METODA KABAT

Creierul ignora actiunea proprie ms, el recunoaste

numai miscarea-Beevor si Jackson
metoda de incurajare sau grabire a mec neuromuscular gratie
stimularii proprioceptive
2 diag de miscare pt fiecare segment al corpului (cap-gat; trunchi
superior; trunchi inferior; membre), cu cate 2 scheme antagoniste
(F si E)
Schema 3 componente:
FLEXIE/EXTENSIE
ABDUCTIE/ADDUCTIE
ROTATIE EXTERNA/ROTATIE
INTERNA

Important:
folosirea schemelor de miscare in spirala si
diagonala
miscarea activa: distal proximal;
stabilitatea articulara sens invers
fol rezistenta maximala (pt obt iradierii in
cadrul schemei de miscare sau in gr musculare ale
schemei homolaterale)
tehnici si elemente ce faciliteaza dezv miscarii
sau a posturii (pozitionare, contact manual, intinderi
musc, pres artic, rezistente la misc)

Pozitionarea bolnavului
infl reflexului tonic labirintic pt intarirea efortului de
asistare a misc solicitate
- Recup FLEXIEI pozitia de DECUBIT VENTRAL
- Recup EXTENSIEI pozitia de DECUBIT DORSAL
- F mb superior pozitia SEMISEZAND (in sezlong)

Forta progresia de la pozitii fara forta gravitationala

la pozitii ce o folosesc ca rezistenta la miscare

Pozitionarea segmentelor pacientului

decubit dorsal

decubit lateral

linia ce uneste mijlocul capului humeral

cu mijl capului femural sau pe linii
paralele cu aceasta

capul in prelungirea trunchiului; capul

in poz neutra; linia calcaielor- in
prelungirea partii post a trunch.; umarul
si soldul in plan mediofrontal
(intersectia dintre diag intre spina iliaca
si p post a umarului si diag dusa intre
spina iliaca post-sup si p ant a umarului
sa fie pe linia mediofrontala)

Pozitia kinetoterapeutului
pe sau paralel
cu diagonala
schemei de
miscare

mb inferioare
usor flectate
din genunchi

Contactul manual
facilitarea activ fusurilor neuromusculare p pe ms, tend ,
artic
pe S tegum a gr musc de tratat ( linie pe directia in care se
aplica R; directia urmareste locul de unde a plecat diag)
priza pt mana = pe S palmara
mana Kt apuca aceeasi mana a pac, cu deg 3-4-5 ale pac prinse intre
policele si indexul Kt, mediusul si inelarul Kt intre indexul si policele pac,
iar degetul mic al Kt cuprinde I MC al pac);
priza Kabat inversata (dr la stg) pt facilitarea diag in care este aplicata
E deg;
prizele lombrIcale palmara + dorsala prize de forta (F in MCF II-V, E in
IF, Abd police);
mana peste mana pt o facilitare mai mare

Sincronizarea normala

-contractia ms in secvente-

INITIAL
misc intentionale
controlate, proximal
distal (std mobilitate,
stabilitate, mobilitate
controlata)

APOI
miscari distal
proximal (std abilitate)

Toate diag primul timp al schemei de miscare

= ROTATIA (desurubare, despiralare); ultimul
timp = ROTATIE ( insurubare, spiralare)

Schema motorie
Componenta musculara
principala = gr de ms
care realizeaza
principalele miscari
cuprinse in schema

POZITIA INITIALA
(poz de intindere max
a ms)

Componenta musculara
secundara = ms ce
realizeaza miscari pe doua
scheme

POZITIA FINALA (pozitia

de scurtare maxima)

Pozitionarea:
FLEXIE segm in E max
abd/add
ABDUCTIE segm in ADD
rotatia este ultima
ROTATIA EXT segm in rotatie interna
Schema de miscare Pivot distal spre Pivot proximal
deplasarea = VECTOR
DIRECTIE diagonala (dir optima a miscarii produse de contr
ms principali); prima componenta- rotatia;
SENS schema agonista = misc se executa spre poz de
contractare/scurtare a ms
- schema antagonista = ms se alungesc, capetele se
insertie se indeparteaza
Schemele Kabat- pasiv, activ (misc libera), activo-pasiv (misc
libera ghidata de Kt), activ cu R (pt cresterea F)

Schemele de miscare pt cap-gat si

trunchi superior
cheia GATUL
a) Schema de flexie spre dreapta
Diagonala cap-gat-trunchi sup rotate spre stg, capul in hiperE lat
stg; executam F cu rot spre dreapta, barbia depaseste linia
mediana a corpului (stg dr), privirea spre dr-jos; tr sup
(umerii) se flecteaza si se rotesc spre dr (umarul stg spre
soldul dr)
b) Schema de extensie pe aceeasi diagonala
Poz finala a diag de flexie aj in poz de la care s-a plecat anterior
(capul, gatul, umerii in rotatie spre stg si extensie)

