cel mai complet dintre spor-
este. dovada
omulu1 de a se autodis-
ciplina, deve-
nind 1!1ementelor
naturii.
O intrecere in-
diferent de disc1plina prac-
a fost, este va fi,
spectacolul care entuzias-
miile de spectatori
din tribune ca milioa-
nele diri micilor ecrane.
Ne mindrim privind la
T.V. sau pe :viu,
minunatelor noastre gim-
naste, ale
noastre dll demi-fond, Ma-
ricica campioana
Doina Melinte,
campioana sau
efortul superb al
cu
aur la Moscova in unor
stele ale tnotului european,
cu ei
;{>Uternice, tn
druJII spre infmitul gloriei
sportive.
Privim... Dar din-
tre noi am incercat
o
Ce minunat ar fi
doar o parte a aces-
tor milioane ar plonja
car o intr-un bazin,
nu pe zi, ci re
r.e spectaco tomc ar fi !
pentru
iestria a altora, pri-
din fotoliu, nu ne adu-
ce din su-
in

Iar ironia cu care este
de unii activitatea
a vtrstnicilor
nu ingrijoreze. O astfel
de ironie este apanajul ig-

cei ca-
re sper cu interes,
aceste pagini,
voiala, provo-
- de ce nu o spu-
. nem - de jena virstei, in-
cerca
avea numai de
tigat.
n decursul anilor, In
exercitarea de an-
trenor, ne-a fost dat dese-
ori auzim intrebarea,
de copii-
lor pe care ti in tai-
tnotului, chiar de
alte persoane.
Oare numai copiii pot n-
inotul?
Ghicind tn in-
trebare, cu
o
nostru a fost in-
variabil ferm.
- Oricine.. indiferent de
sex, poate
Numai vrea.
Interlocutorii, uneori
.;virstnici, bunici,
alteori tn floarea virstei,
surtdeau . sceptici, da cu
in privire.
"Chiar noi? a vtrsta

este unul sin-
gur. Inotul nu are
Poate fi practi-
cat de oricine, md1ferent
de
187
SaDAng - arhiva personal
au fost "conver-
practice inotul. Pu-
terrf . prezenta
exemple. Am ales pe cel
mai cu per.-
misiunea persoanei res-
pective.
Se Elisabeta
Blaj. Avea 6ft de ...
veri, cnd s-a pre-
zentat la prima Cursul
a durat 21 de zile. AUL
Acum poate fi vara
in orice loc - bazin sau
lac - unde se poate prac-
tica tnotul.

de

Acesta este inotul.
alt comentariu.
naintea inceperii lec-
propriu-zise stnt
cesare citeva sfaturi.
In primul rtnd este abso-
lut nevoie de un colac din
plastic pe dum-

Nu de
instruire cu stomacul plin.
Ctt despre alcool nic1 . nu
poate fi vorba.
De la ultima
un timp de 2-3
ore.
Nu imediat
tn
timp suficient corpului
se cu atmos-
fera.
Un inaintea
tn este utiL
Colacul din plastic nu
fie strtns pe corp. nici
joace. fie la
pieptului, sub axile (sub-
suori). Nu-l
la refuz.
... Inaintea primei
ca tn cele
toare, ... teama je-
na la vestiar.
Pentru practfcarea b10
tului diferite pro-
cedee tehnice. Le enume-
pentru a._le
"Brassul". Este un pro-
cedeu simplu, natural, efica-
ce, care stilizat
de
asimilat care nu
eforturi deosebite.
"Crawlul". j'de .Intrebare. De ce?
Croi/ Inot de dar Pentm coor-
de Cele mai va- donarea .
loroase au fost Considerind a sosit
realir.ate prin acest pro- momentul Incepem seria
cedeu tehnic. de
"Delfinul". Un procedeu ... loc, - conform figu-
tehnic rapid. Attt. Nu este rii Nr.t. ,
de Cu picioarele perfect tn-
ln trecut s-au mai uti- tinse, apropiate, spri-
lizat .alte procedee ari pe miini. Aceasta este
de la care
le Incepe O vom
"Trujon". "Ower". "Indi- numi "O". - (ze-
anul". JiO) Prima o vom
De asemenea s-a tncer- face cu picioarele. Figura
cat dar succes un pro- 2. Deci. picioarf'.le
cedeu numit fluture. fPa-
pillion/ A fost abandonat.
trecere In
a diverselor proce-
dee tehnice ut ilizate de
- de performan-
- noi ne vom axa pe
proeedeul numit brass pe
care ti prac-
tica.
vom
preda un Brass "Frumos".
"Elegant", bazat
pe o alunecare la su-
cu capul deasupra
oglinzii apei, astfel chiar
tn timpul cind lnota,
eventual,
o cu partenera

