Sunteți pe pagina 1din 128

Biserici fortificate

ale sa[ilor din Transilvania


Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
¥IPLIC, IOAN MARIAN
Biserici fortificate ale sa[ilor din Transilvania / Ioan Marian ¥iplic ; graf.: Adrian Sorin
Georgescu ; foto: Ovidiu Morar, ßtefan Petrescu; ed.: Ovidiu Morar, Arpad Harangozo
- Bucure[ti: Noi Media Print, 2006 (Discover Romania)
ISBN 973-7959-46-9

I. Morar, Ovidiu (foto. ; ed)


II ßtefan Petrescu (foto)
III. Georgescu, Adrian Sorin (graf)
IV. Harangozo, Arpad (ed.)
Biserici fortificate
ale sa[ilor din Transilvania

noi
media print
Cuprins
7 Introducere

16 }ara Bårsei

30 Zona Rupea

42 Valea Tårnavelor

90 |mprejurimile Sibiului [i Sebe[ului

106 Valea Hårtibaciului [i Cincului


Colonizarea sa[ilor \n
Transilvania
[i bisericile lor fortificate

Cucerirea Transilvaniei de c`tre maghiari, început` în timpul regelui ßtefan cel Sfânt (încoronat [i
cre[tinat la anul 1000) a continuat în tot cursul secolului al XI-lea. Regalitatea maghiar` a supus treptat
vechile ducate [i voievodate române[ti aflate aici, [i consemnate de cronicarul anonim al regelui Bela.
In decursul cuceririi Transilvaniei, autoritatea regal` maghiar` a aplicat concomitent dou` metode,
al`turi de cucerirea direct`: integrarea comunit`]ilor locale în organizarea administrativ` a ]inuturilor
ocupate [i colonizarea de noi popula]ii. Printre acestea din urma s-au num`rat [i sa[ii, cei care au preluat
de la secui func]ia de colonizatori ai sudului Transilvaniei. A[ezarea sa[ilor în Transilvania constituie
doar o parte a amplei coloniz`ri germane în r`s`rit, proces
desf`[urat în linii generale între secolele X – XIV.
La mijlocul secolului al XII-lea teritoriul ce se
întindea la sud de Târnava Mare, ce reprezenta [i
marginea sud-estic` a teritoriului controlat de regalitatea
arpadian`, a trecut din st`pânirea secuilor în cea a noilor
comunit`]i de germani aduse din Flandra, Saxonia [i zona
Rinului. În secolele XII – XIII au p`truns în Regatul ungar
dou` valuri de coloni[ti germani, care au marcat etapele
cronologice ale consolid`rii puterii centrale [i ale cre[terii
rolului marilor baroni.
Cercetarea originii sa[ilor din Transilvania a
reprezentat o problem` de interes major, fiind l`sat` în plan
secund problema vechimii unor a[ez`ri sau a unor grupuri
de coloni[ti.

¥`ran sas din zona Sibiului, cromolitografie,


secolul al XIX-lea
Originea coloni[tilor germani din Ungaria [i Transilvania este men]ionat` de foarte pu]ine
documente, fapt ce a generat [i apari]ia unor legende referitoare la identitatea „întemeietorilor” de a[ez`ri.
Cea mai veche informa]ie despre prezen]a coloni[tilor germani în spa]iul transilvan dateaz` din jurul
anului 1103, când un anume Anselm de Braz,
castelan în Logne (Belgia) ceda feuda Braz aba]iei
imperiale Stablo din p`durea Ardennes (Belgia) în
schimbul sumei de 12,5 m`rci de argint, deoarece era
pe punctul de a emigra spre Ungaria împreun` cu fiii
s`i. Este posibil ca Anselm de Braz s` fi f`cut parte
din suita ducelui Lotharingiei Inferioare, Balduin, ce
a fost l`sat temporar ostatic la curtea arpadian` în
schimbul acord`rii permisiunii travers`rii regatului
ungar de c`tre trupele cruciate aflate sub comanda lui
Geoffroy de Bouillon, fratele s`u.
Unii istorici au f`cut o asociere între numele de
Braz [i cel de Broos (denumirea s`seasc` pentru
Or`[tie), considerând c` Anselm de Braz ar fi putut
primi o feud` aici [i astfel a pus bazele a[ez`rii care
i-a preluat ulterior numele. Informa]ia ar putea fi
sus]inut` de existen]a la Or`[tie a unei cur]i nobiliare
de model apusean.
O alt` serie de documente foarte importante
pentru stabilirea originii coloni[tilor germani sunt cele
emise de cancelaria regal` [i de cea a prepoziturii
Sibiu, prima organizare administrativ-ecleziastic` a
coloni[tilor din Transilvania. Documentul cel mai vechi
al prepoziturii Sibiului, datat în anul 1191,
¥`rani valahi din zona Sibiului – cromolitografie de
men]ionez` „ecclesia Theutonicorum Ultrasilvanorum“.
Alois Leykum, secolul al XIX-lea, Viena
Privilegiul acordat de regele Andrei al II-lea în anul
1206 coloni[tilor din Cric`u, Ighiu [i Romos îi
men]ioneaz` pe ace[tia sub denumirea de „saxones“. Aceste documente con]in toate cele trei denumiri sub
care au fost men]iona]i coloni[tii germani din Transilvania: teutoni, flandrensi (flamanzi) [i saxoni.
Dintre aceste trei denumiri ultima s-a impus [i în limba latin` [i în limbile vorbite în Transilvania,
devenind denumirea generic` pentru coloni[tii germani.
Pe lâng` coloni[tii germani veni]i din Renania, din Flandra sau din Saxonia,
sunt men]iona]i [i coloni[ti originari din teritoriul de nord-est al Fran]ei, men]iona]i sub denumirea de
valoni. Prezen]a acestora în Transilvania este sus]inut` de toponime ca „villa Barbanth“ ori
„Wualereich“ (nume de hotar în regiunea Reghinului). Venirea unor coloni[ti din cadrul Regatului
Fran]ei trebuie pus` pe seama constituirii aba]iilor cisterciene din Regatul ungar, cea mai estic` fiind
aba]ia de la Câr]a.
În concluzie putem spune c` în Transilvania, în cursul secolelor XII – XIV au sosit coloni[ti din
spa]iul Imperiului romano-german (din regiunile
renane [i saxone) [i al Regatului Fran]ei, punând
bazele a[ez`rilor aflate în teritoriul sud-transilv`nean
[i în enclava bistri]ean` din nordul acestui teritoriu.
Zonele de origine ale coloni[tilor din Transilvania
cuprind arii largi din Imperiul romano-german,
putând fi excluse doar regiunile cuprinse între Frizia [i
Mecklenburg. Din jurul anului 1200 dateaz`
colonizarea elementelor provenite din regiunile de la
r`s`rit de Rin, iar în secolul al XIII-lea p`trund în
Transilvania [i coloni[ti din Germania central` [i de
sud, de pe Dun`rea superioar` [i de pe cursul mijlociu
al Elbei. Cel mai timpuriu grup de coloni[ti este, îns`,
cel provenit din spa]iile valone [i flandrense, din nord-
estul Regatului Fran]ei.
În ceea ce prive[te num`rul coloni[tilor emigra]i în
Transilvania în cursul secolelor XII – XIV, oricare ar
fi el, un lucru este sigur: aceast` emigrare a contribuit
[i ea la mutarea spre est a grani]ei lingvistice în
favoarea graiurilor franco-valone.
A[ezarea coloni[tilor germani în Transilvania s-a
desf`[urat în mai multe etape, a[a cum sugereaz` [i
numeroasele privilegii acordate unor grupuri diferite de
comunit`]i. În secolele XII – XIII cele mai mari
¥`rani sa[i din zona Sibiului în drum spre biseric` –
enclave au fost colonizate pe teritoriul regal, în timp ce
cromolitografie de Alois Leykum, secolul al XIX-lea,
altele, mult mai mici, s-au a[ezat pe teritoriul Viena
comitatelor nobiliare, fapt ce a atras [i existen]a unor
privilegii diferite în func]ie de aceast` a[ezare.
Cea mai mare enclav` colonizat` a fost provincia Sibiului, unde anterior fuseser` a[eza]i secuii, de
la care noii coloni[ti au preluat rolul de p`zitori ai grani]ei. Legat de fondarea a[ez`rilor din zona
Sibiului este de remarcat faptul c` un num`r destul de mare [i-au primit numele dup` cel al seniorilor:
„villa Hermanni“ – Sibiu, „villa Humperti“ – Gu[teri]a, „villa Egonis“ – Turni[or, „villa Gerhardi“ –
Bradu etc. Acesta poate fi [i un indiciu în ceea ce prive[te vechimea respectivei a[ez`ri.
Ulterior a început colonizarea masiv` a teritoriilor dintre cele dou` Târnave [i a ¥`rii Bârsei, pentru
ca în secolul al XV-lea, sub denumirea de „Universitas saxonum“, s` fie cuprins întregul teritoriu aflat
între Or`[tie [i Baraolt, la care se ad`ugau cele dou`
districte: Bra[ov [i Bistri]a.
Cadrul legislativ al coloniz`rii de popula]ii în sudul
Transilvaniei a fost dat de bula regelui Geza al II-lea
(mijlocul secolului al XII-lea) [i ulterior, pe baza
men]ion`rii acestei „chem`ri”, au fost acordate o serie de
privilegii. Totu[i, singurul document care se refer` strict
la colonizare a fost cel acordat de regele Andrei al II-lea
Ordinului cavalerilor teutoni ce s-au a[ezat pentru o
perioad` scurt` (1211 – 1225) în ¥ara Bârsei.
Colonizarea s-a efectuat, dup` cum spuneam,
în teritorii regale supuse unei jurisdic]ii mai permisive
datorit` subordon`rii directe fa]` de tronul regal, f`r` a
interac]iona cu comunit`]ile locale existente. Diploma
andreian` din 1224 acorda sa[ilor un teritoriu întins
între Or`[tie [i Baraolt [i le acorda dreptul s` foloseasc`
„p`durea românilor [i a pecenegilor“ aflat` la marginea
sudic` a acestui teritoriu. Totodat` stabilea rela]iile
economice, sociale, politice, militare [i administrative
dintre regalitate [i sa[ii din provincia Sibiului.
Avem de a face cu trei mari valuri de
colonizare care au generat apari]ia unor a[ez`ri ale
coloni[tilor în regiunea Or`[tie-Sibiu, regiunea Bistri]a,
¥ara Bârsei [i în teritoriul dintre cele dou` Târnave.
Aceast` etapizare a fost f`cut` ]inându-se seama de
datarea bisericilor s`se[ti din aceste regiuni. S-a putut
Copii în costume populare s`se[ti, Agnita, jude]ul Sibiu – fotografie de epoc` constata astfel c` arhitectura sacr` din regiunile de nord
ale Transilvaniei are mai pu]ine monumente romanice,
spre deosebire de sudul acestei provincii, unde aproape
fiecare biseric` mai p`streaz` [i elemente ale acestui stil arhitectonic.
În`l]area edificiilor romanice din provincia Sibiului nu a fost început` înainte de anul 1200 [i s-a
desf`[urat pe parcursul mai multor decenii. Cercet`rile arheologice întreprinse la o serie de construc]ii
ecleziastice (Media[, Gârbova, Sebe[, Viscri, Dr`u[eni, Cisn`dioara, Câr]a) au relevat prezen]a mai
multor faze de construc]ie [i a întreruperilor lucr`rilor. La majoritatea acestora o întrerupere mai
îndelungat` a fost prilejuit` de bulversarea politic` [i economic` a regatului în urma invaziei t`tare din
anul 1241.
Invazia t`tar`, de[i cu urm`ri, pe termen scurt, extrem de dezastruoase pentru comunit`]ile de
coloni[ti – este de citat exemplul Sibiului, unde se men]ioneaz` c` 100 de oameni [i-au pierdut via]a – ,
pe termen lung a marcat sfâr[itul primei mari etape de colonizare [i a permis dezvoltarea autonom` a
comunit`]ilor s`se[ti, care [i-au înt`rit privilegiile dup` anul 1242. O alt` urmare pozitiv` din
perspectiva istoriei comunit`]ilor s`se[ti a fost accelerarea dezvolt`rii economice dup` acest an, fapt ce a
permis apari]ia unor nuclee urbane în teritoriul Transilvaniei de sud, precum [i a numeroase biserici
fortificate la ad`postul c`rora comunit`]ile se puteau refugia în caz de pericol.
Dup` retragerea t`tarilor, regele Bela al IV-lea (mijlocul secolului al XIII-lea) s-a v`zut obligat s`
cheme noi grupuri de coloni[ti germani în Transilvania, în scopul de a umple zonele depopulate [i pentru
a asigura o bun` exploatare economic` a acestora.
Bisericile fortificate din Transilvania au intrat în aten]ia cercet`torilor înc` din prima jum`tate a
secolului al XIX-lea, f`r` a se ajunge îns` la epuizarea problematicii legate de aceste elemente atât de
specifice peisajului antropic transilv`nean.
Asocierea între un loc al p`cii [i al lini[tii suflete[ti [i un spa]iu al temerii [i al durerii, cum sunt
biserica [i respectiv, cetatea, poate p`rea paradoxal`, dar în acela[i timp complementar`. Înc` din
perioada cre[tinismului primar, ca urmare a unor influen]e venite dinspre timpurile p`gâne, sanctuarul [i
apoi biserica au avut [i rol de protec]ie. Mutarea « lumii mor]ilor » – a cimitirelor – în cadrul
comunit`]ii, în îns`[i inima acesteia, a generat necesitatea marc`rii teritoriului asupra c`ruia se exercita
jurisdic]ia Bisericii [i prin aceasta a lui Dumnezeu. În condi]iile în care, începând cu sfâr[itul secolului
al XIV-lea, în lumea balcanic` [i central-european` a ap`rut o nou` amenin]are – cea a otomanilor –
care nu erau sensibili la cutumele din societatea cre[tin`, marcarea rolului defensiv al bisericii s-a f`cut în
mod expres, atingând în cursul secolelor al XV-lea [i al XVI-lea forme care au schimbat radical percep]ia
oamenilor despre menirea l`ca[urilor de cult.

