Definitie: Ergonomia este disciplina stiintifica care studiaza interactiunea dintre oameni si alte

elemente ale unui sistem, precum si profesia care aplica teorii, principii, informatii si metode de
design pentru optimizarea activitatii omului si performantele sistemului din care acesta face parte.
(definitie adoptata in august 2000 de catre consiliul director al Asociatiei Internationale de
Ergonomie).
Denumirea de ergonomie deriva din cuvintele grecesti ergon(=munca) si nomos (=reguli)
pentru a exprima stiinta muncii, dar se aplica tuturor domeniilor de activitate. Ergonomia
promoveaza o abordare holistica care ia in considerare aspectele fizice, cognitive, sociale,
organizationale, de mediu si alti factori importanti. Pentru aceasta, ergonomia integreaza cunostinte
dintr-o varietate de discipline care includ: anatomia, fiziologia, igiena muncii, medicina muncii,
antropometria, stiinte tehnice, psihologie, sociologia, economie etc.
Ramurile principale ale ergonomiei sunt: ergonomia fizica, ergonomia cognitiva si
ergonomia organizationala.
Ergonomia fizica se refera la modul de raportare la activitatea fizica a caracteristicilor anatomice,
fiziologice si biomecanice ale omului. Domenii de studiu: posturi de lucru, manipularea obiectelor,
miscari repetitive, tulburari musculoscheletale, designul locului de munca, sanatatea si securitatea in
munca.
Ergonomia cognitiva se refera la moduk in care procesele mentale, cum ar fi perceptiile, memoria,
logica, raspunsurile motorii, influenteaza interactiunile dintre oameni si alte elemente ale unui
sistem. Domenii de studiu: suprasolicitarea neuropsihica, luarea deciziilor, obtinerea performantei,
interactiunea om-calculator, stresul la locul de munca, pregatirea.
Ergonomia organizationala este ramura ergonomiei care se preocupa de optimizarea sistemelor
sociotehnice, incluznd structurile organizationale, politicile si procesele. Domenii de studiu:
comunicarea, managementul resurselor, planificarea muncii, stabilirea orarului de munca, munca in
echipa, ergonomia comunitatilor, noi paradigme in munca, organizatii virtuale, teleactivitatea,
managementul calitatii.
Forme aplicative ale ergonomiei - ordoneaz noiunile ntr-un anumit mod specific, n
funcie de anumite criterii:
1. n funcie de scopul su, ergonomia se poate implica n studiul sistemului om-main mediu n
dou etape :
-Etapa adaptrii omului la munca sa, prin selecie, orientare i formare profesional, activiti
specifice managementului resurselor umane ;
-Etapa adaptrii muncii la om i transformrii mediului de munc la caracteristicile factorului uman,
la posibilitile acestuia, activiti specifice tiinelor inginereti prin excelen ;
2. n funcie de stadiul sau faza de aplicare a ergonomiei se disting :
-Ergonomia de concepie (proiectiv sau iniial) care constituie preocuparea proiectanilor n sensul
unei mai bune amplasri a mijloacelor de producie pentru obinerea unei structuri optime a
mediului de munc, n concordan cu posibilitile lucrative ale oamenilor;
-Ergonomia de corecie (ulterioar conceperii produselor) care urmrete remedierea unor lipsuri ale
ergonomiei de concepie sau modernizarea pe baze ergonomice a locurilor de munc
3. n funcie de obiectul preocuprilor, ergonomia poate fi :
-Ergonomia produciei studiaz condiiile n care se desfoar munca n complexitatea procesului
de producie (execuie, repartiie, circulaie, consum);
-Ergonomia produsului studiaz produsele destinate s devin mijloace de munc. Preocuprile
pentru studiul ergonomic trebuie s nceap nc din faza de concepie i s fie continuate n faza de
exploatare prin corecii aduse i optimizri. Scopul acestei cercetri i perfecionri a produselor sub
aspect ergonomic este elaborarea atestatului ergonomic, instrument prin care se stabilesc solicitrile
operatorului uman n condiiile efective ale folosirii produsului dat. Atestatul ergonomic confer
productorilor un plus de competitivitate, iar beneficiarilor un important avantaj economic pe linia
orientrii, formrii i seleciei profesionale i n final a organizrii muncii;
4. n funcie de sfera preponderent a elementelor componente, preocuprile ergonomiei au generat
apariia i dezvoltarea unor noi subdiscipline :
-Ergonomia activitilor care studiaz procesele de munc prin prisma aspectelor fiziologice,
antropologice i de igien;
-Ergonomia informaional ce se refer la proiectarea i amplasarea dispozitivelor de
semnalizare/avertizare i rspuns;
-Ergonomia sistemelor sau a organizaiilor care ine seama de raporturile de interaciune a
subsistemelor n ansamblu;
-Ergonomia euristic ce se bazeaz pe analiza proceselor mentale n cursul rezolvrii sarcinilor de
munc;
-Topoergonomia care se ocup de dimensionarea mainilor, organelor de comand, a locurilor de
munc pe baza noiunilor de antropometrie;
-Bioergonomia ce studiaz aspecte privind oboseala, repausul, durata programului de lucru, munca in
schimburi





