UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

1. Prezentarea francizei
Exista un tip de afacere care face posibila evitarea multor eforturi si simplifica
semnificativ povara implementarii unor standarde inalte: FRANCIZA.
Aflata intr-o continua expansiune si in Romania, franciza se intrevede ca o reteta legala
care permite copierea unei afaceri de succes. Franciza, in intelesul sau larg, reprezinta
reteaua care leaga titularul afacerii de succes de comerciantii interesati in dezvolatrea propriei
afaceri. Mijlocul juridic care asigura legatura este contractul de franciza.
Ordonanta nr. 52 din 28/08/1997, cea care reglementeaz din punct de vedere juridic
regimul Francizei, ne defineste acest tip de afacere astfel:
FRANCIZA este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre
persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan,
denumit FRANCIZOR, acord unei alte persoane, denumit BENEFICIAR, dreptul de a
exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Dac din punctul de vedere al Beneficiarului, aa cum este definit Francizatul de Legea
romn, lucrurile sunt relativ simple, el fiind ntr-adevr "beneficiar" al unui Know-how, al
unei "reete" de afaceri, din punctul de vedere al Francizorului, lucrurile nu sunt la fel de
simple. Acesta trebuie s aib n primul rnd anumite caliti, care s-i poat conferi statutul
de Francizor : trebuie sa aib o marc nregistrat, de o anume notorietate; trebuie s aib un
know-how bine definit si identificabil ;trebuie s aib un standard de afaceri performant - aici
incluznd standardele de calitate, de mediu, de orientare ctre nevoile clientului, de
profitabilitate, etc.; trebuie s aib capacitatea de a oferi suportul su unui tert Francizatul, i
nu n ultimul rnd, trebuie sa aib capacitatea de a manageria reeaua pe care dorete s o
construiasc.
Scopul francizei trebuie sa fie acela de a umple un gol in piata, oferind un serviciu sau
un produs care este dificil de gasit daca nu inexistent.
De asemenea, trebuie ales cu grija si momentul introducerii pe piata a acestui produs sau
serviciu. Ce rost are introducerea unui produs sau serviciu care nu mai sunt dorite sau cautate
de public? Nici conceptele aflate temporar la moda nu sunt o solutie, deoarece s-ar putea sa nu
fie valabile pentru multa vreme.
2

In general, o afacere care sa poata fi francizata trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte:
-

conceptul, inclusiv produsele si serviciile, trebuie sa-si fi dovedit succesul in practica;

imaginea publica, sistemul si metodele afacerii trebuie sa fie deosebite;

veniturile din operarea francizei trebuie sa fie suficiente astfel inct sa-i permita
francizatului sa amortizeze investitiile facute in franciza;

francizatul sa poata obtine venituri onorabile din franciza pe care o opereaza, astfel
incit aceste venituri sa recompenseze eforturile si munca depuse;

franciza sa permita obtinerea unui profit astfel incit francizatul sa poata plati taxele de
redeventa catre francizor

venitul obtinut de francizor din toata aceasta operatie sa fie suficient astfel incit sa
acopere obligatiile francizorului si sa si ii ofere un profit rezonabil.

Cel care cauta sa opereze o franciza trebuie sa fie atent, totusi. Multe oportunitati de
afaceri, oferite cu buna credinta, sunt de obicei descrise in general ca oportunitati de
franciza. Alte oportunitati de afaceri sunt oferite nu cu buna credinta si sunt intentionat
descrise eronat sau deghizate ca oportunitati de franciza .
Afaceri precum agentii de vinzari, puncte de distributie, reprezentante de vinzari, etc au
anumite elemente ale unei francize, dar, de obicei lipsest un element important precum, de
exemplu, relatia continua, formatul afacerii si sistemul, care face ca afacerea sa fie o franciza.
Indiferent insa de tipul afacerii, fiecare nou francizor invata ca, in momentul in care si-a
francizat afacerea, el a intrat intr-un domeniu nou. Indiferent de modalitatea de a cstiga bani
ca francizor, acesta joaca doua roluri: acela de a vinde francize si pe acela de a oferi serviciile
sale francizatilor sai. Si, dintre acestea doua, cel mai important este acela de a asigura succesul
francizorilor sai deoarece cheia succesului unei francize este succesul francizatilor.