Tinere s`soaice la Sf. Liturghie în costume de s`rb`toare


Pe de alt` parte, bunul cel mai de pre] pe care comunitatea cre[tin` simte nevoia s` îl apere în fa]a
unui pericol p`gân este tocmai l`ca[ul de cult, acesta ajungând s` fie puternic fortificat pentru a
preîntâmpina cucerirea sa. De aceea în Evul Mediu bisericile fortificate se r`spândesc foarte mult, practic
în întreaga Europ`. În Fran]a ele sunt numeroase, fiind situate în p`r]ile sudice, expuse atacurilor
sarazine. Cele mai vechi dateaz` din secolele XI – XII. În nordul Fran]ei, documentele atest` asedierea
lor de c`tre englezi în timpul R`zboiului de 100 de ani. Pe coasta dalmat` a M`rii Adriatice sunt
cunoscute, în teritoriul raguzan, cele de pe insulele Sipan, Lopud [i Hvar, dar asemenea fortifica]ii au fost

Femei în costume de s`rb`toare, V`li[oara, jude]ul Cluj

ridicate [i în Slovenia [i Slovacia. Biserici fortificate se întâlnesc în statele germane, începând cu secolul
al XII-lea, în mai toate regiunile.
Ap`rarea din turn a zonei bisericii este o tactic` r`spândit` în Europa medieval`. La mijlocul
secolului al XI-lea, turnuri de ap`rare se construiesc deasupra corului [i aproximativ în aceea[i epoc`
asemenea turnuri se înal]` [i deasupra intr`rilor din partea de vest a bisericii. R`spândirea acestui
sistem defensiv [i a elementului arhitectonic pe care îl presupunea se datoreaz`, în Transilvania, noii
coloniz`ri întreprinse dup` marea invazie t`taro-mongol` (1241 – 1242).
În Transilvania, istoria bisericilor fortificate s-a identificat cu istoria a[ez`rilor s`se[ti, bisericile-cet`]i
devenind simboluri definitorii pentru acestea. În acest fel, fiecare comunitate, în func]ie de posibilit`]ile
economice, s-a str`duit s` realizeze o biseric`-cetate cât mai greu de cucerit [i cât mai impun`toare în ochii
c`l`torului str`in.
Când, la începutul veacului al XV-lea, s-a pus problema g`sirii neîntârziate a unor mijloace de
ap`rare împotriva invaziilor turce[ti, locuitorii amenin]a]i ai satelor au folosit la început cet`]ile de refugiu
situate în afara a[ez`rilor (ca cele de la Saschiz, Gârbova, S`sciori), în locuri mai greu accesibile. Multe
dintre aceste centre înt`rite, construite înc` din a doua jum`tate a veacului al XIV-lea – cum sunt cele de
la Râ[nov [i Rupea (jud. Bra[ov) – au fost restructurate [i l`rgite în secolul urm`tor, îndat` dup`
incursiunea turceasc` din 1421 [i, în continuare, probabil de mai multe ori. Tactica p`r`sirii satului [i
refugierii întregii popula]ii într-o fortifica]ie u[or de atins a fost probabil adus` de coloni[tii sa[i din
regiunile flandrense. Biserica, aflat` îns` în vatra satului, era mai u[or accesibil` la nevoie decât
îndep`rtatele cet`]i de refugiu [i mai u[or de aprovizionat în timp de pace cu cele necesare asediului, iar
proviziile depozitate acolo erau în siguran]` [i în vreme de pace, datorit` func]iei sacre a edificiului.

Tineri în costume populare într-o zi festiv`


Preferin]a pentru fortificarea bisericii se
poate explica îns` [i prin înlocuirea tehnicii
arhaice de construire a fortifica]iilor din p`mânt [i
piatr` cu cea medieval`. Tocmai rezolvarea
g`sit` pentru aceast` problem` de strategie,
izvorât` din necesitatea de a adapta elementele
militare unui edificiu cu o alt` func]ie ini]ial`, a
dus la apari]ia unei noi arhitecturi, aceea a
bisericilor fortificate.
Prima atestare documentar` sigur` a unei
biserici fortificate dateaz` din anul 1380 [i se refer`
la cea de la Feldioara (jud. Bra[ov), iar un
document din 1436 vorbe[te despre refugierea
locuitorilor din zona Sibiului, de teama turcilor, în
biserici fortificate.
Originea tipului de biseric`-reduit ar trebui
c`utat` în cel mai simplu mod de fortificare a unei
biserici, prin ridicarea unui simplu parapet din
lemn deasupra corului [i navei, sprijinit pe
contrafor]i, p`strat la B`lcaciu (jud. Alba),
Bazna [i Dobârca (jud. Sibiu), [i care, datorit`
fragilit`]ii în cazul folosirii armelor de foc pentru
asediu [i ap`rare [i a dificult`]ii între]inerii
acestuia, a fost înlocuit cu unul de zid, sprijinit pe
arcuri butante semicirculare, ridicate între
contrafor]i, între care se g`sesc guri de p`cur`, ca
la Buzd, Bratei, Cop[a Mare, Agnita (jud.
Sibiu), Cincu (jud. Bra[ov) etc. Alteori, reduitele
de deasupra corului se sprijin` pe contrafor]i [i
Sighi[oara. Zi de târg în Ora[ul de Jos; console, ca la ßeica Mic`, ßeica Mare, ßura
începutul secolului al XX-lea Mare [i Boian (jud. Sibiu).
În a doua jum`tate a secolului al XV-lea [i
pân` la începutul secolului urm`tor s-a preferat
tipul de biseric` cu o singur` nav`. Pentru a putea primi elemente de ap`rare, bazilicile romanice [i
gotice din secolele XIII – XIV au suferit modific`ri esen]iale, în cele mai multe cazuri navele laterale
fiind înl`turate, total sau par]ial, deoarece îngreunau opera]iunile defensive. Alte biserici au primit
bol]i gotice târzii [i contraforturi, au fost zidite intr`rile vechi, mai ales portalurile de vest, iar în alte
cazuri se renun]` la cor. Asemenea transform`ri cunosc bisericile din Archita (jud. Mure[), Cop[a
Mare, Dealu Frumos, Netu[, Târnava, Hosman, S`c`date, ßeica Mic`, ßaro[ (jud. Sibiu),
Bune[ti, Dr`u[eni, Ungra (jud. Bra[ov) etc.
Caracteristica bisericilor fortificate din Transilvania este existen]a unor spa]ii pentru locuit [i
depozitare a proviziilor necesare în timpul asediului, amenajate de obicei prin adosare la zidul de
incint`, provizii care trebuiau s` asigure cursul normal al vie]ii, chiar în timpul unui asediu mai
îndelungat, desigur în forme mai modeste, pe m`sura spa]iului disponibil [i a împrejur`rilor
momentului.

S`soaice g`tite de s`rb`toare


}ara Bårsei
Istoria bisericilor fortificate din ¥ara Bârsei este în mod indisolubil legat` de prezen]a cavalerilor teutoni
la începutul secolului al XIII-lea în aceste ]inuturi. Istoriografia cu privire la aceast` problematic` nu s-a pus
\nc` de acord dac` unele dintre bisericile fortificate au fost sau nu construite de Ordinul teuton. Dintre acestea
cele mai des comentate sunt cele de la Prejmer [i H`rman, asupra c`rora exist` numerose lucr`ri, dar care
înc` nu au oferit un r`spuns definitiv.
Dintre bisericile fortificate din Transilvania, cele din imprejurimile Bra[ovului sunt, poate, cele mai
spectaculoase, datorit` faptului c` în secolul al XV-lea [i apoi la începutul secolului al XVI-lea au fost
puternic înt`rite pentru a face fa]` deselor incursiuni turce[ti. Fortificarea lor a fost posibil` [i gra]ie cre[terii
economice pe care a înregistrat-o fiecare dintre comunit`]ile din aceast` regiune în cursul secolelor XV – XVI.

}ara Bår
H`rman
Honigberg

årsei Prejmer
Tartlau
H`rman
Honigberg
H`rman (Szászhermány, Honigberg, Mons Mellis), jude]ul Bra[ov.
Anul primei atest`ri scrise: 1240.