Ceea ce va face
cere atit ctt
partenerei dumneavoas-
...
Este de Ia sine
Inaintarea tn se face
cu ajutorul pi-
cioarelor printr-o
ce
carea a pi-
cioarelor, "cu Ince-
tinitorul" In trei timpi, va fi
de subiect.
Pentru a coordona al-
timpii .
cu Incetinitorul vor
fi cu .. 1.-
2.- a.-. lar timpu piCioare-
lor cu cifrele 2. - 3.-
spre interior, lndoind ge-
nunchii spre exterior, cit
se poate mai mult.
rnd -2.
Din
1 Fig. 2/ pi-
cioarele Inainte,
du-le tn timp tn .
turi, cit se poate de mult.
Figura 3. In ace-
timp "3".
de des-
facere tn
lor o vom numi "Foarfe-
ca picioarelor In
am numerotat-o cu cifra
"3". care
ultima a picioa-
relor, Inchiderea foarte-
cii, revenind la ini-

188
SaDAng - arhiva personal
zero . .
cum se vede n fig. t..
am efectuat cele
trei ale picioarelor,
plecnd de Ia "0"
zero (Fig. 1.) continuind
cu doi JFig.
2/ Apoi cu trei /Fig. 3/.
cu . nchiderea foar-
fecii. /Fig. t.f pa-
tru. Prin aceasta revenind
i
3
la Zero.
cele
tate. Schema "1 ".
"2"
- "3" - "t." - ale picioa-
relor la completa lor
gre-
devenind au-
tomate. Presupunnd
snt perfect le' vom
exersa n
de un punct
fix al marginei piscinei, cu
colacul pus pe dumnea-
pe
apei

Schema "2".
trebuie repe-
tat ' de foarte multe ori.
Acum ce n-
temeinic
picioarelor; trecem la
miinilor. -
dar
"0". /zero/ Figu-
ra Nr. 5.
4
SchemCJ 1
Sc.?emu2
Labele minilor perfect
ntinse. Degetele perfect
lipite. Figura Nr. 6.
Din "0" /zero/
. n care ne desfacem
n
nu prea mult, doar n
dreptul ochilor cu pal-
hj;.?
mele tn spre Figura
Nr. 7.- "Unu".
. doi, tragem
' spre noi, lateral n-'
doind coatele care se lipesc
de coaste, n timp ce pal-
mele ntinse nainte, apro-
piate, se la
ajungind In final
la din fig. "8" - -
care
"Trei", mpingem energic
189
SaDAng - arhiva personal
190
nainte. Fig. "9".-
De fapt am ajuns la pozi-
sau zero. Dar
noi mai --;,Pa-
tru" nu am mai
nici o a miinilor.
Cnd
ale picioarelor
vot fi corelate, la acest
Patru" se va produce ln-
foarfecii picioa-
relor.
ceea ce am
acum. Schema
"3 .
Un lucru extrem de im-
porlant, pentru toate spor-
turile n general, dar pen-
tru not in special, il repre-
vom
respira cmect, vom nota
corect obosim. Res-
In face In fe-
lul Atunci cind
desfacem (Figura 1
din schema 3) In conti-
nuare le aducem sub
bie (Figura 2 din schema
3) aerul. Iar a-
tunci cind mpingem bra-
Inainte /Figura 3 din
schema 3/ expiril.m aerul
in halat.
De asemenea, de mare
este antrenarea
ochilor n contact cu apa .
Pentru a ochii
cu apa, face

