Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect la disciplina Sisteme de Transport

Tema de proiect:
Transportul cu BANDA

Coordonator proiect: dr.ing. Silviu Marcu

Student:Croitoru Robert
Grupa: 745

Bucuresti
2014

Cuprins:

1.Studiul solutiilor constructive similar

-Consideratii generale
-Solutii constructive de transportoare cu banda
-Constructia principalelor parti componente aletransportorului cu banda
2.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul cu banda
3.Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici
4. Calcule de dimensionare
-Ansamblul general
-Desen de executie pentru doua repere

1.Studiul solutiilor constructive

1.1 Consideratii generale

Transportoarele cu band se utilizeaz pentru transportul pe orizontal sau
pe direcie nclinat fa de orizontal cu un unghi de 5-25 o att a sarcinilor vrsate
cat i a sarcinilor n bucai. De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul
poate f combinat, fiind format din zone orizontale, zone nclinate, unite ntre ele cu
zone curbe.
innd seama de rezistena benzilor, lungimea maxim a transportoarelor cu
band s-a limitat la 250-300 m. n cazul in care sarcina trebuie s fe transportat pe
distante mai mari, se utilizeaz o instalaie de transport compus din mai multe
transportoare care se alimenteaz n serie. In cazul transportoarelor nclinate,
unghiul de nclinare al benzii se ia in funcie de proprietile sarcinilor transportate, de
unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mrimea unghiului de
taluz natural, de viteza de transport i de modul de alimentare al transportului.
Se recomand ca unghiul de nclinare al benzii s fie cu 10-15 o mai mic dect
unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului
n timpul transportului, datorit ocurilor. Pentru transportul grului unghiul de
nclinare se recomand 20-22o, porumb tiulei 15o , saci cu gru, fin sau crupi 25.
In figura 1.3 este prezentat schema de principiu a unui transportor staionar cu
band. El se compune din band fr sfarit 3 ce se nfsor peste toba de acionare
2 i toba de intindere 7. Banda este susinut de rolele superioare 4 si inferioare 14
montate n supori pe construcia metalic 5 i 16. ncrcarea benzii se realizeaz
prin plnia 6, n dreptul tobei de ntindere. Descrcarea benzii se realizeaz n
dreptu tobei de acionare, materialul ajungnd n buncrul 1, sau se poate realiza n
orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descrcare
mobil.
Pentru asigurarea aderenei necesare ntre band i tob, precum i pentru
asigurarea unui mers linitit al transportorului se utilizeaz dispozitivul de intindere al
benzii cu greutate. Toba 7 este montat pe cruciorul 8 ce se poate deplasa n lungul
inei 12. De cruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup dc role 10,
la extremitatea cabului fiind montat greutatea 11, sub aciunea creia se realizeaz
ntinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcie metalic de
susinere, fixat pe locul dc utilizare prin uruburi dc ancorare.
Antrenarea tobei de acionare se realizeaz cu ajutorul unui grup motor 15,
cuplaj 17, reductor 18, transmiterea micrii de la tob la band realizndu-se ca
urmare a frecrii dintre band i tob.
In funcie de limea sa, banda se poate sprijini n partea ncrcat pe un
singur rnd de role, banda avnd forma plat sau se poate sprijini pe dou sau trei
rnduri de role, banda avnd form de jgheab. Unghiul de nclinare al axelor rolelor
1= 15o-30o.
Pe partea inferioar nencarcata banda se sprijin pe un singur rnd de role.
Capacitatea portant a benzii transportoare depinde de unghiul de infurare al
acesteia pe toba de acionare, acesta variind intre 180-480 o n funcie de numrul
tobelor de acionare sau a rolelor de abatere.