Schemele de miscare pt trunchiul

inferior si mb inferioare bilateral
asimetrice
cheia- MB INFERIOARE
Diag 1 flexia cu rotatia (stg-dr); extensia (dr-stg)
Diag 2 sens invers -flexia cu rotatia (dr-stg) si
extensia (stg-dr)
Mb inferioare- incruciseaza linia mediana a corpului,
bazinul se roteaza (si se ridica de pe planul
banchetei) in schema de flexie

Schemele mb superioare si mb
inferioare
PIVOTUL DE ACTIUNE:
I. PIVOTII PROXIMALI ASH, ACF
Mb sup flexia este asociata cu rotatia externa;
extensia cu rotatia interna
Mb inferior flexia si extensia se asociaza atat RI,cat
si RE
Abd mb inf se executa cu RI;Add se asociaza cu RE
II. PIVOTII INTERMEDIARI cot, genunchi
C si G fixate/E si F in timpul schemelor de miscare
RI si RE urmeaza rot executate de pivotul principal
(ASH, ACF)

III. PIVOTII DISTALIPUMN,GLEZNA

-urmeaza misc piv principali
Mb superior:
- Sup +dev radiala - F si RE a umarului
- Pron + dev cubitala - E si RI a umarului
- F pumnului- asociata cu ADD umarului
- E pumnului asociata cu ABD umarului
Mb inferior:
- F plantara E sold; E plantara- F sold
- Inversia (ADD) picior ADD + RI sold; Eversia (ABD) picior
ABD + RI sold

IV. PIVOTII DIGITALI

se aliniaza misc piv prox si distali (indif de piv intermediari)

Mb superior:
F + ADD degete- F pumn si ADD umar
E + ABD degete E pumn si ABD umar
dev rad degete- dev radiala pumn, sup si F cu RE umar
dev cubitala degete- dev cub pumn, pron si E, cu RI umar
Pumn:
ADD police- F + RE umar
ABD police E + RI umar
Mb inferior:
F + ADD degete- F plantara + E sold
E + ABD degete E picior + F sold

Schemele de miscare ale

MS pe diagonale
F-ABD-RE

F-ADD-RE

D2

D1
UMAR

D1
E-ABD-RI

D2
E-ADD-RI

Diagonalele pt mb superioare
DIAGONALA 1 (DE FLEXIE)

Pozitia de start
umar in extensie, abductie si rotatie interna; antebrat in
pronatie, pumn in extensie si deviatie cubitala; degete in
extensie
Priza (pentru partea dreapta)
- mana stanga pe palma pacientului; mana dreapta pe regiunea
distala, antero-interna a bratului
Miscarea
- umar flexie, adductie si rotatie interna; scapula
ridicare si abductie; antebrat supinatie; pumn flexie
si inclinatie radiala; degete flexie

 DIAGONALA 1 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start
umar in flexie, adductie si rotatie externa; antebratul in
supinatie; pumn in flexie si inclinatie radiala; degete in
flexie
Priza ( pentru partea dreapta)
mana stanga pe regiunea distala, postero-laterala a
bratului; mana dreapta pe regiunea interna a fetei dorsale a
mainii si degetelor
Miscarea
umar extensie, abductie si rotatie interna; scapula
coborare si adductie; antebrat pronatie; pumn extensie
si deviatie cubitala; degete extensie

 DIAGONALA 2 (DE FLEXIE)

Pozitia de start
umar in extensie, adductie si rotatie interna;
antebrat in pronatie; pumn in flexie si inclinatie
cubitala; degete in flexie
Priza (pentru partea dreapta)
mana stanga pe fata dorsala a mainii pacientului;
mana dreapta pe fata posterioara a bratului
Miscarea
- umar flexie, abductie si rotatie externa;
scapula ridicare si adductie; antebrat supinatie;
pumn extensie si inclinatie radiala; degete
extensie

 DIAGONALA 2 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start
umar in flexie, abductie si rotatie externa;
antebrat in supinatie; pumnul in extensie si
inclinatie radiala; degetele in flexie
Priza ( pentru partea dreapta )
mana stanga in jurul regiunii distale a bratului,
mana dreapta in mana pacientului
Miscarea
umarul extensie, adductie si rotatie interna;
scapula coborare si abductie; antebrat
pronatie; pumnul flexie si inclinare cubitala;
degete flexie