Ergonomia in medicina dentara

Un mod de lucru cit mai confortabil, mai simplu si mai eficient a fost dintotdeauna o dorinta
universala a omului. Liderii de opinie, prin realizarea de proiectii, au determinat dezvoltarea unei
stiinte cu un caracter multidisciplinar. Ergonomia dentara s-a dezvoltat ca o ramura a ergonomiei
generale, impreuna cu diversificarea instrumentelor si echipamentelor dentare, in acelasi mod cu
cresterea gradului de complexitate al tehnicilor curente de lucru si a posibilitatilor de evaluare a
activitatii. in aparenta contradictie cu ideea de simplificare a muncii, ergonomia dentara stabileste
reguli si standarde care trebuiesc asimilate, aplicate si individualizate de fiecare dentist in parte; ele
sunt valabile pentru toate specialitatile dentare (cu particularitati pentru fiecare). Concept de natura
duala, cintarind initial efortul depus fata de beneficiile cistigate (eficienta activitatii), ergonomia
dentara isi modifica propriul inteles in societatea actuala prin imbunatatirea calitatii vietii si
prevenirea factorilor ocupationali, cu beneficii atit pentru echipa dentara, cit si pentru pacient.
Microscopia dentara, cu intregul echipament, accesorii si metode de lucru, aduse in panoplia
terapeutica a medicinei dentare, nu face nici o exceptie de la imperativele ergonomice ale
stomatologiei. Desi relativ recent utilizata in terapia dentara moderna, microscopia dentara este
intens folosita in specialitati dentare ca endodontia, microchirurgia parodontala, stomatologia
estetica, etc. Ca rezultat, activitatea indelungata la microscopul dentar are ca si consecinta solicitarea
corpului, pe de o parte. Pe de alta parte, microscopul dentar - ca parte integrata a echipamentului
terapeutic si diagnostic din cabinetele dentare - este considerat ca facind parte din circuitele
operatorii. Ambele motive impun stabilirea unor criterii de activitate ergonomica, care devine
obiectul unei analize stiintifice.
Ergonomia dentar are drept scop eficientizarea activitii, mbuntirea calitii vieii i prevenirea
factorilor ocupaionali, att n beneficiul echipei dentare ct i a pacientului. n Marea Britanie,spre
exemplu, se ncearc crearea (nc din facultate), a echipei dentare constituit din medic, asistent,
asistent igienist, tehnician dentar, studenii fiind stimulai s lucreze mpreun.
Ergonomia dentar s-a dezvoltat o dat cu diversificarea instrumentelor i a echipamentelor dentare
n acelai timp cu creterea gradului de complexitate a tehnicilor curente de lucru i a posibilitilor
de evaluare, ceea ce conduce la eficientizarea activitii, mbuntirea calitii vieii i prevenirea
factorilor ocupaionali att n beneficiul echipei dentare, ct i al pacientului. Ea stabilete reguli i
standarde care trebuie asimilate, aplicate i individualizate de fiecare medic stomalog, care sunt
valabile pentru toate specialitile dentare, bineneles cu particulariti pentru fiecare n parte.
Cu alte cuvinte, investiiile se fac att pentru personalul specializat n medicin dentar, ct i pentru
pacieni. Va crete gradul de prevenie, se vor face traininguri pentru tehnologiile moderne la care
trebuie s ne aliniem i se va aduce aparatur performant, astfel nct stomatologii s lucreze n
condiii ct mai sigure, iar beneficiarii s obin rezultate eficiente. Un alt aspect important pentru
pacieni este c toate aceste investiii nu vor duce la scumpirea tratamentelor din cabinetele
stomatologice.