Fig 1.1 Schema generala a unui transportor cu banda

1 - Carcas evacuare
2 - Tob actionare
3 - Band
4 - Role superioare
5 - Suport role
6 - Plnie alimentare
7 - Toba de intindere
8 - Carucior
9 - Cablu de intindere

10 - Rola de
11 - Contragreutate
12 - Cadru sistem
19 Material transportat
13 - suport cap intindere
14 - Role inferioare
15 - Motor electric
16 - Constructie metalica
17 - Cuplaj ghidare
18 - Reductor

Fig 1.2 Actionarea transportorului

1-Motor electric
2,4-Cuplaje
3-Reductor de turaie
5-Tambur de acionare
6-Band transportoare
Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:
a) dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda sunt utilizate pe scara larga in industria alimentara
pentru transportul diferitelor produse pe linia de productie,in industria miniera la
scoaterea minereului din subteran,in agricultura la transportul cerealelor si a fainurilor
de cereale fie ca subansamble ale unor masini mai complexe(mori) fie ca sisteme
independente.

Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in

functionare si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele:
unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative
redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor
pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice:
tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii
de distribuire a hrane, etc.
1.2 Solutii constructive de transportoare cu banda
a) Modelul Rushmore
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea maxima admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/ - posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare
cat si cel de descarcare

a) Modelul Annapurna
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea unitara admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/s

Model

AN6
AN10

Lungimea
Maxima
(mm)
6000
9500

Tabel de dimensiuni
A
B
C
(mm)
(mm)
(mm)

D
(mm)

E
(mm)

760
760

3960
5130

1372
1372

3050
3050

6090
7010

b) Modelul Snowdown
Caracteristici:
- latimea benzii 500-600 mm
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg

Model
S35/20
S35/15
S30/20
S30/15
S25/20
S25/15

A
(mm)
300
385
300
385
300
385

B
(mm)
1200
1200
1200
1200
1200
1200

Tabel de dimensiuni
C
D
E
(mm)
(mm)
(mm)
1700
2100
1830
1600
1600
1830
1700
2100
1830
1600
1600
1830
1700
2100
1830
1600
1600
1830

F
(mm)
3600
3600
3100
3100
2600
2600

G
(mm)
1200
1200
1200
1200
1200
1200

H
(mm)
2870
2870
2640
2640
2410
2410

1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda

a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al
materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii
din fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform
STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400
reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS
2077/1-85.
Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este
de 0,2-0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu
rasucire dubla. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale
(batatura) commune. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2
insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de material, de a
asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din
material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul
impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din material
textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in
zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea
invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in
STAS 2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000,
1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii
trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin
vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens
londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate
de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri
constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii.
Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin
vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Benzile instalaiilor de transport continuu ndeplinesc att funcia de organ de
traciune ct i de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu band din
industria alimentar se folosesc benzile textile cauciucate i n anumite cazuri benzile
metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege n funcie de condiiile de lucru ale
instalaiei.
La benzile n construcie tiat,n unele cazuri,se intrebuinteaz n afara
straturilor intermediare normale,un strat special rar 2,ce nconjoar straturile
intermediare fie numai pe deasupra i lateral, fie numai lateral,care servete pentru a
mri aderena dintre startul superior i pojghia de cauciuc,precum i pentru ntarirea
marginilor benzii.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

Fig 1.3 Seciune a benzii cauciucate

Semnificaia notaiilor:
1-nveli de cauciuc cu rol de suprafaa de lucru
2-esatur de aprare (ce poate lipsi)
3-strat de resistena a traciunii
4-inserii textile
5-strat de cauciuc cu rol de suprafa de sprijin
6-plas de srm
7-strat de azbest
8-cabluri metalice
b) Tambure antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui
tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre
tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20
mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu
conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala
si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare
decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat
pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii
de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe
tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe
ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. In fig. 2 este prevazuta constructia unui
tambur de intindere.

Fig 1.4 Tambur de intindere

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor
sau combinatii de tabliere si role.

1 cadru

2 tabliere

3 banda

4 - role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste

in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie
simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.

dar

Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv,

mai
avantajoase
din
punct
de
vedere
energetic.

Rolele cu suprafata lisa L se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc B se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu
material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.
Rolele cu discuri D se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului
unor materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
c) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale
benzii si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului

pentru cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.

e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de

material. Constructia depinde de material incarcat pe banda.
Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor,
schema este reprezentata mai jos.

