CAPITOLUL 6

6.9 Consideratii privind notiunea de servicii publice

1. Notiunea de serviciu public,in varianta clasica ,se baza pe existenta a trei criterii
de identificare:
-criteriul organic care precizeaza ca se ne aflam in prezenta unui serviciu
public atunci cand activitatea este gestionata de catre o persoana publica: stat
,colectivitatea teritoriala sau institutie publica .
-crtieriul material al sferei de interes care conditioneaza existenta serviciului
public de finalitatea sa,aceea de a raspunde unui interes general. Ca urmare,nu se vor
avea in vedere interesele autoritatii de interventie ,persoana publica,ci interesele
utilizatorilor .
-criteriul regimului juridic aplicabil serviciilor publice ce prevede ca
serviciilor publice le sunt aplicabile regulile de drept administrative care trebuie sa
asigure instituirea unor reglemenatari riguroase menite sa apere si sa satisfaca interesele
generale ale societatii.
3.Doctrina romaneasca,in special cea din perioada interbelica cat si dezvoltarea
ulterioara a dreptului administrativ ,abordeaza notiunea de serviciu public pein prisma
acelorasi criterii,releveante fiind urm definitii:
* Paul considera serviciul public drept un organism creat de catre stat,judet sau
comuna,cu o competenta si putere determinate,cu mijloacele financiare procurate din
patrimoniul general al adm creatoare,pus la dispozitia publicului pt a satisface,in mod
regulat si continuu,o nevoie de caracter general,careia initiativa privata nu ar putea sa-I
dea decat o satisfactie incomplete si intermitenta.
4.Dezvoltarea capitalismului si excesele sale va conduce statul sa intervina mai mult cu
scopul de a asigura coeziunea sociala si pt a atenua fluctuatiile conjunctuale. Este
momentul cand va lua nastere ideea ce va sfarsi prin crearea statului providenta. Este
momentul in care,asa cum sublinia Chevallier ,,,statul isi paraseste functia de simplu
gardian al reguliilor jocului social,de responsabil cu apararea ordinii. El devine un actor
de sine statator.
Dar serviciile publice au si o justificare economica determinate de urmatoarele aspecte:
-existenta monopolurilor naturale,care facea sa fie mult mai economic sa se confere
acest tip de activitate unei singure intreprinderi.
-insuficienta pietei in asigurarea institutiilor necesare,ceea ce a facut ca statul sa se
substituie agentilor economici private atunci cand slaba rentabilitate ,riscul si marimea
investitiilor necesare ii determina pe acestia sa si piarda inclinatia de a le realiza
-insuficienta gestiunii private a serviciilor publice
-vointa statului de a coordona si ghida dezvoltarea econimica
5.Interesul general este deci punctual comun al acestei notiunii cu continut variabil in
diferite tari. Centrul European al Intreprinderilor cu participare publica considera
serviciile publice ca fiind ,,activitati care,pentru motive de interes general,sunt

