Relatia dintre doua personaje

Manea Lucian







O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri in care dramaturgul creaza o
adevarata galerie tipologica de personaje. Dintre personajele cu rol important in compozitie, privilegiati
sunt Zaharia Trahanache, personalitatea politica a judetului si Nae Catavencu, avocat dornic de puetere
care tulbura prin ambitia sa linistea orasului de provincie.
Statutul social al personajului este surprins in didascliile din debutul piesei. Nae Catavencu este avocat,
director-proprietar al ziarului <<Rcnetul Carpailor>>, prezident fondator al Societii Enciclopedice
Cooperative <<Aurora Economica Romana>>. Iar Zaharia Trahanache este seful local al partidului de
guvernamant,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului colar, Comiiului
agricol i al altor comitete i comiii. Este sotul Zoei si prietenul prefectului Stefan TIpatescu, cei trei
facand parte dintr-un triunghi conjugal. Se remarca, aici, un comic de intenie, prin dorina dramaturgului,
de a surprinde discrepanta dintre esena personajului si aparenta.
Psihologia personajului ii dezvluie o inteligenta mecanica, bazata pe instinctul parvenirii. Nae
Catavencu i dorete cu ardoare funcia de deputata, dar nu este capabil nici de analiza si nici de reflexie.
Personajul nu este capabil sa-si stabileasc atuurile si slbiciunile pentru funcia la care adera. De
asemenea, nu i stabilete un plan politic de aciune coerent. El tie doar ca trebuie sa parvin si in acest
scop acioneaz instinctual. Dei n aparen, Zaharia Trahanache, este mai ncet n gndire i mai uor de
dus de nas, conform clieului su verbal folosit foarte frecvent, "Ai puintica rbdare, stimabile!", care
pare a-l caracteriza, n realitate este un individ abil i oportunist care accept situaia de adulter a soiei
sale n favoarea propriului su interes.
La fel ca toate personajele din comediile lui Caragiale, existenta lui Nae Catavecu si a lui
Zaharia Trahanache nu se inscriu in sfera moralitatii. Singura lui arma politica pe care o folosete in
dobndirea funciei de deputat este sondajul. Se folosete de scrisoarea de amor si amenina ca o va face
publica daca nu va fi susinut in alegeri. Desi Trahanache sustine idea integritatii morale ,el practica
inselaciunea atat in familie cat si in politica. In familie accepta triughiul conjugal dintre el, Zoe si
Tipatescu care i-a facut multe servicii politice. Iar, in viata politica falsifica listele electorale numarand
voturile simpatizantilor impreuna cu Farfuridi si Branzovenescu. Desi unii nu mai au averea necesara pt a
vota ei ii trec pe listele electorale fiindca simpatizeaza cu partidul lor.
In spirtiul comediilor lui Caragiale, fiecare personaj intruchipeaza un anumit tip uman, in acest
caz sotul inselat, Zaharia Trahanache, si demagogul, Nae Catavencu. Catavencu deine arta disimulrii,
se comporta ca un actor desvrit, scopul sau fiind acela de a atrage atenia celor din jur. Zaharia
Trahanache intuieste in adeversarul sau politic lipsa de tact si de esenta si de aceea cu un calm menit sa
starneasca rasul, considera scrisoarea de amor o plastografie.
Relatia dintre cele doua personaje se evidentiaza, in primul rand, in scena IV din primul act cand Zaharia
ii povesteste lui Tipatescu, prietenul lui bun, cum a decurs intalnirea ce a avut-o cu Nae Catavencu.
Imediat ce Zaharia intra in incapere este intampinat cu o falasa si exagerata politete <<Venerabile"-n
sus, venerabile"-n jos. mi pare ru c ne-am rcit mpreun, zice el, c eu totdeauna am inut la d-ta ca
la capul judeului nostru...">>, in schimb Trahanache adopta o atitudine distanta, rece si la obiect <<Eu
serios, zic: Stimabile, m-ai chemat s-mi ari un docoment, arat docomentul!">>,<< Dup ce-i pui
piciorul n prag i-i zic: Ia ascult, stimabile, ai puintic rbdare: docomentul!">>. Dupa ce Nae este
fortata sa renunte la dulcegarii, acesta dezvaluie motivul intalnirii, acela de a-l santaja pe Zaharia
spundandu-i ca va publica o scrisoare de amor trimisa sotiei sale, Zoe, de catre Stefan Tipatescu, in cazul
in care nu-l ajuta la candidatura. Zaharia ramane nemiscat, parand a fi neimpresionat si sustine ca
scrisoare este o plastografie.