Biserica evanghelic` din H`rman combin` elemente romanice [i gotice, fiind conceput` esen]ial \n perioada
romanic`. Clopotni]a este \nglobat` \n vestul navei centrale, fiind urmat` de corpul basilical, corul p`trat [i absida
semicircular` \n partea inferioar` [i poligonal` \n partea superioar` (ref`cut` \n perioada gotic`). Pe latura de
nord se afl` o sacristie.
Elementele romanice târzii sunt arcul de triumf, capitelurile ce sus]in acest arc [i bolta \n cruce a corului. În
incinta capelei se mai p`streaz` o parte din pictura mural`. Realizarea stilistic` permite o \ncadrare cronologic`
\n secolul al XV-lea. Scenele prezentate sunt: „Apostolii Pavel (cu spada) [i Iacob (cu toiagul [i p`l`ria de pelerin
cu scoic`)“, „Iisus pe cruce“, „Na[terea“ (situat` pe latura de sud). Pe peretele vestic este redat „Raiul [i Iadul“,
iar pe timpanul u[ii se afl` scena „Coborârii Sf. Duh.“ Ed. Morres dateaz` picturile \n intervalul 1460 – 1470.
18 Fortifica]ia din jurul bisericii se prezint` ca o incint` circular` cu cinci bastioane p`trate [i unul octogonal
ad`ugat ulterior. Sistemul de ap`rare al por]ii cuprinde un bastion ce ad`poste[te un coridor boltit [i care are
z`brele culisante. Bastionul de est cuprinde o capel` mai veche acoperit` cu bol]i \n cruce. În mare parte fortifica]ia
a fost completat` dup` 1593, an \n care a fost afectat` de un puternic incendiu.
Vederi aeriene ale ansamblului fortificat. Se remarc` biserica-
cetate cu trei nave, turnul-clopotni]` în partea vestic` [i incinta
19
oval`, str`juit` de turnuri [i bastioane de ap`rare
Incinta fortifica]iei. Locuin]e
tip fagure adosate la zidul
de incint`, folosite ca
ad`post în caz de pericol de
întreaga ob[te s`teasc`

Vedere de interior;
altarul neoclasic
Portalul gotic al
bisericii (pe latura
de vest)
Portalul gotic al bisericii; detaliu.
Fresca înf`]i[eaz` o alegorie
cre[tin` – pelicanul care î[i
hr`ne[te puii cu propria carne.

Vedere general` a zidului fortificat


cu turnul-clopotni]` în centru
Prejmer
Tartlau
Prejmer (Prászmár, Tartlau, Tartilleri), jude]ul Bra[ov.
Anul primei atest`ri scrise: 1211.

Biserica evanghelic` din Prejmer se consider` c` are filia]ie direct` din [antierul cistercian de la Câr]a.
Planul bisericii se compune dintr-un corp longitudinal [i altul transversal, având fiecare câte dou` travee p`trate,
grupate \n jurul unei travei centrale, iar \n cap`t câte o absid` cu trei laturi. Acest plan central este cu totul
neobi[nuit pentru Transilvania [i a fost explicat fie printr-o \nrâurire oriental` mijlocit` de cavalerii teutoni, fie
printr-un \mprumut din regiunea renan`. Prima ipoteza a fost repede respins` deoarece \n Regatul Ierusalimului
nu s-a p`strat nici o biseric` \n form` de cruce din perioada cruciadelor.
Pe baza rela]iilor cu [antierul de la Câr]a, edificiul se dateaz` pe la anul 1250. Biserica a suferit modific`ri
esen]iale \n anii 1512 – 1515, când bra]ul vestic al crucii a fost alungit [i acoperit cu o bolt` gotic`.

24 Dintre piesele de inventar mobil ale bisericii merit` men]ionat altarul poliptic de factur` sud-german`
transmis` prin intermediul Austriei, altar ce se compune dintr-o icoana central`, reprezentându-l pe Iisus pe cruce
\ntre Fecioara Maria [i Ioan, [i din dou` canaturi mobile ce con]in patru icoane („Plângerea“, „Înmormântarea“,
„Învierea“ [i „Mironosi]ele la mormânt“) pe intrados [i alte patru pe extrados („Sp`larea picioarelor“, „Cina“,
„Biciuirea“ [i „Judecata \n fa]a lui Caiafa“). Schemele iconografice repet` modele sud-germane mai vechi,
elementele picturii amintind de manierismul gotic de la mijlocul secolului al XV-lea.

Vedere aerian` a
ansamblului fortificat

Dreapta sus:

Vedere de ansamblu a cet`]ii

Dreapta jos:

Turnul cu ceas [i detaliu din


zidul exterior prev`zut cu
firide [i arcade
Vedere de interior. Corul [i
altarul poliptic, cu o pictur`
datând din jurul anului 1450,
probabil realizat` de maestrul
vienez Erhardus

Bolt` în stil gotic, cu nervuri din


teracot`; în fundal orga bisericii
28

Sa[i [i s`soaice
în costume de
s`rb`toare.
Fotografie de la
începutul secolului
al XX-lea
Locuin]` tip fagure, u[a numerotat`, detaliu Poart` metalic`, detaliu

Locuin]e tip fagure adosate la zidul de incint`; împ`r]ite pe


trei nivele, aveau un dublu rol: în timpul asediilor serveau
ca ad`post pentru întreaga comunitate, iar pe timp de pace
erau utilizate ca spa]ii de depozitare.
Zona Rupea
Construc]iile ecleziastice din zona Rupea graviteaz`, f`r` îndoial`, între cele dou` monumente
reprezentative, anume Viscri [i Rupea. Biserica fortificat` de la Viscri este poate cea mai cunoscut`
construc]ie de acest tip din zon`, fiind [i foarte intens cercetat` atât din punct de vedere istoric cât [i
arheologic. Vechile construc]ii au fost restructurate [i l`rgite în veacul al XV-lea, îndat` dup`
incursiunea turceasc` din 1421 [i, în continuare, probabil de mai multe ori. Odat` cu aceasta
îns`, dup` pilda or`[enilor, dar neavând la dispozi]ie mijloacele materiale ale acestora spre a
încerca o fortificare integral` a satelor, comunit`]ile rurale [i-au îndreptat privirea asupra singurei
cl`diri puternice de zid pe care o aveau în sat – biserica – pe care au fortificat-o [i au înconjurat-o
cu ziduri. În jurul ei au creat incinte spa]ioase, ap`rate, în stare s` cuprind`, la vreme de
primejdie, întreaga popula]ie a comunei în mijlocul sau la marginea c`reia se g`sea.

Zona Ru
Viscri Homorod
Hamruden
Deutsch-Weisskirch

upea
Homorod
Hamruden
Homorod (Homoród, Hamruden), jude]ul Bra[ov.
Anul primei atest`ri scrise: 1400.

Biserica evanghelic` din Homorod, ce dateaz` din secolul al XIII-lea, a suferit refaceri ample, fa]`
de forma sa ini]ial`, altarul fiind mutat pe latura de sud. Turnul de peste cor apar]ine [i el unei etape
ulterioare, când a fost ridicat` fortifica]ia. Prezen]a tribunei \n clopotni]a de vest pledeaz` pentru
datarea construc]iei ini]iale \n jurul anului 1270. Corul bisericii a fost \nc`lecat de un turn mai \nalt
decât clopotni]a [i mai masiv, prev`zut cu metereze [i \ncoronat cu o galerie de lemn cu parapete pentru
tr`g`tori [i cu deschideri \n podea pentru aruncat greut`]i [i lichide. O galerie identic` a primit [i
clopotni]a. Ambele galerii au fost ref`cute dup` incendii. Incinta interioar` are bastioane p`trate dispuse
la col]uri.
În vechiul cor al bisericii se mai p`streaz` un fragment de pictur` mural` ce reprezint` un crucifix,
„Vir dolorum“ cu capul lui Iisus \ncercuit de un nimb – detaliu caracteristic pentru pictura apusean` din
32 a doua jum`tate a secolului al XIV-lea.
33

Vedere de ansamblu a complexului fortificat. Se remarc` turnurile


de ap`rare, cu acoperi[uri înalte din ]igl` sau [indril`
Cele dou` turnuri ale bisericii
(romanic [i gotic)

34
Incinta, detaliu cu urmele
drumului de straj`

Satul Homorod, vedere panoramic`


din turnul mare al bisericii
36

Interiorul bisericii.
Altarul baroc [i, deasupra, orga
Detalii de interior. Panouri decorative din lemn pictat:
cu motive florale sau geometrice (dreapta sus),
respectiv simboluri religioase, îngerul (dreapta jos)
Vedere par]ial` din incint`,
cu turnul-clopotni]`

Viscri
Deutsch-Weisskirch
Viscri (Deutsch-Weisskirch, Alba ecelesia, Szászfehéregyháza), jude]ul Bra[ov.
Anul primei atest`ri scrise: 1400.

Actualul monument p`streaz` vechiul altar romanic în interiorul c`ruia se afl` un capitel din a[a-numita
serie a capitelurilor cu ciubuc, fiind singurul exemplar de acest fel din Transilvania. Originea acestui tip
trebuie c`utat` în Anglia, de unde în secolul al XII-lea s-a r`spândit în Fran]a, Germania [i Austria. Pe
baza acestui capitel prima faz` a monumentului poate fi datat` în prima jum`tate a secolului al XIII-lea.
În inventarul bisericii se afl` un potir datând din secolul al XVI-lea.
Fortifica]ia din jurul bisericii actuale a fost construit` în anul 1494, a[a cum reiese dintr-o însemnare
din “Socotelile Sibiului”: „pro structura ecclesiae Vyszkirch“. Aceasta este compus` dintr-o incint` dubl` din
care se mai p`streaz` funda]ia ringului exterior [i a celui interior. Incinta a avut patru turnuri patrulatere [i
un turn de poart`.

Turnuri de ap`rare [i turnul por]ii cu intrarea boltit`

38
Imagini din interiorul incintei, cu
[oproanele adosate zidului fortificat

Intrarea în biseric`, la Sf. Liturghie.


Fotografie de epoc` (stânga sus) [i
imagine actual` (stânga jos)
Valea Va
Tårnavelor
Monumentele de pe valea Târnavelor reprezint` segmentul cel mai important al bisericilor fortificate din
Transilvania datorit` faptului c` zona Târnavelor a fost una dintre cele mai populate. Monumentele
reprezentative din aceast` zon`, în ordinea lor cronologic`, sunt cele de la Axente Sever, Cop[a Mare,
Biertan [i Saschiz. Dintre acestea cea mai impozant` [i cea mai cunoscut` este biserica fortificat` de la
Biertan, care a beneficiat de faptul c` a devenit sediu episcopal al Bisericii Evanghelice dup` prima jum`tate
a secolului al XVI-lea [i în aceast` calitate s-a bucurat de o aten]ie sporit` în ceea ce prive[te dezvoltarea
fortifica]iilor sale [i a bisericii înse[i. Dar monumentul care reprezint` din punctul de vedere al planimetriei
sale un caz aparte este cel de la Axente Sever, deoarece pozi]ia turnului masiv deasupra navei pare a indica
existen]a, anterior actualei biserici, a unui turn-locuin]` [i foarte posibil [i a unei capele de mici dimensiuni.
O alt` particularitate a monumentelor de pe valea Târnavelor este dat` de existen]a altarelor poliptice
pictate, multe dintre ele datând din perioada de sfâr[it a secolului al XV-lea [i prima jum`tate a secolului al
XVI-lea. Legat tot de pictur` trebuie men]ionate picturile murale din corul bisericii de la M`lâncrav sau cele
de la Biertan.
Toate acestea fac din bisericile fortificate de pe valea Târnavelor un grup de monumente cu caracteristici
distincte în cadrul marii familii a acestui tip de construc]ii.

Axente Sever
Frauendorf
Valea
Tårnavelor
Bazna
Baassen
A]el
Hetzeldorf
Saschiz
Media[ Keisd
Mediasch
Cop[a Mare
Gross-Kopisch

Biertan
Apold
:

Birthalm
Trappold
Mo[na
Meschen
r M`låncrav
Malmkrog
Alma Vii
Valea Viilor
Almen
Wurmloch
Vechiul turn al por]ii pe patru nivele,
cu intrarea ast`zi zidit`

Alma Vii
Almen

Alma Vii (Szászalmád, Almen), jude]ul Sibiu.