considerate de catre state ca neputand fi reglementate si satisfacute doar prin legea pietei
sau care nu sunt susceptibile de a fi atribuite initiativei private.
In doctrina juridical romaneasca Ioan Alexandru afirma ca:
-,,serviciile publice ,intelese in sens larg,sunt ansambluri de personae si lucruri create in
vederea satisfacerii unei nevoi publice de catre o colectivitate publica,supuse autoritatii si
controlului acesteia.
-,,serviciul public poate fi definit ca fiind aceea organizatie de stat sau a coletivitatii
locale,infiintata de catre autoritatile competente cu scopul de a asigura satisfacerea unor
cerinte ale membrilor societatii in regim de drept adminitrativ sau civil in procesul de
exectutare a legii.
6.In conceptia profesorului I. Alexandru , ,,organismele care presteaza servicii publice
pot fi grupate in 3 categorii:
1. autoritati ale adm publice;
2.institutii publice;
3.regii autonome de interes public.
Aceasta grupare se interemiaza pe urm deosebiri:
-activitatea autoritatilor adm pbulice se caracterizeaza prin adoptarea si emiterea de acte
administrative,active institutiilor publice este mai mult o activitate intelectuala,iar cea a
regiilor autonome este preponderant economica;
-mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii autoritatilor publice,si in mai mica
masura a institutiilor publie,se asigura de la bugetul statului,iar regiile autonome isi
asigura mijloacele banesti ,in mare masura ,din veniturile obtinute din activitatea proprie;
-autoritatile adm publice si,in cea mai mica masura,institutiile publice furnizeaza servicii
in mod gratuit,in timp ce regiile autonome presteaza servicii contra cost.
7.Putem definii serviciul public drept ansamblul de activitai ,grupate in functie de natural
or in 4 domenii:
-nucleul dur al serviciilor publice care include activitatile de mentinere a ordinii
publice,protectia persoanelor si a bunurilor,securitatea frontierelor.Putem grupa aici cinci
active traditionale:politia,justitita,armata,afacerile externe,finantele;
-un al doilea domeniu grupeaza activitati pe care intreprinderile si piata nu stiu sau nu le
pot realize intr-o maniera izolata precum:
>pregatirea legilor ,decretelor,hotararilor,reglementarilor
>edictarea acestora in texte de aplicare;
>aplicarea si controlul legislatiei
-un al treilea domeniu cuprinde productia de bunuri si servicii,care,din motive
economice,sociale sau politice, s-a considerat ca nu pot fi realizate doar conform logicii
pietei,adica rentabilitatii.
8.- Prestatiile serviciilor publice sunt adesea prestatii de servicii,foarte rar sunt prestatii
materiale.Chiar si atunci cand serviciile publice construiesc sosele,spitale,muzee ,ele le
construiesc ca support pentru serviciile pe care le ofera.
- Serviciile publice se disting de produsele materiale . Serviciile sunt intangibile si putin
masurabile. Masurarea unui produs fizic este mult mai usor reproductibila ,in timp ce
masurarea unui serviciu este strans legata de contextul in care acesta este utilizat.

-Serviciile sunt rezultatul unui process in care oamenii ocupa,adesea un loc mult mai
important decat masinile.Gestiunea personalului intr o organizatie productoare de servicii
este mult mai kimp decat intr-o intreprindere industriala.
-Prestatiile de servicii publice sunt adesea mult mai impicante decat celalte
servicii.Sanatatea,educatia,securitatea ,impozitele ,somajul ,locuintele sunt domenii
stresante pt oricine.
9.Aceasta este expresia unui serviciu minim,de tip asistential ,care corespunde conceptiei
europene restrictive a serviciului public. Ea se opune conceptiei franceze,calificata
drept ,,extensiva si care promoveaza posibilitatea tuturor de a avea acces universal ,la un
pret ce face obiectul unei reechilibrari financiare pe intreg teritoriul national.
6.2 Clasificarea serviciilor publice
10. 1. Aria de manifestare a interesului ce urmeaza a fi satisfacut:
-servicii publice de interes national
-servicii publice de interes territorial
-servicii publice de interes local
2. Obiectul serviciilor publice organizate
-servicii publice administrative
-servicii publice industrial-comerciale
3.Regulile juridice sunt aplicabile
-servicii publice care functioneaza in regim adm
-servicii publce care functioneaza in regim mixt,de drept privat si de drept adm
11. De asemena se poate face distincia intre:
-serviciul public care este infaptuit de catre organizatie publica
-serviciul de utilitate publica care este realizat de catre organisme neguvernamentale
12.Din punctul de vedere al doctrinei juridice franceze cea mai importanta deosebire este
cea dintre:
-serviciile publice administrative(sub forma de institutii publice ,structure adminitratice
proprii autoritatilor publice) care sunt supuse regulilor de drept public ,atat in ceea ce
priveste organizarea lor,cat si referitor la raporturile acestora cu utilizatorii ;
-serviciile publice industriale si comerciale. Din pct de vedere al modului d finantare
,serviciile publice industrale si comerciale isi acopera cheltuielile din taxele platie de
beneficiari ,in timp ce sursele de finantare ale serviciilor administrative provin de la
bugetul central,respective de la bugetele locale.
13/14 .In tara noastra ,Sectiunea a2a Capitolului IV al Legii administratiei locale nr
215/2001 ,intitulata ,,Serviciile publice ale comunei,orasului si aparatul propriu de
specialitate al autoriatilor administratiei publice localeutilizeaza aceste doua sintagme
,ceea ce ne face sa credem ca exista 2 categorii de servicii publice locale:
-servicii publice organizate de catre autoritatile administratiei publice locale in
principalele domenii de activitate,potrivit specificului si nevoilor locale,cu respcetarea
prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune.