O a doua scene menita sa evidentieze relatia dintre cei doi este cea a discursului electoral. La
inceputul acestuia Catavanecu cu o modestie exagerata, cere umil presedintelui, Trahanache, sa-i permita
sa inceapa discursul D-le preedinte, v rog, cerusem i eu cuvntul.... Adevarata relatie dintre cei doi
se poate observa in timpul discutiei in spatele aparentelor. Trahanache, sub pretextul ca vrea sa faca
liniste ca Nae sa poata sa-si continue discursul neintrerupt, de fapt intrerupe momentele in care Catavencu
este aclamat si admirat. La randul sau, Catavencu, profita de acesta situatie si, demagog din fire, afirma:
Putei, d-lor, s ntrerupei, pentru c eu am tria opiniunilor mele.... Cu toate acestea Zaharia continua
in incercarea de a intrerupe aplauzele si aclamatiile.
Cronotopul, surprins in didascliile de la nceputul piesei, este semnificativ pentru viziunea despre lume a
dramaturgului. Aciunea se petrece in capitala unui jude de munte, in zilele noastre. Alegerea unui
cronotop nedeterminat surprinde tocmai intenionalitate actului artistic a unui scriitor care si-a propus sa
redea in opera tipologii umane si aspecte cu caracter general, in acest sens Nae Catavencu reprezint tipul
politicianului demagog, lipsit de scrupule, dornic de parvenire, iar Zaharia Trahanache tipul
incornoratului si a politicianului oportunist.
Conflictul dramatic principal este unul exterior si consta in lupta pentru puterea politica intre cele doua
tabere adverse: cea care susine candidatura la funcia de deputat a lui Farfuridi si tabra lui Nae
Catavencu a intelectualilor de la redacia ziarului Rcnetul Carpailor. Discursul dramatic se contureaz
insa pe conflictul comic generat de discrepanta dintre esena si aparenta, dintre ceea ce vor sa para
personajele si ce sunt ele de fapt in realitate. In construcia, atat a personajului Nae Catavencu cat si
Zaharia Trahanache se remarca un comic de intenie, rasul fiind strnit de diferena dintre numeroasele
titluri sociale ale personajelor si vidul lor caracterial.
Modalitile de caracterizare sunt cele specifice textului dramatic. Portretul lui Nae Catavencu si a lui
Zaharia Trahanache sunt realizate att prin mijloace directe, cat si indirecte. Predomina insa cele din
urma, caracterul personajelor reieind din gesturi, fapte, atitudini sau relaia cu celelalte personaje. Prin
intermediul dialogului personajele comunica si se comunica. De asemenea, numele si didascliile devin,
la nivel textual, alte mijloace de caracterizare ale personajului. Catavencu provine de la catovcic ce
nseamn haina de blana ce poate fi purtata pe doua fete, iar Zaharia vine de la zahariseala, ce sugereaza
ramolismentul, real sau mimat, si comportamentul sau dulceag.
Nu in ultimul rnd, limbajul devine in opera lui Caragiale, o alta forma de caracterizare a personajelor.
Lipsa de cultura si de coerenta logica a lui Nae Catavencu se releva att din utilizarea unor termeni
improprii (ii numete capitaliti pe locuitorii capitalei), cat si a unor enunuri fr sens industria
romana este admirabila, sublima am putea spune, dar lipsete cu desvrire sau dup lupte seculare
care au durat 30 de ani. Amstecul de registre stilistice este evident in replicile lui Trahanache, care isi
tradeaza prin pronuntia cuvintelor, originea greaca sotietate, printip, si prin deformarea
neologismelor, incultura dipotat, docoment, cestiuni, endependent, enteres.
Sunt de prere ca, prin comedia O scrisoare pierduta, I.L. Caragiale ironizeaz imaginea societii
politice a vremii sale, o societate lipsita de principii morale.
Am in vedere, cnd afirm aceasta realizarea unor tipologii de personaje, dintre care cele mai
semnificativ pare sa fie Nae Catavencu si Zaharia Trahanache. Acestia oglindesc demagogia unei clase
politice, pentru care interesul central este cel individual.
In concluzie, prin personajele create spectatorul comediei O scrisoare pierduta are acces la
imagineaz si la mentalitatea unei epoci, a crei problematica pare sa fie una actuala.