Schemele de miscare ale MI pe

diagonale
F-ABD-RI
D2
D1
E-ABD-RI

F-ADD-RE

SOLD

D1
D2

E-ADD-RE

Diagonalele pt mb inferioare
DIAGONALA 1 (DE FLEXIE)
Pozitia de start
sold in extensie, abductie si rotatie interna;
glezna in flexie plantara; picior in eversie; degete
in flexie
Priza ( pentru partea dreapta)
mana stanga pe regiunea distala, antero-interna a
coapsei; mana dreapta pe regiunea interna a fetei
dorsale a piciorului
Miscarea
sold flexie, adductie si rotatie externa;
glezna dorsiflexie; picior inversie; degete
extensie

 DIAGONALA 1 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start
sold in flexie, adductie si rotatie externa; glezna
in dorsiflexie; picior in inversie; degete in
extensie
Priza (pentru partea dreapta)
mana stanga pe partea distala, postero-laterala a
coapsei, mana dreapta pe regiunea plantara
externa
Miscarea
soldul extensie, abductie si rotatie interna;
gleznaflexie
plantara;picioreversie;degeteflexie

 DIAGONALA 2 ( DE FLEXIE)
Pozitia de start
sold in extensie, adductie si rotatie externa;
glezna in flexie plantara; picior in inversie;
degete in flexie
Priza ( pentru partea dreapta)
mana stanga pe regiunea distala, antero-externa a
coapsei; mana dreapta pe regiunea laterala a fetei
dorsale a piciorului
Miscarea
sold flexie, abductie si rotatie interna;
glezna dorsiflexie; picior eversie; degete
extensie

 DIAGONALA 2 (DE EXTENSIE)

Pozitia de start
sold in flexie, abductie si rotatie interna; glezna
in dorsiflexie; picior in eversie; degete in
extensie
Priza ( pentru partea dreapta)
mana stanga pe regiunea distala, postero-interna
a coapsei; mana dreapta pe regiunea interna a
fetei plantare a piciorului
Miscarea
sold extensie, adductie si rotatie externa;
glezna flexie plantara; picior inversie;
degete flexie

Diagonalele trunchiului
TRUNCHIUL SUPERIOR

-diag de F si rot spre dr (despicat- chopping)-

Diagonalele trunchiului

TRUNCHIUL SUPERIOR
-diag de E si rot spre stg
(ridicat lifting)-

Diagonalele trunchiului
TRUNCHIUL INFERIOR
-diag de F si rot spre drDD:
Kt- prize pe fata dorsala a
degetelor si picioarelor
Mb inf dr- poz initiala a
(cu o mana), cealalta
diag 1 flexie
mana fiind pe fata lat a
Mb inf stg poz initiala a
coapsei stg;
diag 2 flexie
- genunchii extinsi, mb inf
Tr inferior rotat spre stg
se vor deplasa pe diag
respective + rotatie
spre dr a tr inf

Diagonalele trunchiului
TRUNCHIUL INFERIOR
- diag de E si rot spre stgDD:
Kt - prize pe partea
plantara a pic si deg (o
Mb inf dr- poz initiala a
mana); cealalta mana pe
diag 1 de E
reg post-distala a
Mb inf stg poz initiala a
coapselor si usor lat pe
diag 2 de E
p dr;
Tr inf- usor rotat spre dr
- genunchii extinsi- mb
inf se vor deplasa pe
diag respective + rot
spre stg a tr inf

KABAT DECONTRACTURANT

Scheme combinate
SCHEMA BILATERALA SIMETRICA (BS)-ambele mb executa
aceeasi diag in acelasi sens (F sau E)
SCHEMA BILATERALA ASIMETRICA (BA)- un mb executa
diag 1 si celalalt mb diag 2, ambele in acelasi sens (F sau E)
SCHEMA BILATERALA SIMETRICA RECIPROCA (BSR)- BS +
un mb face diag 1 F, alt mb face diag 1 de E (diag de aceeasi
parte, dar mb merg in sensuri opuse)

SCHEMA BILATERALA ASIMETRICA RECIPROCA (BAR) un

mb face diag 1 de F, celalalt diag 2 de E

Scheme combinate mb sup + mb

inf
Scheme ipsilaterale

Scheme controlaterale

Scheme diagonale
reciproce

se misca extremitati de
aceeasi parte a corpului
(simetrice, asimetrice,
simetrice reciproce,
asimetrice reciproce)
se misca extremitati de
parti opuse (simetrice,
asimetrice, simetrice
reciproce, asimetrice
reciproce)
extremitati controlaterale se
misca deodata in aceeasi
directie, iar extrem
controlaterale opuse se
misca in dir opuse

METODA BOBATH

initial-copil cu encefalopatie sechelara infantila;

apoi- adult hemiplegic (in scopul recuperarii sdr
spastice)

Factori:
1.
2.
3.
4.

tulburari senzoriale de grade diferite

spasticitatea
dezordinea mecanismului relfex
lipsa modalitatilor de miscare
selectiva