-servicii publice subordinate autoritatilor administratiei publice locale. Ele sunt atat cele
care sunt cuprinde in organingrama primariei si care sunt conduse de catre primar si
care,in opinia noastra,au caracter exclusive administrativ,dar si cele organizate de instituii
puvlice aflate in subordinea primariei.
6.4 Gestiunea serviciilor publice
6.4.2 Serviciile publice gestionate de catre organsime private
15.Metodele de gestiune locala se definesc ca tehnici juridice de care dispun
colectivitatile locale descentralizate si gruparile lor .Acestea sunt:
-diferite procedee utilizate de catre colectivitatile locale pentru gestiunea serviciilor
publice care intra in competenta lor
-activitati de dereglare ale serviciilor publice pe care le creeaza si organizeaza pt
satisfacerea interesul general al populatiei lor.
Administratia poate incredinta gestiunea unui serviciu public unei personae
particulare,fizice sau juridice .In acest caz ,interventia atuoriatilor publice este camuflata.
Statul liberal recurgea frecvent la aceasta strategie pt a transfera prin contract gestiunea
unui seriviciu public sau pt a obtine realizarea unei activitati publice de catre un
particular,cu care incheia un contract din concesionare .Cu aceasta ocazie au aparut unele
cazuri de abateri,favorizate de lipsa de transparenta si insuficienta controlului de
legalitate.
Pt combatrea coruptiei,legiuitorii au introdus un nou tip de conventie ,conventiile de
delegare a serviciului public.
In prezent ,pe langa aceasta procedura contractuala,se dezvolta din ce in ce mai mult
interventia unilaterala a organismelor particulare in gestiunea serviciilor publice,mai ales
in sectoarele stiintifice,precum si in domeniul social. De asemenea,s-au adoptat legi
privind delegarea de servicii publice. Prin aceste legi s-a instituit ,,o obligatie de
concurenta,s-au multiplicat posibilitatile de control si s-au facut precizari in ceea ce
priveste continutul conventiilor de delegare.
6.5 Metode de gestiune a serviciilor publice
6.5.1 Gestiunea directa ; 6.5.2 Gestiunea delegata
16.Regia simpla sau directa
Caracteristici :
-deciziile privind functionarea si organizarea serviciului sunt adoptate de catre organul
deliberative si organul executive al colectivitatii;
-mijloaele financiare ale serviciului sunt furnizate de catre bugetul general al
colectivitatii in care intra si eventualele venituri obtinute de pe urma serviciului;
-personalul serviciului este recrutat dintre functionarii colectivitatii ;
-bunurile serviciului apartin domeniului public si privat al colectivitatii.
Regia depersonalizata
Caracteristici :
-serviciile in regia depersonalizata se confunda intotdeauna ,din punct de vedere
juridic ,cu autoritatea administrative in subordinea careia se afla;
-autoritatea care a creat serviciul detine controlul asupra gestiunii sale;