Anul primei atest`ri scrise: 1289.

Biserica fortificat` din localitate este de tipul bisericii-hal`


de mici dimensiuni, fiind ridicat` la \nceputul secolului al
XIV-lea. Dou` veacuri mai târziu biserica a fost fortificat`
prin supra\n`l]area corului cu dou` etaje de ap`rare accesibile
printr-o scar` mobil`, ultimul etaj fiind sus]inut pe console de
piatr` ce deschid \ntre ele guri de smoal`. În secolul al XIX-lea
s-au \nlocuit bol]ile gotice din nav` cu o bolt` baroc`, iar \n cor
cu un tavan plat.
Printre obiectele de patrimoniu mobil, ce merit` a fi
men]ionate, se afl` [i unul dintre clopotele bisericii (clopotul
mijlociu), ce poart` o inscrip]ie datat` \n secolul al XV-lea: “O
Gott peroth Maria hilf uns aus Not, das ich heit peginn das ist
ein guet“ („O Doamne, sf`tuie[te-ne, Maria, ajut`-ne la greu.
Ceea ce încep eu ast`zi, este un lucru bun“).
În turnul de vest al incintei fortificate a func]ionat pân` \n
anul 1914 o cistern` alimentat` printr-o aduc]iune de ap` de pe
dealul \nvecinat. În 1966 s-a \ntreprins o masiv` restaurare, ce
a redat cet`]ii aspectul ini]ial, \nl`turând unele ad`ugiri moderne.

Vedere par]ial` din zidul exterior poligonal


cu turn [i bastion de ap`rare
45
Detaliu din zidul interior
al fortifica]iei

46

Vedere general` a ansamblului


Vedere par]ial` a
turnului de poart`
47

Vedere general` a ansamblului.


Fotografie de epoc`
Bastion de ap`rare din zidul exterior

Apold
Trappold
Apold (Apold, Trappold), jude]ul Mure[.
Anul primei atest`ri scrise: 1309.

Biserica evanghelic` prezint` un aspect arhaic, fiind o mic` biseric`-hal` cu trei nave \mp`r]ite prin
dou` perechi de stâlpi octogonali. Traveele sunt acoperite cu bol]i \n cruce de un caracter primitiv. Corul
pentagonal are bol]ile obi[nuite pe ogive. Pe fa]ada de vest se ridic` un turn masiv, iar pe latura de nord
se afl` o sacristie. Navele sunt flancate de contraforturi, iar deasupra navelor se afl` un mic etaj de
ap`rare prev`zut cu metereze. Peste cor, suspendat pe arcuri [i contraforturi, se ridic` un parapet cu
guri de p`cur` [i cu metereze. În cor se afl` un tabernacol de factur` gotic`, datat la sfâr[itul secolului
al XV-lea [i \nceputul secolului al XVI-lea.

Zidul exterior cu turnurile de ap`rare [i


turnul-clopotni]` al bisericii

48
Dreapta sus:

Detaliu de interior. Panouri din


lemn, pictate cu motive decorative
[i alegorii biblice

Dreapta jos:

Vedere spre altarul realizat în stil


Ludovic al XVI-lea.
Deasupra, orga bisericii
Biserica fortificat`, vedere general`.
Fotografie de epoc`
51
A]el
Hetzeldorf

A]el (Ecel, Hetzeldorf, Etzel, Hätselderf, Villa Echelini), jude]ul Sibiu.


Anul primei atest`ri scrise: 1283; „Walterus decanus de Villa Echelini“.

Bazilica cu patru travee, turn-clopotni]`, transept, cor [i sacristie dateaz` din secolul al XIV-lea. Din
cl`direa ini]ial` s-a p`strat nava principal` cu bolta sa, turnul [i pere]ii exteriori ai edificiului. În jurul anului
1420, deasupra corului au fost în`l]ate dou` etaje de ap`rare, prev`zute cu ambrazuri de tragere.
Curtina de plan oval din jurul bisericii, prev`zut` cu trei turnuri, a fost construit` la începutul secolului
al XV-lea. Prin dublarea fortifica]iei cu o curtin` exterioar`, în fa]a turnului de poart` s-a construit un tunel
de acces.

52
În 1605 biserica a suferit distrugeri din partea unor deta[amente secuie[ti, iar în anul 1658 atât satul
cât [i biserica au fost mistuite de un puternic incendiu.
Edificiul este bogat în ornamente de piatr` cioplit`, care prezint` particularit`]i stilistice caracteristice
secolelor XIV – XVI; acestea sunt probabil lucr`ri ale pietrarului sibian Andreas Lapicida.

Vedere general` a
ansamblului fortificat
Interiorul bisericii:
vedere spre altar

53

Portalul de vest în stil gotic.


Arcadele sunt decorate cu motive vegetale.
Axente Sever
Frauendorf
Axente Sever (Asszonyfalva, Frauendorf, Franderf, Villa Dominarum), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1305; posesiune a familiei Apaffi.

Biserica este de tip hal` [i are particularitatea intercal`rii unui turn \ntre sal` [i corul poligonal. Dispunerea
neobi[nuit` a monumentului permite presupunerea construirii anterioare a turnului, ca donjon, cu o capel`
romanic` adosat` pe partea lui de sud, ambele construc]ii ale unei re[edin]e nobiliare [i a dezvolt`rii ulterioare a
edificiului de cult \n jurul acestor elemente. Paramen]ii turnului sunt construi]i din piatr` de carier` \n timp ce
col]urile sunt din piatr` fasonat`, iar accesul la etajele superioare se face printr-o scar` \nglobat` \n grosimea
zidurilor. P`r]ile mai noi ale bisericii ini]iale dateaz` de pe la mijlocul secolului al XIV-lea [i sunt edificate \n stil
gotic. Ulterior s-au mai construit câte dou` nivele de ap`rare \nchise [i unul deschis deasupra corului [i a navei.
În 1414 biserica este pomenit` ca purtând hramul „Tuturor Sfin]ilor“. Zidul \nconjur`tor, cu turnul de

54
poart`, dateaz` din secolul al XV-lea, dar se pare c` a fost ridicat pe traiectul unei curtine mai vechi.

Ansamblul fortificat cu turnul masiv construit


pe nava bisericii, o raritate arhitectonic`
Interior, detaliu, inscrip]ie cu litere
gotice de dat` mai recent`

55

Vedere interior`; altarul în stil baroc


Bazna
Baassen

Bazna (Felsöbajom, Bázna, Baassen, Bossern, Brassern, Brossen, Oberbassen, Baussn, Bassania), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1271; „ßtefan al V-lea d`ruie[te satul nobilului comite Bozouch, fiul lui Inok“.

Actuala biseric` luteran`, odinioar` purtând hramul „Sf. Nicolae“, are aspectul unei construc]ii specifice
goticului târziu transilv`nean din primul sfert al secolului al XVI-lea. Cu toate acestea, unele detalii ale portalului
de vest par s` indice o faz` romanic` a monumentului, ast`zi integral suprapus` de construc]ia gotic`. Corul
supraîn`l]at prezint` galerii de lupt` [i ambrazuri de tragere.
În turn s-au p`strat trei clopote din perioada medieval`, toate trei fiind inscrip]ionate. Dintre ele cel mai vechi
pare a fi clopotul mic, în inscrip]ia c`ruia se observ` o dat` anterioar` anului 1400. Clopotul mijlociu
men]ioneaz` anul 1404 în inscrip]ia sa.
Fortifica]ia din jurul bisericii urmeaz` un traiect neregulat. Pe partea de sud se ridic` turnul de poart` cu
patru etaje, care este în acela[i timp [i turn-clopotni]`. În acela[i turn, la primul nivel se afl` o înc`pere locuibil`,
cu horn pentru instala]ia de înc`lzire, numit` „Alte Rathaus“ („Prim`ria Veche“). Pe latura de nord-est se mai
ridic` un turn, iar pe latura de nord curtina este înt`rit` cu un bastion.

56
Interiorul bisericii: vedere c`tre
org`. Tavanul este în arc frânt,
specific stilului gotic, [i decorat cu
nervuri de teracot`.
57

Interiorul bisericii: vedere spre altar.


În prim-plan, amvonul baroc

Vedere general`. În prim plan,


turnul de poart` cu patru etaje.
Biertan

:
Birthalm
Biertan (Berethalom, Birthälm, Birthalmen, Berthelm), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1283.

O t`bli]` de bronz cu inscrip]ie latin`: „EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI“ – „Eu Zenovius am
f`cut acest dar“, un chrismon (XP) \nscris \ntr-un cerc de bronz [i fragmente din lam` de bronz [i l`n]i[oare,
toate apar]inând, probabil, unei l`mpi-pandantiv datând din secolul al IV-lea d.Chr. (Muzeul Brukenthal), au
fost descoperite pe raza acestei comune. Acest obiect va intra \n literatur` sub numele de „Donariul de la Biertan”.
Deasupra comunei se ridic` cetatea (burg), apar]inând tipului de cet`]i mari din epoca medieval`, fiind
\nconjurat` – ast`zi – cu ziduri de piatr` legat` cu mortar [i cu un val de p`mânt \n exterior. Forma cet`]ii
este triunghiular`, iar valurile au nucleu de piatr`. Fortifica]ia este una de refugiu [i se situeaz` la aproximativ
400 m est de comuna Biertan. Aceasta s-ar data, \n prima sa faz`, \n secolele XIII – XIV.
Biserica, actualmente luteran`, este pomenit` pentru prima dat` \ntr-o indulgen]` papal` \n 1402 ca
purtând hramul „Sf. Maria“. Aceast` biseric` a fost probabil o bazilic` gotic` din care nu s-au mai p`strat decât
dou` chei de bolt` [i fragmente de nervuri de bolt`. Actualul edificiu de cult de tip hal`, apar]ine din punct de
vedere stilistic goticului târziu transilv`nean [i a fost edificat la cump`na secolelor XV – XVI, cum demonstreaz`