n chiuveta din baie, sau
Intr-un lighean umplut cu
nchiznd pleoapele,
capul. Apoi deschi-
brusc pleoapele. Nu
vi se va intimpla nimic.
. . . Acest antre-
nament al ochilor este ab-
solut necesar.
Reeapitullnd cele de p-
acum, putem afirma
am realizat un progres:
Am mii-
nilor ale picioarelor, dar
separat.
care
va fi ceva mai dificil.
intra in cu colacul pe-
trecut pe corp, in-
tinde pe "La LIBER"
a sprijini de
marginea . piscinei, cu bra-
ntinse Inainte, ochii des-
/doar am exersat a-
cest lucru/ Incepe
picioarele con-
form
"2", "3" "4".
Scnemo:J
vet.i Incepe a nainta in
atragem
nu trebuie
te cu Ci cit se
poate, ele trebuie fie
line. Ca cum mngia
a.Pa /La _fel proceda
cu
atunci cind vor fi
corelate/
Am exersat
Le-am
numerotat. /1. -2. -3.
- 4. -/ reamintim.
La /4/ stau imobile,
bine ntinse.
Am exersat
picioarelor. Le-am
numerotat. 1 2. -3. -
4.--J
Le-am exer-
sat separat. le exer-

Am la "1"
In
iar la "2" le tragem Inspre
noi cu coatele ndoite
palmele Inainte aduse In
dreptul Dar In ace-
timp am la
"2" stringem picioarele.
. "1" In
"2" aduse
sub picioa-
rele strnse, concomitent.
Figura 10.
!'lg.fO
SaDAng - arhiva personal
Acum, ce am reali-
zat timpii "1" "2", ur-
timpul "3". -
mpingem Inainte
desfacem picioarele tn
, Figura 11.-
. timpul "4".
- Apropiem picioarele tn
timp ce tn-
tinse. Figura 12.

rile corelate. Pe uscat. Nu
in (Schem..a "4"). -
cit poate e
rnult corelate.
Ciid le
executa dificul-
tate
considera...
care intrind In - nu
colacul -
ale
picioarelor corelate.
deci
Am ajuns la un
stadiu inaintat al cursului
nostru.
A sosit timpul ne des-
de bunul nostru
prieten colacul. Hai
tn colac.
Desigur
Teama tircoale.
dar, ce facem? Cum rezol-
problema?
La acest punct ne per-
mitem reamintim un
principiU cu trei
secole Inaintea erei noas-
tre, care va va-
labilitatea In infinitul tim-
purilor.
Principiul lui Arhime-
des. (287 i.e.n.)
"OriCe corp introdus In-
tr-un lichid, pierde o parte
din greutatea sa, iar
greutatea sa este cu
greutatea' volumului depla-
sat, atunci
punem in aplicare.
In la o adinci-
me de circa un metru ne
lntindem pe tn pozi-
din figura 12. - Desi-
colac. (Schema "5").
sint ntinse
apropiate. Capul tn
Pleoapele deschise. Pi-
cioarele mult in
tntil!se. Pentru a
echilibrul.

Arhimedes nu
se desminte.
acest exerci-
de citeva ori, care
In ,cadrul acestuia, proce-
la corelate

Inainta 2-3 metri
vi!, o
referitoare la
Mara tonului - al recentei 0-
. .

191
SaDAng - arhiva personal
limpiade. Intrebat ctnd a
tnttmpinat cea mai .. mare
pe parcursul ce-
lor. 42.195 de metri, a
puns .simplu:
a luat
De acum tnainte
ceva.
totul depinde de

pe Pe cei din familia
Pe prie-
te ni... Pe colegi. Experien-
a
pe "meserie" ... Putind
da chiar sfaturi.
Noi un ultim sfat.
- Cind am pri-
mul pas.

cut primii 2-3 metri. In-
putea face 10
-15... care 30-50
. - ... mai departe.

