Rolul grsimilor n organism

Grasimile se folosesc in alimentatie; necesarul zilnic pentru un adult este de

100g grasimi. Prin hidrogenarea catalitica a unor uleiuri vegetale (de soia, de rapita),
se obtin grasimi solide din care se prepara margarina. Se folosesc la fabricarea
sapunurilor, a unsorilor, a lacurilor si vopselelor (pe baza de ulei) si uneori drept
combustibil.
Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal ( stocarea
avand loc in tesutul sub cutanal, in epiploon sau in jurul organelor interne) iar plantele
il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare.Din cele mai vechi timpuri
grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie.
In plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta
enzimelor. S-a constatatca prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri,
imbogatindu-si continutul in ulei.
Grasimile reprezint :
- surs primar de energie, care genereaza pn la 70% din totalul de energie in
condiii de repaus, de asemenea reprezentnd un combustibil eficient pentru a susine
activitatea fizic, n special n timpul antrenamentului de rezistenta
- componenta eseniala a membranelor celulare si a nervilor (tecile de mielina)
- organele vitale sunt susinute i protejate de ctre depozitele adipoase
- toi hormonii steroidieni sunt produi din colesterol
- vitaminele liposolubile sunt depozitate si transportate n organism prin
intermediul lipidelor
- caldura corpului este pastrat i datorit existenei stratului de grsime
subcutanat.
In general, excesul de lipide in alimentatie poate conduce la cresterea in
greutate si obezitate, boli cardiace, hipertensiune arteriala, diabet, cancere.
Continutul cel mai redus de grasimi saturate il intalnim in uleiurile vegetale
(ulei de floarea soarelui - 11%, ulei de porumb - 13%, ulei de masline - 14%, ulei de
alune - 18%). Uneori aceste uleiuri sunt supuse unui proces de hidrogenare, adica
legaturile duble sunt saturate.
Alimentele ce contin lipide polinesaturate sunt ficatul de cod, pesti cu carne
grasa (somn, hering), ulei de floarea soarelui. Acizii grasi nesaturati sunt foarte
importanti in alimentatie, pentru ca ficatul nu este capabil sa introduca duble legaturi
acolo unde este nevoie de ele in structura acestora. Acizii grasi nesaturati participa la
formarea fosfolipidelor care intra in structura membranelor celulare. La sportivi,
ciclul lezarii si repararii celulare este mult mai accelerat decat la persoanele sedentare,
si astfel necesarul de acizi grasi nesaturati este mai mare. De asemenea, ei stau la baza

sintezei prostaglandinelor, acei mesageri chimici care controleaza reparatiile celulare,

procesele inflamatorii si sensibilitatea tesuturilor la durere. La sinteza
prostaglandinelor participa acizii omega 3, care se gasesc in uleiul de peste. Grasimile
adauga alimentelor un plus de gust pentru ca absorb si retin savorile si in plus dau
hranei o textura mai placuta. Din acest motiv oamenii prefera alimentele grase. In
dieta sportivilor se recomanda ca grasimile sa nu depaseasca 25%, dintre care nu mai
mult de o treime sa fie grasimi saturate.
Nu trebuie sa uitati ca grasimea reprezinta o importanta sursa de energie.
Glicogenul muscular si hepatic este limitat, astfel ca utilizarea grasimilor ca energie
intarzie aparitia starii de epuizare. Una dintre adaptarile care apar ca raspuns la
eforturile de rezistenta este cresterea capacitatii de a utiliza grasimea ca sursa de
energie.
n perioada rece a anului, ndeosebi iarna, grsimile constituie o important surs
energetic pentru organismul uman. La arderea 1g de lipide se degaj 9 Kcal. Este
cunoscut faptul c pentru o alimentaie sntoas cantitatea de lipide ingerate nu
trebuie s depeasc 30% din aportul energetic total zilnic (70 g). Dup origine,
grsimile se mpart n vegetale i animale, ambele fiind necesare organismului n
alimentaia echilibrat.
Sursele importante de grsimi sunt produsele de origine animalier: carnea de bovin
(15-30%), carnea de porcin (15-30%), carnea de gin (15-30%), brnza de vaci (2330%), de asemenea produsele de origine vegetal: uleiurile diverse (100%) i nucile,
alunele (40%). n acizi grai saturai sunt bogate aa produse ca untul (70 %), untura
de porc (100%), carnea, petele gras. Acidul linoleic inhib creterea tumorilor. Un
consum regulat de pete bogat n acizi grai polinesaturai Omega 3 reduce riscul de
maladii cardiovasculare. Un aport mare l au grsimile la absorbia vitaminelor
loposolubile (A, D, E, K). Deficitul considerabil al grsimilor n alimentaie aduce la
micorarea masei corporale, slbete rezistena organismului ctre factorii duntori
ai mediului nconjurtor (diferite infecii, frig), reine creterea i dezvoltarea
organismului tnr. Grsimile au, de asemenea, efecte benefice asupra sntii. Spre
exemplu lipidele stimuleaz peristaltica intestinal i funcia endocrin a
pancreasului, eliminarea bilei, mbuntete calitile gustative ale bucatelor i
provoac senzaii de saturare.
Insuficiena de acizi grai polinesaturai acuz dermatite, micorarea capacitii de
reproducie. De obicei grsimile au proprietatea de a se depozita n calitate de
substan de rezerv n esutul adipos sub piele, n jurul unor organe. n urma
consumului exagerat de grsimi alimentare i glucide, rezervele adipoase cresc,
ducnd la obezitate. Consumul n exces al grsimilor bogate n acizi grai saturai, se
soldeaz cu creterea colestorolului n singe i depunerea lui n pereii vaselor

sanguine i sclerozarea lor, contribuie la dezvoltarea aterosclerozei i apariia n

special a infarctuilui miocardic i a celui cerebral.
Uleiurile i alte lipide ncinse, cu care se mbib produsele la prjire, prelunjesc cu
mult digestia, irit mucoasa stomacului, conduc la formarea unor compui toxici, care
se elimin greu din organism i chiar favorizeaz apariia cancerului.
Se recomand:
adugarea uleiului vegetal (de floarea soarelui, de masline, de in, de semine de
struguri, de rapi) la salatele de legume;
consumarea zilnic a nucilor, alunelor, migdalelor sau seminelor de floarea
soarelui (de dorit neprjite);
-

consumarea periodic a petelui gras, crnii preparate la grtar sau la cuptor.

Raiza Cebanov, medic igienist