OBIECTIVE:
Facilitarea activitatii motrice controlate
Inhibarea simptomelor patologice ale
hemiplegiei (spasticitatea, reactiile asociate,
miscarea in masa)
DIRECTIILE tratam kinetic:
Inhibarea/suprimarea activitatii tonice
reflexe (pt reducerea si reglarea tonusului
musc)
Facilitarea integrarii r. sup de ridicare si
echilibru
SCOP FINAL: recastigarea simetriei corporale

Pozitii reflex-inhibitoare
reflexe

inh activ tonice

LEGEA INCHIDERII (MAGNUS)

in fiecare mom, SNC oglindeste starea musc corpului;
starea de contractie si intindere a ms det distributia
proceselor excitatoare si inh in SN si, deci, fluxul
excitatiei spre periferie

LEGEA LUI VON UEXKUEL

fluxul aferent favorizeaza contractia ms intinsi, in timp
ce ms scurtati sunt in stare de inhibitie

METODA BOBATH => gasirea celei mai favorabile poz reflexinhibitoare pt realizarea misc active, fara spasticitate

OBSERVATII:
1. Poz reflex-inhibitoare sunt partial/total opuse posturii aN a
pac
2. Pozitionarea are de invins la inceput o R data de poz gresite
ale pac; inlaturarea R mentinerea intr-o astfel de poz timp
indelungat, poz pe care, apoi, o adopta singur
3. Posturile= miscari realizate in posturi reflex-inhibitorii
4. Reflexele asimetrice tonice ale gatului
Rotatia, rostogolirea tr din dv in dd si invers
5. Puncte-cheie ale controlului:

Pct-cheie central (proprioceptia musculaturii

cefei) <- poz capului
Pct-cheie al mobilitatii <- centura scapulara
Pct-cheie al stabilitatii <- centura pelvina

KT- pozitionare :
CAP-GAT

CENTURA
SCAPULARA
SI PELVINA

ajustarea tonusului in segm inf

Mentinerea acestei poz reflex-inhibitorii
=> DESCRESTEREA REZ SI A
SPASTICITATII

ULTERIOR- pac va putea controla singur

ac pozitie

Pozitiile reflex-inhibitorii pt CAP

Capul rotat spre mb afectat, in usoara E (tonusul flexor)

Capul rotat spre p sanatoasa, in F (tonusul flexor)

Capul in poz simetrica, F puternic inainte, bratele incrucisate

pe piept, mainile apuca umerii opusi; flectarea mb inf din sold +
abd genunchi (scade spasticitatea)
Reflexul Magnus intoarcerea capului spre stg pasiv, bratul stg
se intinde, bratul dr se flecteaza

Reflexul Landau hiperE capului si tr, flecteaza mb sup

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MB
SUPERIOR
Rotatia interna a bratelor (inhiba extensia)

Rotatia externa a bratelor (inhiba flexia)

Abductia orizontala (inhiba F gatului, a bratelor si mainilor)

Ridicarea bratelor deasupra capului (inhiba F soldurilor si E

trunchiului)
Ridicarea centurii scapulare si alungirea flexorilor lat ai tr
(scaderea spast icitatii in mb inf)

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MB
INFERIOR
Flexia dorsala a halucelui (inhiba spasticitatea ext si permite F mb
inf)

F soldului si abd se faciliteaza reciproc

Abd +RE si E soldului si a genunchiului (combat spast pe F si E mb

inf, distal)

Abd bratelor + RE (inhiba add picioarelor se obtine ridicarea in

ortostatism)

Ridicarea in ortostatism
Stand pe gen, br pe langa corp - kt are o mana in reg occipitala si
cealalta sub barbie, roteste capul spre stg/dr, iar bolnavul duce
un gen inainte, concomitent cu incercarea de ridicare in
ortostatism
Rotatia tr intre pelvis si centura scapulara (inhiba tonusul flexor
si extensor, cu facilitarea fct de intoarcere si ridicare)

Extensia coloanei vertebrale inhiba flexia soldurilor si flexia

sinergica a bratelor

Stimularea reactiilor de echilibru

Poz sezand, in patrupedie, pe genunchi, stand stim prin impingeri
usoare ale corpului de catre Kt

Poz initiala asezat pe sol- scurte presiuni pe umar, imping dintr-o

parte in alta; pac tb sa ridice bratul dinspre partea care este impins

Pozitie initiala sezand pe taburet; ca mai sus, dar reactiile sunt mai
puternice (pac aseaza ambele maini pe umerii Kt, care provoaca E
spatelui si dezechilibrari partiale)

Ridicarea din genunchi

fol act facilitatoate a r.
tonic lateral al cefei

Stimularea r. de echilibru
in sezand pe podea
Stimularea r. de
echilibru in sezand pe
banca

METODA BOBATH

TRANSFERAREA POZITIILOR REFLEXINHIBITOARE IN POZITII

FUNCTIONALE !