58 [i blazoanele apar]inând lui Vladislav al II-lea [i Ioan Zápolya, ce împodobesc portalul de vest. Lucr`rile s-au
prelungit probabil pe tot parcursul primului sfert al secolului al XVI-lea, conform mai multor documente ce
men]ioneaz` pl`]i c`tre un pietrar din Cluj pentru cioplirea unor ancadramente de fereastr` [i pentru transportul
acestora la Biertan, pl`]i pentru nervurile de bolt` sau pl`]i c`tre geamgii din Sibiu [i Bra[ov. Drept me[ter
constructor al bisericii este pomenit \ntr-o inscrip]ie („venerabilis domini baccalauri Johannis“) a c`rui monogram`
(I.O.) apare pe ancadramentul u[ii sacristiei al`turi de anul 1515, iar lespedea sa funerar` se p`streaz` \n
turnul-mausoleu [i poart` acelea[i ini]iale I.O. [i anul 1520. De la momentul finaliz`rii lucr`rilor de construc]ie,
biserica a suferit pu]ine modific`ri, ca \nl`turarea galeriei de lupt` a corului sprijinit` pe arce \n 1803, fiind \ns`
men]ionate numeroase lucr`ri de repara]ie de-a lungul timpului.
În 1805 sunt demontate din biseric` lespezile funerare ale episcopilor luterani ai Transilvaniei [i
depuse \n turnul-mausoleu \n anul 1913. Restaur`ri ale bisericii se \ntreprind \n anii 1938 – 1943 [i
1980 – 1991. În biseric` se p`streaz` numeroase valori de cultur` [i art` medieval`.
Altarul poliptic cu 28 de panouri pictate este databil \n perioada 1483 – 1515. U[a sacristiei, o capodoper`
a tehnicii medievale, este prev`zut` cu o \ncuietoare ce se blocheaz` simultan cu 13 z`voare ce p`trund \n patru
direc]ii \n ancadramentul din piatr`. Amvonul din piatr` este opera pietrarului Ulrich din Bra[ov [i este decorat
cu motive ce fac trecerea de la goticul târziu la Rena[tere. Sunt p`strate trei clopote medievale. Clopotul mare
dateaz` de la \nceputul secolului al XV-lea [i este inscrip]ionat \n minuscule gotice „o rex glorie veni cum pace“ –
„o Împ`rat al slavei vino în pace!“. Clopotul mijlociu poate fi datat \n secolul al XIV-lea [i poart` aceea[i inscrip]ie
\n majuscule, iar clopotul mic are inscrip]ionat doar anul 1738. Un clopot din secolul al XIV-lea a fost
rechizi]ionat \n timpul primului r`zboi mondial. Clopotul turnului cu ceas, care bate ora poart` la rândul s`u o
59
inscrip]ie („Jesus in aeternis rex judeorum 1508“ – „Iisus în vecie regele iudeilor 1508“).
Fortifica]ia \nconjoar` edificiul de cult cu dou` centuri de ziduri. Pe laturile de sud, vest [i est se ridic` o a
treia curtin`. Centura interioar` ridicat` \n secolul al XV-lea este \nt`rit` cu patru turnuri [i un bastion ce a
func]ionat [i ca \nchisoare. Turnul de sud, numit [i Turnul Catolic, a avut [i func]ia de capel` de cimitir, iar dup`
Reform`, de capel` \n care \[i practicau cultul membrii comunit`]ii ce nu au adoptat luteranismul. Acesta este [i
motivul pentru care picturile murale din secolul al XV-lea nu au c`zut prad` iconoclasmului Reformei [i se
p`streaz` pân` ast`zi. Turnul de nord-est poart` ast`zi numele de Turnul-Mausoleu datorit` lespezilor funerare
ce au fost demontate din biseric` [i depuse aici \n anul 1913. Turnul de nord-vest este numit Turnul cu Ceas, iar
turnul de vest este [i turn de poart`. Aspectul ini]ial al ansamblului a suferit \ns` mult, din cauza numeroaselor
modific`ri \ntreprinse \n secolele XVI – XIX. În acest ansamblu pare s` fi func]ionat [i [coala, un \nv`]`tor fiind
men]ionat \n anul 1502.
Este interesant` [i fortificarea, \n 1468, a cimitirului de la Biertan, pentru ap`rarea c`ruia sunt scuti]i
de oaste o treime din locuitori; datorit` pozi]iei [i t`riei fortifica]iei sale, poate [i datorit` existen]ei cimitirului
\nt`rit, Biertanul a fost ales drept necropol` [i sediu al episcopilor evanghelici \ntre 1572 – 1867. Lespezile
lor funerare sunt azi ad`postite \ntr-unul dintre turnuri.

Vedere de ansamblu
a bisericii fortificate
(acuarel`)
Interiorul bisericii. Altarul
poliptic cu 28 de panouri
pictate, în stil gotic târziu,
realizat în atelierul lui
Johannes Reichmuth din
Sighi[oara

Ansamblul fortificat de la
Biertan, realizat în stil gotic
târziu cu elemente de
arhitectur` renascentist`.
Vedere dinspre sud (sus) [i
dinspre est (jos)
Amvonul, oper` a sculptorului Ulrich din
Bra[ov (1754), reprezint` scene biblice
realizate într-un stil de tranzi]ie de la gotic
la renascentist.

Lapidarium,
lespede funerar` a unui episcop

Bolta bisericii, decorat` cu o re]ea de


nervuri din teracot`
Cop[a mare
Groß-Kopisch
Cop[a Mare (Abgykapus, Nagykapus, Grosskopisch), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1283.

Biserica este construit` \n secolul al XIV-lea ca bazilic` gotic` trinavat` cu turn-clopotni]` \n partea
de vest. Nava central` cu trei travee [i tavan drept a fost separat` de colateralele scunde prin pila[trii
masivi ce sus]in arce ogivate. În secolul al XVI-lea se fortific` biserica, schimbându-i-se aspectul ini]ial.
Zidurile navei centrale sunt supra\n`l]ate, amenajându-se un etaj de lupt` prev`zut cu guri de tragere.
Turnul este \nt`rit cu o galerie de lupt` din lemn scoas` \n consol` \n exterior, pe bârne. Dup` 1510 a
\nceput construc]ia masivului cor fortificat ce se ridic` cu 11 metri deasupra navei. Aceast` ridicare pe
vertical` a fost necesar` pentru a putea fi supravegheat [i acoperit cu foc dealul ce se ridic` u[or la est de
biseric`. Noul cor a fost prev`zut cu coridor de lupt`, scos \n exteriorul construc]iei pe arce de c`r`mid`
ce ascund guri de smoal` [i se sprijin` pe pile de zid`rie a[ezate pe contraforturile corului. Cu acela[i
prilej, corul a fost boltit cu nervuri dispuse \n stea. Înspre nava central` se ridic` un arc triumfal din piatr`
\n stilul goticului târziu, iar pe latura de nord a corului se ridic` o sacristie boltit` \n re]ea [i prev`zut`
cu un etaj de ap`rare. Pe ancadramentul cu tr`s`turi renascentiste al u[ii sacristiei, datat 1519, este
cioplit un relief reprezentând „Mielul Domnului cu cruce [i steag“.
Fortifica]ia din jurul bisericii se construie[te la \nceputul secolului al XVI-lea. Intrarea de pe latura de
vest este prev`zut` cu hers`, iar \n col]urile de nord-est [i sud-vest sunt construite turnuri cu dou` etaje de
lupt`. Ultimul a fost demolat în secolul al XIX-lea.

64
Turnul fortificat cu ceas
v`zut din afara incintei

Biserica fortificat`,
vedere general`
65
Dreapta sus:

Mecanismul orologiului
din turn, detaliu

Dreapta jos:
Orga,
detaliu de claviatur`

Interiorul bisericii; în
planul secund, orga

Vedere interioar` spre


altarul neoclasic
Fa]ada sudic` a bisericii gotice
(secolul al XIV-lea)
[i turnul-clopotni]`

M`låncrav
Malmkrog
M`lâncrav (Almakerék, Malmkrog), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1305.

Biserica a fost construit` \n secolul al XIV-lea ca bazilic` gotic` cu turn pe latura de vest [i a purtat hramul
„Sf. Maria“. În cor, boltirea s-a f`cut pe nervuri sprijinite pe console, unele cu baldachine, sub care au fost fixate
statui de sfin]i. Cheia de bolt` de deasupra altarului reprezint` blazonul familiei Apaffi [i poart` o inscrip]ie
(„GENTILE SCUTUM APPAE“). Pe partea de nord a corului se afl` sacristia [i un turn de scar`.
Biserica a fost mult timp loc de pelerinaj, scrijeliri ale pelerinilor \n pere]ii corului fiind vizibile pretutindeni, cea
mai veche dintre acestea datând din anul 1405.
Întregul edificiu este bogat \n plastic` monumental`. Portalurile, ancadramentele ferestrelor [i arcele de
bolt` reprezint` lucr`ri de o deosebit` calitate artistic`. În anul 1688 se amenajeaz` o cript` sub sacristie, \n
care \[i g`se[te odihna de veci principele Transilvaniei, Mihail Apaffi. De mare valoare artistic` sunt picturile
murale executate pe la mijlocul secolului al XIV-lea [i p`strate pe pere]ii bisericii, picturi ce reprezint` cel mai
68 mare ansamblu de acest gen p`strat \n Transilvania. Paramentul de nord al navei centrale, \mp`r]it \n cinci
registre, red` scene din Vechiul [i Noul Testament. În cor, picturile acoper` pere]ii [i bol]ile, tratând o foarte
bogat` tematic`. Pe peretele de nord, este reprezentat` scena „În`l]`rii“, iar pe peretele de sud, „Legenda Sf.
Gheorghe“. Tot \n cor mai \ntâlnim reprezent`ri ale Arhanghelului Mihail, Sf. ßtefan, Sf. Ladislau, Sf.
Emerich, Sf. Christofor [i scene ca „Buna Vestire“, „Na[terea Domnului“, „Magii“ [i „Ciclul Patimilor“.
Altarul gotic pictat, de tip poliptic, dateaz` din anul 1495 [i are ca figur` central` Fecioara cu Pruncul,
\nconjurat` de \ngeri [i flancat` de fecioare. La baz`, \ngenuncheaz` doi donatori. Aripile pictate redau
„Na[terea Domnului“, „Adora]ia Magilor“, „Adormirea Maicii Domnului“. Când altarul este \nchis sunt
vizibile „Buna Vestire“, „Maria cu Elisabeta“, „T`ierea \mprejur“ [i „Iisus \n Templu“. Pe panourile fixe
sunt reprezenta]i Sfântul Gheorghe [i Arhanghelul Mihail. Predela reprezint` scena „Învierii“, iar \n partea
stâng` apare blazonul familiei Apaffi.
În clopotni]a bisericii sunt p`strate trei clopote vechi. Clopotul mare poate fi datat la mijlocul secolului al
XIV-lea, este ornamentat la baz` cu o ghirland` [i poart` o inscrip]ie („O REX GLORIE VENI CUM
PACE“ – „O Împ`rat al slavei vino în pace!“).
Fortifica]iile din jurul bisericii au fost ridicate abia \n secolul al XV-lea.
69
Interiorul bisericii.
Vedere spre vechiul altar poliptic

70
Interiorul bisericii.
Vedere spre tribuna orgii

71
Detalii ale ansamblului de pictur`
mural`, singurul r`mas nedistrus de
furia iconoclast` a Reformei:
scene din cor (stânga)
[i din altar (dreapta)
Media[
Mediasch
Media[ (Medgyes, Mediasch) jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1268.

Unul dintre cele mai importante monumente de arhitectur` ale ora[ului Media[ este biserica evanghelic`
fortificat` “Sf. Margareta”. Aceasta a fost zidit` în secolele XV – XVI. Pe locul ei exista o veche bazilic`
în stil romanic, din care se mai p`streaz` nava lateral` de la miaz`noapte [i câteva fresce. Turnul bisericii
(Turnul Trompe]ilor), de peste 70 de metri în`l]ime, dateaz` de la mijlocul secolului al XV-lea (1450). El
a suferit, în anii 1550 – 1551, o supraîn`l]are. Clasificat printre primele zece turnuri inclinate ale lumii,
acoperit cu ]igl` sm`l]uit` în diferite culori, acesta se încadreaz` armonios în arhitectura bisericii.
L`ca[ul de cult este compus din trei nave, are o lungime de 56 m [i o l`]ime de 20 m. În interior bol]ile
se ridic` pân` la o în`l]ime de 12 m.
În interiorul bisericii se g`se[te o veche cristelni]` de bronz din secolul al XIV-lea, precum [i un triptic
datând din perioada 1474 – 1479, pictat pe lemn aurit.

Incinta bisericii
fortificate, u[` cu
ornamente metalice

74

Centrul vechi din Media[ [i


turnul cu ceas al bisericii
Sf. Margareta
75
Turnul Trompe]ilor,
detaliu

Biserica Sf. Margareta.