Care sunt insa factorii cheie ce determina succesul unei francize? - este intrebarea pe
care si-o pun cei mai multi intreprinzatori ce iau in considerare dezvoltarea unui sistem de
franciza ca metoda de dezvoltare.
Un studiu comandat de BFA (Brittish Franchising Association) si realizat de Universitatea
Surrey, numit "Succes and Failure in Franchising", subliniaza 4 factori principali ce pot
determina succesul unei francize:

experienta in operarea sistemului de franciza,

o solida baza financiara,

un sistem cat mai simplu,

recrutarea francizorilor protriviti.

Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri prin achizitia unei francize sunt
urmatoarele:
Avantaje Francizat:
primeste "reteta" unei afaceri la cheie
beneficiaza de umbrela unui brand de renume
este parte a unei retele si beneficiaza de
suportul acesteia
avantajul aprovizionarii la nivel de grup
avantajul marketingului si publicitatii la nivel
central si local
training si asistenta continua
este proprietarul propriei afaceri
are o marja comerciala asigurata

Dezavantaje Francizat:
Foloseste propriul capital si isi asuma riscurile
afacerii
Francizorul are drept de control asupra modului
in care francizatul isi deruleaza afacerile
Desi isi formeaza propria clientela, ramane
tributar in ochii consumatorului ca parte din lantul
francizorului
Este constrans sa aplice totate metodele si
mijloacele comerciale ale francizorului (inclusiv
promotiile lansate in retea)

Este obligat sa participe la bugetele de

marketing si publicitate
Este obligat sa participe la toate sesiunile de
aceste elemente, desi percepute initial ca
training organizate de francizor
dezavantaje, sunt de fapt in folosul francizatului,
Controlul limitat asupra gamei de produse si
fiind toate elemente ce-l vor ajuta in demersul sau servicii oferite consumatorului - exceptiile de la
viitor
gama general oferita in retea trebuind sa fie
aprobate prealabil de francizor
Marja comerciala "marcata" de redeventa
datorata francizorului

Studiind cele doua puncte de vedere, putem observa ca exista o convergenta a scopului
propus: francizorul urmareste sa se extinda, in timp ce francizatul cauta o solutie de afacere
cat mai sigura.

FRANCIZOR
OPPORTUNITIES - OPORTUNITATI

THREATS - AMENINTARI

deschiderea pietelor interne si internationale

schimbarile legislative dese din domeniul economic,

ce induc instabilitate

tendintele de globalizare

trendul accentuat crescator al chiriilor spatiilor

comerciale, corelat cu lipsa acestor spatii in anumite
piete locale

maturizarea pietei locale

concurenta / mai ales cea neloiala

cresterea potentialului investitional intern si extern

pierderea controlului activitatii

dorinta investitorilor de diversificare a domeniilor de

reinvestire a profitului

afectarea imaginii brandului de insuccesul unor

francizori

cresterea exigentelor de calitate in randul publicului

deschiderea pietei locale catre integrarea
conceptului de franciza in gama optiunilor de
dezvoltare
existenta in piata a unor companii mici, specializate,
la nivel local, ce-si doresc asigurarea "supravietuirii"
in conditiile integrarii

FRANCIZAT
THREATS AMENINTARI

OPPORTUNITIES - OPORTUNITATI
piata in dezvoltare, posibilitati de alegere a metodei
optime de dezvoltare / de incepere a unei afaceri

maturizarea si globalizarea pietei

deschiderea surselor de sprijin financiar

alinierea la standardele UE, (calitate, servicii, impact

asupra mediului, marketing, etc)

acumularea de capital - ce merge catre sprijinirea

afacerilor tip IMM

extinderea marilor jucatori din piata nationala si

international
presiunea crescanda a preturilor de achizitie,
micsorarea marjelor comerciale
cresterea exigentelor publicului, a standardelor de
calitate a serviciilor