. contra timp.
O pe zi, nu
Iar tn scurt timp
unui plon-
jon n n stilul marilor
' campioni.
Noi anti-
cipat pentru acest efort.
Antrenor MIHAIL COCIU 8
mmwrereemmwmwwwereromemeremwremmwmemmeewmee
'*" QC :XC zw; :W: :WC JWC ZX XC "*' Jk( ;:wc: W: JJiC ;wc JRC JRt W JJlQil< lJ(C JA( JAC JXC :WC Jj(C U &C # W ; QC ZAC :WC ;ac &C W
TRENURI
ORIZONTAl,: 1) Pianir>t compozitor con-
temporan (Radu; n. 1927), autorul corului a
cappella "Trenul pe versuri de
Lucian - Scriitor om de teatru
romn (Victor Ion; 1895-1946), ti
povestirea trenurilor".
2)- Municipiu tn ver>tul unde se o
pentru de va-
goane - Pictor romn 1879- 1918),
semnatarul "n tren, la clasa
a II-a". 3) Cuvint care piuitul puilor
de ...._ Plante leguminoase comestibile
- Otilia Cazimir. 4) Platforme special ame-
naja te tn de cale de-a lungul
liniilor, pentru nlesnirea accesului n -va-
goane - Abreviere pentru "Control automat
al 6) "Expresul de ... ", povestire
a scriitorului Constantin Stoiciu (pl.) -
auto. 6) Prozator german (Tho-
mas; 1875-1955), autorul nuvelei ,.Catastro-
fa de cale - feroviar. 7)
Hectogram, n de Jos - Locomotiva
cu ... , epocala realizare din anul 1825 a ingi-
nerului englez George Stephenson - Petre
Ghelmez. 8) Simbolul ruteniului - Locali-
tate n Norvegi!J. - Poet japonez (m. 1'725).
9) Compozitoare (Hilda;
1916- 1980), din a cnte-
cul pentru cor de copii ,.Trenul" - Specie
de gasteropode. 10)
(Anouk; n. 1932), partenera lui Yves Mon-
tand din filmul "0 ... un tren" - "Tre-
nul...", umoristului Valen-
tin Silvestru. 11) Produs lactat - Actor
francez (Michel; 1895-1975), unul din inter-
principali ai filmului "Trenul".
VERTICAL: 1) Scriitor de ma-
(Ferenc; n. 1924), semnatarul nuvelei
,.Locomotiva -
( J eanne; n. 1928), protagonista filmului,. Tre-
nul", n care a jucat de Burt Lancas-
ter Michel Simon. 2) Prozator contempo-
ran (Ion; n. 1930), autorul nuvelei ,.Trenul
al..bastru" - 3) Sc.ulptor fran-
cez (Henri; 1885- 1954), cel ce a realizat
decorurile la spectacolul "Trenul albas.tru",
unul din celebrele balete ruse ale lui Dea-
192
pentru Republica Tan-
zania. 4) Alexandru Davila - Localitate tn
. Suedia - Ru In Irlanda. 5) bal-
neare -Actor american (Lew), partenerul
Dorothy Lamour -din pelicula "ulti-
mul tren Spl'e Madrid". 6) Slujitorul rontesei
Maria Baranova, d_in povestirea "ln
rie" de Guy de Maupassant, a
are loc intr-un vagon de tren - antic
din- 7) Aeest scriitor contemporan
'(Corneliu, n. 1936), a publicat volumul de
povestiri "lntre trenuri" - ncheietura
8) La intrarea n Predeal! -
- Ecaterina Oproiu. 9) Octav
- de I.L. Caragiale,
n filmul ,.Mofturi 1900" - DiviZiune
a corpurilor_ din a 10)
(Maria), protagonista filmului
n tren", regizat de Mircea Veroiu - Scriitor
romn 1902-1981), semnatarul po
vestirii -"Vagoane 11) Scriitor
clasic romn (1852-1912), autorul
"Tren de
,,
ARM. .
GH. AL. KISSLING
COIU\"ELLU
Birlad
SaDAng - arhiva personal
PJ;"oblemele de perspicacitate,
a au in ultimii
ani o tot mai mare extindere. Snt foart11
nurnneroase in
fiecare acest gen, a mai vorbi' de
care cuprind exclusiv asemenea pro
bleme. Logica, spiritul de
rea de sint chemate fie puse