Turnul Trompe]ilor, cu patru
turnule]e la col]uri, semn c`
ora[ul avea dreptul de a
pronun]a condamnarea la
moarte (jus gladium), [i unul
dintre turnurile de ap`rare
Mo[na
Meschen
Mo[na (Muzsna, Szász-Muzsna, Meschen, Moschen, Meschn), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1283.

La sfâr[itul secolului al XIV-lea la Mo[na se construie[te o bazilic` gotic` trinavat` cu hramul


„Sf. Maria“. Din acest edificiu nu s-a p`strat decât portalul de vest, actualmente zidit. În anul 1485,
biserica este reconstruit` radical, lucr`rile fiind coordonate de me[terul pietrar din Sibiu, Andreas
Lapicida. Din vechea bazilic` se p`streaz` zidurile exterioare, \n timp ce interiorul se transform` \n
biseric`-hal`, bolta \n re]ea fiind sus]inut` pe patru perechi de pila[tri zvel]i [i cu profilaturi diferite. Turnul-
clopotni]` are opt etaje. Este ridicat la 3,50 m distan]` de portalul de vest [i a fost unit cu nava printr-o
construc]ie de tip bastionar. Sacristia construit` pe partea de nord a corului este etajat` [i boltit` \n re]ea,
pe nervuri p`strându-se urme de pictur`. Tot cu bol]i \n re]ea au fost prev`zute [i cele dou` capele ridicate
deasupra portalurilor de nord [i de sud, unde se mai p`streaz` inscrip]ionat anul 1491.
În cor sunt p`strate valoroase lucr`ri de plastic` monumental`: portalul sacristiei, tabernacolul de pe
partea de nord-est sau sedilia de pe partea de sud, unele p`strând chiar monograma lui Andreas Lapicida.

78 Lucr`rile trebuie s` fi durat peste zece ani, c`ci \n anul 1498, preotul Johann din Mo[na men]ioneaz` plata
unei sume suplimentare de 100 de florini c`tre me[terul sibian, pentru ancadramentele ferestrelor. În secolul
al XIX-lea, sunt men]ionate dou` clopote vechi, unul din secolul al XV-lea, purtând o inscrip]ie cu minuscule,
iar pe cel`lalt din secolul al XVI-lea cu o inscrip]ie cu acela[i tip de caractere („Da pacem Dominus in
diebus nostris 1548“).
Fortifica]ia ce \nconjoar` biserica, ridicat` la \nceputul secolului al XVI-lea, evolueaz` poligonal \n
partea de vest [i oval \n partea de est. Un puternic turn de poart` se ridic` \n partea de sud-est a curtinei, iar
\n col]ul de nord-vest se ridic` un bastion de col]. Zidul mai este sprijinit de un turn avansat pe partea de sud
[i un turn pe partea de nord.
În anul 1780, cu ocazia unei repara]ii la sacristia bisericii luterane, s-a g`sit o cutie de tabl` cu 380
monede romane de argint, foarte bine p`strate.
Cu prilejul cercet`rilor arheologice s-a putut constata c` \ntregul ansamblu a fost ridicat pe un grind de
mla[tin`, consolidat prin baterea de pilo]i din lemn pân` la o adâncime de – 5 m.
79

Biserica fortificat` Mo[na, vedere


general` dinspre nord-vest
81

Interiorul bisericii, altarul neoclasic


Elemente de sculptur` gotic` din
interior, semnate de Andreas Lapicida
din Sibiu, [i nervuri din teracot`
pictate pe tavanul bisericii
Turnul de ap`rare de lâng`
biseric`. Se observ` asem`narea cu
Turnul cu Ceas din Sighi[oara.

Saschiz
Keisd
Saschiz (Keisd, Kyzd, Kaysdy, Zaazkyzd, Kaizd, Szászkézd, Chizduc S`sesc) jude]ul Mure[.
Anul primei atest`ri scrise: 1309.

Biserica actual` de la Saschiz are o nav` ce se prelunge[te cu un cor pentagonal prev`zut cu etaj de ap`rare.
Caracteristica principal` a monumentului este dat` de corni[a de la piciorul parapetului din jurul corului, corni[`
în form` de sprâncean` de acoperi[, tip întâlnit [i la alte monumente.
Din biseric` provine un potir datat în secolul al XV-lea, aflat actualmente în tezaurul acesteia. În zidul
bisericii a fost descoperit un capitel asem`n`tor cu cele din portalul de vest de la Cisn`dioara [i Cisn`die,

82 impunând aten]iei ipoteza existen]ei unei faze romanice a l`ca[ului de cult.


Fortifica]ia din jur a fost ridicat` începând cu anul 1493, când localitatea prime[te scutire de oaste pentru
construirea cet`]ii [i a noii biserici cu hramul „Sf. ßtefan“. Dou` inscrip]ii aflate pe peretele corului, respectiv pe
o ]igl`, indic` anul termin`rii: 1496. Turnul-clopotni]` este de dat` mai recent`.
Cetatea de pe deal, aflat` la vest de localitate, are un traseu poligonal neregulat [i bastioane p`trate cu
acoperi[ de tip pupitru. Despre fortifica]ie avem informa]ii documentare dintr-o scutire de oaste acordat` de Mattia
Corvin pentru locuitorii din Saschiz, pentru formarea garnizoanei cet`]ii de pe deal. Aceast` fortifica]ie se dateaz`
la sfâr[itul secolului al XIV-lea [i începutul secolului al XV-lea.

Cetatea de la Saschiz
83
Interiorul bisericii: vedere spre
altarul baroc (stânga)
[i spre amvon (dreapta)
Turnul cu ceas, detaliu

Vedere de interior,
orga în stil baroc
Valea Viilor
Wurmloch
Valea Viilor (Nagybaromlaka, Boromlak, Wurmloch, Wormloch, Worumlaka, Barlak), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1305.

Funda]iile unei prime biserici, edificate \n secolul al XIV-lea, au fost descoperite pe latura de nord
a actualei biserici. Acest prim edificiu de cult este men]ionat documentar \n anul 1414 ca purtând hramul
„Sf. Petru“. Biserica actual` a fost construit` suprapunând par]ial vechea construc]ie, la cump`na
secolelor XV – XVI, ca biseric`-hal` \n stil gotic. În nav` se ridic` pila[trii angaja]i pe care se sprijin`
bolta \n re]ea, iar \ntre nav` [i cor se ridic` un arc triumfal profilat \n stil gotic. În cor, \n peretele de
nord, se g`se[te o ni[` sacramental` realizat` \n stilul goticului târziu, datat` 1504, \n al c`rei timpan
este reprezentat Iisus suferind, peste care se poate citi o inscrip]ie („Christus salvator mundi“ – „Hristos
Mântuitorul lumii“).
Noul edificiu este dotat cu elemente defensive specifice acestei perioade. Deasupra navei s-a amenajat
un etaj de lupt`. Corul este transformat \n turn prin \ngro[area zidurilor la baz` [i construirea a trei etaje
zidite din c`r`mid` ce se sprijin` pe arcade a[ezate pe contraforturi. Sub arcade se deschid guri de
smoal`, iar un al patrulea nivel de lupt` din lemn cu coridor de lupt` deschis \ncheie construc]ia defensiv`.

86 ßi turnul-clopotni]` este \nt`rit prin \ngro[area zidurilor, \nchiderea portalului de vest [i sprijinirea cu
contraforturi masive, pe care se sprijin` arcele cu guri de smoal` ale galeriei de lupt`. Se pare c` \n incint`
a mai existat o capel`, men]ionat` documentar \n anul 1446, cu hramul „Sf. Cyriakus“.
Fortifica]ia din jurul bisericii este ridicat` \n secolele XV – XVI, dar traiectul ei oval poate indica
folosirea unor funda]ii mai vechi, probabil ale unei incinte ce \nconjura prima biseric`. Zidul de incint`
este \nalt de 6 m, iar galeria de lupt` este acoperit` [i sprijinit` pe arce de zid`rie. Pe partea de vest
se ridic` o fortifica]ie de poart` cu aspect bastionar. Incinta mai este \nt`rit` cu dou` bastioane pe
laturile de nord [i de sud [i un turn pe partea de est. Dup` secolul al XVI-lea se adoseaz` pe interiorul
zidului de incint` c`m`ri de provizii.
Zidul exterior al altarului

87

Turnul fortificat cu orologiu (1501), aflat în


partea vestic` a bisericii, [i intrarea în turn
Zidul de incint` cu drumul de
straj`, vedere par]ial`

Turnul-clopotni]`, detalii
Detalii de interior:
tabernacol (stânga),
strane sculptate
[i pictate (dreapta)

Interiorul bisericii,
vedere spre altar
|mprejurimile
Sibiului [i Sebe[ului
În p`r]ile Sibiului, coloni[tii sa[i au impus ca tip constructiv bazilica (scurt`) cu trei nave desp`r]ite de
stâlpi dreptunghiulari lega]i cu puternice arce de zid`rie. Spre r`s`rit aceste bazilici sunt încheiate de regul`
cu o absid` semicircular` precedat` de un cor p`trat în dreptul navei principale, dar nu lipsesc cazurile când
[i navele laterale sunt prev`zute cu absidiole. Aceast` particularitate este frecvent` în valea Rinului inferior,
mai rar` pe valea Rinului superior [i foarte r`spândit` în Germania central`, dar exemplele sunt destul de
numeroase [i în Germania de sud-est, de unde se pot aminti biserica din Baumburg, consacrat` în 1156
(dintre monumentele datate este cea mai veche de acest tip), biserica din Tegernsee (nedatat`) ori biserica
m`n`stirii benedictine din Faurndau, de dup` 1220. Planul specific al acestui grup nu apare în Ungaria
decât dup` invazia mongol`, cel mai vechi exemplu fiind biserica benedictin` din Ják, de unde se poate deduce
c` me[terii chema]i de sa[i din Bavaria sau Austria au venit direct în Transilvania, punând aici baza
primelor [antiere locale.

Sebe[
Sibiu

Cålnic
Kelling
Cisn`dioara
Michelsberg
Cisn`die
Heltau
Fortifica]ia de la Câlnic:
donjonul [i turnul por]ii (dreapta),
zidurile fortifica]iei [i unul dintre
turnurile de ap`rare (stânga)

Cålnic
Kelling
Câlnic (Kelnek, Kelnuk, Kelling), jude]ul Alba.
Anul primei atest`ri scrise: 1269.

Cetatea de la Câlnic este situat` \n mijlocul satului, fiind singurul ansamblu nobiliar de acest tip p`strat \n

92
propor]ie de aproape 100%. Vechiul nucleu al actualei fortifica]ii, apar]inând etapei nobiliare, când localitatea se
afla \n proprietatea familie Kelling, cuprindea o incint` oval` ce ap`ra un puternic donjon (Turnul Siegfried), a
c`rei atestare dateaz` din anii 1270 – 1272. Acest turn-donjon este compus din parter [i trei etaje, ultimul fiind
ad`ugat ulterior. Al`turi se afl` o capel` [i dou` turnuri de paz`. Sala donjonului mai p`streaz` \n paramentul
exterior al zidului de est un element din faza ini]ial`, fiind vorba de ancadramentul unei ferestre bifore. Acest
ancadrament este important pentru c` dovede[te faptul c` pietrarul care l-a executat a venit de pe unul din [antierele
cisterciene din Transilvania, existând analogii cu Biserica „Sf. Bartholomeu“ din Bra[ov.
Acest tip de fortifica]ie nobiliar` este unul ce se pare c` a apar]inut perioadei de \nceput a coloniz`rii germane
\n sudul Transilvaniei: un model asem`n`tor avem [i la Or`[tie. În secolele XV – XVI a fost amenajat` pentru
noua destina]ie de fortifica]ie colectiv`, sistemul defensiv fiind \nt`rit cu o nou` centur` exterioar` de ziduri
prev`zut` cu o barbacan` [i un turn rotund.
93
95

Interiorul incintei.
Vechea capel` a cet`]ii

Donjonul. Fereastr` bifor`

Curtea interioar`. Turnul por]ii


[i donjonul în prim plan
Cisn`die
Heltau
Cisn`die (Nagydisznód, Heltau, Heldau, Hielt, Helta), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1204, când regele Emeric acord` privilegii lui Johannes Latinus „inter Theutonicos Transiluanenses
in villa Riuetel comorans“.