2. Franciza evoluie i tendine de dezvoltare n Romnia

Ideea franchizei a aparut pe la jumatatea secolului XX, imediat dupa al doilea razboi
mondial, cand acest nou concept de a face comert prin copierea unui mecanism profitabil, a
fost privit cu suspiciune si adeseori confundat cu o "escrocherie".
Un studiu al CHR Consulting arata ca pe piata locala si-au facut loc nu mai putin de 171
de marci internationale si autohtone de franciza. Retelele dezvoltate de acestea cumuleaza la
ora actuala 1.100 de unitati teritoriale si 11.400 de angajati. Domeniile acoperite sunt extrem
de variate: de la magazine de imbracaminte, bijuterii si cosmetice, pana la supermarketuri,
cafenele, fast food-uri si servicii hoteliere.
Fie ca isi au originile in cele mai dezvoltate economii ale lumii, fie ca sint de sorginte
romaneasca, retelele de francize se bucura in ultimii ani de un succes in crestere. Mai mult,
specialistii estimeaza o crestere a numarului de retele de franciza care isi au bazele in tara
noastra.

Potrivit datelor Asociatiei de Francize din Romnia (AFR), in Romania exista

aproximativ 170 de francize, dintre care 43 sint de origine autohtona. De asemenea, exista
peste 1.000 de francizati.
Principalele avantaje oferite de acest sistem se refera la siguranta afacerii in conditiile in care
marca pe care un francizat doreste sa o produca sau sa o comercializeze se bucura deja de o
anumita notorietate pe piata.
CHR Consulting estimeaza ca interesul investitorilor autohtoni de succes de a-si extinde
afacerile prin franciza va creste sustinut, iar numarul celor care vor alege acest sistem se va
ridica anual la cel putin cinci-sase. Insa si brandurile internationale vor continua sa atace piata
romaneasca intr-un ritm cel putin la fel de ridicat ca in 2004, noile intrari fiind previzionate sa
se ridice la 30-40 pe an.

3. Cererea i oferta francizei n Romnia

A. OFERTA
Din cifra de afaceri de aproximativ 730 milioane de euro de sistemul de franciza din
Romania, aproape 44% (318 milioane de euro) este aportul companiilor din industria de
bauturi racoritoare, alcoolice si din sectorul materialelor de constructii. Pe locul secund, cu
206 milioane euro, se situeaza francizele din domeniul serviciilor financiare, al publicitatii,
resurselor umane si intretinerii. Francizele din distributie si retail (moda, bijuterii, electrice si
electronice, produse petroliere, produse de ingrijire a corpului) au inregistrat o cifra de afaceri
de 146 milioane euro, cele din industria fast food si alimentara 32 milioane euro, iar cele din
sectorul hotelier 28 milioane euro.
Printre firmele romanesti care se extind prin franciza se numara: Cris Tim, Gogoasa
Infuriata, Smartree, Tina R, Elvila, Coco Rico, Angst, Ziua, Vin Expert, Access Press,
Ambasador Plus. La Mama si Rodipet se afla in stadiul de lucru la un sistem de francizare,
conform datelor furnizate de Asociatia Retelelor de Franciza din Romania

B.Cererea
Romania a devenit o tara atractiva pentru francizori dupa ce inflatia a scazut sub 10% si
aderarea la UE a devenit o certitudine, a precizat Razvan Blid, consultant la CHR Consulting.
Cate dintre acestea isi vor gasi parteneri locali e greu de spus. Estimarile arata ca in
viitorii doi ani vor intra in tara noastra cam 15-20 de branduri noi, care-si vor deschide lanturi
de francizati. In plus, multe dintre marcile care deja exista in Bucuresti au inceput sa se uite cu
multa atentie la marile orase: Timisoara, Constanta, Brasov, Cluj etc.

4. Satisfactia clientilor - masurata prin sondaje anuale

In ultimii ani, pe masura ce anumite concepte de afaceri cu capital romanesc si-au

demonstrat viabilitatea, se poate observa o crestere a numarului firmelor romanesti care se
extind prin franciza.
Franciza reprezinta o buna oportunitate de afaceri, si un domeniu cu mare potential de
dezvoltare in Romania, care se bazeaza pe preluarea unei retete de succes comercial, pentru
care merita, in final, sa faci unele sacrificii financiare

Bibliografie:

www.observatoiredelafranchise.ro

www.rofrancize.ro

www.fbb.ro

Radiografia unei francize

Primul Fast-food de marca in Romania cu investitie sub 10.000 Euro !