-acest mod difera de regia simpla pt ca regia depersonalizata este prevazuta cu autonomie
financiara,constituind un organism de gestiune cu o pozitie individuala in cadrul
colectivitatii.
-organizarea unei asemenea regii este relative complexa intrucat fiind create de catre
organul deliberative al colectivitatii ,regia este administrate sub autoritatea organelor
executive si deliberative ale acesteia ,de catre un consiliu de exploatare si un director
desemnati de catre organul executive la propunerea organului deliberative.
Regia autonoma
Caracteristici:
1.serviciul public este incredintat unilateral unui organism public care are personalitate
juridical si autonomie financiara fiind deci,o persoana juridical distincta de colectivitatea
locala ;
2.aceasta regie autonoma nu poate gestiona decat serviciul public sau serviciile
publice,limitativ definite ,pe care colectivitatea I le incredinteaza ;
3.aceasta gestiune se realizeaza sub controlul colectivitatii ;
4.conducerea serviciului este asigurata de catre organe proprii,respective consiliul de
administratie ;
5.regia autonoma dispune de un buget propriu supus principiilor echilibrului si
contabilitatii publice;
6.regia autonoma este,in general,rezervata serviciilor publice industriale si comerciale
Concesionarea
Caracteristici :
1.Imputarea riscurilor asupra concesionarului
Concesionarul se angajeaza sa asigure buna functionare a serviciului public pe
cheltuielile sale,asumandu-si ,inclusive ,pericolele si riscurile ce rezulta din realizarea
serviciului respectiv;
2. Realizarea investitiilor initiale de catre concesionar
Renumeratia sa se obtine direct de la utilizator in contraparida prestatiei effectuate
3.Mentinerea unui control public de catre administratia care a facut concesionarea
Administratia nu trebuie sa se dezintereseze de serviciul concesionat,intrucat este vorba
despre un sistem public care trebuie sa corespunda cerintelor de egalitate,continuitate,etc.
4.Durata contractului
Contractele se incheie in general pe termen lung pentru a-I permite concesionarea
concesionarului sa-si recupereze investiile.De aici rezulta ca acest concesionar devine un
fel de collaborator permanent al administratiei.
Arendarea
Caracteristici :
1. Imputarea riscurilor asupra intreprinderii exterioare
Cel care arendeaza gestioneaza serviciul pe riscul sau si suporta eventualele pericole;
2.Realizarea investitiilor initiale de catre autoritatea locala
Cel care arendeaza nu finanteaza investiile initiale ca in cazul
concesiunii,colectivitatea punandu-I la dispozitie sub o anumita forma serviciile la
cheie:

3.Remunerarea intreprinderii exterioare de catre utilizatori

Intreprinderea percepe tarifele platite de catre beneficiarii prestatiei ,varsand o taxa
fixa la bugetul local,diferenta dintre tariff si taxa constituinbd remunerarea sa;
4.Mentinerea unui control public de catre administratia care a facut arendarea
Colectivitatea trebuie sa verifice,in permanenta,daca cel care arendeaza face,in mod
constatnt,operatiile de intretinere si reparatii si isi indeplineste obilgatiile care ii revin;
5.Durata contractului
Cel care arendeaza nu este implicat in amortizarea investitiilor ,de aceea durata
contractului are in vedere o durata mult mai scurta in cazul concesionarii.
Regia interesata si geranta
Caracteristici:
1. Autoritatea locala isi pastreaza responsabilitatea generala a serviciului ;
2. Autoritatea locala suporta cheltuielile financiare si determ conditiile de
functionare,dar nu asigura gestiunea zilnica a acestuia,ea fiind incredintata unui
responsabil sau a unui gerant.
3. Nu exista o relatie financiara directa intre intreprinderila exterioara si utilizatori
intrucat colectivitatea locala este responsabila cu perceperea tarifelor de la
beneficiarii serviciilor.
17.Asemanrile si deoseb dintre:Regia directa si regia depersonalizata; Regia
directa si Regia autonoma,Concesiunea-Arendarea,Concesiunea-regia
interesata ,Regia interesata-geranta