Biserica de la Cisn`die este o bazilic` romanic` cu trei nave, patru perechi de stâlpi, cor p`trat, absid`

96 semicircular`, absidiole \n partea de est a navelor laterale [i cu turn deasupra traveii de vest a navei centrale.
Ast`zi mai afl`m din vechea biseric` romanic` absidiola caracteristic` la cap`tul de est al colateralei sudice,
mai lat` decât la Cisn`dioara, pe când pe latura de nord absidiola a fost acoperit` pe jum`tate de sacristia
ridicat` dup` Reform`. Cele patru perechi de stâlpi dreptunghiulari sunt uni]i prin cinci arcade semicirculare
ce despart navele laterale de nava central`. În aceast` por]iune colateralele sunt acoperite cu bol]i \n cruce,
iar acolo unde ele flancheaz` turnul, sunt acoperite cu bol]i semicilindrice, rare \n Transilvania. Nava
central`, care avea ini]ial un tavan plat, se continu` spre est cu un cor p`trat cu bolt` \n cruce, f`r` nervuri,
aceasta \nchizându-se cu o absid` semicircular`. În partea de vest a navei centrale se \nal]` un turn masiv,
\nalt de 32,5 m pân` la strea[in`, cu parterul boltit \n cruce. Etajele sunt desp`r]ite prin tavane, cu excep]ia
tavanului penultim, boltit cu c`r`mid`. Clopotni]a are \n etajele de jos metereze, iar la etajul ultim, pe fiecare
latur`, câte dou` grupuri de ferestre geminate, romanice, deformate \ns` printr-o zid`rie de c`r`mid`
ulterioar`, care ascunde vechile colonete.
În epoca gotic` târzie, biserica a suferit unele prefaceri, c`rora li se datoreaz` bolta navei centrale,
sacristia (care a distrus \n parte absidiola navei laterale de nord), suprastructurile de fortifica]ie [i portalurile.
Numai portalul principal, din fa]ada apusean` a turnului [i-a mai p`strat forma ini]ial` romanic`. ßi pere]ii
exteriori au fost \mpodobi]i cu fresce. Dac` compar`m planul bazilicii din Cisn`dioara cu cel al bazilicii din
Cisn`die \n forma sa original`, atunci se poate remarca asem`narea perfect` a jum`t`]ii estice a celor dou`
construc]ii: cor, absid`, absidiole, intrarea din partea de sud.
Datarea propus` pentru biserica evanghelic` din Cisn`die este sfâr[itul secolului al XII-lea [i \nceputul
secolului al XIII-lea.
La sud-vest de biseric`, \nglobat` \ntr-un turn de ap`rare al fortifica]iei din secolul al XV-lea, se g`se[te
o capel` de plan circular, sub care s-a descoperit \n anul 1911, cu prilejul unor lucr`ri de refacere, un
osuariu. Poate fi vorba \n acest caz de o capel` rotond` ini]ial`, din a doua jum`tate a secolului al XII-lea,
transformat` ulterior \n capel` de cimitir, cum mai sunt cunoscute exemple la Or`[tie [i Sibiu.
Biserica evanghelic`,
vedere general`

În a doua jum`tate a secolului al XV-lea se \ntreprind lucr`ri de fortificare a bisericii. Acum se ridic`
deasupra portalurilor de nord [i sud dou` construc]ii cu scop defensiv, iar deasupra corului se mai construiesc
dou` etaje de ap`rare. Ferestrele geminate romanice ale turnului sunt umplute cu zid`rie [i l`sate doar
deschideri \nguste de tragere. Aceste ferestre vor fi redeschise [i ref`cute de sculptorul sibian Fritz Handel cu
prilejul importantelor restaur`ri din anii 1984 – 1988. Turnul este lovit de tr`znet de câteva ori, de-a lungul
timpului, ultima dat` \n anul 1795, prilej cu care se pr`bu[e[te o parte a acestuia, distrugând noua org`.
Cu prilejul noii refaceri, când turnul dobânde[te aspectul actual, cu patru turnule]e în col]uri, este montat [i
unul dintre primele paratr`snete din Transilvania, \n func]iune [i ast`zi.
Altarul vechi al bisericii din Cisn`die, pictat \n 1525 de c`tre pictorul Vincentius, a fost demontat [i
donat \n anul 1881 Muzeului Brukenthal. Ast`zi se mai p`streaz` \n muzeu doar predela; panourile
reprezentând scene din via]a Sf. Severus (patronul ]es`torilor) s-au pierdut. În prezent, \n biserica din
Cisn`die se afl` montat vechiul [i valorosul altar de la Bruiu. În pridvorul de sud se p`streaz` piatra de
mormânt descoperit` \n vechiul cimitir. Crucea procesional` g`sit` \n cetatea din Cisn`dioara se afl` acum
la Muzeul Brukenthal, dup` stil, apar]ine jum`t`]ii a doua a secolului al XIII-lea [i este considerat`, \n
tradi]ia local`, drept crucea purtat` \n fruntea convoiului de primii coloni[ti la venirea lor \n Cisn`die. 97
În 1425 este deja men]ionat un ceas \n turn.
Detaliu acoperi[ cu
stindard metalic

Ansamblul fortificat [i
turnul-clopotni]`,
vedere general`

Interiorul incintei, detalii


Cisn`dioara
Michelsberg
Cisn`dioara (Michelsberg, Kisdisznód, Michelsdorf, Mächelsbärch), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1223, când regele Andrei al II-lea confirm` o dona]ie f`cut` de „clerico nostro magistro
Gocelino... montem sancti Michaelis de IIII annis solvit XI antiquos banales“.

Biserica din cetate, odinioar` purtând hramul „Sf. Mihail“, este o bazilic` scurt`, cu trei nave,
pl`nuit` cu dou` turnuri \n fa]ada de vest, executate numai \n parte. Spre r`s`rit, biserica are un cor
p`trat [i absid` semicircular`, iar \n dreptul navelor laterale câte o absidiol`. În peretele de sud al
corului se afl` o u[` preo]easc` zidit`. Tot \n cor mai sunt vizibile urme de pictur` mural`, iar cruci de
consacrare se p`streaz` \n mai multe locuri din biseric`. Înc`perile de jos ale turnurilor au bol]i \n cruce,
iar accesul la etaje se face prin sc`ri \nglobate \n grosimea zidului.
Elementul romanic unic pentru arhitectura romanic` din Transilvania este portalul de vest al
bazilicii. Decorul portalului se compune din patru retrageri; de la bazele ionice se \nal]` câte patru

100 colonete cu fusuri cilindrice (cu excep]ia perechii interioare de sec]iune octogonal`), sus]inând capiteluri
cubice. Capitelurile sunt acoperite cu un decor \n relief plat. Pe laturile portalului, decorul se continu` cu
câte dou` arcade oarbe, sprijinite pe câte un pilastru cu colonete geminate [i angajate. Doar capitelurile
sunt d`ltuite din calcar, toat` plastica arhitectonic` fiind realizat` din gresie. Portalul de vest al bazilicii
este plasat de unii istorici \n ultima faz` de construc]ie – \n a doua jum`tate a secolului al XIII-lea. În
sprijinul acestei dat`ri ar fi prezen]a, pe de o parte a influen]ei cisterciene asupra portalului – capitelul
cu protom` – iar pe de alt` parte influen]e ale arhitecturii romanice târzii din Ungaria – paramentul cu
arcade oarbe ale fa]adei de vest derivat probabil din modelul catedralei Sf. Adalbert din Esztergóm
(Strigoniu). Acest tip de portal romanic a fost elaborat \n Fran]a \n cursul secolului al XII-lea [i ca
analogie tipologic` principal` poate fi portalul de vest al bisericii Saint Georges din Boscherville. Dup`
mijlocul secolului al XIII-lea motivul portalului \ncadrat de arcade laterale apare [i la biserica Fecioarei
din Wiener Neustadt.
Biserica din Cisn`dioara este men]ionat` \ntr-un document din anul 1223 [i dateaz`, probabil, de
la cump`na veacurilor XII – XIII, \n timp ce portalul de vest [i cadrul s`u plastic par s` fi fost realizate
cu câteva decenii mai târziu. Din ni[a central` a vechiului altar (actualmente demontat) provine o
plastic` gotic` a Fecioarei Maria datat` \n jurul anului 1425 (Muzeul Brukenthal).
Zidul din jurul bisericii a fost ridicat la \nceputul secolului al XIII-lea cu culoar de lupt` zidit [i
creneluri. Pe partea de nord a mai existat un turn plasat la câ]iva metri \n exteriorul zidului de incint`
[i unit cu acesta printr-o punte mobil`.
În incint` se g`sesc \n mai multe locuri bolovani rotunzi, ce erau p`stra]i pe galeria de lupt` spre a
fi pr`v`li]i asupra asediatorilor. Conform tradi]iei orale, fiecare fecior trebuia s` aduc`, \nainte de nunt`,
un astfel de bolovan \n cetate.
101

Portal romanic pe
fa]ada de vest
S`soaice în zi de s`rb`toare. Fotografie de epoc`
Turnul de poart` pe
latura de sud a

104 fortifica]iei, în ruin`

Fa]ada sudic`, vedere de ansamblu


Zid de incint`, detaliu

105

Interiorul bisericii.
Monumentul eroilor sa[i din
primul r`zboi mondial
Va
Valea
Hårtibaciului
[i Cincului [
S-a constatat c` mai multe biserici din localit`]ile mai mici [i apar]inând aceluia[i stil au fost construite
pe baza unui plan unitar, aproximativ în acela[i timp. Un grup omogen de construc]ii ecleziastice este
reprezentat de bazilicile mici f`r` turn (ex: Ca[ol], Vurp`r, Daia, Ro[ia, Nocrich, Al]âna [i, eventual,
Marpod). Cele trei monumente de fa]` sunt reprezentative pentru tipul de biseric` fortificat` din zona
Hârtibaciului, fiind utilizate ca modele pentru alte construc]ii similare din acela[i areal. Pe baza planimetriei
lor au fost incluse în categoria bazilicilor cu dezvoltare longitudinal` mai ampl`, construc]ia bisericilor
propriu-zise fiind plasat` în secolul al XIII-lea [i nesuferind transform`ri ulterioare majore ca în cazul
incintelor fortificate.
Valea
Hårtibaciului
[i Cincului

Dealu Frumos Cincu


Groß-Schenk
:

Schonberg
Agnita
Agnetheln

Cinc[or
Merghindeal Klein-Schenk
Mergeln
Ho[man
Holzmengen
Turnul bisericii (în plan
secund) [i unul dintre cele
patru turnuri ale fostei incinte

Agnita
Agnetheln
Agnita (Szászágota, Szentágota, Ujágota, Agnetheln, Agnethlin, Valle Sanctae Agathe), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1280, când Henricus de Sancta Agatha et Theodosius filius Herbordi cump`r` o moar` la Stej`ri[.