1 cos de alimentare
2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 placi de gidare a materialului
f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul
carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul
trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare.
Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii
max< (unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.
Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul
ajuns in dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral.
Sistemele cu scuturi inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita
frecarii acestora cu materialul transportat.

2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul

sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul
transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare
= 10.

Fig 2.1 Schema transportorului cu banda

1 banda trasnportoare
2 tamburul de antrenare
3 tambur de intindere
4 role cu suprafata lisa
5 role cu discuri
7 sistem de intindere
8 sistemul de incarcare
9 sistemul de descarcare
Date:

- capacitate de lucru: 2,1 kg/s

- materialul transportat: orz
- lungimea tronsonului inclinat: 4 m
- unghiul de inclinare: 20

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece

prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare
silentioasa si o viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru
materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 3,5
mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei
tesaturi. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de
transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata
tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 20 mm in
scopul maririi coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de
intindere montat la unul din capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

Material transportat: orz

Capacitatea de lucru: Q = 2,1 kg/s
Lungimea tronsonului inclinat: 4 m
Unghiul de inclinare: = 20
3.1 Calculul dispozitivul de incarcare
Din anexa 4 rezulta:
- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:
- lemn =0,62
0=0,66
- cauciuc
- otel =0,58
- unghiul de taluz natural in repaus 0=350
- densitatea materialului =700kg/m3
Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:
l=

v b2v 02
1202
=0.07 m
2 g (b cos sin ) = 2 9.81(0.5 94 0. 40.91)

In care:
v
- b [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul fainii este intre 0.8
1m/ s . Alegem
-

v0

v b =1 m/ s

este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din

cosul de alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia 0 m/s .Deci
rezulta

v0 =

0m
.
s

- g reprezinta acceleratia gravitationala

-

reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

b= ( 0.7 0.9 ) 0=0.9 0.66=0.594

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea:

l=0.1 m

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

 1=arctg+ ( 10 15 ) =arctg 0.58+ 15=15 .65

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

3.2 Calculul latimii benzii

Unghiul de taluz natural in miscare va fi:
=(0.40.7)*0=0.5*450=22.50
Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:
B=

Q
2,1
0,16 k a v b tan = 0,16 0,9 1 600 tan 22,5 =0.02m

In care:
- Q reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin
tema.
k
- este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

k 0,9 din STAS 7539-84

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii

B=400 mm .

Q
q
A= Vb
=0.0035m2
Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/185:
- latimea benzii: B=400 mm
- numarul de insertii din banda:

N i=2

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin:

- grosimea insertiilor

i=

p=4 mm

1.2 3 mm .Alegem grosimea insertiei

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin

r=2 mm

i=2 mm

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

DTA k a N i 125 2 250 mm

Din STAS 2077/1-85 alegem

N i=2

k =125 mm

si

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de

L A=500 mm
latimea benzii si anume
.
-Dimensiunile tamburului de intindere:
Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:
DTI =k i N i=100 2=200 mm
In care:
k i=100 mm
Lungimea tamburului de intindere

Li=500 mm

-Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale

suporturilor acestora:
Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu
lungimea tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de
lungimea acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si
role tip L vom avea diametrul rolei D=89mm.
Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.
Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma
benzii.
Astfel vom avea:
-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:
L1
C=700mm;
h=115mm;
=500mm;
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:
P p=1.5 m
-pasul pe ramura incarcata ce material
-pasul pe ramura descarcata

Pi=3 m

3.3 Calculul fortei minime din banda

Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:
( l+ b ) P p2 g
Fmin =
8fa
In care:
l reprezinta masa dematerial pe metru liniar:
l=

Q 2.1
=
=0.7 kg /m
vb 3

b reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

b=1.1 B ( i N i+ p + r ) =1.1 0.22 (2 2+ 4 +2 )=2.42 kg /m

fa

reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

f a=0.025 P p = 0.0375

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii

minime, se calculeaza cu relatia:

Fmin =

( l+ b ) P p2 g (0.7+2.42)1.52 9.81
=
=230 N
8fa
8 0.0375

3.4 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

a)Calculul preliminar:
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:
Q(v 2b +v 2o ) b cos 2,1 9 0,528 cos 20
Fi =
=
=1.77 N
2 v b cos sin 2 3 ( cos 20 )sin 20
Masa rolei de sustinere este:

 2 2
mrs = ( D d ) L otel
4
In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
otel
reprezinta densitatea otelului

mrs = ( D 2d 2 ) L otel = ( 0.0892 0.082 ) 0.5 7800=4.65 kg 5 kg

4
4
Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:
rs =
1

mrs 5
=
=3.33 kg /m
P p 1.5

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

rs =
2

mrs 5
= =1.67 kg /m
Pi 3

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

Finc =( l + b ) g H + w( l + b + rs ) g LH
1

In care:
- w

reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare

w=0.03 0.04

.Alegem w=0.035 .
Obtinem:
Finc =( l + b ) g H + w( l + b + rs ) g LH
1

( 2.42+ 0.7 ) 9.81 4 sin 20 +0.035 (0.7 +2.42+3.33) 9.81 4 cos=50.2 N

Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:
Fdesc = b g H +w ( b + rs ) g H
2

2.42 9.81 4 sin 20 +0.035 ( 2.42+1.67 ) 9.81 4 sin 20 =34.4 N

Unde:
H=L0 sin

LH =L 0 cos
L0 =4m
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:
Ft =(F i + F inc+ F desc ) k
In care:
- k

este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la

trecerea peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.

k =k 1m k 2n
In care:
-

k1

este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al

benzii pe tambur este mai mare sau egal cu

, m fiind numarul acestor tambure:

k 1=1.05 1.1
k 1=1.09

Alegem
-

k2

; m=2

este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al

benzii pe tambur este mai mic sau egal cu

2 , n fiind numarul acestor tambure:

k 2=1.02 1.05
k 2=1.03

Alegem:

; n=15

Obtinem:
k =k 1m k 2n=1.092 1.0315=1.851
Ft =( F i+ Finc + F desc ) k =( 1.77+50.2+34.4 ) 1.851=160 N
Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:
P=c 0
In care:

F t vb
3

10

c0

este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de

banda la trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a

c 0=1.25
frecarilor din lagare,
Obtinem:
P=c 0

F t vb
3

10

=1.25

160 3
=0.48 KW
103

b)Calculul de verificare
Sistemul de ecuatii pentru transportorul cu banda este urmatorul:
F1=F desf
F2 =F 1 + F12=F 1 +34.4
F3 =k 2 F 2=1.1 F 2=1.1(F 1 +34.4)
F 4=F 3+ F i=F 3 +0.105=1.1 ( F1 +34.4 ) +0.105
F5 =F4 + F 4 5=F 4 +50.2=1.1 ( F 1 +34.4 ) + 0.105+ 50.2
F

( 1+34.4 )+0.105+50.2
1.1

0.35
c F inf =Fdesf e =1.2 F 5=F 1 e
=1.2
In urma rezolvarii sistemului se obtin urmatoarele valori pentru forte:
-

F1=62.96 N

F2 =97.36 N

F3 =107.096 N

F 4=107.201 N

F5 =157.401 N

In care:
-

k2

are valoarea cuprinsa intre

Alegem
-

k 2=1.05 1.1

k 2=1.1
=

este unghiul de infasurare al benzii

-c=1.2 reprezinta un coeficient de siguranta

- =0.35 reprezinta coeficentul de frecare intre tambur si banda
Insa forta minima din banda este de
Rezulta :

Fmin =230 N

F1=230 N

Obtinem urmatoarele rezultate:

-

F1=230 N

F2 =264.4 N

F3 =290.84 N

F 4=290.95 N

F5 =341.15 N

Rezulta ca forta maxima din banda este

F5

Se determina forta de intindere a benzii cu relatia:

=F2 + F 3=264.4+ 290.84=555.24 N

F
Cunoscand forta maxima din banda se poate calcula numarul de insertii cu relatia:
N i=

k6 F 5
Bf t

In care:
-

k6

este un coeficient de siguranta care se calculeaza cu relatia:

k 6 =8+k 7+ k 8 +k 9
Unde:
-

k7

este un coeficient care depinde de numarul de insertii.Pentru

N i=2

avem

k 7 =0
-

k8

avem
-

k9

este un coeficient ce depinde de densitatea materialului.Pentru

k 8 =0

este un coeficient care depinde de regimul de lucru.Pentru maxim 8 ore de

functionare pe zi, avem

-

ft

k 9 =0

este rezistenta admisibila la tractiune raportata la un cm de latime a unei

insertii din banda.In cazul benzii alese avem

f t=125 daN /cm

Obtinem:
k 6 =8+k 7+ k 8 +k 9=8+0+ 0+0=8

N i=

1500

k 6 F 5 8 341.15
=
=0.05 insertii
B f t 400 125

Alegem:

N i=2 insertii

Sarcina nominala de rupere a benzii trebuie sa verifice relatia:

FN

F 5 S st
1r imb

In care:
-

FN

este forta nominala de rupere care se calculeaza cu relatia:

F N =f t B N i=125 400 2=105 N

-

S st

este un coeficient de siguranta in regim stationar:

S st =S 0

S1

S2

In care:
-

S0

coeficient de siguranta privind comportarea in timp a benzii.Avem

S 0=7

S1

este coeficient de siguranta privind alungirile suplimentare ale benzii.Avem

S 1=2
-

S2

este un coeficient de siguranta privind tensiunile maxime din banda la pornire

sau oprire.Avem
-

r imb

S 2=2

este pierderea de rezistenta la locul de imbinare.Se calculeaza conform STAS

7539-84:
r imb =

1 1
= =0.5
Ni 2

Obtinem:
S st =S 0
FN

S1

S 2=7+ 2+ 2=11

F 5 S st 341.15 11
=
=7505.3 N
1r imb
10.5

Ultima relatie este indeplinita,deci rezulta ca banda rezista la solicitarile la care este
supusa.

4. Alegerea si verificarea rulmentilor

Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile
din catalog:
-dimensiuni: 306216(mm)
-capacitatea statica de incarcare

c 0=4650 N

-capacitatea dinamica de incarcare

C=15600 N .

Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii

superficiale a cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.
Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare (
) care trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila (
agricole este de:

Lha

Lh

),care pentru masini

8000 12000 ore .

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

P=x R+ y F ar
Unde:
x si y coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de
tipul rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.
N=( l + b + rs ) g L0=( 0.7+2.42+3.33 ) 9.81 4=253.098 N
1

Forta radiala:
R=

N
253.098
=
=269.34 N
cos cos 20

Forta axiala din rulment:

Far =0
F ar
=0<l x =1 y =0
R

P=R=269.34 N

Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:

C
P

L=

C
P

15.6 103
269.34

L=
Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:
6

Lh =

n=

L 10
Lha
60 n

60 v b 60 3 103
=
=1432.4 ore
Dr
40

Unde n turatia rolelor de sustinere

Lh =

L 106 194299.3 106

=
=22607.66 ore
60 n
60 1432.4

Arborele tamburului de antrenare:

Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:
P=0.48 KW

M=

30 P 30 0.48 10 3
=
=20 Nm
n
229.18

Unde: n este turatia tamburului de antrenare

n=

60 v b
60 3
=
=229.18 rot /min
DTA 250 103

5. Bibliografie
1. David L. Masini si instalatii zootehice,
-Indrumar de proiect.

2.David L,Voicu Gh.,Rohan R.,Lisovschi A.-Sisteme de transport in agricultura,

- Indrumar de proiect (1992)
3. David L. Sisteme de transport in agricultura (1991)
4.Cheleman I. Calculul si constructia instalatiilor si masinilor zootehnice.
5. Caproiu M.-Masini si instalatii zootehnice.
6.Filipoiu I.D.- Transmisii mecanice.