Pentru faptul ca romanilor le place sa manince stau drept dovada atit nenumaratele
tipuri de preparate culinare autohtone cit si numarul de restaurante existente la orice pas.
Faptul ca romanii sunt gata sa deguste si sa accepte feluri de mincare din bucatariile altor tari
este dovedit de numarul mare de restaurante cu specific etnic, italian, arabesc, chinezesc,
grecesc, etc. De asemenea, piata romaneasca a demonstrat ca este deschisa conceptelor noi.
Citi romani stiau ce este un hamburger, acum 20 de ani? Sau despre specialitatile de pui
servite la KFC?
Si pentru ca am vorbit de hamburgeri si de specialitati de pui, trebuie sa mentionam ca nu doar
restaurantele tip fast-food sunt francize, ci au fost create si retele de restaurante cu specific, in
sistem franciza. Iar altele combina sistemul fast-food cu restaurantul cu specific. Un exemplu
este Dr Gusto, un concept de restaurant care combina sistemul rapid si ieftin al restaurantelor
fast-food cu prepararea piadinei, un fel de mincare specific italian.

Ce este piadina?
Un produs fast-food format dintr-un aluat inconfundabil asemanator cu o lipie: piadina
si umplutura diversa (mozzarella, salam, sunca presata, Kaiser, cartofi pai, rosii, maioneza,
ardei copt, etc) care poate fi servita in diverse combinatii: "A la Alex", "Sud Africa", "Crudo",
"Bianca Rossa", "Rustica", "Tonno Verace" (cu ton), "Diavola" (picant), "Puttanesca",
"Chicken" (cu pui), "A la `Chef`", "Formaggi" (diferite combinatii de brinza) si "A la `Sisi`".

Diferenta intre lipia de la piadina si cea de kebab este ca piadina se muleaza perfect pe
continut, fiind frageda, foarte placuta la mincat, la fel ca si o clatita, in timp ce lipia pentru
kebab este rigida si crocanta. Umplutura pentru piadine este extrem de diversa si apetisanta.

Istoricul piadinei
Piadina este de origina italiana. Marinarii fenicieni i-au invatat pe localnicii din ceea ce
a devenit mai tarziu tinutul Romagna cum sa prepare un aliment numt "focaccia", care mai
tirziu a ajuns sa poarte numele de "piadina". Treptat, aceasta a devenit un preparat traditional
italian, castigand si faima internationala. Astazi, piadina se regaseste oriunde in Italia, dar mai
ales in Romagna, ale carei strazi sunt pline de chioscuri care vand piadine ("baracchini della
piadina").

Sarbatoarea Piadina Romagnola

Acest festival are loc in fiecare an la Milano Marittima. Este vorba de un concurs
gastronomic la sfarsitul caruia publicul alege cele mai bune opt piadine, si apoi, pe cea mai
buna din cele opt. Cu prilejul degustarii, se bea mult vin si se canta.

Oferta DrGusto
Piadineria are un numar de produse standard (minim 10), iar diversificare are loc pe
masura ce DrGusto introduce noi produse ce isi dovedesc succesul la public.

Este interesant ca un client de piadinerie poate sa isi decida singur continutul piadinei. Cel
putin doua din piadinele de baza DrGusto sunt realizate dupa optiuni ale clientilor care s-au
dovedit a fi de mare success.

Investitie
Dupa cum s-a menionat la inceput, investitia totala este sub 10.000 de Euro. Taxa de
franciza si costul tuturor echipamentelor sunt, in total, 6.000 Euro. Amortizarea acestei
investitii se face in functie de mersul afacerii, intre 6 si 12 luni. Redeventa ceruta de francizor
este de 7% din cifra de afaceri pentru piadine. In cadrul piadineriei se pot aditiona si alte

10

produse agreate de francizor precum bauturi racoritoare, cafea (cafea Manuel), preparate de
patiserie (patiserie Dolce Vita). Pentru acestea nu se percepe redeventa.

11