in valoare cu prilejul unor aseme-
. nea probleme final, de ce n-am.,
spune-o, o cititorn
lui care a gndirea sa,
Ia. corect; cum ii
celui care n-a ajuns la cest rezultat,
pe -eare trebuia
Autorul problemelor care Va-
lentin a publicat mai multe
in genul amintit, printre care "Duelul min
"Izbinda
iestria altele.
Problemele sale au calitatea. ca, pe lo-.
gica ce i se cititorului,
. unele elemente interesante, din
diferite domenii, sub forma unor istorioare
care fac lecturarea mai pe aces- .
tea fiind de fapt grefate problemele respec-
tive.
citind cu aceste istori
oare-probleme ajunge la
corecte, pe care le compara cu cele ti-
pe alte pagini ale acestui almanah.
acum, dorim succes!
1. PE
DETECTIVUL .
.T
de la Muzeul Luvru Bern,a-Zurich
din Paris la 21 august 1911. cu pe numele O-
Din feril'ire, doi ani tto Mann, un individ sus-
de pectat de Interpol ca fi-
"Mona Lisa" a fost ind misit de tablouri fura-
i'n lume a- n Italia s-a ntors la Lu- :r La Zurich, Otto Mann
proximativ 12 000 de mu- vru de 20 de poli- s-a ntlnit - pe rnd - cu
zee. ,Printre cei peste 250 De atunci, sub trei indivizi, de po-
de milioap.e de vizitato.ri - "Mona Lisa" con- de aseme-
care le trec anual pragul se adreseze zmbetul nea, fac afaceri dubioase
mai din enigmatic milioanelor cu opere de Era vor-
de opere de care n- de vizitatori ai muzeului. . ba de proprietarul unui mic
intre n posesia Pentru inter- magazin de de un
lor, de r.ele mai multe ori a crimi- pe un camion de curse
cu scopul de a le vinde, nale - pe scurt, de un a-
pentru sume mari, unor . a- Interpol - problema fur- vocat om sin-
matori de de turilor de opere de nu guratic, rude !iau .prie-
scrupule, care nu se prea s-a rezolvat pentru da- teni despre pare nimeni
de unde provine cea mai mare parte a ta- nu putea spune precis din
obiectul rar ce li se blourilor au fost ce -
fn cu vr.eo 20 ani, un din autorii furturi- n tot ca7!ul, n cele pa-
tablou al lui Rembrandt, lor n-au .-fost nici as- tru zile cit a stat la Zurich,
intitulat "Aristotel . con- cu toate de njmiQ n-a p.utut determina
templnd un bust al lui HO- vreme a luat o lui Otto Mann,
mer", a fost "plasat" la anume pentru delictele de Incit acesta conti-
New York cu suma fabu- acest fel "spe- nuat drumul spre Hamburg,
de 2 300 000 de do- ai genului au fost avea N-a .
lari; pentru o 'asemenea su- au corn- trecut decit timp
plete imprimate n memo- cei trei cu care se
Tablourile celebre au fost ria computerelor ntlnise Mann au primit
prezente totdeauna n afa- Destul de recent, Inter- cite un mandat cu
. cerile de acest gen. n de- polul a elucideze "greutate". Numai manda
anilor, pnze renu: - timp record - ca- tul lui Pontini,
mite au fost sustrase din .zul __ furtului prin spargere, ceva mai mic decit celelal-
muzfe sau parti- care a avut loc la Milano, t.e, era n valoare de citeva
culare, unele din ele din unui cunoscut zeci de fra:nci elve-
site, altele nu. cea anticar, n timp ce acesta Cum se explica aceas-
mai Cfin lu- era .plecat -pentru mai mult ... '
IIlJl, ;,La , Gioconda" sau timp din localitate. Am redat toate aceste
"Mona cum i se C'iuri au. decurs pentru ca citito-
i'. spune,