Biserica, tip hal`, apar]ine stilului gotic, fiind construit` în jurul anului 1409, pe temelia unei foste
bazilici romanice. Ea constituie nucleul cet`]ii. Corul alungit, închis spre est pe trei laturi, precum [i nava
central`, au bol]i semicilindrice ornamentate în trecut cu nervuri de teracot` dispuse în form` stelat`, vopsite
în ro[u.
Biserica a fost fortificat` la începutul secolului al XVI-lea. Cetatea, cu patru turnuri de ap`rare, înt`rit`

108 cu o incint` tripl`, a fost construit` în mai multe etape. Zidurile ei au fost demolate pân` în anul 1870,
lasând turnurile complet izolate. Din materialul ob]inut prin demolare s-a construit noua [coal`.
În Turnul Cizmarilor, aflat la sud-vest, se p`streaz` [i ast`zi sl`nina ag`]at` de tavanele din bârne.
Din cauza s`rii folosit` de-a lungul timpului din abunden]` pentru conservarea acesteia, pe alocuri bârnele
de lemn ale plafoanelor au putrezit.

Interiorul bisericii,
vedere spre org`
109
110
Altarul poliptic

Interiorul bisericii, Interiorul bisericii,


altar secundar baroc vedere spre altarul poliptic
111
Vedere general` a ansamblului
fortificat cu turnul-clopotni]` [i
un turn al incintei a doua

Cinc[or
Klein-Schenk
Cinc[or (Parvum Promontorium, Klein-Schenk, Kissink), jude]ul Sibiu.
Prima men]iune scris` \n 1329.

Biserica a fost înzestrat` înc` de la bun început cu o clopotni]` masiv` pe latura de vest. Nava este t`v`nit`
iar corul este boltit în sistem ogival. În turnul-clopotni]` se afl` însemnat anul 1421, an ce ar putea reprezenta
data la care a fost terminat` construc]ia. Datarea aceasta este sus]inut` [i de tabernacolul gotic p`strat în corul
bisericii.
De la Cinc[or provine un potir cu talp` polilob`, databil în prima jum`tate a secolului al XV-lea, similar
cu cele de la Biertan, Gu[teri]a [i Cincu, precum [i un clopot datat în anul 1499.
Fortifica]ia din jurul bisericii dateaz` de la mijlocul secolului al XV-lea, ea fiind de form` poligonal`

112
neregulat` [i având laturile de sud [i sud-vest dublate. Curtina principal` este prev`zut` cu patru bastioane, dintre
care unul ap`r` accesul dinspre curtea exterioar`, aceasta dispunând la rândul ei de un bastion deschis spre
interior. Fortifica]ia de la Cinc[or are analogii foarte bune la A]el [i Felmer.

Biserica fortificat`, vedere general`.


Fotografie de epoc`
113
Poarta fortificat`
Vedere spre centura de fortifica]ii:
biserica tip hal`, zidul exterior [i
turnurile de ap`rare
Cincu
Groß-Schenk

Cincu (Grossschenk, Nagysink), jude]ul Bra[ov.


Anul primei atest`ri scrise: 1329.

Biserica fortificat` dateaz` din secolul al XIII-lea. Sistemul defensiv cuprindea dou` incinte concentrice, din
care s-au p`strat doar fragmente, majoritatea construc]iilor de acest gen fiind demolate în secolul al XIX-lea.
Bazilica romanic` situat` în centrul ansamblului are [apte travee, în partea de vest fiind prev`zut` cu un
masiv turn-clopotni]` în stil romanic, cu patru arce la parter, iar în partea de est cu dou` turnuri în cap`tul
colateralelor.
Corul a fost desp`r]it de nav` printr-o bolt` în arc semicircular. În partea estic` se observ` absida semicircular`,

116 care în secolul al XV-lea a fost demolat` [i înlocuit` cu un cor gotic poligonal. Nava [i corul au o bolt` cilindric`,
cu penetra]ii [i nervuri în form` de re]ea din goticul târziu, bolta fiind sus]inut` de pila[tri adosa]i de asemenea în
perioada gotic` târzie. La nivelul superior al navelor laterale se p`streaz` o fereastr` romanic` bifor`.
Altarul poliptic „Sf. Apostol Toma“ a fost cump`rat din comuna Mo[na în 1722, având elemente de
Rena[tere, gotic târziu [i adaosuri baroce.

Vedere general`
dinspre sud-est
117
Interiorul bisericii:
dreapta

Vedere spre tribuna orgii

jos

Vedere spre altarul poliptic


adus de la Mo[na

Zidul de incint`, detaliu.


În plan secund turnul-clopotni]` cu
patru turnule]e la col]uri, semn c`
cetatea avea dreptul de a pronun]a
condamnarea la moarte (jus gladium).
Dealu Frumos
:
Schonberg
Dealu Frumos (Lesses, Schönberg, Schinebärch, Pulchrum Mons, denumirea veche româneasc` – ßulumberg), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1280.

Biserica luteran` a fost construit` ini]ial ca bazilic` romanic` \n prima jum`tate a secolului al XIII-lea.
Corul de plan rectangular este boltit pe nervuri \n cruce, iar arcul triumfal este semicircular, la fel ca [i
vechea absid`, ast`zi demolat`. Navele laterale au fost boltite \n cruce iar \n colaterala de nord s-a p`strat
o absidiol` decro[at` \n grosimea zidului. La \nceputul secolului al XVI-lea edificiul se transform` din
motive strategice. Navele laterale sunt supra\n`l]ate [i boltite \n re]ea, astfel \ncât edificiul dobânde[te aspect
de biseric`-hal`. Deasupra corului se ridic` un turn de ap`rare cu galerie de lupt` [i se demoleaz` absida
semicircular`. Pe partea de vest a navei se ridic` un turn cu dubl` func]ionalitate, iar \n interiorul bisericii
se sap` o fântân`. Din ansamblul vechi al altarului se mai p`streaz` doar masa cu cruci de consacrare
cioplite pe cele patru laturi [i cu o adâncitur` destinat` probabil p`str`rii unor relicve.
Biserica a fost ini]ial \nconjurat` de o fortifica]ie de plan rectangular cu turnuri de col] scoase \n
exterior. În prima jum`tate a secolului al XVI-lea, fortifica]ia este l`rgit` spre sud [i \n col]ul de sud-est
se construie[te un turn pentagonal. Tot cu acest prilej, lâng` turnul de nord-est se deschide o intrare
protejat` de un mic turn cu dou` etaje [i u[` blindat` cu benzi de fier, datat` 1522. În 1647, incinta este
l`rgit` spre nord, unde se ridic` o construc]ie defensiv` cu locuri pentru p`strarea proviziilor [i un turn.

118
Vedere general` a ansamblului
Turnul cu ceas [i zidurile
exterioare ale fortifica]iei

119
Detalii interioare:
orga [i u[a înt`rit` cu
benzi de fier [i balamale
decorate în stil gotic

Turnul de est al bisericii


[i bastionul incintei cu
acoperi[ „în pupitru”
Detaliu de interior: inscrip]ie
ctitorial` baroc` în predel` (1721).
În lunete: scena biblic` „Iisus pe
cruce”, precum [i Michael Klein [i
alte notabilit`]i ale epocii

121

Turnurile bisericii v`zute din exterior


Detaliu din portalul romanic
decorat cu figuri în relief,
printre care Sf. Apostol
Petru cu cheia Raiului

Ho[man
Holzmengen

Ho[man (Holcmány, Holzmengen, Hultsmänjen, Helzmenia), comuna Nocrich, jude]ul Sibiu.


Prima atestare scris`: 1317 – 1320; „Item vacavit semel ecclesia de Holzmenia; 1319; Henricus rector ecclesiae de Holzmenia“.

Bazilica romanic` trinavat` a fost ridicat` în secolul al XIII-lea, cu patru travee [i un turn în partea de vest.
Din acest edificiu s-au mai p`strat portalul de vest, etajele inferioare ale turnului [i pila[trii cu arcade, ce despart
nava central` de colaterale. Deosebit de important este portalul de vest, una dintre cele mai valoroase m`rturii de
art` romanic` din Transilvania.
Ancadramentul retras în patru trepte este ornamentat cu trei colonete cilindrice ale c`ror capiteluri
formeaz` o friz`. Pe partea exterioar` au fost redate animale fabuloase ce î[i g`sesc coresponden]e în portalul
domului “Sf. ßtefan” din Viena.
În curbura portalului au fost reprezentate figuri în relief: un diavol ce r`pe[te sufletul unui tân`r, Sf. Apostol
Petru cu cheia Raiului, doi diaconi [i un b`rbat în rug`ciune, iar pe partea opus`: doi donatori purtând macheta
unei biserici, Sf. Evanghelist Marcu cu

122
leul [i o siren`.
Deasupra portalului, la sud de fereastra
rotund` a fa]adei de vest, se afl` zidit un
relief ce reprezint` un personaj nud [i unul
înve[mântat, relief ce a generat mai multe
p`reri în literatura de specialitate: Adam [i
Eva, Botezul Domnului sau un relief
roman refolosit.
În jurul anului 1500, turnul a fost
în`l]at cu dou` etaje [i s-a amenajat o
Vedere de galerie de lupt`, f`cut` din lemn [i sus]inut`
ansamblu a
pe grinzi în consol` la ultimul nivel.
bisericii. În plan
secund masivul
turn-clopotni]`
123
Merghindeal
Mergeln
Merghindeal (Morgonda, Margolda, Valle Mariae, Mergeln), jude]ul Sibiu.
Anul primei atest`ri scrise: 1336.

Biserica de la Merghindeal a fost construit` \n secolul al XIII-lea, ca bazilic` romanic` cu clopotni]`


spre vest. Navele laterale au fost boltite \n cruce, \n timp ce navei centrale i s-a f`cut un tavan. Între navele
laterale [i nava central` se deschid arcade romanice sprijinite pe masive pile de zid`rie de plan rectangular.
Arcul triumfal precum [i p`r]i ale portalurilor de nord [i de sud p`streaz` profilatura romanic`. La
\nceputul secolului al XVI-lea se produc modific`ri ale edificiului, legate de amenajarea defensiv` a
ansamblului. Astfel, peste corul romanic se ridic` un turn cu patru etaje, iar turnului-clopotni]` i se adaug`
o galerie de lupt` din lemn, scoas` \n exterior pe bârne \n consol`.
Fortifica]ia din jurul edificiului de cult se constituie dintr-o incint` aproape dreptunghiular` cu dou`
124 turnuri dispuse \n col]urile de sud-vest [i sud-est [i un turn de poart` pe latura de nord, \n dreptul
turnului-clopotni]`.

Interiorul bisericii:
stânga

tribuna orgii

dreapta

vedere spre
altarul baroc
125

Vedere general` dinspre est


126

Altarul în stil baroc


al bisericii
Vedere par]ial` a
bisericii [i a zidului
exterior. Turnul cu
ceas, prev`zut cu drum
de straj` din lemn

127
Text
Ioan Marian ¥iplic

Imagini
Ovidiu Morar
ßtefan Petrescu
NOI Media Print

Legende
Radu Oltean
Irina Spirescu

Redactor
Daniel Foc[a

DTP
Gabriel Nicula

Grafic` [i copert`
Adrian Sorin Georgescu

Coordonator proiect
Arpad Harangozo

Tip`rit la

R. A. MONITORUL OFICIAL